Extensiunea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la Bălți

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea „Economia comerțului, turismului și serviciilor”

Aplicația nr. 1

Data: 08.10.2020

Elaborat: Ușurelu Romina (gr.3)

Rogojina Ecaterina (gr.3)
Scînteianu Mihaela (gr.3)
Trofimov Alexandra (gr.3)
Bînzari Alexandru (gr.3)
 CUPRINS
1. Cu ce se ocupă turismul, hotelaria, F&B, animația?
2. Ce diferență este într-un manager de hotel și unul de agenție de turism?
3. Definiți termenul Catering
4. Cum ați corecta amatorii care folosesc termenul buffet suedez?
5. Ce legătură există între turism și F&B?
6. În crearea unui produs turitic ce servicii sunt cruciale în afară de: cazare, restaurant,
animație?
1. Turismul are un impact imens asupra unor sectoare cheie ale economiei precum
transporturile, comunicațiile, construcțiile, agricultura, adică acționează ca un fel de
catalizator pentru dezvoltarea socio-economică. Hoteleria se ocupă cu furnizarea unul
dintre cele mai importante servicii turistice (împreună cu transportul) - servicii de cazare.
În unele cazuri, furnizarea de servicii de catering este, de asemenea, inclusă în activitatea
hotelieră. Animația în turism se bazează pe identificarea, satisfacția și dezvoltarea
intereselor socio-culturale ale diferitelor grupuri de populație. Industria animației este
implicată în dezvoltarea și implementarea de programe speciale pentru petrecerea
timpului liber, organizarea de divertisment și activități sportive. Industria alimentară și
a băuturilor (F&B) include toate companiile implicate în producerea, prelucrarea,
ambalarea, transportul și distribuirea bunurilor comestibile - de la fermă (sau fabrică) la
furculiță.

2. În turism, poate mai degrabă decât în alte industrii este extrem de important ca managerul
să fie un specialist competent. Ca să facem o mai bună diferență între managerul de hotel
și cel de agenție de turism trebuie inițial să specificăm că managerul de hotel asigură
buna funcționarea unui hotel sau a altei stațiuni de cazare, de cele mai multe ori pe
termen mediu și lung, pe când managerul unei agenții de turism are în general sarcini
legate de dezvoltare, managementul financiar și echipei, precum și operațiuni zilnice
dedicate agenției. Managerul de hotel formează și dezvoltă relații cu agențiile de turism,
iar managerul agenției de turism exercită control asupra acestei activități. Printre
responsabilitășile de bază a mangerului de hotel se află elaborarea unei strategii de
dezvoltare a serviciilor oferite de hotel și promovarea imaginii hotelului pe baza unor
activități de marketing și publicitate, în așa fel ca serviciile hoteliere să fie promovate la
un nivel înalt, însă managerul unei agenții de turism se ocupă de realizarea,
comercilizarea și promovarea ofertelor turistice. O altă disctinție ar fi că managerul de
hotel se ocupă de planificarea, organizarea, coordonarea și controlul activităților prezente
în activitatea pe care o conduce, pe când celalalt manager planifică, organizează și
stabilește prioritățile economice, financiare și comerciale ale agenției. Ce ține de
asemănări, atunci ambele categorii de manageri elaborează strategii de dezvoltare atât
pentru serviiciile pe care le oferă hotelul cât și pentru agenția pe care o reprezintă. Buna
coordonare a unei echipe numeroase este și ea prezentă la acești tipi de manageri. Să nu
uităm că orice manager, fie el de hotel sau agenție de turism, trebuie să fie orientat către
client, dinamică, capabilă să lucreze sub presiune și să aibă în vedere că prospectarea
pieței este crucială pentu a aduce rezultate în timp util.

3. Daca e să definim termenul cartering, în sensul restrâns, are sensul de livrare și servire
de preparate culinare și băuturi la diferite evenimente/ pentru diferite organizații. Pe când,
în sensul larg, acest termen are sensul serviciul – organizarea și deservirea oricărui tip de
eveniment, fie vorbim despre catering business (De exemplu un team building în pădure,
cu aparataj muzical, scenă, mese, scaune, decor, veselă, mâncare și deservire identică cu
cea de la cele mai bune restaurante din oraș) sau despre catering nuntă , petreceri, zi de
 naștere, în alte locuri decât restaurantele, de către unități specializate, la comanda unui
client.

4. Aș corecta amatorii care folosesc termenul bufet suedez, spunându-le că de fapt, pot să
folosească termenul simplu de bufet, unde acest tip de servire a mesei se numește
Smörgåsbord , fiind o combinație din 2 cuvinte smorgas (sandwich) si bord (masă),
deoarece desemnează masa de prânz, unde aperitivele sunt completate de introducerea de
preparate calde și bufetul, devenit mai consistent, a luat locul mesei în sine. Servit inițial
călătorilor în gări, apoi în restaurantele hotelurilor și la evenimente speciale.

5. Turismul și F&B (Food and Beverage) are o legătură foarte apropiată. Turismul permite
oamenilor să se relaxeze și să savureze din plin priveliștile și locurile frumoase a unui loc
turistic iar F&B permite la rândul lui ca oamenii să guste din bucatele tradiționale, din
aromele și din “cultura“ acelui loc turistic. De asemenea, F&B a devenit o necesitate
pentru turiști. Practic, fiecare hotel, pentru a atrage mai multi turiști, propune așa numitul
“All Inclusive” unde turiștilor le este propusă o varietate foarte mare de bucate și băuturi,
în mare parte tradiționale, pentru a ușura viața oamenilor. Un alt exemplu sunt târgurile
și evenimentele alimentare, restaurantele, festivaluri alimentare care la rândul lor au o
popularitate foarte mare pentru turiști.

6. Servicii Cruciale în crearea unui produs turistic, înafară de cele enumerate anterior, sunt:
serviciile personalizate (recepţie); servicii financiare (plată prin card, schimb valutar);
servicii comerciale (boutique); sport şi activităţi în aer liber; servicii medicale; servicii de
transport şi rezervare; asigurarea securităţii persoanelor şi obiectelor; calitatea sitului şi a
mediului înconjurător. Astfel, referindu-ne în particular la produsul „hotel”,
componentele externe, materiale, se refer la misiunea de bază al acestuia: „adăpost”
(camere pentru cazare) şi „masă” (restaurant). Aceste componente definesc aşa numitul
„produs sec”. Clienţii sunt însă tot mai puţin mulţumiţi cu produsul sec şi solicită tot mai
mult serviciile menținute mai sus, adică securitate, igienă, etc.