LCRARU TEFANIA

MANOLACHE CTLINA
MO REBECA
POPESCU ADRIANA
LUPU ROXANA
SERIA I,ANUL III, LMA-GERMAN

Managementul Frantei
Istoria Frantei
Din preistorie pn n perioada contemporan istoria Franei poate fi divizat n numeroase
perioade, cele mai multe n funcie de schimbrile ce au avut loc, fie de regim politic, fie de
dinastie.
Singura tara europeana care are iesire la Marea Nordului si la Mediterana, Franta, a fost subiectul
unei varietati deosebite de influente culturale.
La inceputul secolului al IX-lea I. Hr. in regiune apar galii, triburi de origine celtica. Romanii
cuceresc Galia in secolul I I.Hr, iar drept urmare cele doua culturi se intrepatrund.
In secolelel II si III pe aceste teritorii crestinismul aduna din ce in mai multi adepti.

Formarea Frantei
Dinastia Capetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul Evului Mediu, o perioada de mare
prosperitate economica si vitalitate culturala..
Stilul gotic, exemplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al XII-lea.

In perioada Iluminismului, secolul al XVIII-lea, cultura si institutiile franceze au constituit

invidia Europei. In perioada medievala dinastiile Capet, Valois si Burbon marcheaza istoria
Frantei, capetienii conducand statul pana in 1789, la Revolutia Franceza.
Perioada lui Richelieu scoate Franta dintr-un con de umbra. Urmeaza o perioada de glorie, de la
Ludovic al XIV pana la Napoleon Bonaparte.
Revolutia din 1789 a pus capat monarhiei absolute si a introdus reforme majore, sociale si
institutionale. Pe de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei oarecare instabilitati
politice si sociale. Din 1789, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici, doua imperii, trei
branduri de puteri regale.. Rivalitatea cu Germania a dominat sfarsitul secolului al XIX-lea si
secolul XX. Pierderile suferite de catre Franta in timpul Primului Razboi Mondial au fost
traumatice, urmatate de ocuparea germana dintre 1940-1944. Cu toate acestea, dupa 1945, ccele
doua tari au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu Uniunea Europeana.

Razboiul de 100 de ani

Invazia englezilor in Franta incepe in 1337 si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt
amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 1348.
Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele Angliei si ducele de Burgundia. In 1429
- 1430 tanara Ioana d'Arc reuseste sa ajute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul unei
generatii, englezii sunt alungati din Franta.

Franta avangardista
In ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua Razboaie Mondiale, Franta isi pastreaza
renumele international ca centru avangardist. Parisul a fost, in mod particular, un magnet pentru
scriitorii, artistii si muzicienii experimentali. Cafenelele au fost pline de artisti americani,
cantareti de jazz si regizori de film. Riviera Franceza a atras valuri de artisti si scriitori, de la
Picasso pana la Hemingway, impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati.

Franta moderna
Dupa 1950 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri scade,
vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul public si
industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii de masa si
al consumismului pe scara larga. Proiectele de mare prestigiu, precum Concorde (avionul
supersonic), TGV (trenul de mare viteza), cartierul ultramodern La Defense si Centrul
Pompidou, ii aduc recunoasterea internationala. Eforturile pentru integrarea europeana si
inaugurarea tunelului de sub Canalul Manecii tintesc spre relatii mai bune ale Frantei cu toti
vecinii sai.

Azi Republica Franceza este recunoscuta ca fiind membra a Consiliului Europei, membra
fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro, a spatiului Schengen, ONU si unul dintre cei 5
membrii ai Consiliului de Securitate ONU.
Totodata, face parte si din Uniunea Latina, Organizatia Internationala a Francofoniei si din G8.
Drapelul national al Frantei, cunoscut si sub numele de Tricolore.Prima data a aparut in timpul
Revolutiei Franceze. Rosu si albastru provin din stema Parisului iar albul este culoarea regala.
Simboluri frantuzesti
Cand vorbim despre rafinament, cultura franceza este prima la care ne gandim. Parfumuri,
sampanie, gastronomie ce impresioneaza si cel mai pretentios critic, moda vestimentara, design
sunt doar cateva domenii.
Chanel 5 este simbolul sarmului autentic.
Cocosul galic este emblema nationala a Frantei revolutionare, regasindu-se pe monedele ce au
inlocuit vechii ludovici.
Statuia libertatii a fost oferita Statelor Unite de catre Franta, la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Invelisul de cupru al statuii a fost proiectat de Frederic Auguste Bartholdi, iar scheletul metalic
de inginerul Gustave Eiffel.

Geografia Franei

Frana este aezat n Europa occidental, avnd ieire la Oceanul Atlantic i Marea
Mediteranean,
Limite: M. Mnecii (N), Belgia, Luxemburgul (NE), Germania, Elveia (E) Italia (SE), Monaco,
M. Mediteran, Spania, Andora (S), Oc. Atlantic (V). Insula Corsica la S de G. Genova, n M.
Liguric.
Suprafaa: 549.000 km2
Locuitori: 57.500.000 loc. (l03 loc./km2)

Geografia fizic:
Relieful
Relieful Franei este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde exist podiuri, muni joi- care sunt
erodai- i cmpii) i alpine (Alpii i Pirineii). Treapta podiurilor i cmpiilor situat n
jumtatea nordic a Franei - cuprinde, printre altele: Masivul Central (Massif Central) cu
nlimi vulcanice ( Puy de Sancy 1.886 m, Plomb du Cantal 1.858 m, Puy de Dome 1.485 m),
4

nconjurat de suprafee mai joase, sub 1.000 m, larg vlurite (Marche, Limou-sin) i continuate
spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxim 1.702 m) ce domin valea larg a fluviului
Rhone. Masivul Armonican ( Massif Armonicain) hercinic n partea de N-V ( Bretagne,
Normandie).Podiul Ardeni ( Ardennes) situat n partea de N-E, la grania cu Belgia.
Bazinul parizian ( Bassin parisien ) n partea central-nordic, cea mai mare unitate natural a
Franei, cu relief tipic de cueste, depresiuni i suprafee structurale n est, cu o zon joas,
drenat de Loire i afluenii si n sud i suprafae din cret acoperite de loess i argil n nord.
Bazinul aquitanian ( Bassin aquitain ) n sud-vest, cu podiuri calcaroase n est i nord (Perigord,
Quercy, Charente ) i o capie nisipoasa (Landes de Gascogne) n vest, de-a lungul rmului
golfului Biscaya.
Treapta muntoas include: Munii Alpi (altitudinea maxim de 4810 m pe vrful Mont
Blanc,aflat pe grania cu Italia), cu vi adnci i relief glaciar tipic ( gheari, lacuri, creste
ascuite,vi), situai n partea de S-E a rii. Aceasta este cea mai mare nlime de pe continentul
european, cu excepia Munilor Caucaz, de la grania cu Asia.
Munii Pirinei, , se afl n sud-vestul rii( cu altitudinea maxim de 3.404 m n Pic d' Aneto i
3.355 m pe Mont Perdu) formnd un fel de zid ntre Frana i Spania, au o masivitate accentuat.
Munii Jura, la grania cu Elveia, n nordul lacului Geneva, avnd pe vrful Cret de la Neige
altitudinea de 1.723 m.
Munii Vosgi, situai n estul rii, au caracter disimetric,mai abrupi spre cmpia Alsaciei, avnd
altitudinea maxim de1.424 m pe Ballon de Guebwiler.
Corsica, insula a Mrii Mediterane, a devenit parte integrant a Franei n 1.768. Are o suprafa
de 8.680 km i 250.000 locuitori. Situat la 180 km n sud-estul oraslui Nisa, Corsica are un
relief accidentat, mai nalt n N-V, unde nlimea maxim ajunge la 2.710 m pe vrful Monte
Cinto, iar n partea estic se afl o cmpie litoral fertil(Plaine d'Aleria). Numai aceast parte,
ce reprezint 2% din suprafaa insulei, se cultiv cu mslini, portocali, vi-de-vie, restul fiind
acoperit de pduri. Cel mai mare ora, principal port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar
capitala tradiional se afl pe coasta sud-vestic a insulei n oraul Ajaccio. Corsica este cea mai
ntins insul a Franei i cea de-a patra ca ntindere din Marea Mediteran. Geografic i cultural
este mult mai aproape de Italia dect de Frana. Micul ora Girolata este situat ntr-un golf strmt
aparinnd vestului insulei.
Cmpiileformeaz o mare parte din teritoriul Franei, zone depresionare, bazine separate de
muni: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, Cmpia Loarei (Loire), Cmpia
Alsaciei, a Flandrei i a Normandiei, n sudul creia sunt dealurile Normandiei, cmpiile litorale:
Languedoc (S), Roussillon (S) i Gascogne (SV).
Specific este zona riviereiCoasta de Azur ntre Marsilia (Marseille) i grania cu Italia.
5

Apele:
Frana are o reea de ape extrem de bogat, cursul lor fiind lung, constant. Se vars n Oceanul
Atlantic: Loire/Loara l020 km, Garonne 650 km, Dordogne 472 km; n M. Mnecii Seine/Sena
776 km; n Marea Mediteran: Rhonul 8l2 km (522 km n F.), cu afluentul Saone 480 km; Meuse
950 km i Mosselle 550 km, se vars n Rhin l320 km (l90 km la frontiera de E).
Numeroase lacuri: Lac Leman/Geneva, 582 km2, la grania cu Elveia; Bourget 45 km2, L. de
Grand-Lieu 37 km2, Lac dAnnecy 27 km2, rezervorul Senei 23 km2.

Clima: n vestul rii este temperat-oceanic, influenat de vnturile dinspre Atlantic care
aduc precipitaii bogate. Cu ct mergi spre est, nlimile cresc, iar clima devine temperatcontinental. Pe rmul Mrii Mediteranei este o clim mediteranean, cu veri uscate, fierbini, i
ierni blnde, ploioase. Uneori aici bat mistralul i tramontul, vnturi reci. Temperatura medie
anual este de 2C i l8C (Paris); 0C i l9C (Strasbourg); 2C i l9C (Clermont-Ferrand); 5C
i 20C (Bordeaux); 6C i 22C (Marseille). Precipitaiile, n V. mai bogate: Brest: 8l0 mm/an;
Bordeaux: 760 mm/an; Strasbourg 660 mm/an; Marseille: 580 mm/an. n muni cca. l000 mm/an.

Flora: Pdurile ocup 25% din teritoriul Franei, pduri de foioase (stejar, fag) i de conifere.
n insula Corsica o vegetaie specific de maquis mediteranean. Puni, fnee 25% din teritoriul
Franei

Fauna: cprioare, psri cnttoare, psri migratoare;

faun aclimatizat: muflonul, cerbul sika, capra neagr.
n Corsica: muflonul i capra neagr.

Populaia: este format din francezi n marea majoritate; germani n Alsacia/Alsace i

Lorena/Lorraine; italieni n Corsica/Corse i Alpii Maritimi, basci n Pirinei, bretoni n Bretagne;
spanioli, algerieni, portughezi, iugoslavi, turci, marocani, tunisieni. Numrul emigranilor se
ridic la 8% din populaie. Concentrarea maxim n zona Parisului, pe vile Rinului, Rhonului,
pe litoralul nord-vestic.
6

Valori sczute n Corsica (30 loc./km2), n reg. Limousin, n Champagne-Ardenne. n agricultur

8% din populaia activ; n industrie aproape 30%. Rata natalitii este de l3,3 a mortalitii de
9.
Frana are o populaie mbtrnit. Populaia urban este de 75%.

Resurse i economie:
Frana este una din rile dezvoltate ale Europei i ale lumii; are o industrie foarte diversificat,
de nalt tehnologie n special n domeniul aeronauticii, producerii energiei nucleare (producerea
de electricitate este asigurat 75% de ctre centralele nucleare); folosete energia mareelor, a
soarelui; hidrocentrale n Alpi, Pirinei i Masivul Central; industria chimic, a medicamentelor, a
materialului rulant, a oelului, textil, construciilor navale, siderurgic (Lorena), metalurgic
neferoas (aluminiu); manufactur, parfum, porelan (vestitele porelanuri de Sevre), sticl i
cristaluri, mbrcminte (haute couture), bijuterii.
Frana este o mare putere agricol (locul I n Europa la cereale: gru, orz, porumb, sfecl de
zahr i cartofi). Ocup locul II pe glob la struguri i vinuri (se cultiv n S, Champagne
Bourgogne, regiunea Bordeaux). Creterea animalelor (bovine, porcine, ovine) ocup o pondere
peste 50% din valoarea produselor agricole. Pescuitul dezvoltat n zona litoral a Atlanticului i a
Mrii Mnecii.

Resurse minerale: minereu de fier (Lorena, Masivul Central), bauxit (Alpii Francezi,
Pirinei); crbune superior n Podiul Ardeni, la N de Pirinei, gaz metan. Puin petrol, gaz metan
i crbune. Import petrol.

Orae: Paris (capital), Marsilia, Lyon, Toulouse, Strasbourg, Nisa, Rennes, Lille, Bordeaux.
Transport : Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de
kilometri de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Principalul
mijloc de transport utilizat n Frana este cel rutier, care n 2007 reprezenta respectiv 86,5% i
79,9% din traficul de cltori i de mrfuri. Frana numr peste un milion de kilometri de osele
la nivelul anului 2005, dintre care aproape toate sunt asfaltate sau pietruite. n ce privete
transportul aerian, el este deosebit de centralizat: cele dou aeroporturi pariziene RoissyCharles-de-Gaulle i Orly au deservit n 2008 peste 87 de milioane de cltori, n vreme ce
7

principalul aeroport din provincie, Nisa-Coasta de Azur , a deservit doar puin mai mult de 10
milioane.

Educaia
n Frana, educaia este obligatorie de la ase la aisprezece ani, iar coala public este laic i
gratuit. Dac formarea i plata serviciului de educaie, ca i alegerea programelor, cad n sarcina
statului, gestiunea unitilor colare primare i secundare este n sarcina comunitilor teritoriale
locale.
nvmntul primar se desfoar n dou faze. Grdinia, la care merg copiii foarte mici, are ca
scop nvarea primelor cunotiine, socializarea i fixarea elementelor fundamentale de limbaj i
numere. Apoi, ctre vrsta de ase ani, copiii nva n coli primare, al cror principal obiectiv
este nvarea lecturii, scrisului i aritmeticii, precum i o educaie civic.
nvmntul secundar se desfoar i el n dou cicluri. Primul se desfoar n colegii (coli
gimnaziale) i se ncheie cu obinerea diploma de brevet. A doua se desfoar n licee i se
ncheie cu examene finale i naionale: bacalaureatul (profesional, tehnologic i general), precum
i cu certificatul de aptitudini profesionale (certificatul de aptitudini profesionale agricole n
nvmntul agricol).
nvmntul superior prezint particularitatea coabitrii ntre universiti i sistemul grandes
coles, n care se intr n general prin concurs, n urma absolvirii unor clase pregtitoare.
nvmntul superior pentru diploma de tehnician superior i clasele pregtitoare pentru grandes
coles se desfoar n cadrul liceelor, sau n uniti private. Grandes coles sunt adesea
considerate a fi mai performante i mai elitiste dect universitile.
Aproape 17% dintre elevii nvmntului primar i secundar sunt colarizai n uniti private,
cea mai mare parte sub contract de asociere cu statul i adesea cu cultele religioase.

Turismul
Printre principalele obiective turistice ale Franei se regsesc:

Turnul Eiffel

Turnul Eiffel este simbolul Franei cel mai rspndit la nivel mondial. Numit dup arhiectul su,
Gustave Eiffel, este una dintre principalele destinaii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane de
vizitatori anual. Turnul are 300m nlime i cntrete peste 10.000 de tone. Construcia are 3
nivele: accesul publicului la primul i al doilea nivel se poate face att pe scri, ct i cu liftul, n
schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul.

Catedrala Notre-Dame

Catedrala Notre-Dame din Paris nu este numai simbolul capitalei ci i al Franei, deopotriv.
Prima crmid de fundaie a fost pus n anul 1163. n 1182, episcopul Maurice de Sully a
sfinit altarul, dar construcia catedralei a durat din 1163 pn n 1250. Construcia cldirii cu
cinci nave s-a terminat prin lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mijlocul secolului XIII, prima
capodoper a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate c desenele iniiale i strana evoc nc
stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oar soluii arhitecturale specifice stilului gotic.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere - de cte 69 m fiecare - radiaz echilibru.
Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat ornamentate, care evoc simbolurile goticului
trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri
de coloane. De proporii impozante, 130 m lungime, 35 m inlime, nava principal este
mpodobit cu statui i picturi. Notre-Dame este considerat cea mai ntunecat catedral dintre
marile catedrale gotice, dar pe bun dreptate, lumina care se filtreaz prin rozetele colorate
confer sentimente mistice n penumbra sever.

Muzeul Luvru

Muzeul Luvru este printre cele mai cunoscute muzee din lume. Cldirea este un fost palat regal
situat n inima oraului Paris. Are o lung istorie n pstrarea patrimoniului artistic al Franei, de
la regii capetieni pn la imperiul Napoleonic. Luvrul deine unul dintre cele mai cunoscute
tablouri din lume: Gioconda (sau Monalisa) pictat de Leonardo da Vinci. Muzeul are trei aripi:
Denon, Sully i Richelieu.

10

Palatul Versailles

Palatul Versailles este unul dintre cele mai mari i opulente castele din ntreaga lume. Cu peste
2100 de ferestre, 1250 de eminee i 67 de scri interioare, castelul Versailles este una dintre cele
mai vizitate atracii turistice din Frana. Fiind un exemplu perfect de art francez a secolului al
18-lea, aceast cldire istoric se afl pe lista Patrimoniului Universal UNESCO de mai bine de
30 de ani.
Castelul a fost reedina oficial pn n anul 1789, iar de atunci a fost privit ca o reedin
neoficial. Cunoscut i drept "Leagnul Libertii", Palatul Versailles a fost i locul n care
populaia Parisului i-a manifestat nemulumirea fa de Regele Ludovic al 14-lea, fornd
familia regal s lase n urm viaa ei decadent i s se mute n adevrata capital a Franei,
Paris.

Cultura
Cultura Republicii Franceze este vasta, cu multe implicatii la nivel regional. Sculptura,
pictura, muzica, baletul, arhitectura, bucataria, teatrul sau cinematografia sunt domenii care
reflecta natura umana, trairi, specificul national.
Parisul supranumit si Orasul luminilor, a fost locul in care s-au intalnit si au lucrat
numerosi artisti. Astazi este metropola care aduna cel mai mare numar de situri cu un caracter
cultural din lume, muzee, palate, cladiri, galerii.
Intreaga evolutie a umanitatii dedica un capitol important Frantei, ai carui oameni magnifici au
plamadit istoria.
Pictura franceza, de la picturile rupestre de la Grotte Chauvet, ce dateaza de acum 32.000 de
ani, pana la scoala impresionista sau cea contemporana ne incanta in marile muzee ale lumii.
11

Toate curentele artistice au reprezentanti din Franta. Daca vorbim de sculptura trebuie sa ne
amintim de magica intalnire dintre Brancusi si Auguste Rodin.
In materie de muzica si balet opera, opereta, miscarea contemporana aduna un public numeros in
orice colt al lumii.
Stilul gotic in arhitectura isi are originile in constructia Bazilicii Saint Denis. Exista dealtfel
patru catedrale clbre construite in acest stil: Notre-Dame de Paris, din a doua jumatate a
veacului al XII-lea, catedrala din Chartres, catedrala din Amiens, cel mai mare monument
gotic din Franta si catedrala din Reims, loc de incoronare a regilor.
Mergand pe strazile marilor orase sau admirand peisaje romantice de provincie iti poti face o
ide despre cat de vasta este arhitecura franceza. Case, palate, gari, poduri, manastiri sau biserici
toate vorbesc despre diversitate si inspiratie. Le Corbusier, Jean Nouvel sau Andree Putman
comunica lumii viziunea lor despre flexibilitatea spatiilor de locuit, despre inovatie si creatie. Au
creat stiluri inconfundabile si sunt exemple pentru noile generatii de arhitecti.
Targul de la Paris, Maison et Objet ne aduce in atentie, prin varietatea si prin programele sale,
de faptul ca Franta da tonul in materie de valori estetice.
Casa tipic frantuzeasca este greu de definit, pentru ca difera in functie de zona si de buget, dar cu
siguranta are un numitor comun, cuvantul chic.
Eleganta si bunul gust, fie ca este vorba despre o mansarda romantica sau de o vila somptuoasa,
isi dau intalnire aici.
Traditiile si mostenirile de familie se regasesc pretutindeni.
Elementele de decor specifice fiecarei zone, precum cele din lemn, ceramica sau metal se
regasesc in fiecare zona a casei. Legatura cu natura este sursa inepuizabila de viata si sanatate.
Gradinile cochete, verdele care purifica si calmeaza, sunt elemente ale stilului frantuzesc. Cel
rustic, fie ca sufera influente mediteraneene sau de munte, este incantator prin paleta cromatica,
cu nuante calde si atmosfera de familie.
O vizita la Louvre pentru a admira apartamentele Napoleon III si mobilierul Boulle ne poate
da masura grandorii si a spectacolului cromatic.
Art Nouveauul a adus prospetime in acele vremuri, forme fluide, un rafinament extrem al
detaliilor.

12

Arhitectura, mobilierul, sticlaria, bijuteriile au stralucit cu adevarat si o fac si azi cu aceeasi

mandrie.
Oamenii sunt asemeni culturii din care provin.
Daca vorbim despre cea franceza atunci trebuie sa vorbim despre rafinament in orice domeniu.
Pentru a-i intelege trebuie sa le vizitam tara, sa le gustam vinurile si mancarea, sa petrecem timp
pe strazi, in muzee, in cafenele sau bistrouri, la concerte, pe stadioane sau in parcuri.
Moda vestimentara nu are egal, Dior, Chanel, Jean Paul Gaultier, Givenchy sau Lacroix
sunt cateva nume ce au facut istorie. Casa Cartier sau Faberger, produc bijuterii opera de arta.
Sticlaria Lalique, Daum Nancy sau Galle, portelanul de Sevres, mobilierul Tonet fac parte din
cultura franceza.Un domeniul ce releva personalitatea franceza in intreaga sa varietate, este
gastronomia. Sampania nu poate fi altfel decat frantuzeasca, dealtfel primii care au gasit o
reteta pentru a imbutelia un "vin cu bule de aer" au fost calugarii benedictini. Branzeturile,
salamurile, retele rafinate, patiseriile, salatele, faimoasele baghete sunt doar cativa dintre actorii
unei povesti incantatoare.
Stiati ca:Extraordinara constructia a faimoasei Piramide de la Louvru se datoreaza arhitectului
american de origine chineza Ieoh Ming Pei.
Acesta a conceput un spatiu capabil sa primeasca vizitatorii si sa serveasca unor scopuri tehnice.
Magnificul spatiu, a carei forma a fost subiectul a numeroase discutii, face legatura intre zonele
muzeului, si contine un auditorium, sali pentru expozitii temporare si spatii dedicate istoriei
muzeului.
Geometria sa este poarta de intrarea a luminii naturale si un simbol al iluminarii spirituale.

Religia n Frana

13

Catedrala Notre Dame de Paris

Din punct de vedere constituional, Frana este un stat laic. Laicitatea francez antreneaz o
separare reciproc ntre Stat i Biseric, pe baza unui postulat prin care statul respect toate
religiile, dar nu recunoate niciuna, ceea ce permite mai multor religii s coabiteze. Din
principiu, statul francez interzice recensmintele cu caracter religios astfel nct datele din acest
domeniu sunt oferite doar de instituii neoficiale.
Conform unui sondaj CSA:

51 % din francezi se declar catolici (fa de 67 % n 1994), dar doar jumtate dintre ei
cred n mod ferm n existena lui Dumnezeu;

31 % din francezi (fa de 23 % n 1994) se declar fr religie;

4 % musulmani (fa de 2 % n 1994);

3 % protestani;

1 % evrei;

10 % nu se pronun.

Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt ns practicani.

n ciuda acestei scderi a credincioilor i n particular a catolicilor, religia catolic rmne
religia dominant n Frana i i pstreaz o influen important, n special n zonele
predominant rurale ale rii. Chiar dac statul este laic, catolicismul este prezent n mod
particular, astfel c zilele de srbtoare concid cu srbtori religioase catolice iar 90% din colile
private din Frana sunt coli catolice.

14

Economia Franei

Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane
companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o
influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase
societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, contrucii de aeronave, etc.).
Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca
cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania,China i Regatul Unit.
Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1
ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002.
Conform Organizaiei pentru Cooperare Economic i Dezvoltare, n anul 2004 Frana a fost cel
de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. n
2003 Frana a fost cel de al doilea recipient de investiii strine direct dintre rile OCDE cu 47
miliarde dolari naintea Statelor Unite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile
franceze au investit n acelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai
important investitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite.
Dintre rile OECD Frana are unul dintre cele mai mici procente de populaie lucrtoare cu
vrtsta ntre 15 i 64 de ani, de doar 68.8% n 2004, fa de 80% n Japonia, 78,9% n Regatul
Unit, 77,2% n SUA i 71% n Germania.
Acest fenomen se datoreaz omajului relativ important: 9% din populaia activ, posibilitatea
facil de a prelungii studiile i ajutoarele din partea guvernului, din ce n ce mai rare n ultima
vreme, pentru ca angajaii din anumite domenii s poat iei la pensie mai repede.

15

Muli economiti consider c principala problem a economiei franceze nu este productivitatea,

ci lipsa reformelor economice care s permit unui procentaj mai important din populaia activ
s lucreze. Punctele de vedere de dreapta susin c orele de munc scurte i greutatea de
reformare a pieei muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stnga menioneaz lipsa
politicilor guvernamentale de creare a justiiei sociale. ncercri recente ale guvernului de a
modifica piaa de munc pentru tineri pentru a combate omajul s-au lovit n anul 2006 de o
rezisten important manifestat prin proteste ample.

Personaliti marcante din Frana

Ioana d'Arc este una din simbolurile Frantei si o sfanta a Bisericii Catolice, despre
care unii autori au spus ca era schizofrenica.A fost numita de francezi, fecioara din
Orleans, iar in urma unor viziuni in care Dumnezeu i-a vorbit, i-a spus sa readuca
pamanturile Frantei care erau dominate de Anglia.Ioana a afirmat ca auzea voci divine,
voci care ii porunceau sa mobilizeze armata, in lupta pentru eliberarea Frantei.Astfel, la
17 ani, Ioana a fost prima tanara care a fost capabila sa se faca ascultata de o armata de
16

barbati si sa obtina multiple victorii.La 18 ani a fost prinsa si vanduta inamicilor,

impotriva carora luptase cu indarjire, iar la 19 ani a fost declarata vrajitoare si arsa pe rug.

Claude Monet este una dintre cele mai cunoscute personalitati franceze care au
promovat pictura impresionista in secolul al XIX-lea. De-a lungul indelungatei sale
activitati, Monet va surprinde adesea in taboluri scene din natura, coasta Normandiei,
imprejurimile Parisului sau alte locuri pe care le-a indragit, lasand generatiilor viitoare un
exemplu ideal de urmat.

Napoleon Bonaparte
Lider politic i militar al Franei, cunoscut mai trziu ca Napoleon I, a avut un rol
deosebit de important n politica european de la nceputul secolului al XIX-lea. Nscut
n Corsica i specializat pe profilul de ofier de artilerie, Napoleon se va proclama primconsul, apoi mprat al francezilor, n 1804. Sub conducerea sa, armata francez se va
confrunta cu fiecare putere major european, victoriile militare repurtate de acesta
fcnd din Frana cea mai mare putere continental. nfrngerea de la Waterloo, din 1815,
a pus capt domniei lui Napoleon.

Clement Ader (Muret, Midi-Pirinei, 1841 - Toulouse, Midi-Pirinei, 1925)

Inginer, unul dintre pionierii aviatiei. A construit aparatul de zbor numit "Eol", dar a
realizat si inventii cu caracter de perfectionare in domeniile telefoniei si electrotehnicii.
Numit si ,,Regele soare", Ludovic al XIV-lea a avut cea mai lunga domnie din istoria
Europei, avand doar 5 ani cand s-a suit pe tronul Frantei.Nasterea sa, a fost considerata o
adevarata minune pentru parintii sai, Ludovic al XIII-lea inchinand Franta, cu aceasta
ocazie, Fecioarei Maria.

Andre AMPERE-Fizician si matematician, autor al legii fundamentale a

electrodinamicii.

Managementul Franei

Managementul european reprezint o nsumare de modele manageriale proprii rilor

17

europene, diferenele specifice n materie de management fiind generate de factori de natur

cultural i de tradiii comportamentale.
Frana este o mare putere economic si militar. Ea are o cultur de valoare universal,
tiina de vrf i management competitiv. Modelul francez de management se caracterizeaz n
primul rnd, prin intervenia statului n afaceri, mai precis n stabilirea principalelor direcii de
dezvoltare economic i chiar prin implicarea n anumite sectoare ale economiei i n al doilea
rnd prin faptul c rolurile managerilor funcionali i rolurile managerilor integratori nu se
combin niciodat.
Modelul francez de management este definit de urmtoarele principii fundamentale care
domin economia, procesul informaional-decizional, strategia i obiectivele majore ale
ntreprinderilor. Aceste baze fundamentale ale managementului francez le redm n cele ce
urmeaz:

o mixul de interese publice i particulare, de grup sau individuale sunt influenate

de dirijismul statal, individualismul i autoritarismul structurate birocratic.
o dirijismul statului se manifest n conceperea strategiei de dezvoltare economic
prinelaborarea de planuri, pe termen mediu;
o pentru meninerea capacitii concureniale a marilor ntreprinderi franceze sunt
create structuri de susinere logistic;
o manifestarea autoritarismului la nivel microeconomic

n Frana, statul joac un rol-cheie n economie i societate. Din acest punct de vedere,
modelul francez este apropiat de cel japonez. Dirijismul statal francez are o istorie relativ
ndelungat. nc din secolul al XIV-lea, Jean Baptiste Colbert, ministrul de finane al regelui
Louis al XIV-lea, a impus controlul central al monarhiei n economie, mai ales n comer i
industrie.
Traditional, in Franta predomina afacerile familiale, ceea ce conduce la diminuarea, pana la
stergerea diferentelor dintre manager si proprietar. In teoria si practica manageriala franceza este
mai frecvent utilizata notiunea de patron cu sensul de proprietar, decat de manager.

18

In general francezii sunt inclinati catre o gandire rationala, potrivit careia o argumentare logica
admite o singura concluzie, de unde si tendinta de a considera ca exista o singura cale, cea mai
buna, de a rezolva o problema. De obicei pregatiti in les Grandes coles, cu gandire si
rationament matematic, patronul este inclinat sa creada ca numai el este menit sa gaseasca
adevaratele raspunsuri.
Managerii francezi sunt mai flexibili si creativi decat omologii lor europeni si nu se simt legati
de experimentele neplacute din trecut. Le place sa faca mai multe lucruri deodata. Cu toate
acestea ei sunt autoritari, capriciosi, birocrati si uneori egoisti.

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Fran%C8%9Bei

http://www.efranta.ro/despre-efranta/item/58-istoria-mare-a-frantei-scrisa-in-catevaranduri

http://www.globi.ro/franta/istorie

http://www.casamea.ro/lifestyle/turism/statele-lumii/obiceiuri-si-traditii-din-franta-3641
19

https://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Fran%C8%9Ba

http://www.scrigroup.com/management/Managementul-in-Franta53945.php

http://www.creeaza.com/referate/management/POTENTIALUL-RESURSELE-SIIMAGI316.php

20