Analiza comparativa : Romania versus Ungaria

Pentru a analiza situatia macro-economica a celor doua tari trebuie sa

avem in vedere cateva aspecte diferite precum suprafata si numarul de
locuitori, respectiv 238.931 km2 ai Romaniei fata de numai 93.033 km2 ai
Ungariei, respectiv 21,6 milioane de locuitori in cazul Romaniei si 10,1
milioane in cazul Ungariei. Desi numarul de locuitori ai Romaniei este mult
mai ridicat, PIB-ul tarii noastre este de numai 79,3 miliarde de euro, in
comparatie cu 87,8 miliarde de euro inregistrat de Ungaria.
De asemenea, in ceea ce priveste nivelul PIB/capita, acesta se situeaza in
jurul valorii de 3.660 de euro in Romania, respectiv 8.700 de euro in cazul
Ungariei. Se estimeaza insa ca PIB va cunoaste o dinamica superioara
Ungariei, cu pana la 1,5% mai mult, in urmatorii doi ani. In ceea ce priveste
situatia macroeconomica din Ungaria, PIB-ul isi va mentine tendinta de
crestere anuala de 4,3% in urmatorii ani datorita trendului ascendent al
exporturilor (aproximativ 50 de milioane de euro in 2005, fata de 22.000 de
milioane de euro in 2005, in Romania), al investitiilor in sectorul privat, al
salariului minim, al creditelor si al fondurilor europene. De asemenea,
veniturile populatiei au contribuit la cresterea PIB-ului, in special datorita
scaderii TVA de la 25% la 20% din ianuarie 2006.
Evaluarea mediului economic romanesc a demonstrat o crestere de-a
lungul anilor 2004-2005 datorita consumului pri¬vat si a investitiilor care s-
au mentinut intr-un ritm bun cu o crestere de 9%, respectiv 13%. Consumul
a fost mentinut de cresterea creditului cu 45% si de ratele dobanzilor afl ate
in scadere. In 2006 insa, sectorul bunurilor de consum va inre¬gistra o
diminuare a ritmului de crestere de la valoarea de 9% pana la 5%.
Ritmul de crestere economica va fi mentinut de productia industriala si de
investitii (4,5-5,3% pentru urmatorii trei ani). O situatie de risc o prezinta
insa cheltuielile legate de contributia Roma¬niei la proiectele si programele
comune ale UE, la care tara noastra s-a angajat sa cheltuie aproximativ 25 de
miliarde de euro in urmatorii 10 ani. Acest lucru va exercita presiuni asupra
bugetului Romaniei, care trebuie sa detina aceste sume sub forma de venituri
printr-o mai buna colectare a taxelor si a impozitelor sau cresterea lor (asa
cum recomanda FMI), pentru mentinerea unui bun con¬trol al fiscalitatii.
O problema serioasa pentru Romania este deficitul de cont curent, ce a
crescut la 9% din PIB anul trecut, alimentat de importurile semnifi cative si
de cresterea creditului si a salariului nominal. Se estimeaza ca el va creste
pana la 9,6% din PIB in 2006, urmand ca in 2007 sa se reduca la 9,3% din
PIB. Un aspect pozitiv este faptul ca 75% din deficit este acoperit de

1
fluxurile de investitii straine directe ce vor atinge in 2006 aproape 9
miliar¬de de dolari. Si in Ungaria, deficitul de cont curent reprezinta una
dintre marile provocari pentru Guvernul ungar, el ridicandu-se pana la
valoarea de 7,3% din PIB. Estimam o ameliorare a situatiei pana la 7% din
PIB in 2006 si 6,5% in 2007.
Inflatia s-a redus de la 9% in 2004, la 8,6% anul trecut si se asteapta ca
aceas¬ta sa scada la 6,8% in 2006 si la 5% in 2007. In ceea ce priveste
dobanda de referinta, aceasta a fost majorata de catre BNR in luna ianuarie
2006 pana la 8,5% si va ramane ridicata, o scadere fi ind previzionata abia
pentru 2007.
Leul s-a apreciat semnifi cativ cu 16% in 2005 si 7-8% in 2006, afectand
exporturile romanesti, care si asa se confruntau cu dificultati in a concura cu
succes pe pietele internationale. In conditiile in care productivitatea nu va
creste in 2006, leul greu va afecta economia in urmatorii doi ani. Aprecierea
leului, alaturi de cresterea salariilor si de productivita¬tea scazuta raman
practic factorii care vor determina vulnerabilitatea evolutiei exporturilor in
perioada urmatoare.
Trendul inflationist in Ungaria indica o scadere estimata de la 3,3% in 2005,
la 2,1 % in 2006, ceea ce refl ecta faptul ca banca centrala a Ungariei este
mai putin preocupata de deprecierea forin-tului. Infl atia a scazut datorita:
aprecierii puternice a forintului pana in primavara lui 2006, castigurilor
substantiale bazate pe productivitate, pietelor competitive stranse, discount-
urilor oferite de marii retaileri si distribuitori, scaderii salarii¬lor nominale si
a somajului stabilizat la valoarea de 6,5% pentru urmatorii 3 ani. Riscurile
principale pentru o infl atie scazuta sunt politicile bugetare slabe si
majorarea exploziva a pretului petrolului. Problema principala a Ungariei
ramane dublul deficit: bugetar (6,5% in 2006) si de cont curent (8%).

Analiza mediului de afaceri

Romania este considerata o piata in ascensiune de catre companiile
multinationale occidentale, fi ind cotata ca a treia piata promitatoare dupa
Rusia si Turcia pentru 2006-2007. Impreuna cu Rusia si Ucraina, este una
dintre tarile cu cea mai rapida dezvoltare din Europa Centrala.
Aproximativ 60% din companiile ro¬manesti asteapta o crestere a vanzarilor
in 2006, pornind de la valoarea de 65% obtinuta in 2005. Doar un procent de
12% din companii au avut stagnari sau scaderi in vanzari in perioada 2005-
2006. Previziunile sunt pozitive pentru bunuri¬le de consum, fi rmele din
domeniul far¬maceutic si societatile industriale.
In acelasi timp, Ungaria are o piata importanta in Europa Centrala si detine
12% din totalul vanzarilor regionale. Pen¬tru 2006, 80% din companiile

2
unguresti anticipeaza o crestere a vanzarilor de una sau doua cifre pentru
2006, in timp ce 25% din societati au inregistrat vanzari in stagnare sau
scadere in 2005. Performanta firmelor industriale a fost superioara celei
raportate de firmele producatoare de bunuri de larg consum.
In Romania a crescut mult si volu¬mul investitiilor straine directe, care va
atinge aproape noua miliarde de euro in 2006, iar evolutia lor se
preconizeaza a fi si mai favorabila odata cu intrarea tarii noastre in Uniunea
Europeana. Pentru anul urmator se estimeaza intrarea a pe¬ste cinci miliarde
de euro.
O dezvoltare aparte a fost inregistrata de sectorul IT care va inregistra
cresteri constante de 10% in urmatorii trei ani, fi ind estimat la valoarea de
un miliard de dolari. Mediul de afaceri este departe de a fi perfect, dar se
remarca imbunatatiri; in context, sunt necesare schimbari ale practicilor si
legilor comerciale.
In ceea ce priveste Ungaria, ISD - investitiile straine directe - in perioada de
pre-aderare au atins o medie de 1,7 miliarde de euro in 2002 si 2003, dupa
recordul de 4.4 miliarde de euro in 2001, cu un minim in 2003 de numai 424
de mi¬lioane de euro.
Incepand cu 2004 (anul aderarii) situatia fl uxului investitional s-a reme¬diat
semnifi cativ, el urcand la aproape trei miliarde de euro si crescand din nou
in 2005 (primul an complet de la adera¬re) cu plus 50% fata de 2004, o
crestere absoluta de 1,5 miliarde de euro.

Previziuni
In anii ce vor urma, investitiile se vor mentine pe acelasi palier in
jurul a 4 mi¬liarde de euro, anticipandu-se pana in 2009 o crestere medie
anuala de plus 7%. In acelasi timp, Romania va cunoaste o dinamica
superioara cu o crestere medie anuala in jurul a 10-11%, insa sa nu uitam ca
in Ungaria ISD au fost semnifi cative incepand din 1995, in timp ce
Romania are mult teren de recuperat pentru a atinge nivelul de azi al tarilor
din ECE. In Unga¬ria, la sfarsitul lui 2004 existau 26.500 de companii
infiintate prin investitii straine (minim 10% participare la capital), cu un
capital mediu investit de 9,7 milioane de euro per companie si care angajau
un numar de 600.000 de persoane (aproape 25% din numarul total de
persoane active in Ungaria).
Mediul de afaceri din Romania va cunoaste cativa ani de
consolidare, dupa cresterile inregistrate in 2005 si 2004, perspectivele de
crestere a aface¬rilor fi ind favorabile. Cu toate acestea, profi turile vor
inregistra o scadere din cauza concurentei sporite si a faptului ca unele piete
se maturizeaza, baza la care s-a ajuns fi ind semnifi cativa in do¬meniul

3
comunicatiilor, pietei creditului, sectorului imobiliar. Iminenta aderare la UE
va face ca Romania sa ramana in urmatorii trei ani una dintre destinatiile
favorite ale investitorilor in ECE, fapt ce va conduce insa la accentuarea in
conti¬nuare a competitiei pe piata locala.
In ciuda acestei perioade favora¬bile, Romania ramane vulnerabila in
privinta dezvoltarii rurale, care limiteaza potentialul de crestere a afacerilor
in aceste zone. Daca Bucurestiul ramane o piata puternica, venitul mediu pe
locuitor in mediul rural se situeaza in jurul a 100 RON lunar. Domeniile de
varf favorite din punctul de vedere al cresterii in 2006 sunt bunurile de larg
consum, sectorul farmaceutic si produsele industriale.
Mediul de afaceri din Ungaria traverseaza o perioada extrem de difi cila,
majoritatea companiilor raportand stagnari ale afacerilor in 2004 si 2005.
Circa 75% din companiile ungare au cunoscut in 2005 o crestere a afacerilor
de sub 10%, in timp ce 55% (!) dintre fi rme au inregistrat stagnari sau
scaderi ale pro-fi tului in acelasi an. Cheltuielile guverna¬mentale sunt
previzionate sa creasca cu mai putin de unu la suta pe an, Guvernul ungar
fiind fortat sa ia masuri drastice in controlul defi citului bugetar (estimat spre
7% in 2006), ceea ce va conduce la afaceri restranse cu inghetarea salariilor
din sectorul public (o treime din totalul salariatilor ungari). Sectoarele care
raporteaza cele mai mari dificultati sunt companiile din sectorul IT, bunuri
de consum si de folosinta indelungata si sectorul de ambalaje. Piata este
matura in Ungaria, depasind faza de crestere si tranzitie, insa concurenta
companii¬lor straine este extrem de acerba, acestea facand presiuni in
special asupra preturilor, fapt ce conduce la un compor¬tament extrem de
volatil al consumatori¬lor sensibili la pret.
In Ungaria, companiile din domeniul IT se confrunta cu dificultati.
Majori¬tatea lor se plang deja de o piata slaba, iar scaderile se vor inregistra
mai mult in domeniul hardware, decat in cel soft¬ware si al serviciilor, desi
nici acestea nu vor putea ocoli problemele avand in ve¬dere concurenta din
India si China afl ata in ascensiune.
Insolventa
In Ungaria sunt inregistrate 460.000 de societati comerciale si
640.000 de asociatii familiale sau persoane fizice autorizate, in timp ce in
Romania exista 525.000 de firme active. In Ungaria, doar 4.700 de companii
au o cifra de afaceri mai mare de doua milioane de euro, in vreme ce in
Romania, doar 950 inregistreaza peste 10 milioane de euro.
Situatia insolventelor in Ungaria se prezinta astfel: oficial, una din 30 de
companii intra in faliment in fiecare an, iar numarul falimentelor a crescut cu
15% in primul trimestru al lui 2006. Ra¬murile cele mai afectate sunt
agricultura, industria textila si comertul cu ridicata.

4
Situatia privind respectarea termenelor de plata se afla intr-o continua
inrautatire incepand cu iunie 2003, intarzierea platilor afectand peste 96%
din totalul companiilor chestionate. De aceea, in cadrul negocierilor
contractuale termenul de plata este in prezent o caracteristica la fel de
importanta ca si pretul.
In tara noastra, s-au inregistrat peste 3.500 de falimente in 2005, Romania
avand cel mai mare ritm de crestere a fa¬limentelor (numarul falimentelor
inregi¬strate rapor tat la numar ul total al fi rmelor existente) din regiune si
chiar din Euro¬pa, plus 54%. Cele mai dificile sectoare sunt reprezentate de
industria textilelor, a mobilei, domeniul constructiilor si al transporturilor.
Din punctul de vedere al efectuarii platilor, incepand cu 2004 se remarca o
imbunatatire continua, dar riscul de neplata afecteaza inca 90% din firme.
Practic, Romania are al doilea grad de risc de insolventa din regiune, dar
eco¬nomia este in plin avant si exista sanse reale de redresare a acestei
situatii.
Ungaria s-a confruntat cu o crestere a numarului insolventelor, dar s-au infi
intat mai multe fi rme decat cele care au ajuns in situatie de faliment. Exista
insa o tendinta de concentrare catre mai putini actori de piata si cu un capital
mai ridicat, precum si o concentrare a fortei de munca in anumite sectoare
economice. In Ungaria, si in special la Budapes¬ta, toti se asteptau ca
preturile bunuri¬lor imobiliare sa inregistreze o crestere semnifi cativa o
data cu intrarea in Uniunea Europeana, dar incepand cu 2004 (anul aderarii),
preturile scad sau stagneaza. Avantul dinaintea aderarii a fost in principal
sustinut de garantii gu¬vernamentale de imprumuturi, si nu de milioanele de
straini care doreau sa cumpere apartamente. Preturile cladirilor de birouri au
avut o crestere moderata, doar preturile spatiilor comerciale aflandu-se in
crestere. Locatiile de top sau alte obiective califi cate ca investitii fi
nancia¬re au fost cautate cu o tendinta destul de scazuta.

Concluzii

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va aduce in egala masura

oportunitati si riscuri. Concurenta va fi mai puternica, din moment ce
compa¬niile vor trebui sa faca fata concurentei externe si unor tehnici
financiare si de afaceri sofisticate. Nu sunt asteptate schimbari negative
dramatice, nici macar pe piata bunurilor imobiliare, dar va exista o tendinta
de concentare de piata, concretizata in supravietuirea celor mai puternice
firme.