UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAM DE STUDII: MARKETING

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

PROIECT LA
MEDIUL DE AFACERI EUROPEAN

ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ ȚĂRI EUROPENE DIN PUNCT

DE VEDERE AL MEDIULUI DE AFACERI.
CAZUL UNGARIEI ȘI AL CEHIEI

Student: ZAHARIA DANIELA RALUCA

Grupa:45ID11

An universitar: 2021-2022
 CUPRINS

Mediul de afaceri în Ungaria

Mediul de afaceri în Cehia
Analiza comparativă a mediului de afaceri în Ungaria și în Cehia
Bibliografie
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-de-
afaceri-Ungaria-2020_iunie-modificat-RM.

Bulgaria

Economia Ungariei Ungaria a avut în 2019 o creștere a PIB de 4,9%, o scădere de la 5.1% în
anul 2018. Performanţa economiei ungare s-a îmbunătăţit în mare parte pe baza unei creșteri
semnificative a salariilor reale în consumul cu amănuntul şi a unei creşteri dinamice a
investiţiilor în şi construcţii. În anul 2020, în primul semestru PIB-ul a avut o creștere de
2.2%, dar datorită crizei COVID19, PIB-ul Ungariei va înregistra o scădere de – 3,8% - 7%.
Pentrul anul 2021 este prevăzută o creștere de până la 6% a PIB-ului. Inflația în anul 2019 a
fost de aprox. 3.37%, în prima parte a anului 2020, datorită crizei COVID 19, inflația se
situează la aprox 2.2%, pentru anul în curs fiind preconizată o rată a inflației de 3,3%. Rata
şomajului a scăzut la un nivel istoric în 2019 de 3.5%, iar în multe zone există lipsă de forță
de muncă. Totuși, după un an benefic, în primul semestru al anului 2020, criza COVID19 a
afectat piața forței de muncă, rata șomajului fiind de 3,9%. Pentru anul în curs se
preconizează o rată a șomajului de până la 7%. Economia Ungariei este una orientată spre
export, dar datorită pandemiei COVID-19 și închiderea parțială a economiei în luna martie și

2
aprilie 2020, în prima parte a anului, exporturile au scăzut cu 37.1% la 5.6 miliarde Euro iar
importurile cu 28.4% la 6.2 miliarde euro față de 2019. În ceea ce privește riscurile privind
creșterea economică ungară, există atât riscuri externe, cât și interne. Prin urmare, Ungaria
este puternic expusă intensificării conflictelor comerciale internaționale și riscului la adresa
competitivității a creșterii salariilor. Adâncirea conflictelor comerciale poate avea, în primul
rând, un efect șocant asupra exporturilor și poate să agraveze și disponibilitatea investițiilor.
Ungaria a atras investițiile străine directe în dezvoltarea economiei sale și a integrat industria
de prelucrare a țării în lanțul internațional de furnizori. 3. Constituirea societăților și
reprezentanțelor comerciale Cadrul juridic Înființarea și înregistrarea societăților comerciale
este reglementată de Legea IV din 2006 și Legea V din 2006. Legea societăților comerciale
nr. IV din 2006 cuprinde 4 părți, după cum urmează: i. Reglementări comune privind
societățile comerciale ii. Reglementări specifice privind diferitele tipuri de societăți
comerciale (S.C.) iii. Uniunea între societăți iv. Dispoziții finale. (Cap XIV : dispoziții
tranzitorii privind desfiinţarea societăților de interes comunitar). Principalele informații cu
privire la lege. Scopul legii este asigurarea cadrului juridic optim pentru dezvoltarea si
întărirea economiei de piață în Ungaria, pentru mărirea capacității generatoare de venituri a
economiei naționale, dezvoltarea întreprinderilor, precum si armonizarea reglementarilor
legale, cu normele generale ale Uniunii Europene, din același domeniu. (Legea CXLIV/ 1997
a fost îmbunătățită). Acest act normativ reglementează înființarea, organizarea si funcționarea
societăților comerciale ce au sediul în Ungaria, drepturile, obligațiile si răspunderea
membrilor fondatori si a societăților, precum si modificarea, fuziunea si dizolvarea, dar si
lichidarea fără succesor de drept. Legea ungară a societăților comerciale nu cuprinde
reglementări de drept specifice pentru investitorii străini. Astfel, pot înființa societăți
comerciale, pentru activități economice comune, persoane fizice, societăți comerciale fără
personalitate juridică, din tară si din străinătate, pot intra ca asociați în asemenea societăți, pot
obține acțiuni si dividende. FORME JURIDICE ALE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
Legea reglementează tipurile de societăți comerciale enumerate mai jos. KKT SOCIETATEA
IN NUME COLECTIV Prin contractul de societate, întocmit în vederea înființării societății în
nume colectiv, asociații se obligă, ca pe lângă răspunderea lor nelimitată si solidară pentru
obligațiile sociale, să desfășoare împreună activitatea economică, si pentru aceasta să pună la
dispoziția societății contribuția lor patrimoniala. Este o formă de societate fără personalitate
juridică. Prescurtarea este: K.k.t. BT SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA Prin
contractul de societate, întocmit în vederea înființării societății în comandită simplă, membrii
asociați se obligă să desfășoare activitatea economică comună, astfel încât, obligațiile sociale

3
sunt garantate cu patrimoniul social si răspunderea nelimitată si solidară a asociaților
comanditați, iar răspunderea asociaților comanditari este limitată până la nivelul capitalului
subscris. Societatea în comandită simplă nu are personalitate juridică.
Prescurtarea este: B.T. KFT. SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ S.R.L.-ul este
o societate comercială, care se constituie din capital social subscris de membrii fondatori, în
valoare predeterminată, iar obligația membrilor fată de societate se limitează la vărsarea
capitalului social si la eventuale alte obligatii patrimoniale cuprinse în contractul de asociere.
Pentru obligațiile sociale - în afara celor special prevăzute de prezenta lege - membrii asociați
nu răspund. S.R.L.-ul are personalitate juridică.
Prescurtarea este: K.f.t. RT SOCIETATEA PE ACTIUNI Societatea pe acțiuni este societatea
comercială care se constituie cu capital social constând dintr-un număr determinat de acțiuni
de valoare nominală determinată, iar obligația acționarilor fată de societate se limitează la
vărsarea valorii nominale sau a valorii (acțiunilor la data emiterii). Acționarii nu răspund
pentru obligațiile societății, cu excepția unor cazuri limitativ prevăzute de prezenta lege.
Prescurtarea este: R.t UNIUNEA Uniunea este o societate de cooperare, cu personalitate
juridică, constituită de asociați pentru creșterea rezultatelor economice, coordonarea
activităților productive si promovarea intereselor profesionale. Uniunea nu are ca scop
realizarea de profit, iar pentru datoriile neacoperite de capitalul social, membrii asociați
răspund nelimitat si solidar cu patrimoniul propriu.
ACTELE NECESARE INFIINTĂRII UNEI SOCIETĂTI COMERCIALE. În Ungaria,
pentru înființarea unei societăți comerciale noi, se pot depune formularele în format electronic
la ghișeul unic de înregistrare, astfel Registrul comerțului (Cegbirosag) procură solicitantului
codul fiscal și numărul statistic al societății. Din 01.01.2010, formularele necesare înregistrării
societăților comerciale se pot accesa pe siteul Ministerului justiției din Ungaria.

Republica Cehă

ECONOMIA REPUBLICII CEHE

1. Caracteristici de bază Înaintea celui de-al doilea război mondial, fosta Cehoslavacie era
cotată printre primele zece cele mai industrializate ţări din lume. Chiar şi astăzi, Republica
Cehă are o economie bazată pe o puternică componentă industrială, principalele domenii fiind
industria manufacturieră şi constructoare de maşini, minerit şi industrie extractivă, industria
auto, electrotehnică, metalurgie, industria sticlei şi producţia de băuturi (în special bere).

4
Republica Cehă a parcurs etapele principale ale tranziţiei de la economia centralizată la
economia de piaţă, fiind puse bazele instituţiilor şi mecanismelor indispensabile economiei de
piaţă. A fost privatizată o parte însemnată a proprietăţii de stat şi au fost create premisele
pentru transformarea structurală a întregii economii. Evoluția economiei cehe a înregistrat o
încetinire în anul 2018, Produsul Intern Brut (PIB) având o creștere de doar 3,0% față de anul
anterior, după ce în 2017 se înregistrase o majorare de 4,5% față de 2016. Investițiile și
consumul intern au contribuit semnificativ la atingerea acestui nivel, fiind urmate de producția
industrială, comerț exterior și servicii. Din punct de vedere al evoluției economiei cehe
comparativ cu trimestrele anterioare, în trimestrul IV 2018 PIB-ul a crescut cu un ritm de
1,0% față de trimestrul III 2018, în timp ce comparativ cu trimestrul IV 2017 s-a majorat cu
2,9%. De asemenea, în comparația trimestrială, rata de creștere a PIB a fost cea mai ridicată
din ultimele șase trimestre. Economia cehă a crescut în trimestrul III 2018 cu un ritm de 0,4%
față de trimestrul II 2018, inferior celui de 0,7% înregistrat în trimestrul II 2018 față de
trimestrul I 2018 și egal (0,4%) cu cel din trimestru I 2018 față de trimestrul IV 2017. În
2018, ritmul evoluției PIB-ului în Cehia a fost inferior față de cel înregistrat în țările partenere
din V4 : Polonia 5,1%, Ungaria 4,9% sau Slovacia 4,1%. Totuși, ritmul creșterii PIB-ului din
Cehia este dublu față de media UE. Atât Ministerul ceh al Finanțelor cât și analiștii economici
locali estimează că și în acest an PIB-ul va încetini până la nivelul de 2,5-2,7%, reducându-se
astfel prognozele anteriore de 2,9%. Cel mai important factor al creșterii ar trebui să fie
consumul, determinat de majorarea salariilor și a pensiilor. Investițiile în capital fix ar trebui
să contribuie la această majorare, deși într-o măsură mai mică decât în anul 2018, în timp ce
contribuția comerțului exterior va fi în continuare redusă. Pentru anul 2020 se prevede un
nivel al creșterii PIB-ului de 2,3-2,4%. De la începutul anului 2017, creșterea anuală a
prețurilor de consum s-a menținut în cea mai mare parte în zona de toleranță a țintei de inflație
de 2% a Băncii Naționale a Cehiei (CNB). Efectele proinflaționiste ale evoluției salariilor ar
trebui să continue să acționeze, însă cu o intensitate treptată în descreștere. Rata medie a
inflației în 2018 a fost de 2,1%, fiind a treia ca mărime din ultimii 10 ani. Prognoza CNB
pentru anul 2019 scade de la 2,3% la 2,1%, iar pentru anul 2020 este de 1,6%. Guvernatorul
băncii, Jiri Rusnok, a declarat că probabil va fi continuată și în acest an politica monetară de
majorare a ratei dobânzii de bază, după ce în anul 2018 a fost mărită succesiv de cinci ori
pentru a reduce inflația. Totuși, în cadrul unei ședințe care a avut loc în luna februarie 2019,
CNB a menținut rata dobânzii de bază la nivelul de 1,75%, în vigoare din luna octombrie
2018. CNB estimează o întărire a monedei locale față de Euro, astfel încât cursul mediu de
schimb în anul 2019 să fie de 25,40 CZK pentru un Euro, după ce în anul 2018 a fost în jurul

5
a 25,60 CZK. Cu toate acestea, analiștii locali estimează că inflația va continua să crească și
în acest an, datorită șomajului redus și a creșterii salariilor în sectorul bugetar. Pentru 2019 se
preconizează majorarea prețurilor la energie, în special la energia electrică și gaze naturale
pentru gospodării, precum și a 5 prețurilor la produsele alimentare ca rezultat al recoltei slabe
anul trecut. Combinația acestor factori ar trebui să ducă la o accelerare graduală a inflației de
până la 2,5% la începutul primului și al celui de al doilea trimestru 2019, urmată de revenirea
treptată la nivelul estimat de 2,1%. Fără scăderea recentă a prețurilor petrolului, perspectivele
inflației pentru acest an ar fi fost semnificativ mai mari, în jur de 2,6%. În luna ianuarie 2019,
comparativ cu perioada similară din 2018, inflația a atins nivelul de 2,5%, după ce în luna
decembrie 2018 fusese 2,0%. Comparativ cu luna precedentă, rata inflației a crescut cu 1% în
această lună. Rata șomajului a atins nivelul de 3,1% în luna decembrie 2018, fiind în creștere
cu 0,3% fața de luna noiembrie 2018 când a fost de 2,8%. Numărul șomerilor a crescut la
231.500 persoane, cea mai mică cifră înregistrată la nivelul lunii decembrie din istorie. Pe
zone, cea mai mică valoare a ratei șomajului (1,9) s-a înregistrat în regiunea Praga, în timp ce
cea mai mare a fost în regiunea Moravia-Silezia (4,7%). Analiștii economici locali apreciază
această creștere a nivelului șomajului ca normală pentru ultima lună a unui an, prin prisma
întreruperii contractelor lucrătorilor sezonieri din construcții și agricultură. Se aștepta o
scădere a nivelului șomajului în următoarele luni. În contextul evoluțiilor actuale, prognoza
privind rata șomajului în anul 2019 este în scădere de la 2,3% la 2,2%, iar aceeași valoare este
prevăzută și pentru 2020. În ceea ce privește contul curent al balanței de plăți, soldul pozitiv a
scăzut treptat, ca urmare a creșterii cererii interne pentru produse de import, influențată de
majorarea consumului și a investițiilor. Acest factor este însoțit de impactul incertitudinilor
din comerțul mondial. Rezultatul ar trebui să fie un excedent relativ stabil de 0,3% din PIB în
2019 și 0,2% din PIB în 2020. Republica Cehă a încheiat anul 2018, cu un excedent bugetar
de 2,9 miliarde coroane în condițiile în care Ministerul Finanțelor planificase inițial un deficit
bugetar de 50 miliarde de coroame pentru anul trecut. Potrivit ministrului finanțelor Alena
Schillerova, acest surplus a rezultat din creșterea colectării de impozite și asigurări sociale,
urmare creșterii economice a țării și a majorării salariilor. Afluxul de fonduri structurale
europene în valoare de 50 de miliarde de CZK a contribuit, de asemenea, la reducerea datoriei
publice, contribuind la generarea excedentului. Ultimul execedent bugetar al țării fusese
înregistrat în anul 1996. Prognoza pentru excedentul administrației publice în anul 2019
rămâne la 1,0% din PIB. Ministerul Finanțelor a elaborat un plan de reducere a numărului
angajaților la stat. Oficialii ministerului au declarat că acest plan nu este radical și nu va
conduce la foarte multe disponibilizări. Cu toate acestea, este primul program de acest fel din

6
ultimul deceniu și are loc ca urmare a sporirii numărului de angajări înregistrat în ultimii ani.
Se estimează că acest proiect, care prevede în principal tăierea posturilor neocupate din
aparatul de stat, ar putea duce la economisirea a circa 3,4 miliarde CZK. Salariile din sectorul
public au crescut începând cu luna ianuarie 2019, cele mai mari majorări înregistrându-se în
sectoarele educației (cu 10% în medie) și asistenței medicale (cu 7% în medie). Salariile
funcționarilor din zona ministerelor și administrației locale s-au majorat în medie cu 5%, în
timp ce veniturile angajaților din poliție și armată au crescut cu 2%. Creșterile salariale au fost
stabilite în proiectul de buget pentru 2019, aprobat la finele lunii octombrie 2018 de către
camera inferioară a Parlamentului. Salariul minim va fi majorat cu 1.150 de coroane
(aproximativ 46 Euro), acesta urmând să atingă valoarea de 13.350 coroane (aproximativ 534
Euro). Se vor depune eforturi pentru a se asigura ca valoarea acestuia să crească până la
aproximativ 16.000 de coroane în anul 2021, când mandatul actualului guvernului se va
încheia. Salariul mediu lunar este în prezent de 31.851 CZK (circa 1274 Euro). Aproximativ
4% din lucrătorii cehi beneficiază de salariul minim. Producția industrială a crescut în anul
2018 cu 3,0% față de 2017. La această creștere au contribuit, în special, produsele electronice
și optice (+13,7%), produsele metalurgice (+4,1%) și echipamentele electrice (+5,5%). S-au
înregistrat scăderi în industria pielăriei (-21,0%) și industria extractivă (-0,8%). Vânzările din
activitatea industrială la prețuri curente au fost mai mari cu 3,5%, în timp ce vânzările la
exportul direct al întreprinderilor industriale au crescut în prețuri curente cu 2,9%. Vânzările
interne, care includ și exportul indirect prin intermediul întreprinderilor neindustriale, au
crescut la prețuri curente cu 4,3%. Comenzile noi externe au crescut cu 3,9%, în timp ce
comenzile noi interne au 6 crescut cu 3,1%. Numărul mediu al angajaților în întreprinderile
industriale cu mai mult 50 de angajați a crescut cu 1,4% în perioada analizată. Salariul mediu
al angajaților a crescut cu 7,5% și a atins valoarea de 33.775 CZK (aproximativ 1325 Euro) în
2018 Producția de autoturisme a crescut în 2018 cu 1,7%, atingând un record de 1,437
milioane de vehicule. Exporturile au crescut cu 2%, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7%.
Producătorul și exportatorul principal, Skoda Auto și-a mărit producția la 886.103 unități, în
creștere cu 3,3% față de 2017. Hyundai Motor a înregistrat o scădere cu 4,6% a producției cu
un număr de 340.300 de mașini, în timp ce TPCA (joint-venture al Toyota, Peugeot și
Citroen), a avut o creștere cu 6% cu 210.993 de vehicule produse. Vânzările în comerțul cu
amănuntul cu excepția autovehiculelor și motocicletelor au înregistrat în 2018 o creștere cu
4,8% comparativ cu anul anterior. Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 7,3%, cele
de combustibili auto cu 4,1% iar produsele alimentare cu 1,9%. Vânzările de automobile,
inclusiv piese de schimb au scăzut cu 2,3%. Vânzările în domeniul serviciilor au crescut în

7
2018 cu 2,8%, față de anul precedent. Vânzările în sectorul transportului și depozitării au
crescut cu 4,6%, din care cele din transportul aerian s-au majorat cu 7,4%, iar în transportul
pe apă cu 16,9%. După doi ani de creștere, vânzările în domeniul activităților poștale și de
curierat a scăzut cu 2,0%, în timp ce cele din domeniul comunicațiilor au crescut cu 5,3%.
Vânzările din zona activităților imobiliare au scăzut cu 1,6%. Volumul lucrărilor în construcții
a crescut în anul 2018 cu 8,4% față de anul precedent. Numărul mediu al angajaților pentru
companiile cu mai mult de 50 angajați în acest sector a scăzut cu 0,4% față de anul anterior.
Salariul mediu al angajaților a crescut cu 8,2% și a atins valoarea de 37.330 CZK
(aproximativ 1460 Euro). Numărul de autorizații de construcții emise în 2018 a scăzut cu
3,6% față de anul precedent, atingând 81.174. Valoarea aproximativă a acestora s-a ridicat la
358,1 miliarde CZK și a crescut cu 1,5% față de 2017. Numărul zborurilor comerciale
înregistrate în anul 2018 au crescut cu 6,9% față de anul anterior, ajungând la un număr de
912.815 în total, ceea ce reprezintă o medie zilnică de 2.500 zboruri. Aeroportul Internațional
Vaclav Havel din Praga a avut o creștere a zborurilor cu 4,8% față de 2017. Producția de
carne din Republica Cehă a crescut cu 2,1% față de anul anterior, înregistrându-se o cantitate
de 447.010 tone. Producția de carne de porc a avut aceleași rezultate ca și în 2017 (210.910
tone, creștere 0,0%), în timp ce producția pentru carnea de vită și de pasăre a crescut ușor
(71.579 tone/5,7% pentru carnea de vită, respectiv 164.261 tone/3,4% pentru carnea de
pasăre). Producția de lapte a atins 2953,3 milioane litri, fiind în creștere cu 1,8% față de anul
anterior. Un aport important în creșterea anuală l-a avut trimestrul IV 2018 în care producția
totală de carne a crescut cu 2,8% față de trimestrul IV 2017, înregistrându-se o cantitate de
117.323 tone. Numărul total de turiști cazați în hoteluri și pensiuni a fost de 21,3 milioane în
anul 2018, în creștere cu 6,4% față de anul precedent. Numărul turiștilor străini a fost de peste
10,6 milioane, cei mai mulți provenind din Germania, Slovacia, Polonia, RP Chineză și
Republica Coreea. Creșterea numărului turiștilor asiatici a fost susținută de majorarea
numărului de zboruri directe pe mai multe destinații din această zonă. a. Resurse naturale
Principala bogăţie minerală a Republicii Cehe este cărbunele. Rezervele de huilă sunt
apreciate la peste 8 miliarde tone, iar cele de lignit de putere calorifică ridicată la cca. 11
miliarde tone. Producţia şi consumul de cărbune este în discuţie, persistând problemele legate
de poluarea mediului, în special în nord-vestul ţării. Totuşi Republica Cehă doreşte să nu
renunţe curând la această resursă care îi oferă o mai mică dependenţă energetică de importuri.
Resursele de petrol şi gaze sunt nesemnificative, de aceea necesarul la aceste produse este
asigurat prin importuri, în special din Federaţia Rusă. Diversificarea surselor de aprovizionare
s-a realizat începând 7 din 1997 şi la gaze naturale. Printr-un contract încheiat cu Norvegia, în

8
jur de 20-25%% din necesarul de gaze este asigurat din Marea Nordului. Materialele de
construcţie se găsesc din abundenţă. Există, de asemenea, importante resurse de caolin şi
nisipuri superioare, pe baza cărora s-a dezvoltat o puternică industrie de porţelanuri şi
cristaluri. Resursele de apă sunt mari. Precipitaţiile oscilează în limitele a 400 – 1.000 mm/an.
Principalele cursuri de apă sunt: Elba, Vltava, ambele navigabile, Morava şi Oder. Există o
reţea amplă de lacuri naturale şi heleşteie bogate în peşte. Energia electrică: puterea instalată
totală este de 18,5 GW. Cehia este un exportator net de electricitate. Cea mai mare parte se
obţine în centrale termice pe bază de cărbuni (40%). În prezent sunt în funcţiune două centrale
nucleare: Dukovany (4x440MW) şi la Temelin (graniţa cu Austria) (2x1.000 MW). Se
intenţionează construirea a noi două grupuri la Temelin, procesul de pregătire a proiectului
fiind în curs de câţiva ani. Energiile regenerabile au înregistrat o pondere din ce în ce mai
mare, în special datorită ritmului foarte ridicat de după 2010 de punere în funcţiune de
capacităţi de producţie foto-voltaice (energie solară), care au fost stimulate puternic de către
stat până în acel moment. b. Industria Republica Cehă face parte, tradiţional, dintre statele
industrializate europene. Industria participă la formarea PIB cu o pondere de aproximativ
30%, din care contribuţia industriei auto este de 10%. Industria a fost şi se afla în continuare
într-un proces de restructurare, urmărindu-se creşterea productivităţi şi a competitivităţii
acesteia. Orientarea producției de export către piața țărilor UE a contribuit la realizarea
dezideratelor de mai sus. Importantele investiții de capital străin atrase de industrie în anii ‘90
au făcut ca unele ramuri industriale să cunoască o creştere importantă. Acest lucru s-a
constatat în cadrul industriei de autoturisme, industriei siderurgice, industriei electronice,
constructoare de maşini şi farmaceutice, principalele sectoare care au contribuit la creşterea
exportului ceh. Prezenţa unor investitori străini importanţi în industria de automobile a condus
la dezvoltarea acestui sector industrial, inclusiv în ceea ce priveşte furnizorii de piese şi
componente pe orizontală. Are peste 150.000 de angajați și reprezintă mai mult de 20% din
producția cehă și exporturile cehe. Bazându-se pe tradiția ingineriei vechi de secole, o bună
infrastructură și o forță de muncă calificată, aceasta contribuie în mod semnificativ la
producția de automobile și la cercetare și dezvoltare. În Republica Cehă își desfășoară
activitatea trei producători majori mondiali - Skoda Auto (grupul Volkswagen, in localitatea
Mlada Boleslav), TPCA (grupul Toyota, Peugeot, Citroen Automobile în localitatea Kolin) și
Hyundai Motor (în localitatea Nosovice). Industria construcţiilor de maşini rămâne o ramura
de bază a industriei cehe. Procesul de restructurare, privatizare şi modernizare, precum şi
orientarea producţiei către pieţele U.E. au condus, în ultimii ani, la o creştere a
competitivităţii acestei industrii, printr-o îmbinare între tradiţie şi inovaţie. Firme precum

9
Skoda, CKD, Tatra, Liaz, Zetor, Jawa, Karosa sunt binecunoscute şi în România. Implicarea
institutelor de cercetare şi a universităţilor tehnice alături de producţie este din ce în ce mai
intensă şi este încurajată prin politici guvernamentale. Principalele ţări de destinaţie pentru
exporturile de maşini-unelte sunt Germania, Rusia, Slovacia, Polonia, China, Austria şi Italia.
Industria siderurgică, o altă ramură de bază şi tradiţională a industriei cehe a cunoscut un
amplu proces de restructurare şi modernizare, chiar şi înaintea privatizării principalelor
combinate siderurgice: NOVA HUT, VITKOVICE şi TOINECKE ZELEZARNY. In anul
2003 a fost privatizat cel mai mare combinat siderurgic (NOVA HUT) pachetul majoritar
fiind preluat de grupul olandez «LNM HOLDING», iar ulterior de către firma ArcelorMittal.
În prezent principalii actori sunt firmele ArcelorMittal Ostrava as, Evraz Vtkovice Steel
Ostrava, DB Group, Trineck Zelezrny-Moravia Steel şi Zeleziarne Podbrezov, toate situate în
Moravia, partea de est a Republicii Cehe. Industria electronică a cunoscut o puternică
dezvoltare ca urmare a unui important volum de investiţii străine directe atrase în acest sector
de producţie. Prezenţa în rândul investitorilor străini a 8 unor cunoscute concerne
internaţionale ca: MATSUSHITA ELECTRIC – Japonia (producție de televizoare, telefoane
și componente), FAXCONN HOLDING şi FIRST INTERNATIONAL–Taiwan (PC-uri),
SCHNEIDER –Germania (componente), EPGOS AG – Germania (ferite), CELESTICA –
Canada (componente), SIEMENS a impulsionat producția în acest sector. Industria chimică şi
farmaceutică este o ramură de tradiţională a industriei cehe, contribuind cu cca. 6% la
realizarea exportului. Strategia dezvoltării acestui sector a pus pe prim-plan dezvoltarea
chimiei de sinteză, medicamente, detergenţi, coloranţi, etc. c. Agricultura, deşi nu dispune de
condiţii de sol din cele mai favorabile, obţine producţii la nivelul ţărilor avansate şi asigură
securitatea alimentară a ţării. Suprafaţa agricolă a ţării este de 4,3 milioane ha (54% din
suprafaţa ţării), iar cea arabilă de 3 milioane ha. Începând din 1995 până în prezent, suprafaţa
agricolă a crescut cu 15.000 ha, în timp ce suprafaţa pădurilor a crescut cu 16.000 ha.
Jumătate din terenul agricol este situat în zonele cu cel mai scăzut potenţial agricol, fiind
constituite din fâneţe şi păşuni. Ultimele statistici disponibile relevau faptul că 92,2% din
terenurile agricole erau în exploatarea fermelor de peste 50 ha. Agricultura este privatizată în
proporţie de cca. 85 %. Împreună cu silvicultura, agricultura contribuie la formarea PIB în
proporţie de 2 %, forta de muncă ocupată în agricultură fiind de sub 3% din totalul forţei de
muncă. Sectorul zootehnic continuă să fie dezvoltat, punându-se accent pe creşterea
animalelor de rasă cu randament sporit. Creşterea porcinelor este stimulată de un nivel ridicat
al consumului (peste 40 Kg/persoană x an). Deşi producţia de legume este dezvoltată, Cehia
continuă să importe unele legume şi fructe la care producţia este deficitară: tomate, castraveţi

10
cornison, gulioare, ardei, struguri de masă, precum şi importante cantităţi de vin. d.
Infrastructura de transport este dezvoltată. Beneficiază de o rețea vastă de rute de transport
care deservește nu numai Republica Cehă, asigurând și legătura cu țările vecine și alte țări
europene. Densitatea rețelei sale de transport plasează Republica Cehă printre cele mai
avansate țări din lume în ceea ce privește infrastructura de transport. Are conexiuni de
autostradă directe către Germania, Polonia și Slovacia și deține una dintre cele mai dense
rețele feroviare din Europa. Şoselele şi autostrăzile au o lungime însumată de 55.875 km, din
care în jur de 1250 km de autostradă. Lungimea căilor ferate (date 2015) este de 15.570 km,
din care aproape 6939 km electrificată. Transporturile aeriene sunt asigurate în principal de
compania naţională CSA, cu zboruri directe către majoritatea orașelor europene, patru rute
directe spre Asia (Beijing, Shanghai, Chengdu și Seoul) și trei spre America de Nord
(Montreal, Toronto și New York). De asemenea, există, o serie de companii particulare pentru
zboruri charter. Se află 91 de aeroporturi cu piste betonate, dintre care cele mai importante
sunt cele din Praga și Brno. Pe relaţia Bucureşti sunt programate 2 zboruri directe pe zi.
Transporturile fluviale sunt practicate pe râurile Vltava şi Elba, pe o lungime navigabilă de
303 km. Pentru transporturile maritime se folosesc porturile de la Marea Nordului (Hamburg)
şi cele de la Marea Baltică. e. Comerţul exterior ceh a cunoscut în ultimii ani o dinamică
pozitivă, fiind unul din principalele motoare economice ale dezvoltării țării, îşi continuă
trendul ascendent, având creşteri atât la export, cât şi la import, cu menținerea unui sold
pozitiv al balanței comerciale, exportul contribuind decisiv la creșterea economică a țării. Se
estimează menținerea acestui trend și în anul 2019. În anul 2018 volumul total al comerţului
exterior al Republicii Cehe a înregistrat valoarea de 326,8 miliarde Euro, în creștere cu 6,9%
față de anul anterior. Exporturile cehe au atins 171,2 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o
majorare cu 6,2% faţă de anul 2017, în timp ce importurile acestei țări s-au cifrat la 155,6
miliarde Euro, în creştere cu 7,7% comparativ cu anul anterior. La fel ca şi în anii precedenți,
Republica Cehă înregistrează şi în anul 2018 o balanţă comercială pozitivă, valoarea acesteia
fiind de 15,6 miliarde Euro, în scădere cu 1,2 miliarde Euro față de anul anterior. Volumul
total al schimburilor comerciale ale Republicii Cehe cu Statele Membre (SM) ale Uniunii
Europene (UE) a atins în perioada analizată valoarea de 243,8 miliarde Euro, din care livrări
de mărfuri în UE 143,9 miliarde Euro (+6,4% faţă de anul anterior), iar intrări de produse din
UE 99,8 miliarde Euro (+4,9% comparativ cu 2017), soldul balanței comerciale în comerțul
cu SM fiind pozitiv (+44,1 miliarde Euro). 9 UE deține o pondere de 74,6% din volumul
comerțului exterior ceh, din care 84,1% la export (una dintre cele mai ridicate dintre SM UE)
și 64,2% la import. Analizând valorile trimestriale ale comerțului exterior ceh pentru anul

11
2018 se constată că cele mai mari au fost înregistrate în trimestrul IV, exporturile atingând
45,7 miliarde Euro, iar importurile 41,6 miliarde Euro. Topul principalelor 5 pieţe de
destinaţie a exporturilor cehe în anul 2018 este format numai din SM UE și anume :
• Germania (55,5 miliarde Euro, cu o pondere de 32,4%);
• Slovacia (12,9 miliarde Euro – 7,6%);
• Polonia (10,4 miliarde Euro – 6,0%);
• Franța (8,8 miliarde Euro - 5,1%); • Marea Britanie (8,0 miliarde Euro – 4,7%).
Clasamentul principalelor 5 state furnizoare de mărfuri în Republica Cehă include 4 SM UE și
o țară extracomunitară :
• Germania (38,8 miliarde Euro, cu o cotă de piață de 24,9% din total import);
• RP Chineză (22,1 miliarde Euro - 14,2%);
• Polonia (11,9 miliarde Euro – 7,6%);
• Slovacia (7,7 miliarde Euro – 5,0%);
• Italia (6,4 miliarde Euro - 4,2%).
De remarcat faptul că din topul primilor 10 parteneri comerciali, Republica Cehă are balanță
comercială negativă doar cu RP Chineză și Polonia, iar din primii 20 mai are cu Republica
Coreea, Japonia, Rusia și SUA. De asemenea, se observă dependența balanței comerciale a
țării de relația cu Germania, excedentul de 16,6 miliarde Euro înregistrat cu această țară
depășind valoarea surplusului balanței comerciale a Cehiei. Toate cele 3 țări partenere din
cadrul grupului V4 se află în topul primilor 10 parteneri comerciali, Polonia ocupând locul 3
(cotă de piață de 6,8%), Slovacia locul 4 (6,3%) și Ungaria locul 10 (2,7%).
Din punct de vedere al structurii exportului, principalele grupe mari de produse exportate în
anul 2018 au fost:
• maşini, utilaje mecanice şi electrice, inclusiv echipamente de transport (58,2%);
• produse ale industriilor prelucrătoare (14,9%);
• articole diverse (12,2%);
• produse chimice (6,2%);
• alimente, băuturi, tutun (3,8%);
• materii prime (2,1%).
Principalele grupe mari de produse importate în 2018 au fost:
• maşini, utilaje mecanice și electrice, inclusiv echipamente de transport (47,2%);
• produse ale industriilor prelucrătoare (16,4%);
• articole diverse (11,7%);
• produse chimice (11,0%);

12
• carburanţi şi produse energetice (6,1%);
• alimente, băuturi, tutun (5,0%);
• materii prime (2,0%).
Cele mai mari excedente se înregistrează la grupa de maşini şi echipamente de transport, iar
cele mai mari deficite se înregistrează la produse chimice.

13