Duration: 95 min Middle School Grade: 6 - 8 CCSS, NGSS

Igiena sistemului digestiv

Elaborat de:Hajdeu Lilian

Cuprins:
• 1)Sistemul Digestiv
• 2) Rolul sistemului digestiv pentru om
• 3) Cum functioneaza sistemul digestiv si care sunt componentele acestuia?
• 4) Care sunt cele mai răspândite boli ale sistemului digestiv?
• 5) Care sunt factorii declansatori ai bolilor digestive?
• 6) Cum pot fi prevenite bolile digestive?
• 7)Curiozități despre sistemul digestiv
 Sistemul Digestiv
• Sistemul digestiv este vital pentru supraviețuire. La fel ca și în
sistemul respirator, disfunctionalitatile acestuia pot periclita sănătatea
si pot cauza probleme grave de-a lungul timpului inclusiv decesul. Nu
putem trai fară oxigen, și putem să stăm doar cateva zile fără să
mâncăm nimic. Nu rezistăm fara hidratare iar carența de anumite
vitamine generează boli grave si simptome ireversibile in cazuri
extreme. Dar cum funcționează și care sunt cele mai cunoscute boli
vom afla în curând.
 Rolul sistemului digestiv pentru om
• Sistemul digestiv are practic rolul de a transforma mecanic si chimic
prin masticatie si procesele digestive materia prima din diferite
alimente in vitamine, minerale, nutrienti si alte substante necesare
pentru supravietuire si eliminarea susbstantelor toxice din organism.
 Cum funcționează sistemul digestiv și care sunt
componentele acestuia?
• Sistemul digestiv este un set de organe și structuri responsabile pentru
procesare și absorbire alimentelor, cât și pentru eliminarea părțile de mâncare
nedigerată. Sistemul digestiv este format din gură, epiglotă, faringe, esofag,
stomac, ficat, pancreas, intestinul subțire și intestinul gros.
 Care sunt cele mai răspândite boli ale sistemului
digestiv?
• Sistemul digestiv este compus din tubul digestiv si din grandele anexe ale aparatului digestiv ancorate de
tractul digestiv.

Tubul digestiv este format din urmatoarele organe:

• cavitatea bucala,
• faringe,
• esofag,
• stomac,
• intestin subtire,
• intestin gros.
Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt:
• grandele salivare din cavitatea bucala,
• ficat,
• pancreas.
 Afectiunile digestive pot aparea pe tractul gastro-intestinal de la cavitatea
bucala si pana la anus. Unele boli sunt silentioase, in timp ce altele se
manifesta prin simptome clare, precum greata varsaturi, diaree .
• Printre bolile sistemului digestiv se numară: • Bolile sistemului digestiv  se impart in doua categorii:
• afte bucale, • Boli functionale;
• arsuri stomacale, • Boli structurale.
• boala de reflux gastro-esofagian (BRGE), • Ce sunt bolile digestive functionale?
• gastrita, • Bolile digestive functionale sunt cele in care tractul gastro-intestinal se prezinta intr-o forma
• gastroenterita, normala in cazul unei investigatii medicale, dar nu se misca corect, nu prezinta o motilitate
corespunzatoare.
• ulcer,
• Bolile functionale sunt cele mai frecvente probleme care pot afecta sistemul digestiv, inclusiv
• varice esofagiene, colonul si rectul.
• sindromul de colon iritabil – colopatie functionala; • boala de reflux gastro-esofagian (BRGE);

• boala celiaca – enteropatia glutenica; • sindromul de colon iritabil;

• boala celiaca;
• boala Crohn,
• calculi biliari;
• calculi biliari – litiaza biliara;
• constipatia;
• cancer: colorectal, esofagian, gastric, pancreatic, hepatic, • gastrita;
• colita ulcerativa sau rectocolita ulcero-hemoragica, • intoxicatii alimentare;

• constipatia, • Gaze - flatulenta;

• balonarea;
• diareea,
• diareea.
• diverticuloza si diverticulita,
 Care sunt factorii declansatori ai bolilor digestive?

• Principalii factori declansatori ai unor boli digestive sunt:

• dieta alimentara saraca in fibre,
• sedentarism, lipsa de exercitiu fizic,
• calatorii si schimbari in rutina zilnica,
• consumul de produse lactate,
• alergii alimentare,
• expunere la stres,
• medicamente antidiareice in exces,
• administrarea de medicamente antiacide,
• administrarea de medicamente antidepresive sau contra durerii,
• sarcina.
 Cum pot fi prevenite bolile digestive?

• Mentinerea unei bune igiene a sistemului digestiv poate preveni bolile digestive.
• Hidratarea: O digestie buna depinde de un aport zilnic de minimum 1,5 litri de lichide. Apa cu un Ph ridicat (peste 7,9), adica apa alcalina este cea mai
indicata pentru a obtine o digestie adecvata.
• Program zilnic de masa: Programul meselor zilei se organizeaza dupa un orar care trebuie respectat. Nu trebuie sarite mesele. Nu se mananca la ore
inaintate.
• Portionarea alimentelor: Cele mai consistente alimente sunt consumate la micul dejun si la ora pranzului. Masa de seara trebuie sa fie usoara. Nu se
mai consuma alimente solide dupa ora 8 p.m. sau cu 2-3 ore inaintea orei de culcare.
• Mestecarea alimentelor: Mancarea se mestecata lent in gura pana la triturarea completa a alimentelor pentru a proteja tractul digestiv si a beneficia de
o digestie optima.
• Dieta sanatoasa si echilibrata: Fructele, vitaminele, produse cu continut ridicat de fibre in compozitie, suplimentele digestive si probioticele sunt un
aliat in stimularea unei digestii sanatoase.
• Evitarea consumului de produse procesate industrial si a celor de tip fast-food. Produsele tip fast food nu contin nutrienti, nu sunt usor digerabile si pot
ramane in stomac pana la 10 ore.
• Evitarea consumului de ciocolata si dulciuri procesate industrial. Consumul acestor produse poate creste aciditatea gastrica avand efecte negative
asupra digestiei.
• Evitarea consumului de lichide carbogazoase si a alcoolului. Consumul acestor produse provoaca o crestere a nivelului de aciditate la nivelul
stomacului si alterand digestia.
• Practicarea unei activitati fizice sustinute: Miscarea postprandiala, dupa luarea masei, este recomandata pentru activarea sistemului digestiv dar mai
ales a intestinului.
• Practici de relaxare si gestionarea stresului. Este recomandat un regim de viata echilibrat si practicarea unor tehnici si exercitii de relaxare musculara
si psihica.
 Curiozități despre sistemul digestiv
• Acidul gastric produs de către stomacul omului, pentru a descompune mâncarea, este atât de
puternic incât poate dizolva o lamă de ras. Durata vieții unei celule intestinale este de 12 ore.
Cea a unei celule a peretelui stomacului este de  maxim 2 zile. Stomacul trebuie să își refacă
membrana mucoasă de protecție la fiecare 3 zile pentru a evita autodigerarea cauzată de proprii
acizi. 
•    Dacă saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici nu putem simți gustul. Secretăm circa un litru de
salivă pe zi și inghițim în medie de două ori pe minut.
• Corpul omenesc eliberează în circa 30 de minute destulă energie cât să incălzești un litru de apă. 
• O persoană poate trăi fără mâncare până la o lună, dar fără apă, maxim o săptămână.
• Un bărbat obișnuit mănâncă apoximativ de 50 de tone de alimente de-a lungul vieții pentru a
menține o greutate de circa 80 de kg.