Aspecte privind avantajele si dezavantajele Romaniei in conditiile integrarii

Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de bazain

materie de formulare si aplicare de politici economice.dar aceasta renuntare nu este un simplu act
de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza
functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta.Exista un exemplu
sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; -
landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa
transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramine in apropierea a 20%, iar
stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.

Citeva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar
par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla “anexa”, fara viata interna
complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si
sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar
provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si socioal. In plus
sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobinzilor ridicate.

Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trbuie judecata si prin prisma
navoii de “adapostire” fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.

Avind in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data
variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea
comertului intra-european al multora dintre statele UE.Se poate spune ca cel putin din punct de
vedere economic - exceptind unele bariere netarifare pentru agricultura si citeva sectoare
industriale protejate de UE – Romania este de facto integrata in comertul comunitar.

Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin
exporturi pe relatia UE.Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare
de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.

Dezavantajele integrarii Romaniei

Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si identitate
nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din Piata unica
europeana.

Dezavantajele integrarii Romaniei

În următorii cinci ani, România va trebui să cheltuiască peste 25 de miliarde de euro pentru a
atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi plătită de cetăţenii
şi firmele din România. Costurile aderarii, pe care românii le vor suporta, sunt costuri publice
(care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societăţile
comerciale) şi costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean român, pentru reforma
sistemului de pensii, pentru reconversie profesională, pentru un alt standard de viaţă).

Dezavantajele integrarii Romaniei

Pentru primii trei ani de după integrare, adică până în 2010, România trebuie să contribuie cu
mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adaugă cheltuielile pentru
modernizarea infrastructurii şi investiţiile în protecţia mediului. Efortul bugetar pentru cele două
domenii se ridică la aproximativ 10-11 miliarde de euro, până în 2010. Valoarea totală a acestor
cheltuieli se ridică la bugetul pe anul 2004, ceea ce înseamnă că, în cinci ani, românii vor plăti
impozite cât pentru şase.

Dezavantajele integrarii Romaniei

Costurile din fonduri private, adică cele care vor fi plătite de firmele româneşti, sunt cauzate de
modificarea normelor româneşti de desfăşurare a activităţilor economice, pentru a fi compatibile
cu cele europene. Aici trebuie să se regăsească investiţii pentru mediu ori cheltuieli pentru a avea
produse la alte standarde sau certificarea după alte reguli.

Dezavantajele integrarii Romaniei

Aderarea la Uniunea Europeană implică şi costuri economice, dar şi costuri sociale, aducând,
printre altele, masive creşteri de preţuri. Suntem obligaţi să adoptăm regulile europene ale
concurenţei loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie că este vorba de gaze naturale,
electricitate sau căldură. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat,
subvenţiile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru susţinerea tarifelor la
energie. Astfel, aceste tarife trebuie să crească. Preţurile energiei vor trebui să acopere costurile,
inclusiv cele legate de reducerea poluării.

Dezavantajele integrarii Romaniei

Implementarea eficientă a acquis-ului pe mediu presupune o asumare în comun a
responsablităţilor, întrucât un mediu curat nu înseamnă doar beneficii, ci şi obligaţii. Pentru ca
progresele în acest domeniu să conducă la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este nevoie
de o colaborare susţinută a tuturor factorilor implicaţi în implementarea legislaţiei europene, de
la instituţiile statului (prin elaborarea şi coordonarea politicilor în domeniu), precum transporturi,
energie, agricultură şi acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile şi
până la nivelul cetăţeanului.

Exigenţele impuse au determinat şi vor continua să determine şi costuri, poate chiar şi suferinţă:
vor exista firme care trebuie să-şi modernizeze tehnologia, altele, care îşi vor închide porţile
pentru că nu vor fi suficient de competitive pe piaţă. Din acest an şi până în 2024, România va
trebui să investească aproape 30 de miliarde de euro numai pentru implementarea
reglementărilor de protecţie a mediului.

Costurile aderării României vor fi mai mari decât în alte ţări, cel mai important motiv fiind însă
situaţia din agricultură. Reforma structurală a agriculturii ar trebui să aibă un dublu obiectiv: în
primul rând, reducerea populaţiei care îşi câştigă existenţa din agricultură; în al doilea rând,
creşterea dimensiunii fermelor şi, ca atare, mărirea eficienţei agriculturii.

Chiar dacă transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeană va fi la nivelul de
circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o ţară care s-a aflat ani la rând pe
ultimul loc al alocărilor prin programele comunitare. Raportorul pentru România, Pierre
Moscovici, a declarat că "Votul în favoarea României a fost unul politic", foarte important. "Nu
este punctul final; este o etapă decisivă, fără îndoială, dar nu este cea finală. Trebuie să munciţi,
să munciţi în continuare, să muncim împreună pentru a rezolva problemele pe care încă le mai
are România", a explicat Moscovici.