Asezare: Nord: Franta se invecineaza cu Marea Nordului si Marea Minecii,

Vest: Oceanul Atlantic,

Nord-Est si Est: Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia , Italia, si Monaco
Sud: Spania si cu micul principat Andorra.
Franţa are frontiere cu Brazilia, Surinam şi Olanda în teritoriile de peste ocean.
Franta administreaza si Martinica, Guadalupe, Guyana, Reunion, St. Pierre si
Miquelon si teritoriile de peste mare Polinezia franceza, Noua Caledonie, insulele
Wallis si Futuna, insula Mayotte.Tarmurile au 3.000 km lungime, cu numeroase
golfuri si estuare.
Suprafata: 551,6 mii km patrati (include si Insula Corsica= 8,7 mii km patrati)
Moneda: franc francez
Religie: romano-catolici (90%),protestanti, evrei, musulmani
Sarbatoare nationala: 14 iulie (zi nationala; 1789, Caderea Bastiliei)

Relief: VARIAT, dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta,
MASIVUL CENTRAL FRANCEZ si ALPII inconjurati spre vest si sud de podisuri si
apoi, la perigerie, campii formand un larg amfiteatru.In Est se desfasoara Alpii Maritimi,
Cotici, Graici si Savoiei, precum si Muntii Jura. La granita cu Spania, se afla Muntii
Pirinei, masivi, inalti, cu puternice urme glaciare. Spre S se intinde Masivul Central
Francez, spre N si NE Masivele Vosgi si Ardeni, iar in NV muntii josi (Armoricani), bine
impaduriti din Peninsula Bretagne si Normandia. Principalele cursuri de apa sint: Sena cu
Oise, Loara, Rinul, Ronul si Gironde.

Masivul Armorican este situat in nord-vestul Frantei, are altitudini ce nu depasesc

450 m, cele mai joase regiuni fiind bazinele interioare cu 100-200 m altitudine.este
caracterizat de un climat breton, foarte instabil cu succesiuni intre vreme insorita si
innorata, temperaturi fara excese si precipitatii abundente.
Masivul Central Francez este situat in mijlocul tarii si are o altitudine medie de 700
m. In general relieful se inscrie in trei trepte caracteristice: treapta montana,
treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare.
Muntii Vosgi sunt situati in nord-vestul tarii intre Bazinul Parisului in vest si
Campia Alsaciei in est.Fac parte din acelasi sistem hercinic,fiind alcatuiti din sisturi
cristaline, gresii, granite.
Masivele Ardeni, Maures si Esterel. Masivul Ardeni este alcatuit din sisturi
cristaline cenusii si violacee. Nu depaseste 600m in altd, este traversat de la sud
catre nord de raul Meuse, a carui vale este deestul de adancita cu sectoare de defilee
care dau un farmec deosebit peisajului.
Masivele Maures si Esterel sunt ramasitele unui vechi bloc hercinic prins in cutarile
alpine. Sunt situate la marginea sudica a Alpilor, vecine cu Marea Mediterana.
Muntii Alpi se gasesc in partea de est a Frantei si se desfasoara sub forma unui arc
pe cca 350km cu convexitatea spre vest. Altitudinea maxima in Alpii Frantei
depaseste 4000m (4807m Mont Blanc). Eroziunea legata de inghet – dezghet, ca si
cea torentiala si glaciara au un rol important in fasonarea reliefului. Ea a generat si
continua sa creeze creste, abrupturi, vai si circuri glaciare, mari conuri de dejectie .
Alpii francezi sunt grupati in: Alpii de nord si Alpii de sud.
Muntii Pirinei, o regiune muntoasa masiva, au inaltimi care trec de 3000m, si se
intind pe cca 400km de la est catre vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia
Acvitaniei, si unul mai domol catre Ebru. Sunt fragmentati de vai puternic adancite
si inseuari care permit comunicarea intre Franta si Spania.
Regiunea d’Armagnac (Piemontul Lannemezan) este un podis cu aspect colinar, la
poalele nordice ale Pirineilor, cu altd cuprinse intre 300 si 700m.
Muntii si Podisul Jura.Muntii Jura, alaturi de Podisul Jura, se gasesc la granita
dintre Franta si Elvetia. Nu depasesc 1800m (Vf. Cret de la Neige, 1723m). Podisul
Jura se ridica deasupra campiei Saone, cu cca 300-400m. Jura are in baza un soclu
cristlin, peste care se asterne o groasa cuvertura calcaroasa cutata in cute paralele
dar si faliata. Campia Alsaciei si culoarul RhodanianCampia Alsaciei este o fosa
hercinica umpluta cu depozite sedimentare marine si lacustre tertiare.
Bazinul Prisului si Bazinul Acviatniei.
In partea nordica, nord – vestica, se gaseste Campia Flandrei. Este formata pe
depozite cretoase, argiloase si nisipoase care se astern pe structura hercinica
consistenta a ardenilor.

Clima: Pozitia geografica, formele reliefului, orientarea lui si miscarile aerului sunt
factorii care influenteaza clima Frantei.Franta este situata in zona temperate.
Clima Frantei, ca si a celorlalte regiuni ale continentului care se invecineaza
cu Oceanul Atlantic, se afla insa sub influenta moderatoare a maselor de aer (umede
si racoroase) care vin dinspre vest.
Nord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt
determinate de curentul nord-atlantic. In est iarna este mai geroasa, vara mai calda,
si in general sunt mai putine precipitatii
Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai indepartate de ocean, au o clima
cu caracter continental.
Partile sudice, situate la latitudine mai mica, nu sunt supuse influentei
oceanice, ci celei mediteraneene.Temperatura medie anuala indica +15°C in sudul
Frantei si +10°C in partile de nord.
Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este de peste 800 mm, in
est numai in unele locuri atinge 600 mm. In munti clima este mai rece, precipitatiile
sunt peste 1000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada

Ape: RINUL izvoraste din Alpi in apropiere Ronului si face, pe o parte a cursului sau
mijlociu, hotar intre Franta si Germania. Din Franta primeste ca afluenti raul Ille (pe care
este asezat orasul Strasbourg) si Moselle.
Partea de nord a Frantei este drenata de Fluviul Meuse, care se varsa in Marea Nordului
langa marele port belgian Rotterdam.
Campia de Nord este drenata de fluviile Escaut si Somme.
Escaut izvoraste din colinele Vermandois, se indreapta catre Belgia, pe care o
traverseaza, intra in Olanda si se varsa in Marea Nordului.
Somme are izvoare vecine cu Escaut, se varsa in Marea Manecii printr-un estuar.
Pentru a se evita inundatiile, cea mai mare parte din cursul lui a fost indiguit.
Sena izvoraste din Podisul Langres, se varsa in Marea Manecii printr-un larg
estuar. Principalul sau afluent este Marne.
Cel mai important fluviu de pe fatada atlantica si in acelasi timp cel mai lung fluviu al
Frantei este Loire. El izvoraste din Masivul Central, pe care il strabate printr-o vale cu
numeroase chei, trece in campie (partea sudica a Bazinului Parizian), apoi strabate partea
de sud a Masivului Armorican si se varsa in Oceanul Atlantic.
Afluenti: Allier
Garonne are izvoarele in Masivul Maladetta (Spania), are ca afluenti raurile Tarn
si Lot, iar inainte de a ajunge la Oceanul Atlantic se uneste cu raul Dorgogne, cu care
formeaza un larg estuar – Gironde.
Ronul izvoraste din Masivul Saint – Gothard (Elvetia) si prin Franta se varsa in
Marea Mediterana.

Istorie: Teritoriul Frantei, populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cucerit
de Cezar si transformat in provincie romana. Francii, popor Germanic stabilit in
secolul al 5-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele
urmatoare poporului francez. Bazele regatului franc sunt puse de Clovis (481-511),
iar in secolele 12-14 se intareste autoritatea regala si incepe centralizarea statala.
Franta are numeroase conflicte cu Anglia ("Razboiul de 100 de ani"), pe care
reuseste sa le termine victorioasa. Franta devine cea mai mare putere europeana in
timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, insa frecventele razboaie purtate de acesta si
de succesorii sai, pierderea posesiunilor franceze din India si Canada adancesc criza
economica si politica a absolutismului dinastiei Bourbon. Revolutia franceza (1789)
culmineaza cu proclamarea primei republici (1792), iar razboaiele de aparare a
Frantei sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al
francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, dupa
infrangerea lui Napoleon, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din 1830,
care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma
revolutiei din 1848 este proclamata a II-a republica, iar apoi puterea este acaparata
de Ludovic Napoleon, care, sub numele de Napoleon III, se proclama imparat al
Frantei in 1852. Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmari
proclamarea celei de-a treia republici si pierderea Alsaciei si Lorenei. In a doua
jumatate a secolului al 19-lea, Franta devine al doilea mare imperiu colonial al
lumii. Invingatoare in primul razboi mondial, Franta primeste inapoi cele doua
provincii cedate Germaniei, insa, ocupata in 1939 de catre aceasta, este nevoita sa
semneze actul de capitulare si sa suporte regimul nazist. Dupa debarcarea din
Normandia si insurectia Parisului, in Franta este reinstaurata republica, iar in 1946
imperiul colonial devine Uniunea Franceza. Marea majoritate a coloniilor franceze
isi dobandesc independenta intre 1959 si 1974, iar Franta initiaza o politica externa
de distantare fata de hegemonismul american, redevenind una dintre marile puteri
europene.

Populatie: In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰.

Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori),
Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori),
Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori),
Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii
locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre
care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani,
tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.
Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana
(890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in
regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290
locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196
locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-
Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in
regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).
Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism

Orase: Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Parisul, care
atrage annual mari mase de turisti din toata lumea.Important oras industrial si nod de
drumuri comerciale este Lyon-ul (1,3 milioane de locuitori) fondat de romani la
confluenta raurilor Ron si Saone.Marsilia(1.2 milioane de locuitori) a fost o colonie
fondata de greci in jurul anului 600 i.e.n. si a fost centru important si in perioada
romana.Este un port mare al Marii Mediterane, de unde ponesc nave atat spre fostele
colonii franceze din nordul Africii, cat si spre fostele colonii franceze din vestul Africii.A
patra
Asezare ca marime este orasul industrial Lille (959000 de locuitori) din nordul tarii
Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea
legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si
Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de
Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide politice,
printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza
(1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor
de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920),
Partidul Ecologist (1984
Economie: Situata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta cu o puternica
industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier, Franta
apeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. Ca alternativa la
epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, Franta si-a dezvoltat o
puternica atomoenergie.
Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricand aproape intreaga gama a
produselor din domeniu. Se remarca insa, indeosebi prin productia de avioane
(Toulouse, Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime
(Le Hâvre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi), textile (Lyon,
Lille),produse alimentare (vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.). Sunt
inca bine reprezentate siderurgia (fonta si otel), mai ales in Lorena, si metalurgie
neferoasa, in principal industria aluminiului (in Muntii Alpi, unde se poate folosi
energia electrica obtinuta in Hidrocentrale).
Agricultura franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre
cei mai mari producatori europeni si totodata mondiali de cereale (indeosebi grau)
si de floarea-soarelui. In privinta productiei vegetale, se remarca insa prin cultura
vitei de vie si implicit productia de struguri, Franta fiind cel mai mare exportator
mondial de vinuri. Are vinuri renumite in intreaga lume: cele de Bordeaux,
Bourgogne, Champagne etc. Franta este al doilea crescator european de bovine,
pentru carne si lapte, si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc
de asemenea ovine si porcine.
Transporturi: Reteaua de cai de transport este diversificata si moderna, dar
polarizata indeosebi din capitala tarii. Franta a avut in ultimele decenii ale secolului
al XX-lea, realizari remarcabile in domeniul transportului feroviar de mare viteza,
asa-numitul TGV. Dispune totodata de o insemnata retea de autostrazi si alte cai
rutiere modernizate.
Transporturile pe apa atat fluviale, cat si maritime, sunt de asemenea bine
dezvoltate. Franta are o mare retea de cai navigabile interne, principalele portiri
fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), si Lyon (pe Ron). Dispune
totodata de o importanta flota comerciala maritima si de unele dintre cele mai mari
porturi de pe glob: Marsille si Le Hâvre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle
si Orly) se inscriu printre cele mai mari din lume. Franta este a treia tara ca
prezenta in spatiul cosmic, seria de rachete „Ariane“ fiind lansata de la o baza
situata in Guyana

Turism: Franta dispune de un mare potential turistic sprijinit de o infrastructura

corespunzatoare.Cei peste 60 milioane de turisti, angajati in practicarea diferitelor forme
de turism se indreapta catre numeroase zone sau obiective turistice dintre care:
Regiunea Pariziana, Castelele de pe Valea Loirei, Litoralul Oceanului Atlantic, Litoralul
Marii Mediterane cu Coasta de Azur, Alpii, Muntii Pirinei, Alsacia.
Franta este tara unde cultura si realitatile zilnice se intrepatrund. Cele mai faimoase
locuri sunt capitala, Paris, statiunile de pe coasta, portiunile cu vita de vie. In afara de
“orasul iubirii”, Parisul, printre destinatiile captivante, se numara Lyonul, Coasta de
Azur; de asemenea, si Strasbourgul cu institutiile europene, Loire cu impozantele castele.
Franta este tara sampaniei, a specialitatilor de branza, a vinurilor fine.
Paris-De secole Parisul este considerat principalul
centru de putere culturala al lumii vestice, un magnet pentru artisti si intelectuali,
un loc unde apar noi idei, iar arta este puterea suprema. Desi unii oameni considera
ca acum viata sa culturala este mai mult o problema de spectacol si de stralucire
decat de adevarata creativitate, viata culturala este inca foarte activa si distinctiva.
Principalele teatre de stat sunt Comedia Franceza, Teatrul Odéon si Teatrul
National Chaillot, care ofera un repertoriu de clasici francezi sau piese moderne
straine.
Exista mai mult de 150 de teatre mai mici, multe dintre ele sprijinite de stat,
care prezinta un program amestecat de spectacole experimentale, cabaret etc .
Principalele festivaluri anuale care pun accentul pe muzica si drama sunt
Festivalul Marais, tinut in iunie si iulie si Festivalul de Toamna, care se tine de la
jumatatea lui septembrie pana in decembrie. Principalele edituri si librarii sunt
situate in Cartierul Latin si Saint-Germain-des-Pres.
ATRACTII TURISTICE IN PARIS:
  Palatul Chaillot,
 Turnul Eiffel,
 Domul Invalizilor,
 Muzeu Luvru,
 Podul Artelor,
 Pont-Neuf,
 Notre-Dame de Paris,
 Bastilia,
 Muzeul Orsay
 Podul Alexandru al III-lea
 Opera Garnier
 Cartierul pictorilor din Montmartre
 Champs d’Elisees
 Galeriile LaFayette
 Basilica Sacre Coeur
Turnul Eiffel
– A fost construit de catre Gustav Eiffel pentru
Expozitia Internationala din 1889, in ciuda opozitiei sustinute a personalitatilor
nationale care il considerau nesigur si urat. Cand concesiunea Expozitiei a expirat
in 1909, turnul de 300 m urma sa fie demolat, dar valoarea sa ca antena pentru
transmisii radio l-a salvat

Domul Invalizilor a fost construit in 1670 la initiativa Regelui Soare pentru a

adaposti soldatii raniti. Principalele atractii sunt: Mormantul lui Napoleon (realizat
din porfir rosu finlandez cu o baza din granit verde), Muzeul Armelor (cel mai mare
muzeu militar din lume), Biserica Domului (proiectata de Hardouin Mansart pentru
Louis al XIV lea), Muzeul planoreliefurilor. Domul Invalizilor este a doua cladire ca
inaltime din Paris dupa Turnul Eiffel
Muzeul Luvru este cel mai mare muzeu parizian, după suprafaţă, şi printre cele mai
binecunoscute muzee din lume. Clădirea este un fost palat regal situat în inima oraşului
Paris, între malul drept al râului Sena, şi Rue de Rivoli. Curtea sa principală se află pe
axa bulevardului Champs-Élysées
Este unul dintre cele mai vechi şi mai mari muzee din lume, cu o lungă istorie în
păstrarea patrimoniului artistic al Franţei, de la regii capetieni până la imperiul
Napoleonic.
Luvrul deţine unul dintre cele mai cunoscute tablouri din lume, dacă nu cumva cel mai
cunoscut: Gioconda (sau Monalisa) de Leonardo da Vinci.
CHAMBORD – pe timpul contilor de Blois – nu era decat un loc unde se adunau pentru
partide de vanatoare. La venirea lui Luis al – XII – lea, este integrat domeniului regal, iar
pe timpul lui François I se incep lucrarile de extindere, astfel incat, in Franta, in perioada
in care Chambord a fost construit, nu exista un alt castel de dimensiuni asa de mari: 440
de camere, 440 de seminee, 13 scari si 800 de capitoluri. In 1821 e donat ducelui de
Bordeaux care va fi initiatorul unei vaste opere de restaurare.
De forma dreptunghiulara, are in cele patru colturi patru turnuri rotunde. In centru
se ridica donjonul, constructie enorma, patrata, flancata de tot atatea turnuri, care
constituie partea principala a castelului. Fatada are o alura sobra, punctata de ferestre cu
cercevele separate la fiecare etaj de catre un cordon dublu impodobit cu muluri. La
nivelul acoperisului se dezlantuie luxul si fantezia stilului arhitectural italienesc, atat de
stralucitor in abundenta de pilastrii si colonade, si in policromia incrustatilor de ardezie.
Deasupra acestei elegante dezordini de structuri domina turnul cupolei centrale, la 32 m
inaltime. In centrul donjonului scara spiralata permite sa fie admirate boltile sapate si
varitatea incomparabila de capiteluri. Curtea interioara a castelului se deschide in doua
aripi: cea de est cu cariatide si lanternon, cu flori de crin, apartine epocii lui François I, pe
cand aripa de vest, mai clasica, dateaza din vremea lui Henry al – II – lea. Interiorul
castelului se caracterizeaza prin simplitate, peretii fiind goi si mobilierul rar.
CHENONCEAUX, constituit dintr-un careu ridicat in apele Cher-ei, construit pe stalpi cu
patru laturi, cu deshiderile ornate cu antablamente renascentiste si pilastrii. Henry al – II
– lea a construit un pod cu cinci arcuri, care leaga castelul de malul stang al Cher-ei, si o
galerie, inaltata pe trei etaje, constructie sobra si aproape lipsita de decoratii

Statiuni de schi:
CHAMONIX

Recunoscuta international, statiunea cosmopolitana Chamonix este asezata la baza

maiestuosului Mont Blanc, cel mai inalt masiv al Europei. Vizitatori din intreaga lume
vin sa descopere aici unele dintre cele mai provocatoare partii de schi. Teleschiurile
performante asigura acces in 5 zone diferite, cu partii pentru toate nivelele. Pe langa
domeniul de schi, statiunea ofera turisilor un complex intreg de magazine, baruri,
restaurante cat si facilitati pentru diverse activitati sportive.Chamonix nu este o locatie
conventionala nici modesta, ci una speciala.
Recomandam Chamonix pentru schiorii de nivel avansat si mediu

COURCHEVEL
 
Binecunoscuta statiune Courchevel face parte din circuitul Trois Vallee si cuprinde mai
multe zone denumite dupa altitudine (1300, 1650, 1850). Este cea mai complexa statiune
din Trois Vallees, cu o atmosfera mai mult exclusivista, hoteluri de lux si partii foarte
bine echipate. Multi dintre turistii care vin aici nu parasesc zona Courchevel, desi
statiunea are foarte bune cai de acces spre restul regiunii. Aici veti gasi cele mai selecte
restaurante si cele mai bune hoteluri din toata zona Alpilor. Daca veti merge sa incercati
senzatii extreme in acest paradis montan cu siguranta va veti indragosti de acesti munti.
 VAL THORENS
 
Statiunea Val Thorens este situata in cea de-a treia vale a regiunii de schi Trois Vallee, la
2300 m altitudine, fiind cea mai inalta statiune de ski europeana. Pentru entuziastii in
cautare de cea mai buna zapada, Val Thorens este cea mai buna destinatie.
VAL D’ISERE
 
Situata in Alpii Savoie, statiunea se remarca cu o zapada excelenta pe un domeniu larg de
schi cat si un amestec de vile si cabane noi si mai vechi, baruri si restaurante. Partiile te
duc sa descoperi splendoarea muntilor si fac din aceasta statiune una din cele mai placute
destinatii pentru schiori. Atmosfera de aici nu este potrivita numai pentru iubitorii de schi
dar si pentru diverse facilitati pe care le ofera turistilor : locuri placute cu diverse
ambiante, cine romantice, focuri langa cabane.