UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI

ADMINISTRAREA AFACERILOR,
Invatamant la Distanta
Anul 3

Programul de studii: Afaceri Internationale

Crainea Alin Nicolae

Competivitatea intre Romania si Grecia
 Competitivitatea reprezinta capacitatea de a face fataconcurentei, fiind legata de un mediu
concurential dat si de posibilitatea de aobtine performante in urma participarii pe piata (de
aprovizionare, desfacee,financiar-monetara, a fortei de munca etc.). In vorbirea curenta a fi
competitivinseamna a reusi cel putin la fel de bine ca altii. O firma este competitiva atuncicand,
datorita conditiilor de care dispune (factori de productie, capacitatimanageriale si de marketing,
resurse financiare, tehnice si de creativitates.a.m.d.), obtine un avantaj durabil fata de competitori
(in rpivinta costului,diversitatii, calitatii si reinnoirii ofertei), asigurand dividende normale
pentruactionari, resusre pentru autofinantarea satisfacatoare si remuneratiei fortei demunca,
corelata cu productivitatea.
Competitivitatea tine, in esenta, de conditiile interne, proprii ale firmei,conditii care
exprima toate componentele si functiunile care o definesc.Intr-un sens larg, competitivitatea
consta in capacitatea firmei de ainfrunta concurenta prin marfuri care reaspund clientilor (prin
pret, calitate sidiversitate), iar performantele economice ii remunereaza pe participanti infunctie
de productivitatea marginala as factorului de productie ce il detin. Eaeste posibila in masura in
care firma detine un avantaj concurential si a careiafirmare (pe piata nationala sau internationala)
isi are izvorul in conditiileinterne ale firmei si pe care mediul concurential le poate favoriza sau
inhiba
După o serie de privatizări și reforme de la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000,
intervenția guvernului în economia țării a fost destul de absentă, în comparație cu economiile
celorlalte state din Europa.În 2005, România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care
cota maximă era de 40%, cu o cotă unică de 16%. În 2007, aceasta era cea mai mică cotă din UE.
Însă, în 2008, România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% și de
Republica Cehă, unde s-a introdus recent o cotă de 15%.
Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55% din PIB, iar industria și
agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%, respectiv 10% din PIB. În schimb,
32% din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din
Europa. Începând cu anul 2000, România a atras tot mai mulți investitori străini, devenind cea
mai importantă destinație de investiții străine în Europa Centrală și de Sud-Est. Investițiile
străine directe au fost, in 2006, în valoare de 8,3 miliarde €. Un aport însemnat în economia
românească îl reprezintă sumele de bani trimise de cetățenii români care lucrează în alte țări ale
lumii. Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale, această sumă s-a ridicat în anul 2008 la 9
miliarde dolari.
Printre problemele economiei în România se numără: o populație aproximativ jumătate
rurală și nefiscalizată, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente
scumpe, evaziune fiscală ridicată.
Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49
dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri,
înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia. În
plus, același studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua țară din lume ca ritm al
reformelor mediului de afaceri, după Georgia.
Salariul mediu brut în România, în luna august 2011, a fost de 2.005 lei, în scădere cu 22 de lei
față de luna iulie 2011.
Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria
metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a
materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță
secundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În
prezent, industria constructoare de mașini este foarte dinamică, fiind susținuta în principal de
producătorul de autovehicule Dacia. Industria românească de IT cunoaște de asemenea o creștere
anuală constantă. În general, România întreține un comerț intens cu țări din Uniunea Europeană,
în special cu Germania și Italia, care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai
României.
Grecia este o ţară dependentă de importuri. În anul 2008, acestea s-au cifrat la 55,69
miliarde de Euro în timp ce exporturile nu au depăşit 17,20 miliarde de Euro cu o creştere de 2,6
% faţă de anul 2007. În mod tradiţional, principalele ţări furnizoare sunt ţările Uniunii Europene,
dintre care se remarcă Germania, Italia, Federatia Rusa, Franţa si Olanda precum si SUA,
Japonia, Coreea de Sud. Referitor la ţările de destinaţie ale exporturilor, pe primele 3 locuri se
află Germania, Italia şi Cipru urmate de Bulgaria, Marea Britanie, Romania, Franta, SUA si
Turcia (tarile din zona Balcanilor au o pondere de 20% din valoarea exporturilor elene).
Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare
a economiei elene, cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o incredere mai mare a participantilor la
dezvoltarea mediului economic. In primii ani de dupa integrare, Grecia a avut un ritm de
dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ crescator, cu valori de 3,6% in 1999,
4,1% in 2000 si 2001, 3,7 % in anul 2005, 4,4 % in anul 2006, 3,4 % in anul 2007 si 2,4 % in
anul 2008. Incepand cu anul 2009, economia Greciei a intrat intr-un declin sever, pe fondul crizei
internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru finantarea cheltuielilor publice.
Datorita situatiei economice interne, mii de companii s-au mutat in tari vecine (in special
in Bulgaria, dar si in Republica Macedonia, Cipru si Turcia), iar depozite de miliarde de euro au
fost mutate din bancile elene in afara tarii. Pe acest fond, situatia financiara a Greciei a continuat
sa se deterioreze, iar masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si
programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in continua scadere al
veniturilor bugetului de stat. Anul 2010 a adus o contractare economica de 4,5%, fiind incheiat
cu un deficit de 10,5% si o datorie publica de 143% din PIB. In 2011, autoritatile elene au
adoptat un nou program de austeritate, Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-
2015, care a adus restructurarea unor institutii si companii de stat, noi impozite si taxe, reducerea
cheltuielilor cu aparatul din sectorul public. In paralel, a fost demarat un amplu proces de
privatizare, care include vanzarea de actiuni la companiile publice de gaze si electricitate,
rafinariile Hellenic Petroleum si companiile de utilitati publice, precum si concesionarea unor
immobile detinute de stat atat in Grecia continentala, cat si in insule.
 Din punct de vedere economic, Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o puternica
recesiune, inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor indicatorilor macroeconomici. Dupa
scaderi ale Produsului Intern Brut de 2,1% in 2009 si de 4,5% in 2010, economia elena s-a
contractat in 2011 cu 6,9%. Deficitul bugetar a reprezentat 9,1% din PIB, iar datoria public ca a
statului elen era estimata la 356 miliarde euro, reprezentand 165% din PIB.
Pentru anul 2012 este estimata o contractie economica de peste 7% si un nivel al datoriei
publice de 171% din PIB. Toti indicatorii economici si sociali au inregistat evolutii negative: rata
somajului de 25% iar la persoanele tinere de 54%, inflatia de 4,2%, deficitul bugetar de 1,1
miliarde euro, cresterea pretului produselor agricole si industriale in medie cu 8%, reducerea
activitatii in constructii cu 27,3% - agravand situatia economiei elene. Dat fiind contextual
economic mai sus prezentat, este de asteptat ca Grecia sa se confrunte si in 2013 cu o situatie
dificila, mai ales dupa ce si-a asumat prin bugeul pe anul viitor o serie de alte restrangeri
financiare. Scaderea veniturilor populatiei va accentua scaderea consumului, ceea ce va in
fuenta nivelul importurilor Greciei

CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE (Grecia)

In domeniul schimburilor comerciale

Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu
sunt:
 Acordul de aderare a Romaniei la UE
 Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor (22.05.1997);
 Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.09.1991);
 Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor.
In baza Acordului din iunie 1971, s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de colaborare
economică. Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie
2006. De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din
MAE elen si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. Ultima
intalnire a avut loc la Atena, in mai 2009.

În domeniul cooperării economice

Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989, prin semnarea unor importante
documente bilaterale:
 Tratatul de prietenie, cooperare si bunăvecinatate (semnat in noiembrie 1991, intrat în
vigoare în aprilie 1993);
 Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14.12.1993);
 Acordul cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9.06.1993);
 Protocol pentru combaterea crimei organizate (6.09.1994) ;
 Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii
asupra instalatiilor nucleare ( 10.03.1995 ) ;
  Acordul de cooperare in domeniul invatamantului, stiintei si culturii (3.11.1995) ;
 Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi Guvernul
Republicii Elene (22 mai 1997) .
 Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei, 7 februarie 2008.
S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe, de interne
si transporturi.

RELATIILE ECONOMICE BILATERALE

milioane euro
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 666.50 862.15 849.15 988.92 1281.19 1415,52 1138,48 1191,05 1206,35
export 379,50 507,35 474,73 507,50 501,61 608,94 550,27 562,81 611,76
Import 286,70 354,80 374,32 481,42 779,58 806,58 588,21 628,24 594,58
Sold 92,50 152,55 100,41 26,08 - 277,97 -197,64 -37,94 -65,43 17,18

Exporturile României în Grecia

In principal, structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este urmatoarea:

produse metalurgice, masini, aparate si materiale electrice, cereale, animale vii, produse
alimentare, produse chimice, materiale plastice, lemn si peleti.

Importurile României din Grecia

Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este urmatoarea: materiale
plastice , produse metalurgice , fructe , masini, aparate si materiale electrice, aluminiu si produse
din aluminiu, imbracaminte din confectii si tricotaje

Investitiile elene din Romania

La data de 31 octombrie 2012, in Romania erau inregistrate 5434 firme cu capital elen,
reprezentand 2,86% din numarul total al acestui tip de societati aflate in evidenta Registrului
National al Comertului. Acestea firme detin impreuna un capital total de 1,67 miliarde euro,
adica 5,13 % din capitalul firmelor cu capital strain din tara noastra. In clasamentul tarilor din
care provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania, Grecia ocupa locul 6.
Din perspectiva autoritatilor elene, investitiile companiilor grecesti in Romania depasesc suma
de 3,5 miliarde euro, in multe cazuri capitalul fiind investit prin intermediul unor firme
inregistrate in Cipru, Luxemburg, Olanda si alte tari.
Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de
telecomunicatii (Romtelecom, Cosmorom), sectorul bancar (EFG Eurobank – prin Bancpost,
National Bank of Greece – prin Banca Romaneasca, Alpha Bank, Piraeus Bank si alte banci),
societati de asigurari (Interamerican, Garanta Ethniki Insurance), societati de investitii financiare
(Alpha Finance, Global Finance ), industria producatoare de echipamente electronice si de
telecomunicatii (Intrarom, ICME-ECAB), industria alimentara (morarit-panificatie Moara
Loulis, Titan SA Bucuresti, Mopan Targu Mures, Chipita, Best Foods, Star Foods); industria
laptelui (Olympus Diary, Dorna Lactate, Delta Dairy, Parametru); prelucrarea carnii
(Infantis); ape minerale si bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co.), metalurgia
neferoasa (Sometra Copsa Mica), productia de echipamente de refrigerare (Frigorex Timisoara),
constructii (Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos), industria mobilei (Neoset), industria de
mase plastice (Petzetakis, Plastki Kritis – prin Romcolor 2000), industria ambalajelor (Maillis),
industria tutunului (Papastratos), comert general (Germanos, Elgeka, Romsar Cosmetics,
Pescarul, Genko, Elmec Sport, Sprider etc), alimentatie publica (Gregory’s, Everest), consultanta
juridica (Rokas) etc.

PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR

In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD

prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara pentru dezvoltarea altor tari in limita a
0,2% din PIB, Guvernul Greciei a incheiat, in anul 2002, 6 acorduri de asistenta financiara
pentru reconstructie in Balcani. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a
fost aprobat prin legea nr.2996/2002. Valoarea totala a programului este de 550 de milioane
euro. Cele 6 tari beneficiare sunt:
- Romania 70, 43 mil. euro
- Albania 49, 89 mil. euro
- Bosnia si Hertegovina 19, 53 mil. euro
- Bulgaria 54, 29 mil. euro
- Serbia si Muntenegru 250, 00 mil. euro
- F.R.I. Macedonia 74,84 mil. euro
Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel :
- 1 % pentru proiecte locale mici, de catre Ambasada Greciei la Bucuresti;
- 20 % pentru activitati de productie in sectorul privat, de catre ANIMMC;
- 79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale, prin Ministerul Finantelor.
Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in anul 2011 a
fost aprobata de catre Parlamentul elen. In cadrul acestui program Romaniei i-au fost alocate
70,43 milioane euro, din care s-au utilizat sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate
12,63 milioane euro. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul
roman (55,64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6,55 milioane euro
(Muzeul ”Secolului 21” din Constanta 16si SeeLight Project). Pentru alte 2 proiecte propuse de
Romania s-au cerut clarificari suplimentare (Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta
Sfanta Maria din Iasi si Centrul regional de urgenta din Targu Mures). Partea elena este
interesata sa finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna
Vestire din Braila). La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de
origine greaca. Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen, in 2011 si 2012
nu s-au facut progrese in derularea programului HiPERB pentru Romania, situatia finantarii pe
viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta.

IMPOZITAREA

Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii, cu urmatoarele exceptii;
-ziare, carti, bilete de teatru – 6,5 %;
-produse alimentare, servicii hotelieresi de alimentatie publica - 13 %;
-produse farmaceutice, transporturi, energie electrica, gaze naturale - 13 %;
-sunt exceptate de TVA serviciile medicale, educatia si asigurarile sociale.

Criza Greciei

La începutul anului 2012, potrivit estimărilor experţilor FMI, Grecia trebuia să

economisească, în următorii doi ani până la 14 miliarde de euro, cu 2,5 miliarde de euro mai mult
decât suma de 11,5 miliarde prevăzută în 2011. Această revizuire în creştere a economiilor
necesare pentru redresarea economiei elene, era rezultatul evaluării a creditorilor internaţionali
reuniţi în aşa-numita Troică (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală
Europeană), care urmează să-şi reia, în octombrie 2012, misiunea de monitorizare a situaţiei din
Grecia. UE şi FMI condiţionau de acest „audit” deblocarea următoarei tranşe de împrumut
aşteptată de Atena, în valoare de 31,5 miliarde de euro.

Pentru a obţine noua tranşă, fără de care Grecia riscă să ajungă în situaţia de incapacitate
de plată şi să iasă din Zona euro, guvernul elen a încercat să-şi respecte obligaţiunile din acord,
depunând eforturi pentru a genera economii evaluate până în prezent la 11,5 miliarde de euro
pentru 2013 şi 2014. Însă, amânările în procesul privatizărilor şi încasările fiscale mai reduse
decât aşteptările, pe fondul continuei deteriorări a climatului economic intern, vor conduce la
nevoia unor economii şi mai mari.

În august 2012, Banca Centrală Europeană (BCE) reuşea să evite temporar un faliment al
Greciei, prin garantarea unor împrumuturi suplimentare de urgenţă de către Banca Greciei.
Astfel, guvernul elen primea „o nouă bulă de oxigen” concretizată în aproape 4 miliarde de euro
fonduri suplimentare. Oficialii de la Atena susţin însă că, fără fondurile în valoare de 31,5
miliarde de euro de la creditorii internaţionali, statul nu va mai putea plăti salariile, pensiile şi
ajutoarele sociale. În aceste condiţii, premierul elen, Antonis Samaras, a promis ca va recâştiga
încrederea UE, prin reformele şi măsurile de austeritate necesare în schimbul împrumutului
financiar.
Cele mai importante domenii în care Grecia încă se confruntă cu dificultăţi şi de a căror
reformă depinde primirea banilor din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar
Internaţional

DOMENIUL REFORMELE NECESARE

Reducerea cheltuielilor bugetare
Veniturile din taxe şi impozite
Privatizările
Grecia trebuia sa identifice noi domenii pentru
aplicarea unor reduceri bugetare în valoare de 12
miliarde de euro, în perioada 2013 - 2014.
Ministrul Finanţelor, Yannis Stournaras, a reuşit să
facă un nou proiect privind măsurile de
austeritate, ce implica mai mult tăieri de pensii şi
din salariile bugetarilor.
În primele şapte luni ale lui 2012, veniturile din
taxe şi impozite însumau cu 2,8 miliarde de euro
sub ţinta impusă de creditorii externi. Din cauza
scăderii economice de 7%, estimată de guvern
pentru 2012, Grecia va rata ţinta pentru deficitul
bugetar, care ar trebui sa ajunga la 7,3%, faţă de
9,3% în 2011.
Şeful agenţiei care se ocupa de privatizări în
Grecia, Costas Mitropoulos, şi-a dat demisia în iulie
2012, afirmând că se vor strânge doar 300 de
milioane de euro din vânzarea activelor de stat în
2012, cu mult sub obiectivul de 3 miliarde de euro.
De altfel, guvernul elen a recunoscut că programul
privatizărilor este în urmă cu 7-12 luni .

Bibliografie

-INDRUMAR DE AFACERI GRECIA 2012 -Mihaela Barbu, consilier economic BPCE Atena
E-mail: economic@romaniaemb.gr
-Philipp Bagus – Tragedia monedei euro, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2011.
-Ilie G avrila, Tatiana G avrila, „ Competitivitate si mediu concurential:  Promovarea
si protejarea concurentei in UE ”, Editura Economica, Bucuresti,2008
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Romania