UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PORTOFOLIU
POLITICI ECONOMICE EUROPENE
(an academic 2020/2021)

Profesor: Realizat
Conf. Univ. Dr. Kicsi Rozalia Trifiniuc Cătălin

Suceava, 2021
 CUPRINS

I. Descrieți succint ramura/subramura selectată..........................................................................3

II. Realizați un profil al ramurii selectate din următoarele perspective:.................................3
2.1. Dimensiunea întreprinderilor.............................................................................................3
2.2. Numărul angajaților............................................................................................................4
2.3. Valoarea adaugată la costul producției..............................................................................5
2.3 Business demography..........................................................................................................6
2.4. Prezența companiilor străine și internaționalizarea companiilor europene....................7
2.5. Companii mai importante care operează în ramura selectată.........................................8
III. Analizați rolul ramurii selectate în economia UE din următoarele perspective:................9
3.1. Dinamica și orientarea geografică a exporturilor și importurilor....................................9
3.2. Ponderea exporturilor și importurilor în PIB-ul UE......................................................12
3.3. Principalii importatori și exportatori...............................................................................14
3.4. Bariere tarifare și netarifare aplicate de UE dar și de partenerii ei comerciali în
comerțul din cadrul ramurii/subramurii selectate......................................................................15
Bibliografie.........................................................................................................................................15

2
TEMA I. STUDIU DE CAZ: ANALIZĂ SECTORIALĂ LA NIVELUL UE
I. Descrieți succint ramura/subramura selectată.
În cadrul acestui studiu de caz am ales să analizez ramura producției de automobile,
remorcilor și semiremorcilor din cadrul Uniunii Europene. Această ramură include mai multe
subramuri, cum ar fi: fabricarea autoturismelor, fabricarea vehiculelor comerciale, fabricarea
de autobuze, troleibuze și autocarelor, fabricarea motoarelor și șasiurilor pentru autovehicule
ș.a.m.d. Această ramură este și una dintre cele mai profitabile din punct de vedere al
venitului.
Dacă să ne uităm în istorie, industria autovehiculelor își are începutul încă din anul
1860. Decenii la rând, Statele Unite ale Americii conduceau în lume la capitolul producția
automobilelor. Cu siguranță industria automobilistică trece prin cea mai mare și importantă
schimbare de la apariția sa, și anume trecerea de la motorul cu ardere interne la cel electric.
Companiile mari investesc bani foarte mari în schimbarea dată, pentru amodifica fabricile,
facând alianțe noi și neașteptate cîte odată, pentru a avea succes și a cuceri noi piețe.

II. Realizați un profil al ramurii selectate din următoarele

perspective:
II.1. Dimensiunea întreprinderilor
Tabelul 1. Dimensiunea întreprinderilor productoare de mașini din UE

Figura 1. Dimensiunea întreprinderilor productoare de mașini din UE

3
Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.ec.europa.eu.com
În urma analizei datelor din Figura 1, se evidențiază numărul întreprinderilor care se
ocupă de producția mașinilor din Uniunea Europeană în perioada 2011-2018. Așadar,
începând cu anul 2011 numărul acestora este într-o scădere destul de semnificativă până în
anul 2014, când se înregistrează o creștere, după care în 2015 iarași o scădere, urmând ca din
anul 2016 să crească în continuu. Țările dominante din acest domeniu cu cel mai mare număr
de întreprinderi sunt Regatul Unit, Germania și Italia.
Din anul 2011 până în 2015, cele mai multe firme din acest domeniu erau în
Germania, după care începând cu anul 2015 Regatul Unit i-a locul Germaniei, având în medie
cu 700-1000 firme mai multe deja, fapt ce reflectă că Regatul Unit al Marii Britanie își
mărește considerabil numărul fabricilor în domeniul producției de automobile ș.a.m.d.
În Anglia domină microîntreprinderile, acestea având de la 0 la 9 angajați, în schimb
companiile mari, care au deja mai mult de 250 de angajați sunt în Germania, Italia, iar în anul
2017-2018 la fel în acest top apare și Cehia.
II.2. Numărul angajaților
Tabelul 2. Numărul angajaților în întreprinderile productoare de mașini din UE

Figura 2. Numărul angajaților în întreprinderile productoare de mașini din UE

Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.ec.europa.eu.com

Conform figurei 2 se observă o creștere continuă a numărului de angajați în această

sferă, datorită faptului că este cerere pe piață, firmele sunt nevoite să angajeze un număr mare
de personal pentru a face față numărului de clienți. Așadar, din anul 2011 până în 2018 se

4
remarcă cu cei mai mulți angajați la fel Germania, în număr de 784 mii de angajați în 2011 și
919 mii de angajați în 2018, ceea ce accentuează strînsa legătură dintre numărul mare de
firme în această țară și totodată datorită produselor de înaltă calitate atestăm această creștere
pe piață și de aici vine și numărul mare de angajați pe care firmele îi recrutează. Pe locul doi
la această categorie se remarcă Franța, care la fel se menține pe un loc de frunte dea lungul
anilor, fiind depașită doar de Germania.
II.3. Valoarea adaugată la costul producției
Tabelul 3. Valoarea adăugată la costul producției al întreprinderilor productoare de mașini
din UE

Figura 3. Valoarea adăugată la costul producției al întreprinderilor productoare de mașini

din UE
Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.ec.europa.eu.com
Valoarea adăugată la costul de producție este venitul brut din activități de exploatare
după ajustarea pentru subvenții de funcționare și impozite indirecte. Ajustările valorice (cum
ar fi amortizarea) nu sunt scăzute.
Conform figurii 3 atestăm o creștere a valorii adăugate la costul producției dea lungul
tuturor anilor de studiu. La acest capitol Germania are 76700 milioane de euro în anul 2011,
ceea ce constituie practic 50% din valoarea adaugătă înregistrată în Uniunea Europeană.
Această continuitate se observă până în anul 2018, cînd Germania înregistra deja 108655
milioane de euro, fiind urmată de Franța cu o cifra de 20280 milioane. Astfel se subînțelege
faptul că această valoare adăugată la costul producției este direct proporțională cu însuși
numărul întreprinderilor, numărul de angajați și observăm că tările menționate mai sus au
dominat și continuă să domine topurile date.
2.3 Business demography

5
Tabelul 4. Înființarea (nașterea) întreprinderilor producătoare de mașini

Conform tabelului de mai sus observăm faptul că în Uniunea Europeană pe parcursul

anilor studiați crește constant numărul firmelor înființate. Cel mai mare număr de firme
înființate se atestă în Turcia, în anul 2012 fiind 477 firme, dar începând cu anul 2013 liderul a
devenit Marea Britanie, cu un număr de 730 firme înființate, continuând a fi lider mai departe
până în anul 2018, la capitolul firmelor noi înființate, având deja 880 firme.
Tabelul 5. Lichidarea (moartea) întreprinderilor producătoare de mașini

Ce ține de lichidarea firmelor, observăm o tendință de scădere, adică tot mai multe
firme se mențin pe piață, începând cu anul 2010 până în anul 2016, ca mai apoi numărul
firmelor care se desființează crește cu circa 300-500 firme. Cel mai mare număr de firme care
s-au desființaț sunt atestate în așa țări ca Marea Britanie, Turcia și Polonia. Observăm astfel
că înființarea, dar și lichidarea firmelor producătoare de mașini, trailere și semi trailere au loc
în tot aceleași țări practic, ceea ce denotă faptul că în aceste țări este o concurență acerbă.
Tabelul 6. Creșterea întreprinderilor producătoare de mașini (cu 10% sau mai mult)

În tabelul nr.6 observăm că date generale despre cîte firme au crescut cu 10% sau mai
mult la nivelul Uniunii Europene nu se prezintă, în schimb putem observa ca cele mai multe
firme care au crescut se atestă în Italia în anul 2013, urmată de Cehia. În anul 2015 situația se
schimbă un pic, lider devenind Turcia, care deține 384 firme ce au crescut cu cel puțin 10%
anual, urmată la fel de liderul precedent Italia și în anul 2018 observăm la fel aceiași situație,
Turcia clasându-se pe primul loc, Italia pe al doilea, iar pe locul 3 apare Cehia.

6
 II.4. Prezența companiilor străine și internaționalizarea companiilor europene
Tabelul 7. Prezența companiilor străine în UE, și anume companiile din America

Conform tabelului de mai sus putem scoate în evidență ca pe teritoriul Uniunii

Europene se întâlnesc multe uzine din America, care produc mașini, remorci și semiremorci,
majoritatea uzinelor din anul 2011 fiind concetrate în Germania, Regatul Unit și Franța, pe
când în anul 2018 cele mai multe uzine se regăsesc la fel în Germania, dar într-un număr
dublu mai mic, în schimb apar uzine noi în Italia și România.
Tabelul 8. Prezența companiilor străine (Extra-EU28) în UE

Analizând tabelul în care sunt prezentate companiile străine, din afara Uniunii
Europene, care au uzine producătoare de mașini, remorci și semiremorci în UE, observăm că
majoritatea au decis să le amplaseze în Cehia și Polonia. O explicație în acest sens ar fi după
parerea mea forța de muncă calificată dar și mult mai ieftină față de țara de origine.

7
 II.5. Companii mai importante care operează în ramura selectată
Ramura producției constructoare de mașini, remorci și semiremorci traversează în
prezent o perioadă de scăderi ușoare ale vânzărilor la nivel global, ca urmare a reducerii
puternice a interesului pentru mașini diesel în Europa și a scăderii abrupte a vânzărilor în
China. Cu toate acestea, podiumul celor mai mari constructori auto din lume din prima
jumătate a anului este identic cu cel de la finalul anului 2018.
Astfel, Grupul Volkswagen rămâne pe prima poziție în clasament cu 5.37 milioane de
unități, cu un venit de 278,341 milioane, însă totuși vânzările germanilor au scăzut cu 2.8%
comparativ cu perioada similară a anului trecut.
La rândul lor, cei de la Toyota își păstrează locul doi, însă japonezii s-au apropiat
amenințător de Grupul Volkswagen: cu 5.31 milioane de unități, Toyota este la numai 60.000
de unitari de prima poziție.
În plus, rezultatele Toyota au venit pe fondul unei creșteri cu 2% a vânzărilor, ceea ce
înseamnă că japonezii ar putea deveni lideri la sfârșitul anului dacă tendința se va păstra și în
următoarele șase luni.
Între timp, Alianța Renault Nissan Mitsubishi a rămas pe poziția a treia cu 5.1
milioane de unități. Alianța franco-japoneză a înregistrat și cel mai mare declin al vânzărilor,
de 5.9%, ca urmare a scăderilor majore înregistrate de Nissan (-7.9%) și Renault (-6.7%).
Top producători auto la nivel mondial în anul 2020
1. Toyota
2. Volkswagen
3. Renault-Nissan-Mitsubishi
4. General Motors
5. Hyundai-Kia
6. Stellantis
7. Honda
8. Ford
9. Daimler
10. Suzuki

8
 III. Analizați rolul ramurii selectate în economia UE din următoarele
perspective:
III.1. Dinamica și orientarea geografică a exporturilor și importurilor

Figura 4. Dinamica exportului și importului subramurei autovehiculelor pentru transportul

de persoane din UE
Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/

Dacă e să analizăm dinamica exporturilor ramurei producției de automobile,

remorcilor și semiremorcilor din cadrul Uniunii Europene, și anume producția de automobile
pentru transportul de persoane, observăm ca circa 60% din totalul automobilelor fabricate
sunt date exportului însuși în Uniunea Europeana, adică intra-group. La fel atestăm o scadere
lentă a exportului în afara Uniunii Europene, începând cu anul 2012, ceea ce denotă ca tot
mai multe autovehicole rămân a fi exploatate pe teritoriul Uniunii Europene. Începând cu
anul 2010 până în 2019 cel mai mult UE făcea export în așa țări ca Franța, Marea Britanie,
Germania, dacă să vorbim de intra-group. Dacă să vorbim despre exportul în străinatate,

9
observăm că UE exportă mașini spre Statele Unite ale Americii și China dea lungul tuturor
anilor.
La capitolul importuri putem menționa faptul că Uniunea Europeană nu agrează
importul extern, adică mașini alte altor concerne din lume. În baza figurii putem menționa ca
nivelul importurilor autovehicolelor din UE este de peste 80%, cel mai multe revenind din
Germania, Spania, Franța, ceea ce denotă faptul că mașinile produse sunt date în exploatare
practic doar în țările UE, puține mașini fiind importate de peste hotarele acesteia. Exemplu ar
fi România în care putem observa ca majoritatea autovehicelolor întilnite în exploatare sunt
de branduri europene, de exemplu Audi, Mercedes, BMW, Dacia, și rar întâlnite sunt
branduri americane ca Ford, Chevrolet și japoneze ca Toyota, Lexus, Nissan etc.
În acele 20% care constituie importul din alte țări se regăsesc așa țări ca Japonia,
Statele Unite ale Americii, Koreea și Mexic.

Figura 5. Dinamica exportului și importului motoarelor din UE

Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/

10
 Conform figurei 5, putem afirma ca majoritatea motoarelor fabricate în Uniunea
Europeană, aproximativ 75%, ajung a fi exportate în întreaga lume. Cele mai multe motoare
ajung a fi exportate în Statele Unite ale Americii, Singapore și Canda. Încă un exemplu
elocvent ar fi grupul Renault-Nissan-Mitsubishi Alliance, în care motoarele produse de către
Renault (firmă din Franța) sunt exportate către Nissan și Mitsubishi(ambele fiind din
Japonia). În acest mod, observăm că doar aproximativ 25% din motoarele fabricate în UE
rămân a fi folosite de către concernele mari Europene precum Volkswagen, Daimler, BMW
etc.
Ce ține de importuri observăm că Uniunea Europeană importă circa 70% din motoare
din restul lumii, și doar aproximativ 25% importă la fel din UE. Cele mai multe motoare în
anul 2010 au fost importate din Statele Unite ale Americii, Canada și Japonia. În anul 2019 la
fel cel mai mult motoarele au fost importate de către UE din SUA, dar pe locul doi deja e
China și Singapore. Probabil o explicație la această cauza ar fi forța de muncă un pic mai
ieftină de peste hotarele UE, respectiv preț mai atractiv pentru producerea la așa piesă
importantă ca motoarele pentru autovehicole.

Figura 6. Dinamica exportului și importului autovehicolelor transportatoare de mărfuri din

UE
11
Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/
Analizând figura 6 se atestă o creștere continuă anuală a exporturilor vehicolelelor
transportatoare de mărfuri anume în Uniunea Europeană, începând cu anul 2012, constituind
în jur 60%, după care în anul 2018 ajunge aproximativ la 75%. Aceasta ne dă de înțeles că
majoritatea truck-urilor, remorcilor și semiremorcilore produse în UE sunt produse și menite
să fie exploatate tot în această alianță de țări. Primul la acest capitol este Franța, Germania și
Regatul Unit. Dacă să vorbim despre țările care nu sunt în UE, dar în care se exportă cele
25%, atunci putem menționa USA, Rusia, Turcia, Arabia Saudită și Australia.
La capitolul importurilor putem atestă la fel o stabilitate anume între țările care fac
parte din UE, adică majoritatea truck-urilor, remorcilor și semiremorcilor sunt importate de la
firme înființate în Uniunea Europeană, și anume din Germania, Franța, Regatul Unit, Olanda,
puține fiind importate de peste hotare (circa 15%) în mare parte din America și Australia.
III.2. Ponderea exporturilor și importurilor în PIB-ul UE
Tabelul 7. Valoarea importului, exportului și PIB-ul UE

Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/

Conform tabelului 7 observăm că per general valoarea PIB-ului total dea lungul anilor
de studiu a crescut cu mici scăderi și urcușuri, ajungând să constinuie aproape 18,5 milioane
în Uniunea Europeană. Cel mai mare PIB total îl are Germania (aproximativ 4 milioane în
2019), fiind urmată de Regatul Unit (aproximativ 2,8 milioane în 2019), după care urmează
Franța (aproximativ 2.72 milioane în 2019). Dacă să vorbim de PIB-ul pe cap de locuitor din
anul 2019, atunci fruntaș este Luxexmburg (aproximativ 115 481$) pe cap de locuitor. Pe
locul doi se clasează Irlanda (81 637$) și pe locul trei Danemarca (60 657$).
Ponderea exportului=(Exportul/PIB)*100%
Ponderea importului=(Importul/PIB)*100%

Tabelul 8. Ponderea exportului și importului în PIB-ul UE

Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/

12
Figura 7. Ponderea exportului și importului în PIB-ul UE
Sursa: Contribuție proprie după baza de date preluată de pe www.unctadstat.unctad.org/EN/

În urma analizei ponderii exportului și importului în PIB-ul UE al autovehiculelor

am remarcat o creștere anuală treptată atât a ponderii exportului în PIB-ul UE cât și
importului în PIB-ul UE, chiar dacă la ponderea importului se mai atesta și câte o scădere.
Printre exporturile realizate pe care le efectua sfera dată putem enumera: însuși mașile,
componentele acesteia, precum ar fi motoare, șasiuri etc.. Deasemenea creșterea dată se
datorează colaborării, în domeniul echipamentelor și cablajelor, cu companii Internationale
din SUA și Japonia, precum și pentru furnizarea unui număr semnificativ de piese și
componente. Dacă e să vorbim despre ponderea importului în PIB-ul UE, pot remarca faptul
că din 2010 până în 2011 aceasta crește, pe cand în anul 2012 aceasta scade neconsiderabil,
după care în următorii ani (2013-2019) ponderea din nou crește până la 1797.20735 % (în
anul 2019).
Așadar, generalizând pot spune că o pondere mai importantă o are ponderea
exportului în PIB-ul UE, datorită faptului că cei mai mari concerni de producere a
autovehiculelor sunt în Uniunea Europeană și respectiv, aceștia, exportă în cantități mari
produsele sale spre alte țări din UE sau și chiar din afara Uniunii. Datorită exportului suma de
bani câștigată în urma vânzării producției rămâne în interiorii UE, neavând deci cheltuieli în
plus, ceea ce este un factor pozitiv, astfel încât exportul sporește veniturile în interiorul UE,
nefiind nevoie de a importa așa de mult.

13
 III.3. Principalii importatori și exportatori
Tabelul 8. Principalii importatori și exportatori ai ramurii selectate (Manufacturing of motor
vehicles, trailers and semitrailers)
Vehicule comerciale/
Autovehicole Motoare transportatoare de
mărfuri
2010 2019 2010 2019 2010 2019
Germania Germania SUA SUA Germania Germania
Principalii Spania Spania Franța UK Spania Franța
importatori Franța Belgia Germania Franța Italia Italia
Belgia Franța UK Germania Franța Spania
Cehia Canada Turcia Olanda
2010 2019 2010 2019 2010 2019
Franța Germania SUA SUA Franța Germania
Principalii UK SUA Germania Germania Germania Franța
exportatori Germania UK Franța Singapore UK UK
SUA Franța Singapore UK Belgia Olanda
Italia Italia UK China Italia Belgia

Ramura selectată de mine în cadrul acestui proiect este producția de autovehicule,

remorci și semiremorci. Cei mai mari importatori de mașini însuși din cadrul Uniunii
Europene o constituiau în anul 2010 Germania, Franța și Spania, pe când în anul 2019 în loc
de Spania pe locul trei deja Belgia importa cele mai multe autovehicole din Uniunea
Europeană. Din afara UE, Japonia și Statele Unite ale Americii erau cei mai importanți
importatori de autovehicole în 2010. La fel ei au rămas a fi cei mai importanți importatori și
dea lungul anilor, până în 2019. La capitolul motoare, principalii importatori au ramăs a fi
SUA tot timpul, pe când vehiculele comerciale, remorcire și semiremorcile erau importate tot
de către așa țări din UE ca Germania, Franța și Italia.
Dacă să analizăm principalii exportatori de autovehicule, în 2010 în fruntea
clasamentului se afla Franța în anul 2010, iar peste aproximativ un deceniu lider deja a
devenit Germania, care este astăzi practic cel mai imens exportator din lume. Principalii
exportatori de motoare au rămăs să fie la fel și în anul 2010 pînă în 2019 Statele Unite ale
Americii și Germania, iar exportatorii principali de vehicule comerciale, remorci și
semiremorci s-au schimbat cu locul dea lungul timpului, Franța cedând locul Germaniei la
acest capitol în anul 2019.

III.4. Bariere tarifare și netarifare aplicate de UE dar și de partenerii ei

comerciali în comerțul din cadrul ramurii/subramurii selectate
Conform analizei siteul-ui www.tariffdata.wto.org pot menționa că barierele tarifare
este taxa de import asupra mărfurilor care sunt tranzacționate spre/din străinatate, în cazul

14
dat, autovehicolele, remorcile și semiremorcile. Barielere netarifare sunt acele obstacole
impuse de guvernul unei țări care au menirea de a descurja bunurile aduse de peste hotare și
pentru a promova ceea ce se produce în țară.

Bibliografie
1. https://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/data/database
2. https://unctadstat.unctad.org/EN/
3. https://worldinvestmentreport.unctad.org/annex-tables/

15