UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM

TENDINTE SI INOVATII LA NIVEL INTERNATIONAL PE PIATA M.I.C.E DOMENIUL ACOPERIT DE LUCRARE: TURISMUL DE AFACERI SI EVENIMENTE Termeni cheie: M.I.C.E, conferinte, venues, reuniuni, turism de business

CAPITOLUL I Obiectivele cercetrii si justificarea proiectului

Pentru a putea face o comparatie intre cele doua tipologii turistice este esential sa patrundem in prima faza notiunea turismului de afaceri si cea a turismului de evenimente. Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, in sfera sa inscriinduse reuniunile diplomatice la nivel mondial si intrunirile intre reprenzentantii diferitelor state, reuniunile economice si negocierile comerciale, ntlniri pentru schimbul de informatii stiintifice si tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, ntlniri culturale si educative, precum si manifestari specifice diferitelor forme de manifestare culturala, competitii sportive s.a. Turismul de afaceri include, n sens larg, calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de ntreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentantii lor. Desi aceste calatorii presupun desfasurarea unor activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turistice si consumul unor servicii specifice. Avand o structura complexa la baza, turismul de afaceri s-a impartit in mai multe tipuri de turism care usor, usor au capatat o nuanta mai importanta de-a lungul anilor. Astfel din sfera turismului de business s-a desprins o ramura care s-a concretizat intr-o tipologie turistica de sine statatoare si anume turismul de evenimente. In literatura de specialitate, termenul de eveniment apare utilizat in contexte diferite, putand desemna fie o intamplare sau o manifestare importanta de natura sociala, culturala, sportiva (reuniune, congres, festival, olimpiada etc.), fie o intamplare deosebita, unica si care sa genereze emotii sau o experienta de viata de neuitat. Organizarea evenimentelor din prima categorie capata o importanta tot mai mare in cadrul turismului de afaceri, iar cea de-a doua categorie se axeaza mai mult pe evenimente tematice care sa ofere turistilor experiente deosebite, de neuitat.

Turismul de afaceri include persoanele ce calatoresc in scopuri legate de munca lor ( de activitatea lor lucrative, fara a fi insa remunerate in locul de destinatie, ci in cel de resedinta, de emisie).1

Rob Davidson, Business Travel, Pitman, London, 1994.

CAPITOLUL II ACTIVITATILE DE CERCETARE

1.1 Turismul de afaceri Marile corporatii conduc lumea nu este doar un truism! Adevarata dimensiune a complexitatii universului economic in care traim astazi, o putem mai bine percepe in masura in care intelegem ca societatea transnationala este un adevarat agent al globalizarii. Fenomenul globalizarii este un process inevitabil, de integrarea mondiala, reprezentand o consecinta a transnationalizarii activitatilor economice. In acest context, turismul apare ca o componenta importanta a relatiilor internationale, fiind, pe plan mondial, printre cele mai dinamice sectoare de activitate.2 Astfel turismul de afaceri sau de business, cum mai este in cunoscut in literatura de specialitate, este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, cu precadere pentru ca intensificarea relatiilor internationale si indeosebi a celor economice se reflecta in cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri.3 Aducand o completarea la afirmatia de mai sus putem spune ca globalizarea influenteaza si afecteaza direct evolutia turismului de afaceri. Este un fenomen pe care vrem nu vrem incorporeaza fiecare sector in parte iar cei care nu fac fata nu rezista pe piata.

1.2 Forme ale turismului de afaceri

Pozitionarea turismului de afaceri in cadrul turismului este noua, atat teoretic, cat si practice. Se foloseste inca distinctia intre publicitate, PR, promovare a vanzarilor, vanzari prin agentii etc., pe de o parte, toate acestea fiind incadrate in categoria above the line (care reprezinta o forma de promovare care nu este realizata de firma producatoare) si intrunirile,

Maria Ioncic, Gabriela Stnciulescu, Economia turismului i serviciilor - un domeniu prioritar ntr-o nou economie, Ed. Uranus, Bucureti, 2006, p. 15 3 Gabriela Stanciulescu, Managementul operatiunilor in turismul de evenimente,Ed. ASE, Bucuresti, 2010 p.7

marketingul direct, new media, targuri etc., pe de alta parte, acestea fiind below the line (adica promovarea prin mijloace proprii)4. Aceasta diferentiere este depasita astazi, manifestarile turismului de afaceri fiind recunoscute ca instrumente de comunicare egale in drepturi cu altele. Astfel turismul de afaceri este organizat in doua mari clasificari dupa cum urmeaza: Prima clasificare este realizata dupa caracterul intern sau extern pe care il pot avea deplasarile in sco de business: Turismul de afaceri cu caracter intern ( care se adreseaza salariatilor unei intreprinderi avand ca obiectiv principal motivarea personalului in scopul cresterii productivitatii muncii si imbunatatirii performantelor; se concretizeaza prin seminarii, actiuni de training sau ca incentive-recompensa pentru angajati ); Turismul de afaceri cu character extern ( are ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si performanta firmelor in ansamblul lor, inclusive pe pietele externe si se desfasoara sub forma unor deplasari cu character professional si participarea la targuri, expozitii, congrese etc. )5 Cea de-a doua clasificare este reprezentata dupa structura intalnirilor la nivel global: Turismul general de afaceri ( reprezinta activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta periaoda de timp, in afara locului de resedinta ( ex: ziaristii) Turismul de reuniuni ( participarea la un eveniment de tipul intalnirilor, conferintelor, colocviilor etc. si este considerat una din cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Targurile si expozitiile ( activitati destinate unui public specializat, cu scopul de a stimula vanzarile sau a informa vizitatorul )6

In concluzie turismul de afaceri are o structura extraordinar de complexa. Nu numai ca trebuie indeplinite obligatiile profesionale pentru care s-a facut deplasarea de catre oamenii de afaceri, dar prestatorii de servicii trebuie sa organizeze si serviciile pentru timpul liber.

4 5

Stephan Schafer-Mehdi, Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucuresti, 2008, p.27 Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.23 6 Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.24

1.3 Turismul de evenimente

Orice intamplare sau manifestare importanta de natura sociala, culturala, sportiva (reuniune, congress, festival, olimpiada etc.) intra in categoria turismului de evenimente. Turismul de evenimente cuprinde mai multe tipuri de activitati care au in comun faptul ca deplasarile sunt organizate nu numai in scopuri de afaceri: Intalniri sau reuniuni de afaceri (meetings) Programe si calatorii de stimulare (incentive) Congrese, conferinte, conventii (congresses) Expozitii, targuri de comert (expositions)

Astfel aceste activitati sunt regasite in literature de specialitate sub forma abreviata de M.I.C.E., incluzand toate formele de reuniuni, de la cele cu grupuri mici (seminarii, simpozioane, training, team building etc.) pana la conferinte, congrese sau traguri de anvergura.

1.4 Tipuri de evenimente Evenimentele reprezinta manifestari ce au loc in anumite imprejurari sau ocazii. Astfel, motivatiile practicarii turismului de evenimente sunt de natura economica si educationala (training-uri, seminarii, congrese, conferinte, expozitii, targuri), de facture sociala (banchete, aniversari, nunti) sau culturala (expozitii). Exemple de manifestari: Acest segment al organizarii evenimentelor se relationeaza cu turismul prin faptul ca persoanele care participa la ele, in cele mai multe cazuri, efectueaza deplasarea din localitatea de resedinta in alta localitate pentru mai mult de o zi. Conferinta este o reuniune avand ca scop dezbaterea diferitelor teme de actualitate sau nu, stiintifice sau mai putin stiintifice, care poate reuni un numar intre 30 si 150 de persoane, in functie de importanta acesteia. In cadrul conferintei, o persoana sau mai multe trateaza un subiect, fara participarea active a publicului, acesta fiind doar auditoriu.7 Banchetul reprezinta un eveniment social ce poate reprezenta punctual culminant al unei manifestari ( conferinta, congres ) sau se paote organiza cu o ocazie deosebita, la o data stabilita

Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.9

(de obicei seara). Acesta poate lua forma unei dineu de gala, paote fi o seara festiva cu ocazia unui jubilee, a unei aniversari, poate fi un banchet de absolvire sau o nunta. Banchetul este o masa reunind un numar mare de invitati (de la 15 la 1000 sau chiar mai multi), carora li se serveste acelasi meniu.8 O alta serie de evenimente importante sunt evenimentele speciale. Acestea sunt tratate ca produse turistice specific, fiind oferite spre valorificare unor cercuri relative restranse de populatie, interesata sa participle la consumul turistic al serviciilor support ce constituie invelisul tangibil al evenimentelor respective.9 Semnificativa este definitia data turismului de evenimente speciale de analistul American Donald Getz si anume ca: Turismul de evenimente consta in planificarea, dezvoltarea si marketingul festivalurilor si evenimentelor special considerate ca atractii turistice, generatoare de dezvoltare si formare a imaginii destinatiei turistice unde acestea au loc.10 Agentiile de turism nu mai privesc evenimentele speciale, de tipul reuniunilor, ca reprezentand o simpla oportunitate de afaceri de care vor beneficia ocazional, Ele devin tot mai constiente de faptul ca evenimentele speciale s-au transformat intr-o necessitate de completare si largire a ofertelor de produse turistice cu care se prezinta pe piata. Interesul crescand fata de evenimente speciale este confirmat si de infiintarea in tara noastra a Asociatiei Nationale a Organizatorilor de Conferinte din Romania (Romanian Convention Bureau), cat si de prezenta agentilor economici care au considerat necesara participarea lor la sedinta de constituire a Asociatiei. Conventia reprezinta o intalnire sau expunere de proiecte, dezbateri intre diferite asociatii profesioniste, ONG-uri, grupuri, firme, corporatii avand ca participanti intre 300 si 30.000 de persoane. De obicei conventiile sunt tinute in hale sau locatii imense (peste 100.000 de m2). Targurile sunt un tip de eveniment unde sunt expuse ultimele noutati in materie de produse, servicii, bunuri ale diferitelor firme de pe piata din diverse sectoare economice (turism, agricultura, piata automobilistica etc.) Capacitatea de persoane prezente la un asemenea eveniment variaza de la 1.000 la 50.000 de participanti.

8 9

Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.10 Gabriela Stanciulescu, op. cit., p. 13 10 Donald Getz, Festivals, Special Events and Tourism, Elsevier Publishers, 2007, p.247

Evenimentele Corporate sunt sesiuni de training sau schimburi de informatii care au loc intre angajatii companiilor, si sunt tinute in sali avand o capacitate de pana in 100 de persoane. Evenimentul poate tine intre 1-3 zile. Evenimentele sportive sunt celebrele mega-evenimente sportive care au loc pe stadioane in centre sportive si care aduna in jur de 80.000 de oameni. (Ex: Cupa Mondiala de Fotbal, Jocurile Olimpice, Rugby Six Nations Cup etc.) Evenimentele culturale pot fi festivaluri de muzica, concerte, arta care se pot tine in centre de conferinta, arene, hale, stadioane etc. si pot ajunge pana la 10.000 de participant.11

11

Draft Tinley Park Convention Center Market Study

CAPITOLUL 3 STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII PE PLAN INTERN SI INTERNATIONAL

2.1 Situatia Romaniei pe piata M.I.C.E in contextul european si international

Firmele straine aleg orase din Romania unde sa isi organizeze congresele si conferintele. Pe langa toate detaliile organizarii evenimentelor, participantii se bucura de un intreg pachet de servicii. Cazarea se face la hoteluri de nivel superior, iar transferurile de la aeroport la hotel, biletele de avion si serviciile de logistica sunt incluse in acelasi pachet turistic. Inregistrand o pondere majora in mediul urban, turismul de business isi are ca reper Bucurestiul, unde procentul celor sositi in interes de serviciu la nivelul anului 2008 s-a situat in jurul a 80% din totalul celor cazati in hotelurile Capitalei12. Acelasi caz este valabil si pentru restul marilor orase din tara precum: Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi sau Constanta. In evaluarea pe care un organizator o face in perspectiva alegerii Romaniei ca destinatie pentru evenimentul sau, tine cont de anumite criterii de competitivitate, siguranta si credibilitate a mediului de afaceri local, criteriu fata de care Romania prezinta o serie intreaga de avantaje reale. Aceste calitati sunt confirmate de clientii care au intrat deja in contact cu profesionistii romani si au beneficiat de serviciile acestora. Chiar daca sustinerea din partea autoritatilor locale si centrale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni este insuficienta, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca inca se lasa asteptate investitiile majore in infrastura specifica, totusi Romania a parcurs in ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, indreptandu-se incet, dar sigur, spre locul pe care il merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni de afaceri si evenimente.13 Inainte de 1990, in Romania, turismul de afaceri era foarte slab dezvoltat. Singurele evenimente erau organizate in cadrul Complexului Expozitional Romexpo. Drept urmare, lipsa

12 13

www.infotravelromania/rcb.html Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.10

experientei in cadrul organizarii evenimentelor de mare anvergura s-a resimtit mult dupa 1989, Romania nefiind ceruta pentru organizarea unor astfel de evenimente.14 Aceasta tendinta s-a schimbat in ultimii ani datorita evolutiei constante pozitive a turismului de reuniuni si afaceri. Aici au contribuit foarte mult investitiile si dezvoltarea ofertei turistice precum: Investitiile realizate de catre mari lanturi internationale (Sofitel, Crowne Plaza, Best Western, Hilton, Marriot), largindu-se oferta de cazare pentru turismul de afaceri si adaptand-o la cerintele international in domeniu (4-5 stele; facilitate specific turismului de afaceri: sali de conferinte, dotari). Infiintarea centrelor de conferinte si expozitii care au completat oferta ROMEXPO (Centrul International de Conferinte de la Palatul Parlamentului; organizarea diferitelor congrese si evenimente in salile Palatului etc.) Introducerea GDS-urilor (sistemelor de rezervare computerizata) Amadeus, Worldspan si Galileo, atat pentru biletele de avion, cat si pentru inchirierea de masini sau rezervarea locurilor la hotel. Agentiile de turism au obtinut licenta IATA, specializandu-se pe emiterea biletelor de avion (peste 230 de agentii romane detin licenta IATA)15 Exista insa si o serie de factori negativi, specifici dezvoltarii turismului romanesc care continua sa ne afecteze imaginea nationala si internationala precum: Calitatea sanitara.)16 Insa, dupa o serie de evenimente de succese (Concursuri de Drift, Formula 3000, expozitii internationale de masini, expozitii culturale, concerte: AC/DC, Madonna, GunsnRoses etc.) organizate in ultimii ani la noi, opinia organizatorilor profesionisti de conferinte despre tara noastra este una pozitiva dar mentinuta intr-o atentie sporita. De asemenea, integrarea europeana a Romaniei a facut ca tot mai multe firme din strainatate, de dimensiuni mari, mijlocii si mici sa fie interesate in deschiderea de afaceri in foarte slaba a infrastructurii generale (reteaua de drumuri,

telecomunicatii, apa, canal, unitati comerciale si nu in ultimul rand, reteaua

14 15

Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.52 www.conventionbureau.ro/statistici 16 Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.56

10

Romania. In plus, capitalul romanesc in special dupa desfiintarea vizelor este intr-o continua expansiune si cautare de noi oportunitati de afaceri. La nivel national, piata turismului de afaceri are o pondere de 64% din totalul industriei. Mai mult de atat, doar 23% dintre cei care viziteaza capital sosesc pentru turismul classic. Totodata, spre deosebire de turistul classic, cel care viziteaza Romania cu scop de afaceri cheltuieste in tara in medie cu pana la 2.5% mai mult decat primul. Intr-o clasificare realizata de ICCA, Romania ocupa locul 48 mondial, unde criteriul a fost un numar minim de 5 evenimente organizate anual pe tara.17 In ultimii noua ani, 2000-2008, in Romania, numarul de manifestari specifice turismului de afaceri a evoluat astfel:

Tabelul 2.3.1 Numarul de reuniuni desfasurate in Romania in perioada 2000-2008

Destinatie Anii

2000 2001 5 11 45 8 17 47

2002 9 23 39

2003 9 13 69

2004 10 20 50

2005 12 20 60

2006 12 25 48

2007 10 24 42

2008 13 26 50

Bucuresti Romania Ponderea reuniunilor organizate in Bucuresti din totalul de

reuniuni (%) Sursa: ICCA The Association Meetings Market 1999-2008

Putem spune dupa analiza tabelului de mai sus, ca in perioada 1999-2008, numarul de reuniuni organizate in Romania se prezinta in felul urmator:
17

11 evenimente in anii 1999 si 2000; 13 in 2003; 17 in 2001; Pentru anii 2004 si 2005 numarul ajunge la 20; Atinge 24 in 2007

www.infotravelromania.ro/rcb.html

11

25 la nivelul anului 2006 si 26 pentru 2008

Aceasta statistica denota cresterea interesului pentru Romania ca destinatie pentru turismul de afaceri si congrese. Conform unui studiu realizat de reprezentantii ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism), chair daca la sfarsitul anului 2008 numarul turistilor de afaceri care au venit la Bucuresti a fost in scadere din cauza crizei economice globale, turismul de evenimente a continuat sa se mentina la cote ridicate in anul 2009, iar partea de minivacante s-a inregistrat chiar o crestere usoara.18 Potrivit publicatiei Bloombiz Romania, referitor la piata turismului de afaceri si congrese, inca din 2006, interesul pentru organizarea de evenimente in Romania se inscribe intrun trend pozitiv la nivel international.19 Astfel, putem spune ca sectorul contribuie la dezvoltarea comertului cu produse si servicii, faciliteaza exportul si investitiile, schimbul de informatii si cunostinte, crearea de retele de profesionisti. Majoritatea oamenilor de afaceri (83%) participanti la reuniuni, calatoresc independent si numai 17% apeleaza la pachete turistice all inclusive platite in avans.

2.2 Oferta de spatii pentru organizarea evenimentelor in Romania

Locul ales pentru desfasurarea unui eveniment este essential. Practic fara existent unui spatiu special amenajat desfasurarii unei conferinte sau banchet nu se poate vorbi de evenimentul in sine. Dintre aceste locatii indispensabile organziarii evenimentelor, prin prisma capacitatii, dotarilor, ambientului, luxului, elegantei, unele sunt imposibil de neobservat. In Romania, din punctul de vedere al amplasamentului hotelurilor sau a altor structuri cu functii de organizare a evenimentelor, principalele centre, in afara de cele din Bucuresti si din imprejurimi, care prezinta o oferta complexa, sunt cele de pe Valea Prahovei, urmate de Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi. Principalul organizator profesionist de evenimente de la noi este Romanian Convention Bureau (RCB). Este cel care prezinta performatele industriei romanesti si inregistreaza toate evenimentele majore care au loc la nivel national.
18 19

http://anat.ro/presa.html http://www.bloombiz.ro/turism/turismul-de-afaceri-din-romania-se-conecteaza-la-piata-internationala

12

Alte date legate de RCB: Gestioneaza in mod direct sau furnizeaza servicii specializate pentru o medie anuala de aproximativ 800 de evenimente, din care peste 100 sunt targuri si expozitii iar peste 600 sunt congrese, conferinte, seminarii, lansari de produse si sesiuni de training. Beneficiarii acestor evenimente sunt diverse institutii publice si guvernamentale, asociatii sau companii din Romania si din strainatate. Activitatile principale, impreuna cu serviciile adiacente genereaza o cifra de afaceri de peste 1000 de miliarde lei pe an.20 Revenind la amplasamentele din Bucuresti si din imprejurimile sale ies in evidenta prin dotarile si ambientul lor, urmatoarele locatii: Centrul International de Conferinte (situat pe axul central al Palatului Parlamentului avand o dotare tehnica ultramoderna; aici se pot organiza reuniuni de orice fel: congrese, conferinte, mese rotunde, seminarii, spectacole, receptii, baluri, expozitii etc.) Sala Palatului (situata in centrul capitalei, facnad corp cu fostul Palat Regal Muzeul National de Arta; cuprinde Sala Mare 4060 de locuri, opt sali la parter, primul si al doilea etaj 200 300 de locuri, sase Sali de traducere in doua sau mai multe limbi) Romexpo (societate care organizeaza si gazduieste targurile locale si internationale in cadrul ansamblului de expozitii; capacitate 600 2000 de locuri; dispune de cliamtizare locala, instalatii de traducere simultana in 4 limbi) Hotelul Majestic (I.L.Caragiale Ballroom; Suprafata 203.56 m2 ; capacitate maxima 200 pax) U Business Center (12 Sali de conferinta + 1 sal multifunctionala; supr.-200 m2 si cap 200 pax) Crowne Plaza (12 saloane + 5 sali de conferinta) Hotelul Intercontinental (Sala Ronda; supr.- sub 1000 m2 ; capacitate 500 pax; Sala Florentina; capacitate 200 pax + 2 Sali banchete)

20

www.conventionbureau.ro

13

Rin Grand Hotel (cel mai important centru de conferinte din Bucuresti si din tara cu 42 de sali avand o capacitate ce variaza intre 30 1000 de locuri) Prisma 2 Otopeni (2 hale Prisma 1 si 2, 11.000 m2 de fiecare, 9 m inaltime) Palatul Mogosoaia (dispune de 8 Sali, foisorul si loggia, locatii superbe pentru gazduirea de reuniuni oficiale) Complexul Turistic Astoria Snagov (1 sala polivalenta + restaurant) Centrul Olimpic Sydney 2000 Snagov ( sala multifunctionala cu o cap de 300 de persoane, 2 de curs, 1 de lectura, 1 de seminarii, 1 de videoproiectie si un restaurant)

Pentru Judetul Prahova, ca locatii demne de o reala frumusete si utilitate sunt de mentionat: Clubul de Golf (2 Sali de conferinte + restaurant) Hotelul International Sinaia ( 9 Sali + restaurant) Casino Sinaia

In nordul tarii pentru orasul Suceava avem: Hotelul Best Western (Gura Humorului se constituie de asemenea intr-o locatie inedita pentru organizarea evenimentelor gen conferinte si banchete avand 5 Sali de conferinta + restaurant) Acestea sunt principalele amplasamente din tara pentru organizarea principalelor evenimente, conferinte, congrese, expozitii etc. Romania a devenit de-a lungul anilor o destinatie apreciata si ceruta de catre organizatorii profesionisti de evenimente si se indreapta catre pozitiile fruntase ale clasamentului international.

In concluzie oamenii de afaceri vin in Romania atat din tarile vecine sau apropiate (Ungaria, Bulgaria, Rusia, Grecia, Cehia, Polonia), precum si din alte tari europene (Austria, Franta, Germania, Spania, Marea Britanie) sau de pe alte continente (SUA, Canada, Israel, China, Japonia erc). Circa 60% - 70% din vizitatorii Romaniei sosesc in scop de afaceri. Aceasta pondere este subliniata de catre incasarile hotelierilor din Bucuresti, care recunosc ca peste 60% din ele provin din segmental de afaceri.

14

Potrivit specialistilor internationali, Bucurestiul este bine pozitionat pe piata internationala a conferintelor, insa numarul insufficient de locuri de cazare si lipsa unui centru de conferinte modern cu minim 5000 de locuri, cu sala principal si alte sali adiacente pentru intrniri pe grupe de lucru, constituie un impediment.

2.3 Boom-ul pietei M.I.C.E in Asia

Potrivit statisticilor ICCA din anul 2008, acestea arata ca tarile din zona Asiei au potentialul necesar sa organizeze 59% din totalul reuniunilor la nivel global. Comparativ cu Europa, Asia ramane pe locul 2 in clasamentul general de evenimente la nivel de continent. Insa a luat locul Americii de Nord si Sud avand o cota de piata de peste 20% in 2008 si si-a mentinut pozitia secunda in clasament si in anii urmatori, 2009 respectiv 2010 avand aproximativ aceeasi cota. Acest lucru denota faptul ca piata M.I.C.E din Asia a crescut fulminant in ultmii ani si continua sa se dezvolte intr-un ritm accelerat. Motivul? Investitiile masive realizate in tari precum China, India, Vietnam, Singapore sau Malaezia. Acestea au fost combinate impreuna cu dezvoltarea unor economii regionale (cum este cazul Chinei care a surclasat economia SUA in anul 2010 si va ajunge sa domine piata economica cat de curand). Previziunile pentru anii ce vor urma sunt in felul urmator: Pana in 2020 China va deveni puterea economica nr. 1 in lumea. Se asteapta sa atraga un numar de peste 137 de milioane de turistisi de afaceri ceea ce reprezinta o cota de piata de 8.5% din piata turistica mondiala. Statisticile arata ca intre 2017-2020 rata de crestere a turismului de afaceri va fi de 9.7%.21 In 2009, China a avut 5.2 milioane de vizitatori pentru intalniri de afaceri. Cele mai importante piete ale sale sunt Coreea, Japonia, SUA, Rusia, Germania, Marea Britanie si Canada. Beijing a gazduit Jocurile Olimpice din 2008 si a atras atentia pietei reuniunilor de afaceri. De atunci, Centrul Chinez pentru Conventii deschis la Beijing in octombrie 2008 pentru Jocurile Olimpice, a fost folosit si pentru intalniri de afaceri. pentru China

21

http://micebusinessasia.com

15

Tendinta actuala pentru multe orase/tari asiatice este de a folosi piata M.I.C.E ca sursa de dezvoltare pentru noua era de evenimente. De exemplu piata de evenimente in Taiwan este mult mai tanara decat cea din Hong-Kong, Singapore si Japonia insa a devenit un competitor destul de acerb in ultimii ani. Ca rezultat, investitiile realizate in ultimii ani in Taiwan (aprox 680 de milioane de $ in 2008 si 2009) in sectorul reuniunilor, construirea de noi centre expozitioanale, expansiunea unora deja existente a adus un profit urias in 2009 si 2010 industriei turismului de afaceri si reuniuni. Coreea de Sud si-a dezvoltat piata turismului de reuniuni foarte mult in ultimii ani ajungand in top 10 tarilor organizatoare de evenimente in anul 2010 prin capital Seoul care s-a ridicat peste alte orase mari precum Tokyo, Barcelona sau Geneva . 22 Macao si Singapore se afla intr-o batalie continua pe obtinerea turistilor de afaceri si a organizarii de reuniuni si afaceri. Dupa deschiderea Sands Casino & Resort in Macau, Singapore a inceput sa piarda din cota de piata a turismului de afaceri in favoarea primei. In Vietnam, tourismul M.I.C.E reprezinta 60% din incasarile generale, cu 10% mai mult decat piata leisure. In primele 6 luni ale lui 2010 Ho Chi Minh a atras peste 1.5 milioane de vizitatori, ceea ce reprezinta o crestere cu 12% fata de aceeasi perioada in 2009. Orasul combina mai multe forme de turism (cultural, de shopping, ecoturism etc.) cu turismul M.I.C.E ceea ce face din Vietnam o destinatie din ce in ce mai cautata de oamenii de afaceri si turisti deopotriva. In cazul Thailandei sectorul M.I.C.E business este unul din cele mai dezvoltate di paote adduce un nuamr de peste 700.000 de turisti de afaceri pe an. Pentru anul 2010 statistica ne arata ca un total de 15.9 milioane de vizitatori au adus un profit de 573 de milioane de $ turismului thailandez.23 Ultimele tendinte ne arata ca Asia isi continua expansiunea pe piata turismului de reuniuni dupa cum urmeaza: Piata de afaceri este in continua crestere fata de cea leisure iar femeile asiatice de afaceri ar putea deveni cel mai dezvoltat segment al pietei business. India va ajunge una din principalele destinatii asiatice petnru piata M.I.C.E in urmatorii ani.

22 23

http://k-mice.visitkorea.or.kr/enu/index.jsp http://www.thaitravelcenter.com/thailand/MICE/

16

Masurile de securitate continua sa devina principala preocupare pentru organizatorii de evenimente. Tendinta comparatorilor M.I.C.E este de a a explora destinatii si piete noi, de aceea Asia va ajunge sa fie destinatia exotica pesntru turistii vestici. Agentiile incentive vor colabora mult mai mult cu comunitatile asiatice locale. Comunicarea cu tarile asiatice este relativ mai deficila avand in vedere anumite piedici legate de limba, respectarea culturii si traditiilor locale. Acest lucru se va schimba in anii urmatori.

17

CAPITOLUL IV METODOLOGIA DE CERCETARE SI REZULTATELE ESTIMATE

3.1 Evolutii si previziuni pentru piata M.I.C.E din Europa

Europa se mentine lider incontestabil pe piata turismului de evenimente in ultimii ani. Anii 2008 si 2009 confirma suprematia continentului european. Pe locul doi urmeaza Asia si America de Nord si de Sud pe locul 3. Ultimele 2 pozitii sunt ocupate de Africa care a cunoscut o crestere semnificativa a organizarii evenimentelor de tip corporate si Australia si Pacific. Tabelul de mai jos confirma statisticile in functie de cota de piata a fiecarui continent in parte:

Tabelul 2.1.1 Cota de piata a organizarii evenimentelor pe continente 2008-2009 2008 Europa Asia America de Nord si Sud Africa Australia si Pacific 52.73% 21.67% 17.83% 4.7% 3.07% 2009 54.1% 23.1% 15.7% 4.9% 2.4%

Sursa: http://www.uia.be/international-meetings-statistics-2009-press-release

Piata cea mai cautata in ultimul timp de catre firmele straine este cea din partea estica si sud-estica a Europei. Specialistii afirma ca in urmatorii ani, tari precum: Rusia, Romania, Croatia, Polonia si Bulgaria24 vor deveni destinatiile principale pentru turismul incentive, corporate si de reuniuni si evenimente de pe continentul european.25 Rusia se afla in continua expansiune pe piata M.I.C.E dar isi organzeaza majoritatea evenimentelor in afara tarii sau doar in capitala, Moscova.

24 25

www.iccaworld.com/statistics/Europe International Meetings Statistics, Press Release, June 2011 by Joel Fischer

18

Romania devine o tara din ce in ce mai cautata pe piata turismului de reuniuni, castigand in ultimii ani increderea firmelor straine, insa continua sa aibe probleme in materie de infrastructura si organizare. Ultimul mare eveniment M.I.C.E din Europa de Est a fost organizat la Bucuresti pe data de 15-18.03.2012 si s-a intitulat MicePRO, fiind primul de acest gen din Europa Centrala de Est si de Sud-Est organizat la noi. In clasamentul general pe tari in calendarul evenimentelor, majoritatea acestora sunt europene. Asta inseamna o cota de piata net favorabila Europei. Statistica evenimentelor sta in felul urmator:

Tabelul 2.1.2 Cota de piata a organziarii evenimentelor pe tari, anul 2008 Tara Evenimente 2008 SUA Franta Singapore Japonia Spania Germania Olanda Italia Belgia Anglia Sursa: www.uia.org In anul 200826 Franta se afla pe locul 2 cu 797 de evenimente dupa SUA cu 1079 de evenimente, urmeaza Spania cu 467 de evenimente pe locul 5 dupa boom-ul reuniunilor de pe pietele asiatice (Singapore si Japonia) care aduna impreuna peste 1000 de evenimente organizate (Singapore 637 respectiv Japonia 575). Germania care a scazut in statistici dar s-a mentinut in top pe locul 6, a adunat un numar de 440 de reuniuni. Olanda intra si ea in calendarul evenimentelor pe locul 7 cu un total de 428. Urmeaza Italia pe locul 7 cu 413 evenimente si o 1079 797 637 575 467 440 428 413 383 349 9.73% 7.19% 5.75% 5.19% 4.21% 3.97% 3.86% 3.73% 3.46% 3.15% Cota de piata

26

www.iccaworld.com/statistics/2008

19

cota de piata de 3.73% iar pe ultimele 2 locuri raman Belgia cu 383 respectiv Anglia cu 349 de evenimente.27

Tabelul 2.1.3 Cota de piata a organziarii evenimentelor pe tari, anul 2009 Tara Evenimente 2009 USA Singapore Franta Germania Japonia Belgia Olanda Austria Italia Spania Sursa: www.uia.org Pentru anul 200928, Franta scade un loc si ajunge pe 4 fiind urmata indeaproape de Germania cu o cota de piata de 4.8%. Locul 6 este detinut de Belgia care surprinzator creste cu 2 pozitii fata de 2008 si este urmata de Olanda care se mentine pe locul 7 , Austria care isi face intrarea in clasament direct pe locul 8 si Italia si Spania fiind foarte apropiate in cota de piata (3.4% respective 3.2%).29 1085 689 632 555 538 470 458 421 391 365 9.4% 6.0% 5.5% 4.8% 4.7% 4.1% 4.0% 3.7% 3.4% 3.2% Cota de piata

Tabelul 2.1.4 Cota de piata a organizarii evenimentelor pe tari, anul 2010 Tara Evenimente 2010 SUA Japonia 936 741 8.1% 6.5% Cota de piata

27 28

www.uia.be/sites/uia.be/files/documents/statistic/press/press08.pdf www.iccaworld.com/statistics/2009 29 www.uia.be/sites/uia.be/files/documents/statistic/press/press09.pdf

20

Singapore Franta Belgia Spania Germania Coreea deSud Anglia Austria Sursa: www.uia.org

725 686 597 572 499 464 375 362

6.4% 6.0% 5.2% 5.0% 4.3% 4.0% 3.3% 3.1%

Pentru anul 201030 suprematia este detinuta tot de SUA, de 3 ani la rand, fiind urmata apoi de Japonia cu 741 de evenimente cota de piata 6.5% si foarte aproape de Singapore cu 725 de evenimente avand o cota de piata de 6.4%. Franta coboara un loc si ajunge pe 4 avand un total de 686 de reuniuni si este urmata pe locurile 5,6 respectiv 7 de Belgia, Spania si Germania. Coreea de Sud isi face intrarea in clasament cu 464 de evenimente si o cota de 4.0%, iar ultimele 2 pozitii sunt ocupate de Anglia si Austria avand impreuna peste 600 de evenimente.31 Pentru clasamentul principalelor orase europene organizatoare de evenimente, ICCA si UIA introduc un numar de peste 6 orase in topul general dupa urmeaza:

Tabelul 2.1.5 Primele 10 orase organizatoare de evenimente internationael pentru anul 2008 Orasul Evenimente 2008 Singapore Paris Bruxelles Viena Barcelona Tokyo Seoul Budapesta
30 31

Cota de piata

637 419 299 249 170 150 125 116

5.7% 3.78% 2.70% 2.25% 1.65% 1.35% 1.13% 1.05%

www.iccaworld.com/statistics/2010 www.uia.be/sites/uia.be/files/documents/statistic/press/press10.pdf

21

Copenhaga Londra Sursa: www.uia.org

104 103

0.94% 0.93%

In 200832 Singapore si Paris raman pe primele doua pozitii cu 637 si respective 419 evenimente. In top intra Budapest ape locul 8, cu 116 evenimente la active, Copenhaga pe locul 9, cu 104 evenimente si Londra pe ultimul loc cu un total de 103 evenimente. Din clasament ies New York, Geneva si Amsterdam (erau in topul din 2007).

Tabelul 2.1.6 Primele 10 orase organizatoare de evenimente internationale pentru anul 2009 Orasul Evenimente 2009 Singapore Bruxelles Paris Viena Geneva Berlin Praga Stockholm Seoul Barcelona Sursa:uia.org Topul din 200933 include 9 orase europene din 10. Singapore isi mentine pozitia de lider cu 689 de evenimente si o cota de piata de 6.0%, urmeaza Bruxelles pe locul 2 cu 395 de evenimente si o cota de 3.4%, Paris pe 3 cu 316 reuniuni si cota de 2.8%, Viena si Geneva pe locurile 4 si respectiv 5 avand impreuna peste 300 de evenimente (Viena 311 respectiv Geneva 193 ). Berlinul intra in top impreuna cu Praga pe locurile 6 si respective 7 cu un total de peste200 de evenimente (Berlin 171 respectiv Praga 170), iar ultimele 3 pozitii sunt ocupate
32 33

Cota de piata

689 395 316 311 193 171 170 159 151 148

6.0% 3.4% 2.8% 2.7% 1.6% 1.5% 1.5% 1.4% 1.3% 1.3%

www.iccaworld.com/statistics/2008 www.iccaworld.com/statistics/2009

22

de Stockholm cu 159 de evenimente si o cota de piata de 1.4%, Seoul cu 151 de reuniuni si Barcelona avand 148 de evenimente si aceeasi cota de piata ca si Seoul (1.3%).

Tabelul 2.1.7 Primele 10 orase organizatoare de evenimente internationael pentru anul 2010 Orasul Evenimente 2010 Singapore Bruxelles Paris Viena Seoul Barcelona Tokyo Geneva Madrid Berlin Sursa:uia.org In topul din 201034 ies din clasament Praga si Stockholm, insa intra Madrid direct pe locul 9 avand putin peste Berlin cu 10 evenimente in plus (175) si o cota de 1.6% si reintra Tokyo cu un total de 190 de evenimente si o cota de piata de 1.7%. Dominatia este mentinuta, pentru 3 ani la rand de catre Singapore cu un numar de 725 de evenimente si cota de 6.5%. A crescut in numarul de reuniuni fata de 2009 cu 66 de noi evenimente organizate si cu 0.5% in procentul total (2008 6.0%, 2009 6.5%). Astfel putem spune ca piata turismului de reuniuni si evenimente este dominata de tarile si implicit orasele europene la nivelul anilor 2008, 2009 si 2010. Europa continua dezvoltarea si expansiunea centrelor de conferinte, congrese si reuniuni pentru perioada 2012-2016 precum si introducerea pe piata M.I.C.E a unor noi orase avand un potential destul de ridicat acumulat de-a lungul anilor, castigand increderea organizatorilor profesionisti de peste ocean. 725 486 394 257 201 193 190 189 175 165 6.5% 4.4% 3.6% 2.3% 1.8% 1.7% 1.7% 1.7% 1.6% 1.5% Cota de piata

34

www.iccaworld.com/statistics/2010

23

In ceea ce priveste hotelurile din Europa alocate serviciului de Conferinte si Banchete, acestea sunt foarte numeroase si sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 2.1. Spatii alocate serviciului Meetings & Banqueting Denumirea hotelului Crowne Plaza, Helsinky * 4 Spatii alocate serviciului Meetings & Banqueting 14 Sali de conferinta, 1 Royal Hall, 1 Gradina de Iarna Salon Anglais, Salon Napoleon, Salon Louis XIII, Salon Regence, Salon Elysee, Salon Vendome, Salon Chantilly, restaurant Grand Hotel, Viena 5 Mandarin Ballroom, Mandarin Court, Mandarin Club Lounge, 8 spatii stil butic pentru sedinte, restaurant Royal Windsor Hotel, 5 Westiminster, Duquesnoy, Salonul Grand Place, Warwick, 9 Executive Boardrooms, restaurant 14 saloane (Sala Gaudi, Sala Picasso, Sala Goya etc.) 974 m2 sali de reuniuni si conferinte, 6 Sali pentru banchete

Four Seasons Hotel, Paris 5

Bruxelles Grand Hotel Kempinski, 5 Geneva InterContinental Amstel, 5 Amsterdam The Roma The Londra Sursa: Site-urile locatiilor Berkley Hotel, 5 Westin Excelsior, 5

3 sali banchete si 8 sali conferinte

Sala de Dans, Belgravia, Mulberry, Tattersall, Willton, Knightsbridge

Aceste locatii, din tabelul de mai sus, detin in medie un numar de aproximativ 10 spatii destinate evenimentelor per hotel, ceea ce denota ca dispun de o insemnata capacitate, precum si de multa flexibilitate, asa incat sa poata veni in intampinarea oricarei solicitari din partea clientilor.

24

Legat de amenajarea acestor spatii, in vederea organizarii unor evenimente, un element cheie il constituie forma in care sunt asezate in sala, terasa sau alt spatiu aflat in aer liber sau in interiorul structurii hoteliere, scaunele, mesele, suportul tehnic.35

In concluzie putem spune ca principalele orase/destinatii cerute pe piata evenimentelor sunt cele care provin din Europa cu un procent de peste 60% din totalul de reuniuni organizate. Urmatoarele in clasament sunt cele asiatice iar in final pe locul 3 cele din America de Nord.

35

Gabriela Stanciulescu, op. cit., p.110

25

Bibliografie
1. Donald Getz, Festivals, Special Events and Tourism, Elsevier Publishers, 2007, p.247 2. Draft Tinley Park Convention Center Market Study 3. Gabriela Stanciulescu, Managementul operatiunilor in turismul de evenimente,Ed. ASE, Bucuresti, 2010 p.7 4. Maria Ioncic, Gabriela Stnciulescu, Economia turismului i serviciilor - un domeniu prioritar ntr-o nou economie, Ed. Uranus, Bucureti, 2006, p. 15 5. Rob Davidson, Business Travel, Pitman, London, 1994. 6. Stephan Schafer-Mehdi, Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucuresti, 2008, p.27 7. www.iccaworld.com 8. www.uia.be 9. http://k-mice.visitkorea.or.kr/enu/index.jsp 10. http://www.thaitravelcenter.com/thailand/MICE/ 11. http://micebusinessasia.com 12. www.conventionbureau.ro 13. www.infotravelromania/rcb.html 14. International Meetings Statistics, Press Release, June 2011 by Joel Fischer

26