Economia

României
Economia României este o economie de piață, conform
Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure
libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. În economia
României acționează așadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia
se află proprietatea privată care trebuie protejată și garantată.
În ultimii 20 de ani, creșterea media anuală a PIB-ului real a fost
de +3,7%, ultimii cinci ani anteriori pandemiei înregistrând creșteri
de 4,7% cu mult peste media statelor membre UE din Europa centrală
și din est. Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia României,
care în 2020 a înregistrat o contracție de minus 3,9% prin diferite
canale - întreruperi ale lanțului de aprovizionare din industrie, în
special sectorul auto; scăderea cererii externe; închiderea frontierelor
și restricțiile interne. Însă, deși perioadele de supraîncălzire
economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie
emergentă performantă. În viitor, analiștii se așteaptă la o redresare
puternică, pe scară largă, cu o creștere anuală de peste +7% în 2021 și
peste +4% în 2022, cheltuielile de consum și investițiile fixe fiind
factorii cheie ai revenirii. Deși riscurile inflaționiste sunt crescute pe
fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară în
România se bazează pe țintirea inflației în intervalul de 2,5% ± 1pp.
Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflației, chiar
și atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul țintă pentru cea
mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creșterii rapide, cu două
cifre, a salariilor. În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are
asupra economiei, inflația a scăzut la începutul anului 2020 și a rămas
în intervalul țintă până în primul trimestru al acestui an. Astfel, Banca
Națională a României a păstrat o politică monetară relaxată pentru a
atenua recesiunea prin reducerea ratei dobânzii de referință și
lansarea primului său program de relaxare cantitativă (QE).
Pe fondul redresării și al creșterii prețurilor la energie, inflația a
crescut la aproape 5% la mijlocul acestui an fiind cu mult peste
intervalul țintă. Pentru a stopa această creștere, ne așteptăm ca BNR
să înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare prin oprirea
relaxării cantitative și creșterea ratei dobânzii de referință. Prognoza
inflației rămâne însă ridicată, la peste 4% până la sfârșitul anului 2021
și de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.
Economia României performează și prin comparație cu economia
zonei euro, care suferă o scădere de 0,7%, în timp ce economia Uniunii
Europene în ansamblu cunoaște un declin de 0,5% în trimestrul patru
față de trimestrul trei. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate
în Irlanda (minus 5,1%), Austria (minus 2,7%), Italia (minus 1,9%) şi
Franţa (minus 1,4%). La polul opus, cele mai mari creşteri au fost
înregistrate în România (4,8%), Malta (3,8%), Croaţia şi Grecia
(ambele 2,7%).
Pe ansamblul anului 2020, produsul intern brut al zonei euro a
înregistrat o contracţie de 6,6%, faţă de un declin de 6,8% cât se
anunțase iniţial. De asemenea, în cazul Uniunii Europene, cifrele
privind evoluţia PIB-ului au fost revizuite până la un declin de 6,2%,
faţă de unul de 6,4% prognozat iniţial.
În ceea ce privește șomajul, România a avut o rată a șomajului de
5% în 2020, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul
precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică
(INS). În 2020, populaţia activă a României a fost de 8,97 milioane de
persoane, dintre care 8,52 milioane erau persoane ocupate, iar
452.000 erau şomeri. Rata şomajului a avut nivelul cel mai ridicat
(17,3%) în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani.
Şomajul a afectat în măsură mai mare pr cei cu studii minime şi medii,
pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata
şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii
superioare. Rata şomajului de lungă durată, adică rata persoanelor
care sunt în şomaj de un an şi peste, a fost de 1,5%, iar incidenţa
şomajului de lungă durată, adică ponderea persoanelor aflate în şomaj
de un an şi peste în total şomeri, a fost de 29,9%. Pentru tinerii cu
vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, rata şomajului de lungă durată a
fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul
tinerilor de 47,2%.
La nivelul Uniunii Europene, concedierile temporare au atins un nivel
maxim în 2020. În trimestrul al doilea din 2020, 13,8 milioane de
persoane au lipsit de la locul de muncă din cauza concedierii
temporare.
Pandemia de covid-19 a produs un șoc major economiilor din
Uniunea Europeană și din întreaga lume având consecințe socio-
economice grave.
Izbucnirea pandemiei de COVID-19 în Europa a adus cu sine tragedii
umane, restricții de deplasare a persoanelor și o încetinire economică
fără precedent. La scurt timp, Uniunea Europeană și-a dovedit
solidaritatea. Ea a protejat viețile și mijloacele de trai ale oamenilor,
concentrându-se pe acțiuni care au oferit un răspuns imediat și
eficace la criză. Pentru a contracara efectele crizei, Uniunea Europeană
și statele membre au mobilizat 4,2 mii de miliarde de euro, ceea ce
înseamnă peste 30 % din produsul intern brut al Uniunii.