TURISMUL DE AFACERI

Concepte privind turismul de afaceri

Calatoria de afaceri poate fi considerata coloana vertebrala a industriei turistice deoarece aceasta constituie pentru o mare parte a oamenilor de afaceri, parte din activitatea profesionala curenta. Turismul de afaceri, conform definitiei date de Rob Davidson in 1994, include perosanele ce calatoresc in scopuri legate de munca lor (activitate lucrativa, fara a fi remunerate in locul de destinatie, aceasta facandu-se la locul de resedinta). Se poate spune ca aceasta forma de turism reprezinta una din cele mai vechi forme de turism, deoarece oamenii au calatorit pentru a face comert inca din cele mai vechi timpuri. Termenii calatorie de afaceri si turism de afaceri sunt considerati si utilizati de multi autori ca fiind sinonimi. Cu toate acestea, exista cateva diferente calitative intre cei doi termeni. Astfel, turismul de afaceri se poate considera ca include toata experienta calatoriei de afaceri in plus, utilizand definitia clasica a termenilor turism si turist, se poate spune ca oamenii de afaceri pot fi numiti turisti in momentul cand stau departe de casa cel putin o noapte. Calatoria de afaceri se concentreaza pe mobilitatea oamenilor de afaceri si pe faptul ca ei intreprind calatorii de o zi, avand ca scop doar afacerile, si in acest caz acestia nu pot fi numiti turisti in sensul conventional al termenului.

Desi definitia turismului si a calatoriilor de afaceri pare simpla, in literatura de specialitate sunt enumerate o multitudine de forme sub care acest fenomen poate fi prezentat. In acest sens prezentam o tipologie, care nu se doreste a fi exhaustiva, urmatoarele : conferinte, intalniri si conventii ale unor asociatii la nivel local sau national, congrese si conventii 1/68

la nivel international ; cursuri de pregatire profesionala (training), targuri si expozitii, lansari de produse, calatorii stimulent (incentiv travel), schimburile de studenti si profesori, migratiile sezoniere de munca, aprovizionarea cu anumite produse a pietelor, livrarea de bunuri catre consumatori, servicii militare prestate in alte locuri decat isi au baza, actiuni de caritate sau proiecte ale ONG-urilor realizate in alte locuri decat unde isi au sediul, angajatii guvernamentali care calatoresc in serviciul statului si diplomati, calatorii individuale de interes general ale oamenilor, navetismul.

2/68

Forme ale turismului de afaceri (business travel)

1. Congrese si Conventii internationale... 2. Conferinta si intalniri locale, regionale si nationale... 3. Traininguri... 4. Expozitii si targuri comerciale... 5. Lansari de produse... 6. Calatorii individuale de afaceri... 7. Deplasari in interes de serviciu...etc

a) Intrunirea un eveniment organizat pentru discutarea unor probleme comune. Se refera la probleme comerciale sau non-comerciale, cu o participare de 6 sau pana la 100 de persoane si poate dura cateva ore sau o saptamana. Termenii ce definesc intrunirile depind de marimea evenimentului si de locul unde se desfasoara.

b) Expozitiile pot fi definite ca prezentari de produse sau servicii avand un public tinta in scopul promovarii vanzarilor sau informarii vizitatorilor. Expozitiile sunt considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece stimuleaza calatoriile. Mai pot fi numite si targuri sau manifestari.

c) Training-uri - sunt evenimente unde participantii se intalnesc pentru a primi informatii sau pentru a fi ajutati sa-si dezvolte anumite aptitudini. Acestea pot fi si cursuri de pregatire interna unde participantii apartin aceleiasi organizatii. 3/68

d) Lansarile de produse sunt evenimente specializate pe care multe organizatii le utilizeaza in prezent ca o modalitate de promovare a produselor si serviciilor ce urmeaza a fi introduse pe piata.

e) Calatoriile stimulent sunt un instrument de management care prin oferirea unor calatorii de exceptie, motiveaza si / sau recunosc participantilor un anumit nivel de performanta atins in indeplinirea sarcinilor de serviciu

f) Adunarea intalnire intre persoane reunite pentru a delibera sau pentru un divertisment

g) Colocviu intalniri la care cativa specialisti tin cuvantari pe un anumit subiect sau raspund la intrebari legate de acesta

h) Conclav o intalnire privata sau o adunare secreta (de obicei religioasa)

i) Conferinta este un schimb de opinii formal sau o intrunire a mai multor oameni pentru a discuta probleme de interes comun, in care o persoana face o expunere, auditoriul participand activ

j) Congres intalnire formala a unor delegatii pentru discutii, in special persoane apartinand unui anumit organism sau unei specializari profesionale. Congresele reunesc intre 100 si 1000 de persoane cu scopul de a schimba idei si de a-si comunica rezultatele studiilor lor pe durata a 2-3 zile.

4/68

k) Conventiile adunare de oameni care se intalnesc intr-un scop comun, o intalnire a delegatiilor unui partid in scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii

l) Meeting o intrunire a mai multor oameni cu un scop comun

m) Receptie manifestare cu caracter festiv, de un standard inalt

n) Reuniune manifestare cu caracter comercial, promotional sau informativ, regrupand 30 150 de persoane, cu o durata ce nu depaseste 3 zile.

o) Seminar reuniune de lucru sau de formare, pentru 10-30 de persoane cu o durata de 3-5 zile

p) Simpozion petrecere cu muzica si conversatie sau o intalnire formala la care cativa specialisti tin scurte cuvantari pe un anumit subiect si la care auditoriul participa activ.

q) Summit o conferinta oficiala la cel mai inalt nivel (de exemplu la nivelul sefilor de stat si de guvern)

r) Workshop reuniune de 30-50 persoane in cursul careia se dicuta in grupuri mici, realizandu-se un schimb de experienta. Termenul este mai mult utilizat in SUA, iar francezii il numesc salon sau targ in cadrul caruia un numar variabil de expozanti isi prezinta produsele unui public de profesionisti.

5/68

O alta clasificare (Davidson R.) imparte turismul de afaceri in :

1. Turism general de afaceri (delegatii) 2. Reuniuni / intruniri 3. Targuri si expozitii 4. Calatorii stimulent

Prin continutul sau complex, turismul de afaceri permite aparitia multor definitii si clasificari.

Capitolul 3: Marile provocari la nivelul turismului i agroturismului din Romania. Necesitatea dezvoltarii serviciilor. Conceptul de serviciu i actorii implicati. Actiuni i concepte prioritare. Comunicare si motivatii 1. Marile provocri la nivelul turismului i agroturismului din Romania
Turismul reprezint un fenomen puternic ancorat n mediul economic i social n egala msura, i care este specific civilizaiei moderne i care a fost influenat de evoluia acesteia. Varietatea aciunilor din domeniul turismului, interdependenta dintre acestea, legaturile existente intre acestea i alte ramuri ale economiei naionale, au fcut ca turismul sa devin o adevrata industrie. Implicnd att sectorul public ct i cel privat, sectorul turistic necesit o dezvoltare sistematic n vederea asigurrii creterii economice i a altor beneficii cum ar fi conservarea tradiiilor i culturilor locale i protecia mediului. n plus, dezvoltarea sectorului turistic promoveaz

6/68

coexistenta oamenilor fcnd parte din diferite culturi, contribuind n acelai timp la influene reciproce ntre tradiii, care intensific tolerana i nelegerea. n conformitate cu datele publicate de Organizaia Mondial a Turismului (OMT), sectorul turistic, n ansamblul sau este cel care furnizeaz cele mai multe locuri de munc din lume. Datorit efectelor sale pozitive asupra Produsului Intern Brut (PIB), a crerii de locuri de munca i a creterii veniturilor din schimburi valutare i din taxe, sectorul turistic joac un rol important n economia fiecrei ari. De asemenea, unul din motivele pentru care sectorul turistic este att de important este faptul c acesta are o influen secundar pozitiv asupra unui numr important de alte sectoare cum ar fi : transportul, comerul, construciile, sectorului bancar, telecomunicaiile, asupra culturii i sporturilor etc. Cteva studii internaionale au demonstrat ca sectorul turistic are un efect pozitiv asupra a mai mult de 20 de sectoare ale economiei, acetia fiind denumii satelii sau beneficiari sectoriali ai turismului. Aceast importan este accentuat i datorit faptului c, ntreprinderile caracteristice pentru sectorul turistic sunt acele afaceri mici i mijlocii, agenii de turism, hoteluri, pensiuni, restaurante cu un numr relativ mic de angajai, ceea ce le permite acestora s afieze un grad ridicat de flexibilitate, permindu-le n acelai timp s se adapteze fr dificultate schimbrilor pieei. ncepnd cu anii 70 n Europa i apoi n Romnia, s-au conturat unele diferene ntre regiunile geografice de dezvoltare, diferene care, odat ce s-au accentuat, au necesitat o abordare diferit. n vederea atenurii acestor diferene, s-au luat o serie de msuri, ncepnd de la nfiinarea de asociaii, alocarea de fonduri, legi speciale- toate acestea avnd un rol din ce n ce mai important n dezvoltarea mediu1ui rural. Eficiena social a dezvoltrii regionale i n special a celei rurale, este asigurat prin parteneriate i programe, iar eficiena economic prin concentrarea resurselor i prin co-finanare. Obiectivele ncurajrii dezvoltrii acestor tipuri de activitati sunt urmtoarele: crearea de noi locuri de munc i prevenirea migraiei populaiei de la sate lupta mpotriva srciei i eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescnde de sntate, de dezvoltare a personalitii, a condiiilor de munca i de odihn a populaiei. pstrarea identitii culturale a zonelor rurale salvarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural european ca factor de ameliorare a vieii i ca surs de dezvoltare social, economic i cultural.

7/68

8/68

2. Necesitatea dezvoltrii serviciilor. Conceptul de serviciu i actorii implicati

Totalitatea bunurilor i serviciilor turistice sunt reglementate i aliniate legislaiei naionale i europene. Astfel, oferirea, comercializarea i vnzarea serviciilor i a pachetelor de servicii turistice, precum i crearea de produse turistice pe teritoriul Romniei pot fi realizate numai de ctre agenii economici din turism (cu personal specializat i calificat n acest sens), autorizai de Ministerul Turismului, posesori de licene n turism sau de certificate de clasificare. n vederea analizrii sectorului turistic i a sectoarelor derivate, aa cum este agroturismul, este necesar s se cunoasc cele mai importante componente ale turismului i actorii care opereaz n turism. n ceea ce privete componentele activitilor turistice, importana acestora variaz n funcie de tipul serviciilor solicitate, ca i locul i momentul n care acestea intervin. Menionm n continuare principalele componente care intervin n dezvoltarea turismului: a) atraciile turistice (naturale, antropice, culturale) acestea pot fi percepute din punct de vedere organizatorico-spaial i individual b) cazarea cu o mare varietate de forme (comercial, individual, colectiv) c) facilitile i serviciile locale: servicii comerciale de uz zilnic, diferite magazine, servicii suplimentare (bnci, farmacii, saloane, cabinete medicale, secii de poliie, pompieri, servicii de lux). Pragul de necesitate al furnizrii unui serviciu variaz n concordan cu frecvena cu care este solicitat. n acest sens, Mill1 propune un model ierarhic pentru dezvoltarea facilitilor i serviciilor intr-o staiune turistic tradiional (vezi fig. alturata).

Mill, R.C., Tourism The international business, PrenticeHall Edition, New Jersey, USA, 1990

9/68

G r a d u l

Servicii LUX

d e d e z v o l t a r e t u r i s t i c a

Servicii de securitate

Servicii de confort

Servicii comerciale

Servicii zilnice

Nivelul de dezvoltare a serviciilor intr-o staiune turistica Sursa descriere personala d) Infrastructura, prin care se intelege, n plus fata de infrastructura de transport exista i alte utilitati publice (energia electrica, alimentarea cu apa i gaze, canalizarea), fara de care o poteniala zona turistica nu ar reui sa se dezvolte sau sa aib capacitatea durabila de a atrage turiti. Este adevrat ca aceasta infrastructura este realizata n primul rnd pentru populaia locala, dar este i un punct forte n vederea dezvoltrii potenialului turistic. Realizarea, meninerea i dezvoltarea unei infrastructuri adecvate este o problema deosebita, deoarece aceasta nu realizeaz n mod normal venituri directe. e) Transporturile. Dezvoltarea turismului a fost aproape de fiecare dat asociata cu serviciile de transport, prin acestea realizndu-se accesul la diferite destinaii i la pieele aferente. Avnd n vedere ca turistul este un client pretenios, mijloacele de transport i serviciile conexe s-au modernizat i s-au adaptat continuu cerinelor turitilor.

10/68

f) Investiiile. Pentru ca o destinaie turistica sa rspund unor cerine cat mai variate, sunt necesare investiii importante. Repartizarea acestor investiii pe costuri poate fi diferita, insa ponderile cele mai mari raman cele din infrastructura i din unitile de cazare. La acestea se aduga alte costuri cum ar fi cele de publicitate i promovare, cele de protecie, comisioanele ageniilor de voiaj sau intermediare. n tabelele care urmeaz am redat2 proporiile n care se ncadreaz diferitele structuri de costuri. Tabelul nr. 1 : Costurile de capital la destinaie pentru dezvoltarea unui produs turistic Nr.crt. 1. 2. Sector Cazare i mas Infrastructura tehnica i de servicii Total cazare i infrastructura 3. 4. 5. Faciliti turistice suplimentare Publicitate i promovare Protecia i sporirea atraciilor turistice Procent mediu 50% - 60% 15% - 20% 65% - 80% 10% - 15% 5% - 10% 5% - 10%

Sursa Strategii turistice, 2009 Astfel, putem constata faptul ca serviciile de cazare i de masa dein jumtate din costuri, iar daca adugam i infrastructura tehnica i serviciile, se poate ajunge i la un procent de 80% din totalul cheltuielilor. Din tabelul anterior se poate de asemenea constata i faptul ca promovarea i protectia atraciilor turistice se situeaz la un nivel de mrime similar (5%-10%). Aceste costuri privesc n special populaia i agenii economici care opereaz n zona, daca este insa vorba despre un pachet turistic achiziionat printr-o agenie de voiaj sau un tour-operator, costurile vor fi suplimentate cu cheltuielile angajate de ctre acest agent economic. Astfel, repartizarea cheltuielilor, se va face n funcie de actorii care intervin. n cazul achizitionarii unui produs turistic de la un agent care nu este situat n zona n care se va desfasura sejurul, structura costurilor va fi de maniera n care este prezentata n tabelul care urmeaz.

Stanciulescu G. Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Beck, 2003

11/68

Tabelul nr. 2 : Structura costurilor unui pachet turistic intr-o agenie de turism Nr.crt. 1. 2. Element de costuri Costul pachetului cazare - transport aerian - transfer la destinaie - costuri cu personalul la destinaie Subtotal 3. 4. 5. 6. 7. Sursa Strategii turistice, 2009 Marketing Administraie Comisionul operatorului Comisionul ageniei de voiaj Total Procent 36,0% 34,0% 0,8% 1,2% 72,0% 3,7% 5,3% 9,0% 10,0% 100,0

i n acest caz, dei cu o structura a costurilor diferita, putem constata faptul ca cea mai mare parte a costului pachetului de servicii cerut de ctre client este reprezentat de ctre serviciile de cazare i cele de transport (plus serviciile adiacente), n total peste 70% din costul total. La acestea se adaug costuri de marketing i de administraie, dar i comisioanele ageniei i ale altor operatori implicai (n jur de 30%, pe ansamblu). .......

12/68

In vederea alegerii unui pachet de servcii de vacanta, pe langa aspectele de repartizare a costurilor, sunt o serie de alte aspecte de care trebuie sa tina seama, dintre acestea cele mai importante sunt legate de protectia si securitatea turistului. Aceasta securitate mbrac forme variate. Este vorba despre informarea turistului nainte de a pleca n vacan. Aceasta constituie un punct determinant n satisfacerea cererii turistice. Pentru turist este foarte important s fie corect informat asupra drepturilor i obligaiilor sale vis-a-vis de cltorie i de serviciile care i sunt oferite. Turistul trebuie s cunoasc ct mai multe date privind preul serviciilor i eventualele cheltuieli legate de conditiile de cltorie, de itinerariul cltoriei sau de sejur. Un alt aspect este legat de securitatea transportului. Pentru faptul ca ... turistul este obligat s foloseasc un mijloc de transport, acesta va fi n relaii contractuale cu un transportator (public, privat, naional sau strin). Indiferent de mijlocul de transport utilizat, autoritile publice stabilesc reguli generale destinate s garanteze securitatea i protecia cltorilor, cum ar fi de exemplu, regulile ONU pentru transportul aerian privind coeficientul de ncrcare al avionului cu pasageri, bagaje etc. De asemenea, demonstrarea identitii este una din situaiile n care poate fi pus turistul. Orice persoan, n mod normal, care cltorete n ar sau n strintate trebuie s-i poat dovedi identitatea. Este esenial pentru securitatea turitilor s poat fi identificai cu certitudine pentru a nu apare situaii n care turitii ar putea fi confundai sau acetia i-ar putea ascunde adevrata identitate. Pe plan internaional apare obligativitatea turitilor de a se legitima cu un paaport considerat modul de identificare universal recunoscut. La acest mijloc de demonstrare a identitii se pot aduga uneori cartea de credit sau permisul de conducere care n unele cazuri i pot chiar substitui. Dac turistul cltorete n interiorul rii de reedin, principalul document de identitate al lui este buletinul de identitate /cartea de identitate. La locul de destinaie a sejurului, turistul se poate confrunta cu o serie de situaii ce pot compromite sejurul sau vacana. Amintim aici situaiile n care hotelurile fac supra-rezervri, iar turistului s nu i se poat oferi locul pe care l-a contractat. Clientului trebuie s-i fie rambursate toate cheltuielile provocate de aceast situaie (taxi, telefon) i s fie despgubit n cazul apariiei unor disconforturi (distan mai mare fa de centrul oraului, a plajei, a bazei de tratament etc.). Protecia fa de agenii i organizatorii de voiaje. O prim situaie ce ar necesita protecia turitilor o constituie falimentul agentului sau organizatorului de voiaje. Pentru a preveni aceast situaie, guvernele solicit cauiuni sau garanii financiare din partea ageniilor de voiaj pentru ca acetia s-i poat exercita profesia. n cazul n care survine nchiderea sau falimentul firmei respective, sumele cu care s-a garantat sunt folosite pentru despgubirea turitilor. 13/68

Protecia sanitar reprezint o problem cu grave implicaii, sntatea turitilor fiind clasat ca o ramur distinct a securitii turistului. Protecia sanitar poate fi privit sub dou aspecte: aspectul preventiv aspectul curativ.
Organizaia Mondial a Sntii (OMS) public periodic reglementrile sanitare internaionale precum i informaiile privind vaccinurile obligatorii i recomandrile pentru persoanele care cltoresc n strintate. Cooperarea internaional a determinat adoptarea unui format unitar al certificatului internaional de vaccinare, care permite recunoaterea unor documente n toate rile.

Turistul se confrunt cu dou mari categorii de riscuri ale cltoriei, i anume: Riscuri neimputabile unor greeli sau neglijene Riscuri imputabile unor greeli sau neglijene Riscurile neimputabile unor greeli sau neglijene: aceste riscuri provin din ignorarea pericolelor naturale i umane care nu se afl sub controlul organizatorului sau agentului de voiaje, dar a cror existen poate avea o influen nefast asupra securitii i bunstrii turistului. Printre acestea se numr bolile contagioase, revoltele sociale, grevele, cutremurele de pmnt sau orice alte eventuale evenimente ce s-ar produce la locul de destinaie. Aceste riscuri sunt mult mai mari n cazul cnd agenii de voiaj nu sunt suficient documentai i nu au posibilitatea s-i avertizeze clientela care, nainte de plecare, i-ar putea lua msuri de precauie care s diminueze consecinele negative ale riscurilor. Riscurile imputabile unor greeli sau neglijene: aceast categorie de riscuri este considerat ca o culp a agenilor sau prestatorilor de turism. Greelile pot fi comise din neglijen sau cu intenie (n acest din urm caz se folosete termenul dol provenit din dreptul roman). Prejudiciile provocate n mod neintenionat de ctre organizatorul de voiaje, pot fi consecina lipsei de precauii, prin nerespectarea unor reglementri, nerespectrii unor norme sau reglementri ale precauiilor sau incompetenei profesionale. Pentru toate aceste situaii agentul de voiaj rspunde material. Un alt gen de protecie a turistului este protecia prin sistemul de asigurri, asigurarea turistic fiind una dintre msurile de politic turistic adoptate la nivelul operaional privat al unei ri. Prin aceasta se asigur un serviciu rapid in situ pentru a-i ajuta pe turiti s-i rezolve problemele i o acoperire financiar redus, cu excepia cazurilor de asisten medical cnd este nelimitat.

14/68

O importan deosebit o are ns cooperarea internaional n domeniul proteciei turitilor. Statul primitor i statul de origine al turitilor pot s se angajeze reciproc s coopereze prin toate mijloacele potrivite pentru a asigura n special n cazul catastrofelor naturale i a accidentelor majore, securitatea i protecia turitilor. Potrivit art. 2, pct. 1 din O.G. nr. 107/1999, republicat, prin pachet de servicii turistice se nelege combinaia prestabilit a cel puin dou dintre urmtoarele trei grupe de servicii, cu condiia ca durata nentrerupt a acestora s depeasc 24 de ore sau s cuprind o nnoptare, i anume: @ transport @ cazare @ alte servicii, care reprezint o parte semnificativ a pachetului de servicii turistice (ex. alimentaie, agrement etc.) Conceptul de serviciu. Serviciul reprezint o prestaie sub form de munc, consultan i alte activiti nemateriale, concretizat n efecte care nu imbrac, n general, o form material (sursa: Dictionar explicativ n economia de piata). Serviciile cuprind trei mari categorii: a. servicii n scop comercial (bnci, asigurri, transport, comer) b. servicii profesionale (consultanta financiara, juridica, n afaceri; medicale, invaamant) c. servicii pentru consumul personal (reparaii, ntreinere, curenie, ngrijire copii i bolnavi)

15/68

n ceea ce priveste actorii care intervin n dezvoltarea i susinerea agroturismului, acetia se identifica prin: A. Multitudinea agenilor economici care intervin direct n sectorul agroturistic i n domeniile conexe, i care se constituie n sectorul privat al economiei nationale. Indiferent de sectorul n care intervin, acestia se inscriu intr-un proces de integrare (verticala sau orizontala) care vizeaz concentrarea operaiunilor n interiorul industriei turismului. Integrarea pe verticala concentreaz n interiorul unei organizaii mai multe sectoare ale industriei. Cel mai elocvent exemplu pentru integrarea pe vericala n cadrul industriei voiajelor il constituie pachetele de servicii oferite de ctre tour-operatorii Integrarea pe orizontala presupune expansiunea n interiorul unui sector al industriei. De exemplu, dezvoltarea lanurilor hoteliere sau de noi rute i trasee turistice, prin mai buna acomodare cu anumite dimensiuni geografice ale turismului. Agenii economici, ca i actori principali care intervin n prestarea serviciilor turistice, pot fi clasificai n funcie de natura activitatii desfasurate. Regsim astfel, doua categorii principale:

a. agenti direct prestatori de servicii turistice (activitatile economice sunt desfasurate conform cu clasificarea standard din 1991, a OMT i au un caracter total sau parial de natura turistica) b. intermediarii dintre agenii economici direct prestatori de servicii turistice i turitii care au ca obiect de activitate promovarea i comercializarea de aranjamente turistice.

n Romania, agentii economici cu activitate n totalitate turistica i a intermediarilor care participa efectiv la comercializarea produselor turistice, au obligaia, conform Ordonanei 107/1999, de a avea, dup caz, licena de turism sau certificatul de clasificare eliberate de ctre Ministerul de turism. De asemenea, sunt prevederi stricte3 cu privire la agenii economici din turism care desfasoara activitati care presupun protectia turistului, aici fiind acceptai numai persoane specializate. n acelai sens, persoana fizica ce asigura conducerea operativa a unei agenii de turism sau a unei structuri de primire turistica trebuie sa detina un brevet de turism. In acelai timp, aciunile cu caracter turistic iniiate de ctre autoritatile administraiei publice locale, trebuie sa fie conforme i sa se nscrie n strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu i lung.

Conform H.G. 58 / 1998 i H.G. 238/2001 i clasificarii OMT din 1991

16/68

B. A doua categorie de actori care intervin n dezvoltarea turismului sunt factorii de decizie care asigura i controleaza dezvoltarea infrastructurii de baza, planificarea i legiferarea normelor care actioneaza n acest sector. Este vorba despre sectorul public al economiei care este chemat sa urmreasc asigurarea bunurilor i serviciilor necesare sectorului (aceste responsabilitati nu pot fi atribuite agentilor economici privati). Implicarea sectorului public n sustinerea i dezvoltarea turismului presupune existenta unor considerente economice, social-culturale, politice, de mediu i chiar fiscale. * Considerentele economice care stau la baza implicrii sectorului public n domeniul turismului i cel al agroturismului sunt urmtoarele: dezvoltarea regionala, diversificarea economica, stimularea investiiilor, crearea de locuri de munca, asigurarea de venituri suplimentare alternative pentru populaie.

* Considerentele social-culturale care au animat implicarea sectorului public n industria turismului i au determinat chiar apariia conceptului de turism social, au vizat rspunderea pentru protejarea bunstrii economice i sociale a populaiei prin reglementari privind sntatea i legislatia cu privire la protectia consumatorilor. n acelai timp, statul are un rol important n promovarea valorilor culturale i n conservarea tradiiilor. * Considerentele politice de intervenie prin sprijin direct sau indirect n turism ale unui stat sunt determinate de interesele pe care aceasta activitate le poate avea. n acest sens vom meniona, avantajele pe care unele guverne le-ar avea din promovarea imaginii sale, a tradiiilor sau a unor obiceiuri, integrarea unui popor intr-un spaiu politic sau geografic. Acestea sunt de obicei o parte integranta a unui program de intervenie a statului respectiv. De aceea, dimensiunea generala i caracteristicile turismului influenteaza gradul de intervenie a sectorului public4. n acest sens, s-a constatat un grad redus de intervenie i mai ales de susinere din partea guvernelor, datorita fragmentarii industriei turistice, iar ca actorii implicai direct n activitatile de turism nu constituie o masa electorala importanta sau un element politic cu influenta majora. Aceasta percepie este caracteristica n principal zonei nord-americane, iar optica respectiva nu este perceputa de aceeai maniera n tarile europene, n special n tarile cu mare tradiie turistica (Franta, Spania, Italia etc). Aici, dimpotriv se cuta promovarea unor masuri i a unor politici comune Stat-Operatori turistici
4

Stanciulescu G. Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Beck, 2003

17/68

direci, promovarea turismului i a resurselor naturale ale zonelor respective, ncurajarea cooperrilor internaionale i grija pentru ca turistul sa fie informat i sa beneficieze de cele mai bune condiii. Avnd n vedere toate acestea, este important de remarcat faptul ca, aa cum spunea Murphy5 oportunitatile prezentate de industria turistica i dificultatile rezultate din dezvoltarea ei rapida pot fi cel mai bine examinate i rezolvate printr-o abordare comuna. * De maniera generala, se apreciaz ca, considerentele de protectie a mediului revin n exclusivitate mediului public, insa aceasta nu se poate realiza dect cu cooperarea fiecrui individ, cu grija i responsabilitatea pe care acesta trebuie sa o aib vis-a-vis de mediu, i cu care intelege ca aciunile sale nu aduc prejudicii mediului. * Pe latura fiscala, sectorul public al fiecrei tari va aciona prin politici fiscale cu care va ncuraja sau va ncetini dezvoltarea turismului. Printre masurile care se pot lua i care sunt la latitudinea puterii centrale, menionam ajustarea ratelor de schimb pe pieele ofertante, dar i pe cele de la destinaie, pot ncuraja investiiile pentru anumite zone defavorizate, pot subventiona dobnzile, iar pentru investiiile strine, pot acorda stimulente de genul micsorarii impozitelor i taxelor pentru firmele respective sau asigurarea infrastructurilor etc. C. La a treia categorie de actori care intervin n procesul de dezvoltare i susinere a turismului i a formelor sale derivate, cum ar fi agroturismul, menionam un numr din ce n ce mai important de organizaii internaionale i interguvernamentale care au un rol important de jucat n dezvoltarea i sustinerea agriculturii

3. Agroturismul - Aciuni i concepte prioritare

Reamintim faptul ca agroturismul - este un tip de turism care se desfoar n zone naturale n care intervenia omului este prezent, iar sectorul primar este o activitate integrat a gospodriei. Agroturismul presupune n primul rnd servicii de cazare, serviciile pentru servirea mesei, fiind considerat ca o activitate secundar.

Murphy, P.E. Tourism: A Community Approach, Methuen Edition, New York, USA, 1985

18/68

Serviciile de transport sunt de asemenea inseparabile i pentru acest tip de turism. Astfel, acest tip de turism se bazeaz pe trei coordonate inseparabile: spaiu, oameni i produse. Agroturismul, ca i forma de turism valorific excedentul spaiilor de cazare (adecvate pentru aceast activitate), din gospodariile rneti, produsele proprii i locale, oferind o soluie alternativ pentru gospodriile care practic aceste activiti i care graviteaz n jurul gospodriilor rneti s obin venituri suplimentare. Agroturismul este activitatea de primire i de ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli individuali sau asociai precum i de familiile lor, punnd la dispoziie, pentru activitile pe care acesta le presupune, propria gospodarie. Din aceast definiie reiese faptul ca agroturismul presupune 2 elemente: 1. activitatea turistic propriu-zis concretizat n: serviciile de cazare servicii de alimentaie n pensiune care include pe lng serviciile de baz i o serie de servicii suplimentare 2. activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii agroturistice, concretizat n producerea i prelucrarea primar a produselor agroalimentare n gospodarie i comercializarea acestora direct ctre turiti sau prin diferite circuite comerciale. La baza cererii pentru serviciile agroturistice stau o serie de nevoi i motivaii, dintre care vom meniona urmtoarele: nevoia de evadare din spaiul obinuit, nevoia de ntreinere / refacerea sntii, nevoia de cunoatere, nevoia de frumos i inedit. n acelai timp, locul unde este practicat acest tip de turism i serviciile oferite trebuie s marcheze n mod pozitiv simurile i memoria turistului, s l fac s revin n acelai loc i s i satisfac cea mai mare parte a nevoilor pentru care el a ales acel loc. n acest sens, vom enumera aici o serie de valori care ar trebui cultivate de ctre ntreprinztorii din domeniul agroturismului i dup care acetia ar trebui s se ghideze n oferirea serviciilor lor: valoare de eveniment: adic s fie un loc vizitat, care s poat prezenta interes pentru turiti dar i pentru mijloacele de informare n mas valoare de modernitate: s ofere posibilitatea ntlnirilor i discutiilor, dar i posibilitatea de integrare ntr-un grup sau o comunitate cultural pe care dorete s o cunoasc i pentru care a venit

19/68

valoarea de notorietate: apare din nevoia de informaii pe care turistul ncearc s le verifice la faa locului valoarea de individualizare: caracterizat prin efortul de a se sustrage tendinei de uniformizare, prin sublinierea unor elemente care dau personalitate locului unde se afl turistul valoare simbolic a zonei n care turistul i petrece vacana, care include aspectele deosebite de natur estetic, artistic, istoric, ce reprezint componentele motivaiei i deciziei turistului de a fi ales locaia respectiv

..... OMT6 nelege calitatea turismului ca rezultatul unui proces care implic

satisfacerea

tuturor

nevoilor,

exigenelor

ateptrilor

legitime

ale

consumatorului n materie de produs i serviciu, la un pre acceptabil, n conformitate cu condiiile contractuale ale unui acord mutual i determinanii adiaceni ai calitii care sunt securitatea i protecia, igiena, accesibilitatea, transparena, autenticitatea i armonizarea activitii turistice vizate cu mediul uman i natural.
Analiza fiecruia din termenii utilizai n aceast definiie sugereaz masuri complete care pot fi evaluate prin raport cu criteriile calitii. Astfel: Rezultatul subnelege c nivelul calitii este atins i perceput la un moment dat. Rezultatul poate fi msurat n funcie de satisfacia clientului precum i de repercusiunile sociale, de mediu i economice ale activitii turistice n discuie. Proces semnific faptul c o aciune izolat nu este suficient pentru a da calitate, ci este necesar un efort continuu. Calitatea implic i un proces omogen i fr defect care permite reperarea i eliminarea constrngerilor ce aduc prejudicii produsului turistic i care sunt la originea pierderilor directe i indirecte suportate de ntreprindere sau destinaie. Satisfacere introduce elemente de subiectivitate n perceperea calitii. Clienii au ateptri care difer n funcie de caracteristicile lor. O politic comercial axat pe calitate ine cont de aceste caracteristici i clasific consumatorii dup criterii i niveluri de calitate.

Organizaia Mondiala a Turismului

20/68

Legitim introduce noiunea de drept n analiz. Consumatorii nu se pot atepta la mai mult dect ceea ce au pltit sau ceea ce este dictat de constrngeri sociale i de mediu. Noiunea de nevoie se leag automat de cea de legitimitate i trimite la necesitatea de a satisface nevoile fundamentale i vitale, chiar dac ateptrile cu privire la amploarea nevoilor fundamentale se modific n timp. Menionam faptul c, nevoile fundamentale ale turitilor de astzi nu sunt aceleai cu cele de acum 10 ani. Noiunea de exigene n materie de produs face legtura ntre utilizarea unui serviciu sau a unui echipament dat i produsul n ansamblul su sau de experiena turistic. Un serviciu de calitate nu este suficient pentru a crea percepia unui produs turistic de calitate, chiar dac excelena serviciului poate provoca o impresie favorabil asupra consumatorului i s-l fac s nchid ochii asupra inconvenientelor legate de alte aspecte ale produsului turistic. Noiunea de exigen n materie de servicii nscrie calitatea n perspectiva dimensiunilor sale umane i personale, adesea imateriale i aparent greu de msurat, evaluat i cuantificat, contrar atributelor fizice ale echipamentelor turistice care servesc la clasificarea i evaluarea instalaiilor. Anumite elemente ale serviciului sunt cuantificabile: timpul de ateptare, frecvena unui serviciu (curenia, de ex.), numrul i natura serviciilor incluse n preul de baz etc. Termenul ateptri definete necesitatea unei comunicaii i a unei percepii pozitive ale caracteristicilor produsului la consumatorul potenial. Componentele unui serviciu sau produs nu trebuie s lase loc nici unei surprize neplcute iar consumatorul trebuie s primeasc ceea ce i s-a promis. De altfel, ateptrile trebuie s fie legitime, s se nscrie n anumite limite. Termenul consumator desemneaz consumatorii individuali, care pot include grupuri de persoane, consumatori n nume colectiv i intermediari comerciali. Acetia pot cere s fie evaluat i certificat calitatea produsului de ctre un reprezentant sau un ter exterior. Expresia pre acceptabil subnelege ca ateptrile clientului s corespund sumei pltite, i care nu pot fi satisfcute la orice pre i ca surprizele bune nu trebuie s fie prea avantajoase, greeal din care poate rezulta ca altfel se utilizeaz resurse care sunt prost pltite n contrapartid. Atunci cnd calitatea este garantat i produsul excepional, clientul nu trebuie s se atepte la un tarif prea sczut. Expresia condiiile contractuale ale unui acord mutual a fost adugat definiiei de ctre Comitetul de Sprijin pentru calitate al OMT la propunerea sectorului privat. Ea introduce elementele de natur comerciali juridici este legat de transparen. Acordul este fie

21/68

explicit, fie tacit (implicit), n funcie de reglementrile din ara n cauz, care trebuie semnate. Alte tranzacii nu cer dect comunicarea prealabil a preului cnd se comand serviciul. Determinanii adiaceni ai calitii subneleg c trebuie s existe criterii de calitate comune i irevocabile, care sunt capitale pentru consumator, independent de categoria sau clasa produsului, de construcie, instalaii sau serviciu. Ei constituie nivelul minim de protecie a consumatorului atunci cnd calitatea, sau calitatea total, nu poate fi obinut, sau atunci cnd absena unuia din determinani reduce sensibil calitatea experienei turistice. Securitate i protecie - un produs sau serviciu turistic nu poate pune viaa n pericol, cum nu poate duna sntii sau altor interese vitale precum i la integritatea consumatorului, chiar i atunci cnd este vorba de turismul de aventur. Altfel, i n acest domeniu, normele de securitate i protecie sunt n mod normal definite de lege, prin reglementri cu privire la prevenirea incendiilor, i trebuie s fie considerate ca norme de calitate. n ceea ce privete igiena , apreciem faptul c o baz de cazare trebuie s fie sigur i curat, i nimic nu justific s se spun ca astfel de exigene sunt mai importante pentru hotelurile de clas superioar. Normele de securitate alimentar care sunt stabilite prin lege, trebuie s se respecte i trebuie s fie comune tuturor tipurilor de puncte de distribuie a alimentelor, de la vnztorii ambulani la restaurantele de lux. Accesibilitatea se refer la eliminarea obstacolelor fizice i a celor de comunicare pentru a permite tuturor categoriilor de persoane s utilizeze produsele i serviciile curente fr discriminare, n mod independent. Transparen un element indispensabil legitimitii ateptrilor i a proteciei consumatorului. Aceasta face trimitere la necesitatea de a furniza i de a transmite corect informaii exacte asupra caracteristicilor i naturii produsului i asupra preului su global. Trebuie s se indice ceea ce este inclus n pre i ceea ce nu este inclus n produsul propus. Autenticitate ntr-o lume guvernat de comer, autenticitatea este criteriul de calitate cel mai greu de respectat i cel mai subiectiv. Autenticitatea are drept consecin demarcarea sensibil a produsului de alte produse similare. Autenticitatea trebuie s rspund ateptrilor consumatorului, ns ea se diminueaz sau chiar dispare atunci cnd produsul nu mai are nici o legtur cu contextul su cultural i natural. n acest sens, un restaurant etnic nu poate fi n mod veritabil autentic atunci cnd nu se afl n ara sa de origine. Aceasta nu nseamn c un local de acest tip nu poate fi interesant, nici c este imposibil s fie evaluat calitatea prin raport cu producia, cu marketingul, distribuia, vnzarea i livrarea serviciului n discuie.

22/68

Armonie Armonia cu mediul uman i natural merge mn n mn cu principiul dezvoltrii durabile, care se nscrie pe termen mediu i lung. Meninerea dezvoltrii durabile a turismului cere gestionarea consecinelor de mediu i socio-economice, stabilirea de indicatori de mediu i meninerea calitii produselor turistice i a pieelor turistice.

23/68

............................ Din punct de vedere economic, sectorul turismului este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante sectoare, n majoritatea rilor, turitii fiind beneficiarii prestrilor de servicii i a ofertelor de produse turistice din ar i strintate. Turismul este o activitate complex care are implicaii n diferite alte sectoare i domenii. Dat fiind aceast complexitate a activitii turistice este necesar asigurarea proteciei consumatorilor de servicii turistice, protecie determinat de posibilitatea apariiei pe parcursul desfurrii cltoriilor a unor nereguli care ar putea compromite voiajul. Protecia drepturilor turitilor se nscrie n contextul drepturilor omului, n cadrul proteciei drepturilor consumatorului la sntate, securitate, protecia economic, informare adecvat, educaie de consum, reparare n caz de prejudiciu suferit i posibilitatea de a se asocia i a fi reprezentat. Reclamaiile fcute de ctre turitii care cltoresc n ara lor sau n strintate sunt soluionate n funcie de prevederile diferitelor Coduri civile. Pe plan internaional asigurarea proteciei consumatorului de turism se limiteaz la voiajele organizate i la normele care trebuie respectate de organizaorii de voiaje prin prestatorii lor. Un exemplu l constituie proiectul de Directiva al Consiliului Pieei Comune asupra voiajelor forfetare, care prevede obligaia fiecrui stat membru de a constitui un fond de garantri care poate fi utilizat pentru rambursarea prestaiilor ce fac obiectul de reclamaii din partea turitilor comunitari...

24/68

4. Comunicare si motivaii in sectorul serviciilor agroturistice

Dup cum am mai menionat deja, serviciul reprezint o prestaie sub forma de munca, consultanta i alte activitati nemateriale, concretizata n efecte utile care nu mbrac, n general, o forma materiala (sursa: Dicionar explicativ al limbii romane). Serviciile cuprind trei mari categorii: 1. Servicii pentru consumul personal (reparaii, intretinere, curatenie, ngrijire copii i bolnavi) 2. Servicii profesionale (consultanta financiara, juridica, n afaceri; medicale, invatamant) 3. Servicii n scop comercial (bnci, asigurri, transport, comer)

..................................................

Motivaiile practicrii turismului rural. Acestea sunt de ordin social, cultural i

economic i pot fi sintetizate astfel: a. Motivaii economice Acestea sunt susinute de veniturile mici din agricultur, dificulti n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodriile rneti i care reprezint un surplus de produse agricole Cu toate acestea, alturi de aceste motivaii, regsim din ce n ce mai mult factorii care stimuleaz afirmarea tot mai susinut a turismului rural; dintre acetia vom enumera: Manifestarea dorinei pentru meninerea sntii: de aceea, apreciem ca identificarea factorilor de stres, au acum noi valori. Interesul pentru petrecerea timpului liber i a vacanelor Linitea i confortul psihic, dou elemente tot mai cutate de turiti Autenticitatea: ncercnd schimbarea mediului citadin de fiecare zi, oamenii ncearc s gseasc un mediu cu legturi sociale mai puternice, astfel apreciindu-se din ce n ce mai mult autenticitatea i naturaleea vieii rurale. Totui, anchetele efectuate arat c aceast calitate se plaseaz pe locul doi, dup calitatea peisajelor, ntre motivaiile care stau la baza opiunii pentru sejurul la ar7. Afirmarea individualismului pe pia: promovarea sistematic i afirmarea unor produse pentru ctigarea unui segment stabil de consumatori sau un segment de pia, este o practic utilizat n mod curent, pentru impunerea diverselor produse i servicii pe pieele de consum.
7

Oficiul Britanic de Turism

25/68

b. Motivaii sociale Criza agriculturii i abandonarea pmnturilor care a condus la creterea omajului n rndul tinerilor i ulterior la exodul rural. c. Motivaii culturale pierderea tradiiilor i dispariia meteugurilor creterea numrului de case abandonate sau prost ntreinute din spaiul rural interesul sczut pentru arta local i nefolosirea cldirilor tradiionale Turismul din mediul rural poate valorifica orice potenial, chiar i redus, n condiiile n care exist motivaie i competen. n acest sens, o valorificare sigur i eficient se poate face n jurul aezrilor cu arhitectur special, a peisajelor pitoreti, operele de art i de tehnic popular, n zonele cu port popular deosebit sau cu obiceiuri populare i o gastronomie aparte, etc.

Lucrari practice nr. 3 1. Tehnici de stabilire a preturilor serviciilor hoteliere: calcularea tarifului de camera si a ratelor de ocupare 2. Modalitati de calcul a tarifelor la meniuri

CAT DE MARE ESTE IMPORTANTA POLITICII DE PRET?

Abordarea problemei tarifelor este deosebit de importanta si aceasta imbraca diferite forme. De la politica abordarilor simple (in cazul unei unitati mici), pana la abordarile complexe (formula lui Hubbart), trecand pe la abordarea in trepte (care ia in calcul o serie de factori: tipul de consumatori, cererea, costurile, concurenta, distributia, imaginea firmei, elemente de marketing etc). Vom avea astfel, politici de pret/tarife orientate spre costuri si profituri, politici de pret/tarife orientate spre piata, politici de pret/tarife diferentiate (tehnica de analiza a punctului mort, tarifarea 26/68

promotionala, tarifarea cost plus, tarifarea serviciilor / produselor noi, tarifarea prestabilita, tarifarea produsului lider. A. Tehnici de stabilire a tarifelor de camera In orice unitate de cazare, in mediul urban sau rural, unde cazarea este activitatea de baza si deci veniturile principale provin de aici, este nevoie sa se cunoasc metodele sau tehnicile de stabilire a tarifelor. Tariful pe camera este elementul de baza al politicii de pret a hotelului. Tarifele de camera sunt considerate instrumente importante de marketing pentru formarea imaginii hotelului. In cadrul aceleiai unitati de cazare, chiar daca se folosete aceeai tehnica de stabilire a tarifului, acesta poate sa fie diferit, si aceasta deoarece, pe lng normele si criteriile luate in calcul la tariful mediu pe unitate, pot interveni elemente care pot face diferena intre camere. Aceste elemente sunt: gradul de confort, localizarea, mobilierul, mrimea camerei etc. Tariful standard, calculat in funcie de numrul de persoane care pot ocupa camera, numit si tarif de receptie (este afiat la recepia hotelului), poate fi modificat in cazul in care clientul cere si poate beneficia de urmtoarele tarife: tarife de familie tarife promotionale tarife de companie tarife stimulative tarife de prestaii multiple etc.

Cele mai folosite metode folosite in stabilirea tarifului pe camera sunt:

1. Tehnica miimii 2. Formula lui Hubbart

1. Tehnica miimii consta in stabilirea tarifului pe camera la o miime din suma totala a
costului de construcie si de echipare a hotelului, la un grad de ocupare de 70%. Aceasta metod prezint o serie de avantaje, dar si dezavantaje. Astfel, nu se iau in calcul efectele inflaiei; in cazul unitilor de cazare mici, acestea nu pot suporta costurile mari ale investiiei iniiale, apoi pe parcurs cnd apar cheltuieli cu reparaiile sau cu prestarea anumitor servicii hoteliere. Apoi, pentru stabilirea tarifului, trebuie s se ia in calcul nlocuirea costului 27/68

investiiei iniiale, cu costul actual pe camer, ca baz in determinarea tarifului de camera. Un alt dezavantaj este acela c aceasta metod nu ia in calcul contribuia unor faciliti si servicii hoteliere la obinerea profitului dorit de hotel. Un alt dezavantaj este acela c aceast metod ia in calcul gradul de ocupare a unitii, deci aceasta se va dovedi util numai in cazul unui grad de ocupare de 70%, de aceea dac se ateapt un grad de ocupare mai mic, se va miza pe stabilirea unui tarif mediu pe camer mai mare, pentru a obine acelai volum de ncasri.

2. Relativ mai complicata, deoarece necesita un numr mare de informaii financiare,

formula lui Hubbart, mai este denumita si tehnica de jos in sus (primul element de calcul
venitul net / profitul se obine in partea de jos a contului de rezultate) de stabilire a tarifului si se realizeaz in opt pai. Cu aceasta metoda se ncepe de la stabilirea profitului dorit, din care se deduc apoi urmtoarele elemente: impozitul pe venit, costurile fixe si taxele de management si apoi costurile de exploatare directe. Deci, cu aceasta metoda se iau in calcul costurile, camerele previzionate a fi vndute si profiturile care se doresc a fi obinute.

28/68

b. La abordarea politicii de pre a unei uniti hoteliere, se vor lua in calcul obligatoriu si ratelor de ocupare din unitatea respectiva. Ratele de ocupare msoar performantele front-office-ului in vnzarea principalului produs al hotelului (camerele). Pentru calculul acestor rate se vor avea in vedere urmtoarele elemente operabile din raportul operaiilor zilnice: numrul de camere disponibile pentru vnzri, numrul de camere vndute, numrul de camere ocupate de mai muli clieni, numrul de clieni, venitul net al camerelor. Astfel, ratele de ocupare care pot fi calculate cu ajutorul acestora sunt: tariful mediu zilnic, rata ocuprii multiple si tariful mediu pe client. In mod normal, aceste rate sunt calculate zilnic, sptmnal, lunar si anual.
Gradul de ocupare = (Nr. de camere vndute) / (Nr. total de camere) Gradul de ocupare multipla = (Nr. de camere ocupate de mm de 1 client) / (Nr. camerelor vndute) Numrul de clieni pe camera = (Nr. de clieni) / (Nr. camerelor vndute)

29/68

2. Metode de stabilire a preturilor meniurilor In stabilirea preturilor meniurilor la preparatele culinare, trebuie sa se respecte un set de reguli coerent si eficient. Acest principiu se numete principiul pentru toi si are trei componente8: 1. Dispersia preturilor. O gama de produse se poate imparti din punct de vedere al preturilor in trei pari egale: transa de preturi joase --- transa mediana --- transa de preturi mari. Distribuia felurilor de mncare in cadrul transei mediane trebuie sa fie cel puin egala cu cea prezentata in cele doua transe laterale. 2. Amplitudinea gamei. Intr-o paleta de produse data, amplitudinea preului (raportul dintre preul cel mai mare si preul cel mai mic al gamei), nu trebuie sa fie mai mare de 2.5 3. 3. Raportarea calitatii la pre. Acest raport se exprima astfel:

Pre mediu cerut / Pre mediu oferit Preul mediu cerut = Cifra de afaceri / Cantitatea vndut Preul mediu oferit = Suma preurilor de vnzare / Nr. felurilor de mncare
Daca valoarea raportului este intre 0.91, raportul calitate pre este satisfctor; daca valoarea raportului este sub 0.9, gama de pre este prea ridicata si atunci vor aprea probleme in atragerea de clieni, iar daca raportul este mai mare dect 1, produsele mai ieftine si mai puin sofisticate au tendina spre preturi nalte.

Capitolul 4: Pensiunea agroturistica. Analiza SWOT a agroturismului si pensiunilor agroturistice in Romania. Tipuri de structuri de primire

Stanciulescu G. Managementul operaiunilor de turism, Ed. All Beck, 2003

30/68

Philip Kotler: ,,un serviciu este o activitate sau un beneficiu pe care o parte o ofer unei alte pri care este n esen intangibil i nu duce la proprietatea asupra unui lucru. Producia sa poate fi sau nu legat de un produs fizic...

Ce trebuie sa stim ? * Turismul / agroturismul contribuie la ... * Turismul / agroturismul este ... * Turismul / agroturismul este ... * Activitatile desfasurate sunt / au * Serviciile turistice / agroturistice sunt / au ... Particularitatile Codului mondial de etica in turism, in conditiile de desfasurare a agroturismului... agroturismul, comparativ cu turismul clasic, reprezinta construirea unei relatii speciale, de socializare si de comunicare inter-umana...

Pensiunea agroturistica
Cine vor fi clientii? ... + FIRMELE Avantajele desfasurarii unei astfel de activitati sunt numeroase:

Se poate lucra in familie, investitiile sunt mai mici, se pot reamenaja spatii deja existente, poate fi o activitate sezoniera, se pot valorifica produsele din propria gospodarie, posibilitatea de a tinti un anumit segment de piata.

Ce probleme pot aparea? Care sunt avantajele implicarii intr-o astfel de activitate? Unde se poate gasi sprijin pentru o astfel de activitate?

Autoritati locale ?, asistenta tehnica?, targurile, birourile teritoriale, institutii de invatamant, unitati financiar-bancare

De ce o pensiune? Pentru cine? Unde? Cand? Cum ? Cu ce?

* Serviciile de cazare i alimentaie public se asigur numai n structuri de primire turistice clasificate. Structurile de primire turistice includ:

31/68

structuri de primire turistice cu funciuni de cazare turistic: hoteluri, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacan, campinguri, nave fluviale i maritime, pensiuni turistice i pensiuni agro-turistice, etc

structuri de primire turistice cu funciuni de alimentaie public: uniti de alimentaie din incinta structurilor de primire cu funciuni de cazare, uniti de alimentaie public situate n afara, pe trasee i n staiuni turistice. Ce trebuie avut continuu in vedere pe parcursul de desfasurarii activitatilor intr-o pensiune? Asigurarea unui climat favorabil turitilor Oferirea unor servicii de calitate ctre client Organizarea programelor turistice opionale Oferirea de informaii de interes turistic despre zona Rezolvarea reclamaiilor clienilor...

Deci, un management participativ si interactiv continuu Datorita specificitatilor serviciilor, vor vorbi despre servicii ca si utiliti (este un serviciu sporadic) i servicii sub forma de fluxuri (sunt serviciile oferite n mod continuu, ntr-o anumit perioad, n general pe baza unui abonament). Prin sprijinirea activitatilor agroturistice, obiectivele care sunt vizate la nivel de regiune sunt urmatoarele: asigura resurse umane flexibile si instruite, capabile s sprijine o dezvoltare economic i social, creeaza i menine locuri de munc in sectorul privat, poate fi si un instrument de combatere a excluderii sociale, sprijina persoanele aflate in dificultatea de a gasi un loc de munca, susine interesul IMM-urilor etc...

Analiza SWOT a agroturismului din Romania S Strong, W- Weak, O Opportunities, T - Threat

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - infrastructura educational modesta

32/68

- amplasamentul intr-o zona propice vacantelor - pachete agroturistice variate si inedite - preturi competitive pe piata - oferta larga de mancaruri si bauturi traditionale - calificarea i colarizare angajai - calificarea profesional prin formare iniial - in sistemul de nvmnt public - dezvoltarea economiei bazat pe competena - numr mare de coli profesionale - patrimoniu cultural deosebit (si nu numai) - oferta culturala diversificata: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expozitii, obiceiuri si traditii - existenta unui tezaur etnografic si folcloric deosebit - existenta de izvoare minerale importante atat din punct de vedere cantitativ cat si - existenta unui numar mare de parcuri nationale, naturale si rezervatii - structuri de cazare diversificata - diversitatea produselor alimentare ecologice - poluare redusa in majoritatea zonelor rurale - bucatarie traditionala si specialitati - o populaie inca tinara - fora de munc ramane inca ieftin, disponibil i calificat - exista un potenial ridicat pentru dezvoltarea activitilor din turism, industrializarea produselor agricole etc. - grad important de ocupare a femeilor pe piata muncii - abilitilor de cunoastere a limbilor strine de catre tineri - asigur interferene culturale cu o mare varietate de tradiii i obiceiuri

- educaia managerial insuficient cultivat de nvmnt superior - in zonele rurale, datorita migratiei se creeaza o instabilitate demografic, iar uneori sporul natural este negativ - numar cresctor de abandonuri colare - existenta unui omaj de lung durat (datorat si probl de adaptare dupa piaa forei de munc - probleme educaionale la unele grupe srace de populaie - necorelarea ofertei educaionale cu nevoile de pe piaa muncii - sectorul servicii este slab dezvoltat - servicii de consultan slab dezvoltate n domeniul afacerilor - politici de resurse umane n cadrul firmelor inapropriate - emigrarea accentuat - populatia ocupata foarte mult in agricultura - investiii reduse (infrastructura, servicii, formarea profesionala) - nivelul de calificare F de m si profilul de competene neadecvat cerintelor angajatorilor - RUdin administraiile publice -locale - slab pregtite - oferta de reconversie nu este diversificat i nu exist o concuren reala (oferta activeaza izolat, sporadic) - nu isi gaseste locul pe piata muncii - F de munca din mediul rural jumatate - slaba educaie antreprenorial - munca la negru - fenomen destul de rspndit - decalaj ntre pregtirea oferit de coal i cerinele pieei muncii? - armonizare redusa a sistemului educaional cu cerinele pieei muncii i dezvoltrii viitoare a societii - capacitate i structur inegal a serviciilor - lipsa unor centre regionale de orientare, formare i reconversie profesionala? - grad redus de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sedere, in raport cu potentialul turistic existent - scaderea numarului de turisti straini - bazele de tratament aferente unor statiuni balneare au un grad inalt de uzura si neadaptate la standardele europene - transportul public de cele mm ori defectuos - monumentele istorice nu sunt suficient valorificate - infrastructurii de agrement inca insuficient dezvoltata - insuficienta cooperare intre diferiti operatori din turism - lipsa interesului in redistribuirea populaiei ocupate dinspre agricultur spre servicii i industrie - lipsa unor programe de instruire adecvate - incompatibilitate ntre oferta i cererea de instruire, n special pentru instruirea n tehnologii moderne - grad de tehnologizare inca foarte mic RISCURI (AMENINTARI) - cerine sporite de for de munc n domenii ce in de tehnic si tehnologie avansat - srcie i izolarea unor zone genereaz fenomene de

OPORTUNITATI - pensiunile pot genera o atractie marita a regiunii pentru investiii strine - pot beneficia de accesului pe piaa UE a populaiei

33/68

- contribuie la schimburile economice i culturale - potenial de dezvoltare pentru sectorul teriar - crearea de parteneriate ntre sectorul public si mediul privat - dezvoltarea agroturismului ca segment de pia pentru absorbirea forei de munc - creterea gradului de responsabilitate social - formarea unei mentaliti a calitii muncii - ofer posibilitatea reconversiei forei de munc - cresterea investiiilor n regiune - existena programelor de finanare UE - rata scazut a angajrii n sectorul serviciilor (de 2 ori mai mic dect n UE) ofer oportuniti de dezvoltare a sectorului - ofera posibilitatea dezvoltarii antreprenoriatului - ofera posibilitatea de programe de includere social - cooperarea cu alte ri n domeniul educaiei i formrii - restaurarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-istoric si valorificarea turistica a acestora - posibilitatea diversificarii turismului de afaceri - interes international crescut pentru turismul cultural, balnear - posibilitatea de a exploata zonele montane tot anul - posibilitatea adaptarii nvmntului i a instruirii profesionale la necesitile pieei muncii - crearea de noi locuri de munc prin dezvoltarea de noi ntreprinderi i servicii direct conectate - lansarea unor programe speciale care ncurajeaz plasarea studenilor n firme prin oferirea unor avantaje specifice potenialilor angajatori

depopulare care, dublate de mbtrnirea populaiei, creeaz premisele dispariiei unor localiti creterea disparitilor n asigurarea infrastructurii i serviciilor educaionale corespunztoare, datorit migraiei populaiei lipsa colilor n unele localiti rurale izolate i accesibilitatea dificil spre centrele de comun restructurarea ntreprinderi din zona, fr a oferi o alternativ, determina amplificarea problemelor sociale meninerea emigrrii specialitilor i a populaiei calificate, influenteaza fluctuaiile de pe piaa forei de munc extinderea practicrii muncii la negru creterea presiunii demografice a populaiei n vrst socuri sociale la integrarea n UE delocalizarea unor investiii strine subestimarea problemelor sistemului educaional cresterea dezechilibrului pe piaa muncii ntre cerere i ofert apariia unor noi fenomene sociale infrastructura de transport si utilitati slab competitie pe destinatii oferte externe imaginea deficitara a Romaniei poate afecta alegerea unei optiuni spre Romania degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localitatilor si a comunitatilor rurale urbanizarea populatiei rurale implicand pierderea autenticitatii si specificul local capacitate insuficienta a firmelor de consultan oportunitile vagi i limitate de ocupare a forei de munc combinate cu standardul de via sczut au ca rezultat migrarea tinerilor instruii dezvoltarea pieei negre a forei de munc are un impact negativ semnificativ asupra pieei muncii legitime, mrind astfel nesigurana acesteia

Capitolul 5: Clasificarea zonelor turistice. Criterii si procedura de clasificare a unitatilor turistice si a pensiunilor. Brevetarea persoanelor care lucreaza in turism.

1. Clasificarea zonelor turistice

Prin H.G. nr. 867/2006, completata cu cadrul legislativ al ordinul nr.1296/2010, privind intocmirea documentatiei si obtinerea certificatului de clasificare ca unitate de primire turistic, se stabilesc normele si criteriile de atestare a statiunilor turistice, in scopul protejarii, conservarii si valorificarii resurselor turistice. Astfel, pentru atestarea unei statiuni turistice trebuie indeplinite obligatoriu criteriile obligatorii si 75% din

34/68

punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, in cazul statiunilor de interes national si 50% pentru statiunile turistice de interes local. Conform noilor reglementri, atestarea statiunilor este conditionata de mai multi factori printre care:

amplasarea

acestora

intr-un

cadru

natural

fara

poluanti

- existenta studiilor si a documentelor care atesta prezenta si valoarea factorilor naturali de cura (ape minerale, namol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ si cantitativ - constituirea perimetrelor de protectie ecologica, hidrogeologica si sanitara a factorilor naturali de cura amenajarea apa si curenta, drum transport asistent punct in de rutier comun prin medical modernizat intre ajutor statiunea i i permanent si turistica mijloc mijloc punct iluminarea canalizare, locurilor de energie de de marcat si gara transport transport cu sau pentru pentru semne autogara urgene urgene de care o circulatie deserveste

medicale-naional medicale-local farmaceutic promenada electrica

- numr minim de 500 locuri in statiuni turistice naionale, 100 in statiuni de interese local, n structuri de primire turistic, din care minim 30% s fie clasificate la categoriile de 3-5 stele, cu execpia campingurilor - localitile sau prile de localiti de pe litoral trebuie s dispun de plaj amenajat, posturile de salvare acvatic-salvamar i posturile de prim ajutor - localitile montane trebuie s dispun de servicii de salvare montan de tip salavamont; - amenajri i dotri pentru relaxare n are liber i plimbri (drumuri pietonale, locuri de promenand terenuri de joaca pentru copii - semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare i informare, tiprit, pe suport electronic sau web realizarea de materiale de promovare a staiunii turistice i a site zonei.

1.1. deservete 2. 3. agenie

Criteriile

suplimentare staiunea de i de linie pentru care

de

atestare turistic deservesc de prestri de turism

statiunilor (10

turistice p) (10p ) p)

1. Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, trebuie s opreasc n gara care

Autobuze Spaii comerciale

zilnic servicii:

autogara banc, (10

activiti

schimb

valutar,

4. Sli de spectacole i de conferine cu o capacitate totala egal cu minim 40% din numrul locurilor

35/68

existente

staiune

(30

p)

5. Asisten medical balnear, dup caz, acreditat conform normelor legale n vigoare (20 p) 6. Dotri tehnice pentru exploatarea, protecia i utilizarea resurselor minerale terapeutice (20 p) 7. Amenajri i dotri pentru servicii de revigorare n spaii construite, sli pentru ntreinere (fitness) (10 p) 8. Parc amenajat 5 puncte pt. fiecare maxim 30 puncte 9. Trasee turistice montane omologate, marcate i afiate, dac este cazul 5 puncte pt. fiecare maxim 30 puncte 10. Baz pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dac este cazul 30 p 11. Amenajri i dotri pentru pentru practicarea sporturilor (agrement nautic, tenis, fotbal, etc. ) 15 p 12. Localitile sau prile de localiti care dispun de condiii pentru practicarea schiului trebuie s aib amenajate cel puin o prtie de schi omologat i mijloacele de transport pe cablu corespunztoare 10 puncte pt. fiecare maxim 50 puncte. 13. Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive , cu caracter de repetabilitate pe baz de calendar 10 pt. fiecare maxim 30 puncte 14. Centru national de informare i promovare turistic, cu personal permanent care s deserveasc exclusiv centrul centrul 16. de informare Canalizare i 30 promovare centralizata turistic 50 20 p p p 15. Asigurarea legturii permanente on-line ntre structurile de primire turistic cu funciuni de cazare i

Punctajul minim pentru atestarea statiunilor de interes national este de 135 puncte, iar cel pentru statiunile de interes local este de 90 puncte.

In scopul unei mai bune informari a turistilor i pentru mbuntirea cadrului de protejare, conservare i valorificare a resurselor turistice, localitatile ori pri ale acestora, atestate ca statiuni turistice de interes naional sau local, vor fi semnalizate pe drumurile nationale si judetene cu panouri indicatoare, la intrarea in statiunea turistica.

De asemenea, ministerul poate propune retragerea atestarii unei statiuni turistice, in cazul in care statiunea turistica atestata conform legislatiei anterioare nu mai indeplineste criteriile obligatorii de atestare. Evaluarea se Avantajele 1) va realiza atestrii de reprezentanii ca Faciliti Ministerului statiune de resort. turistic generale

- includerea n catalogul anual al staiunilor turistice editat de Minister - prezentarea pe site-ul oficial al Ministerului - includerea n toate materialele de promovare editate de Minister

36/68

- includerea n harta staiunilor turistice editat de Minister Faciliti specifice staiunilor n de locaitile primire turistice turistice turistice atestate din de ca staiuni de interes staiuni turistice naional de de interes interes si local naional naional naional

2)

- organizarea de Minister de evenimente de promovare i dezvoltare a turismului, cu precdere trguri, burse, manifestri din cadrul expoziionale, structurilor - organizarea de ctre Minister, de cursuri de formare profesional n domeniul turismului pentru personalul - finanarea de ctre Minister a programelor de acreditare a sistemului de management a calitii pentru administrarea naional - se acord prioritate n cadrul programelor speciale de investiii cu finanare de la bugetul de stat i din fonduri europene pentru staiunile turistice de interes naional. staiunii interes - finanarea de ctre a serviciilor n vederea elaborrii planurilor de dezvoltare a staiunilor turistice de interes

Atestarea statiunilor turistice are ca scop crearea cadrului necesar pentru protejarea si conservarea potentialului turistic si satisfacerea necesitatilor de odihna si de recreere a populatiei, intr-o zona protejata si declarata ca atare conform legii. Statiunea turistica se atesta prin Hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerul Turismului si/sau a autoritatii administratiei publice locale. Se atesta ca statiune turistica localitatea cu functii turistice specifice, resurse turistice naturale si cu structuri necesare valorificarii si practicarii turismului, care indeplineste criteriile minime prevazute in normele specifice. Statiunile turistice pot fi atestate ca:
statiuni turistice de interes national statiuni turistice de interes local.

Daca

initiativa

atestarii

apartine

autoritatii

publice

locale,

atunci

se

transmite

Ministerului Turismului o scrisoare de intentie, impreuna cu un studiu de oportunitate din care sa reiasa necesitatea atestarii turistice respective. Ministerul Turismului transmite initiatorului Acordul de principiu care reprezinta acceptul pentru intocmirea documentatiei, sau observatiile sale, in cazul in care cererea mai trebuie fundamentata.

Documetatia pentru atestarea statiunii turistice Documentatia se intocmeste de catre autoritatea administratiei publice locale si va cuprinde:

37/68

a) memoriul de prezentare b) piese / planse desenate c) anexele de sustinere / motivare:

- documentatia de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului, (cf. anexei la Legea nr.50/1991) - fisa statiunii turistice, cu prezentarea detaliata a criteriilor minime indeplinite si, eventual a celor suplimentare - studii si documente care sa sustina atestarea calitatii de statiune turistica si a specificului ei.

Documentatia se depune la Ministerul Turismului care, in termen de 30 de zile, va intocmi proiectul de hotarare a Guvemului pentru atestarea statiunii turistice.

Respectarea criteriilor care au stat la baza atestarii statiunii turistice devine obligatorie pentru autoritatea administratiei publice locale si pentru agentii economici implicati in administrarea si exploatarea statiunii. Orice modificare adusa planului urbanistic general al statiunii turistice va fi avizata si aprobata potrivit legii. Ministerul Turismului va aviza documentatiile pentru constructii cu specific turistic din perimetrul statiunii turistice, care se prezinta, conform legii, in vederea obtinerii autorizatiei de construire. Tot Ministerul Turismului este cel care poate propune retragerea atestarii unei statiuni turistice in cazul in care nu sunt respectate criteriile minime prevazute initial.

In produsul turistic nu se materializeaza numai serviciile prestatorilor (transport, primire, servirea mesei, tratament balnear, agrement, divertismente ), ci si serviciile proprii agentiilor de turism specializate in comercializarea lor sau in intermedierea diferitelor aranjamente turistice. Tehnica turistica (ansamblul procedeelor si metodelor, imbinate cu arta personala, utilizate in executarea unei operatiuni turistice sau in practicarea profesiunii de turism) opereaza cu o serie de concepte a caror semnificatie, se prezinta astfel (cf terminologiei OMT):

Turism intern - este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari. Turism national - turismul intern al unei tari si turismul emitator realizat de rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari. Turism international - este format din turismul receptor si turismul emitator. Vizitator - este orice persoana care calatoreste spre un loc. Acestia pot fi: turisti si excursionisti Aranjament turistic- ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit.

38/68

Itinerar turistic - traseul pe care se desfasoara o calatorie cu indicarea localitatilor si a punctelor de interes turistic. Itinerarul este strans legat de perioada si de serviciile prestate.

Dupa modul de prezentare, itinerariile turistice pot fi:

Itinerar geografic - reprezentarea graficului ce indica parcursul de realizat, din localitatea de plecare la destinatie. Itinerar generic - redactat de catre organizator anterior efectuarii cheltuielilor de calatorie, pentru a oferi turistului o imagine asupra etapelor pe perioada voiajului, fara precizarea datelor specifice, ci numai cu indicarea detaliata a datelor generice care sa dea o informatie suficienta asupra diverselor particularitati ale deplasarii. Itinerar descriptiv - este analog cu cel precedent (indicarea generica a serviciilor, fara precizarea datelor tehnice) continand descrierea turistica a traseului, localitatilor si obiectivelor ce urmeaza a fi vizitate. Itinerar analitic (tehnic) - itinerarul intocmit in momentul realizarii calatoriei: el contine datele tehnice necesare desfasurarii voiajului si reprezinta un document detaliat, cu indicatii orare, mijloace de transport si serviciile de care va beneficia zilnic turistul. Circuit turistic - itinerarul de vizita a mai multor tari, zone, localitati si puncte turistice, al carui punct de plecare coincide cu cel de sosire.

39/68

2. ACORDAREA DE LICENTE AGENTILOR ECONOMICI DIN TURISM

Agentii economici din turism pot functiona numai pe baza licentei (conform H.G. 238/2001) eliberate de admirtistratia publica centrala de turism, in cazul tarii noastre Ministeml Turismului. Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea de a efectua, in conformitate cu reglementarile din acordurile Internationale la care o tara este afiliata, servicii de calitate si siguranta pentru turisti. Este considerata agentie de turism orice unitate specializata care organizeaza, ofera si vinde pachete de servicii turistice, obligandu-se astfel sa procure, contra cost, calatorilor titluri de transport si servicii turistice (cazare, masa, agrement). Prin licentierea agentilor economici din turism, statul urmareste sa garanteze competenta si solvabilitatea agentilor, dar si ca acestea sa faca fata concurentei neloiale a altor organizatori de produse turistice. Conditiile de acordare a licencelor de turism difera de la o tara la alta. In tara noastra, in functie de complexitatea obiectului de activitate, licentele intalnim: Licente de turism categoria A, acordate agentiilor care au capacitatea sa efectueze urmatoarele activitati: organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern; vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a altor contractate cu alte agentii de turism licentiate; - rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura balneara, asistenta turistica (ghizi), inchirieri de autoturisme, cu sau fara sofer, obtinerea de vize turistice etc; - rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloace de transport, spectacole si manifestari artistice, sportive sau la alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau programului turistic. Licente de turism categoria B, acordate agentiilor care opereaza numai in domeniul turismului intern si desfasoara aceleasi activitati ca in cazul licentelor de turism categoria A.

In vederea licentierii, agentiile de turism trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii minime, specifice fiecarei categorii:

sa detina documente legale de constituire sa aiba prevazut in obiectul de activitate servicii turistice persoanele juridice sa fie inregistrate in Registrul Comertului starea si aspectul cladirii, in care functioneaza agentia, sa fie corespunzatoare amplasarea agentiei intr-o cladire sa permita un acces usor suprafata comerciala a agentiei sa fie de peste 6 m2 spatiul comercial sa fie utilizat exclusiv pentru turism seful agentiei sa fie posesor de brevet pentru turism personalul de servire al agentiei sa fie calificat si sa fie cunoscator de limbi de circulatie internationala sa aiba un corp de ghizi calificati sa aiba un fond de garanfie sa editeze pliante turistice 40/68

- sa utilizeze mijloacele de transport ale agentilor economici licentiati in transport - sa utilizeze numai autocare clasificate - sa asigure servicii de cazare si masa numai in unitati clasificate - sa afiseze la loc vizibil preturile, tarifele si comisioanele practicate, ca si conditiile generale de vanzare, conform unui model-cadru - sa dispuna de mobilier de birou si de mijloace de telecomunicatii.

Licentele eliberate sunt valabile pe o perioada de 5 ani, iar la expirarea termenului vor trebui sa se ceara eliberarea unora noi. Dosarul pentru eliberarea licentelor de turism se realizeaza pe baza unui dosar, in baza unei documentatii, care trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:

1. Cerere tip de eliberare a licentei 2. Copie a hotararii judecatoresti de infiintare a agentului economic din care rezulta obiectul de activitate, structura actionariatului 3. Copie dupa certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului 4. Dovada constituirii fondului de garantie 5. Copia dupa brevetul pentru turism al sefului de agentie 6. Copia dupa contractul de munca al persoanei ce detine brevetul pentru turism inregistrat la Directia de munca si protectie sociala judeteana 7. Copia actului de detinere a spatiului 8. Fisa tip de prezentare a agentiei dc turism 9. Machetele documentelor de decontare folosite 10. Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate pentru eliberarea licentei
Documentatia avizata de organul de turism se transmite Ministerului Turismului care, prin compartimentul de specialitate (Directia Generala de Autorizare), verifica la fata locului modul indeplinire a conditiilor necesare functionarii agentiei de turism. Termenul de solutionare a cererii este de 30 de zile de la data inregistrarii documentatiei complete. In cazul in care intervin schimbari (sediul, titularul licentei, inscrierea/radierea unei filiale) se va depune un set de documente la acelasi compartiment de specialitate. Licenta pentru turism se afiseaza obligatoriu in incinta agentiei, la vedere, pentru a fi cunoscuta de turisti. Agentii le de turism au obligatia sa respecte conditiile de licenta, nerespectarea acestora fiind sanctionata cu suspendarea lor temporara sau definitiva. Radierea licenei de turism a agentiei, respectiv a filialei acesteia se va prezenta urmtoarea documentaie: a) cerere; b) licena de turism i, respectiv anexa licenei de turism, n original. Suspendarea licentelor de turism se va face de catre Ministerul Turismului, in cazul in care se constata nerespectarea uneia dintre situatiile prevazute la art. 8 din HG 238 / 2001, sau daca cu ocazia verificarilor efectuate

41/68

in vederea avizarii licentei de turism, se constata ca nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acesteia. Suspendarea se face pe o perioada de pana la un an. Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada in care agentul economic nu are incheiata polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate a agentiei sau de faliment. Pentru serviciile agentilor economici din turism sunt percepute anumite tarife. Tarifele trebuie aprobate de catre Oficiul de Autorizare si Control in Turism (0. A. C. T).

2.1.Clasificarea structurilor de primire turistice. Criterii de clasificare

La nivelul unei structuri de primire in agroturism, au fost distinse trei tipuri de nevoi care trebuie satisfacute, la trei niveluri. Acestea sunt: 1. Nevoi complementare 2. Nevoi decisive 3. Nevoi de baza

Pensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de cazare este de maxim 30 de locuri, respectiv 10 camere. Pentru aceasta structura de cazare se pot obtine un numar de margarete intre 1 si 5. Potrivit Ordinului nr. 510/ 2002, sunt prezentate criteriile minime care trebuie indeplinite pentru fiecare numar de margarete in parte (1-2 margarete , 3-5 margarete):

A. Criterii SPECIFICE fiecarei categorii

Pentru 1-2- margarete: spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor, grup sanitar comun (o cabina de dus si un spalator la 10 locuri ; o cabina de dus la 15 locuri), incalzire cu soba de teracota sau cu alte echipamente admise de normele PSI, suprafata minima a camerelor (pentru camere cu 2 paturi) de 11-12 mp, numarul maxim de paturi simple / camera : 3 la 1 margareta si 4 la 2 margarete, pat cu saltea de orice tip, dulap de haine, veiozatelevizor si aparat de radio in spatii comune

Pentru 3-5 margarete. curte cu amenajari florale, suprafete de joaca pentru copii, parcare proprie, sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de calitate superioara si cu inventar de servire de calitate, camere cu grup sanitar propriu (cada sau cuva de dus, lavoar si WC), incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, numarul maxim de paturi simple / camera : 2, suprafata minima a 42/68

camerelor (pentru camere cu 2 paturi) 13-20 mp, pat cu somiera cu saltea sau cu saltea relaxa, mobilier uniform si de calitate superioara, dulap de haine, veioza, perdele transparente, televizor si aparat de radio, plita electrica sau cu gaze, vase si ustensile de bucatarie din inox, telefon la dispozitia turistilor, perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii, perii pentru haine si pantofi, pahare (2 buc/persoana).

B. Criterii COMUNE tuturor categoriilor Anexele gospodaresti pentru cresterea animalelor vor fi amplasate si intretinute astfel incat sa nu creeze disconfort turistilor, constructia sa fie in stare buna, caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare sa fie bine intretinute, accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare sa fie direct, fara a trece prin alte camere, folosite pentru dormit, racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare, plapuma/pled/paturi (2 bucati/persoana), perne mari, cearceaf pentru pat si cearceaf plic, masa si scaune, cuier, oglinda sau toaleta, prosoape pentru fata (1 buc./persoana). Procedura de clasificare a unei pensiuni agroturistice In scopul protectiei turistilor, serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistica clasificate. art 1, al.(2), HG nr 1328 din 27 dec 2001. Asadar, pentru ca o pensiune sa functioneze legal, trebuie sa fie clasificata, adica trebuie obtinut un certificat de clasificare si, o data cu el, un numar de margarete, in functie de conditiile de mai sus. Pasii care trebuie parcursi in vederea clasificarii: Etapa 1 : Autorizarea persoanelor fizice, respectiv alegerea unei forme juridice prin care sa va desfasurati activitatea; exista trei forme principale de autorizare, si va prezentam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica: - Persoana Fizica Autorizata (PFA) - Asociatia Familiala (AF) - Societatea comerciala (SC) Etapa 2 : Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: - certificat constatator de la registrul Comertului din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului - avize si autorizatii legale: PSI, sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si protectia muncii, dupa caz - Certificatul de Inregistrare la Registrul Comertului a PFA, AF sau SC ( in functie de ce ati ales dvs mai sus) 43/68

- schita privind amplasarea si adresa unitatii - schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor si a spatiilor de alimentatie - aviz specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului - copie dupa actul doveditor al pregatirii profesionale in domeniu activitatilor de turism, eliberate de institutii autorizate de Ministerul Educatiei Nationale si de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - certificat de inmatriculare - actul constitutiv (pentru SC) sau autorizatia de functionare (in cazul PFA sau AF) - cerere de eliberare a certificatului de clasificare Etapa 3 : Documentatia de clasificare se trasmite reprezentantului zonal al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Directia Generala de Autorizare si Control (MTCT DGAC), cu minim 60 de zile inainte de darea in folosinta a structurilor de cazare sau alimentatie;

Etapa 4 : Specialisti din cadrul MTCT DGAC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor judetene locale sau asociatii profesionale de turism, vor verifica daca pensiunea indeplineste criteriile legale si vor acorda un certificat de clasificare .

Etapa 5 : Reclasificarea pensiunilor deja clasificate, respectiv din 3 in 3 ani este necesara aplicarea vizei pe autorizatia de functionare; trebuie sa solicitati aceasta avizare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizatiei sau de la ultima viza. Placheta cuprinznd mentiunea "Clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia, nsemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc vizibil, n exteriorul cldirii, conform legii. Procedura de clasificare este, din pacate, destul de complicata; va sfatuim sa cereti sfatul proprietarilor de pensiuni deja clasificate, primariilor din localitate sau asociatiilor profesionale active in turism pe care le cunoasteti.

Drepturi si obligatii ale agentilor economici implicati in activitatile turistice Ca si agenti economici cu activitate in turism, aveti urmatoarele drepturi si obligatii, conform legii:

44/68

DREPTURI are dreptul de a presta si comercializa servicii turistice, in conditiile legii are dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii generale, din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa, privind stategia si programele de dezvoltare ale turismului are dreptul de a fi inclusi, la cerere, in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului are dreptul de a participa la actiunile de promovare (nationala si internationala) si sa fie inclusi in cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice are dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii, conform prevederilor legale, in scopul stimularii activitatii de turism are dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaza servicii turistice, corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva

45/68

OBLIGATII are obligatia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii, conform certificatului de clasificare are obligatia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate are obligatia de a functiona numai cu personal clasificat are obligatia de a afisa, in forma vizibila si clara, lista serviciilor si a tarifelor practicate are obligatia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice prestate are obligatia de a asigura protectia turistilor care utilizeaza serviciile turistice are obligatia de a proteja bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa sigure despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii, conform legii are obligatia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic, in acelasi timp asigurand protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator are obligatia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc.

2.3. CLASIFICAREA RESTAURANTELOR/ UNITATI DE ALIMENTATIE

Una din cele mai vechi legi care impunea clasificarea hotelurilor ca o condiie pentru obinerea licenei de funcionare, a fost cunoscuta in Italia (1937) si care prevedea o clasificare de la 1 - 4 stele, plus o categorie lux, acest sistem pstrndu-se si astzi. Structurile hoteliere sunt clasificate dup unul sau mai multe sisteme. Astfel, in unele tari, guvernele controleaz aceasta activitate de clasificare pe baza unor standarde publice pentru echipamente si servicii (Italia, Frana, Grecia, Spania). In alte tari, clasificarea se face de ctre asociaiile hoteliere naionale care elaboreaz criteriile si procedura de clasificare. Unele tari au un sistem de clasificare de 4 stele, iar altele de 5 stele. De exemplu, Frana si Spania au sistemul de clasificare de 4 stele, plus o categorie de 4 stele luxe, dar pentru care se clasifica foarte puine unitati. In Franta, ministerul turismului stabilete existenta hotelurilor omologate si neomologate. In Marea Britanie, hotelurile sunt clasificate de Tourist Board (Oficiul pentru turism), in hoteluri de 1 -5 coroane (crowns). 46/68

In Germania, Federaia Hotelurilor si Restaurantelor DEHOGA, in colaborare cu asociaiile si camerele de comer ale landurilor, au elaborat un sistem de clasificare, care stabilete criteriile si modalitatile de clasificare. Clasificarea este voluntara si se acorda la cerere prin completarea unui chestionar de autoevaluare. Sistemul de clasificare este de la 1 5 stele (Tourist, Standard, Komfort, First Class si Luxus). In Elveia, sistemul este realizat de Asociaia naionala a hotelurilor, clasificarea fiind voluntara si se bazeaz pe autoevaluarea hotelului. Criteriile minime de clasificare conform standardelor din Elveia sunt: accesul, personalul, securitatea, serviciile oferite, dotarea spatiilor, si referiri la calitatea serviciilor: prima impresie, salutul, zmbetul, amabilitatea, informaiile oferite. In SUA, in vederea clasificrilor inspectorii viziteaza anual proprietatile clasificate. Procedura de clasificare se realizeaz prin intermediul Mobil Star Guide (Mobil Travel Guide), cu o clasificare de la 1 la 5 stele, aici prevazandu-se ca, in afara de incadrarea in standardele de functionalitate, fiecare client sa fie tratat ca un VIP. A doua organizatie de clasificare este American Automobile Association Diamond Rating ( AAA Tour Book), cu o clasificare de la 1 la 5 diamante. Iata de ce, datorita sistemelor variate de clasificare, bazate pe diferite standarde, acestea nu permit o comparatie calitativa a hotelurilor din tari sau regiuni diferite. Cu toate acestea, se observa o tendinta de generalizare a sistemului de clasificare de la 1 la 5 stele, clasificarea fiind facuta pe standarde unanim acceptate. In acest sens, pentru crearea unui cadru unitar de clasificare, chiar din anul 1969, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT), predecesoarea OMT, a realizat primele standarde internationale pentru clasificarea hotelurilor si a altor structuri similare. Ulterior, in anul 1975 si apoi in anul 1988, s-au elaborat noi standarde de clasificare. Aceste standarde au prevazut o serie de conditii minime de clasificare, cum ar fi: numarul minim de camere (10), standarde stricte privind instalatiile sanitare si de igiena, pentru baile clientilor si personalului, standarde stricte pentru serviciile de curatenie si igiena, materialele de constructie si utilajele, mobilierul si decoratiunile trebuie sa fie de calitate si adaptate la categoria de incadrare, intregul personal trebuie sa fie calificat intr-o institutie de invatamant hotelier, trebuie asigurata securitatea clientilor, toate unitatile trebuie sa asigure standarde minime de servicii si confort si sa fie prevazute cu servicii medicale de prim ajutor. *** Standardele specifice lanturilor hoteliere sunt mai complexe, cuprinzand referiri de ordin constructiv, de dotare, de securitate, de servicii, de personal, operationale, de calitate.

47/68

Clasificarea tipologica a structurilor de primire din turismul international, se face in functie de diferite criterii, cum ar fi: specificul, serviciile oferite, amplasarea, forma de proprietate sau administrare, gradul de mobilitate. Astfel, in practica, se intalnesc urmatoarele tipuri de unitati de cazare turistica: IMOBILE: private (resedinte secundare, time-sharing etc), in mediul rural (pensiuni, ferma taraneasca), cu scop lucrativ (locuinte sezoniere, camere de

oaspeti), colective (hoteluri, moteluri, vile, sate de vacanta, campinguri, cluburi), colective pentru turismul social (colonii de vacanta, hanuri pentru tineri, tabere, refugii montane) MOBILE: private (rulote, nave iahturi, salupe, barci), cu scop lucrativ (ambarcatiuni locuite, nave, rulote), in mediul rural (camping la ferma, camping neorganizat, rulote), colective (nave de croaziera, camping, caravana).

48/68

*** Date despre principalele grupuri si lanturi hoteliere din lume *** Calendarul manifestarilor turistice din 2010 si 2011 *** lista hotelurilor din Romania intrate in circuitul lanturilor internationale

Clasificarea structurilor turistice se poate face dupa mai multe criterii; vom enumera urmatoarele: *din punct de vedere (dpv) al tipologiei * dpv al categoriei de incadrare * dpv al destinatiei * dpv al amplasarii * dpv al fluctuatiei turistice * dpv al dimensiunii * dpv arhitectural

Pentru a se ncadra in una din categoriile de clasificare, structurile de primire trebuie sa ndeplineasc Criteriile obligatorii prevzute in OMT 510 / 2002, Anexa 1.1.a, pe urmtoarele grupe: 1. starea generala a cldirii: aspect, firma, nsemne distinctive, parcare, rampa de acces pentru persoanele cu deficiente fizice etc. 2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente..... 3. instalatii: ... ..................................

In anexa 1.1.b sunt prevazute Criterii suplimentare (facultative) de evaluare referitoare la constructii instalatii si dotari, alte servicii, spatii de agrement si fitness, centre de afaceri etc.

Alte criterii de clasificare a unitatilor hoteliere a. in functie de dimensiunea constructiva si capacitatea de cazare: hoteluri de capacitate mica (50 camere), de capacitate medie (50 150 camere), de capacitate mare (150 300 camere), de capacitate foarte mare (peste 300 camere).

49/68

b. In functie de variatia fluxurilor turistice: structuri de primire cu un singur varf de sezon (vara), structuri cu doua varfuri de sezon (vara si iarna), din statiunile montane si cele balneoclimaterice si structuri cu caracter permanent neafectate de factorii sezonieri aflate in localitatile urbane sau de-a lungul arterelor intens circulate c. In functie de destinatie (motivatie): unitatile pentru oamenii de afaceri, de vacanta, pentru tratament, pentru sportivi, pentru tranzit.

Clasificarea restaurantelor si altor unitati pentru turism cste reglementata prin Hotarare de guvern. Sunt clasificate ca restaurante pentru turism, unitatile a caror clientela este in principal turistica, au amenajari corespunzatoare pentru un confort minim si in perfecta stare de intretinere generala si a caror exploatare este asigurata in conditii satisfacatoare de moralitate si competenta profesionala. Restaurantele pentru turism sunt clasificate pe categorii prin acordarea de stele (incepand cu " 1 stea" pana la categoria "4 stele" -5 stele si lux 6), dupa caracteristicile si cerintele determinate pentru fiecare categorie de local in parte. Clasificarea restaurantelor pe categorii se face prin acordarea de stele,.

Cererile pentru clasificare sunt formulate de catre patroni si sunt eventual insotite de avizul organizatiei profesionale la care sunt afiliati cei interesati. Cererile insotite de raportul vizitei sunt prezentate pentru examinarea unei comisii. In urma depunerii cererii se va dispune efectuarea unei vizite la restaurantele a caror clasificare este solicitata. In cazul in care un restaurant de turism nu raspunde conditiilor cerute, se dispune declasificarea acestuia, in baza avizului aceleiasi comisii. Potrivit reglementarilor existente, reclasificarea restaurantelor pentru turism se efectueaza periodic.

50/68

3. Brevetarea persoanelor fizice care conduc activitati de turism

Pentru a putea conduce unitatile prestatoare de activitati turistice, persoanele fizice trebuie sa beneficieze de brevete pentru turism care constituie, de fapt, actul prin care se atesta capacitatea profesionala si probitatea morala a acestora. Conducerea operativa a agentiilor de turism, a filialelor acestora din alte localitati, a hotelurilor, a motelurilor, campingurilor (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satelor de vacanta, cabanelor si a unitatilor de alimentatie pentru turism de categoria I si lux, cu o capacitate mai mare de 50 de locuri la mese, se asigura cu persoane care detin brevete de turism. In functie de nivelul si complexitatea pregatirii profesionale a managerului, brevetele in turism se acorda pentru urmatoarele categorii de functii: 1. manageri in activitatea de turism 2. directori de agentie de turism tour-operatoare 3. director de agentie de turism detailista 4. director de hotel 5. director de restaurant 6. cabanier

In vederea obtinerii brevetului de turism, persoana in cauza trebuie sa prezinte urmatoarea documentatie: 1. cererea tip de eliberare a brevetului 2. dovada asupra permisului de munca in Romania (pentru cetateni straini) 3. curriculum vitae din care sa reiasa pregatirea si experienta profesionala, plus declaratia Declar pe propria raspundere ca datele cuprinse in prezentul inscris sunt reale, iar in cazul in care se constata contrariul, sa-mi fie anulat brevetul de turism 4. copie dupa actul de identitate 5. copii ale actelor de studii si ale documentelor de atestare a perioadelor lucrate in turism 6. cazierul juridic, daca este cazul 7. atestat de limba straina de circulatie internationala (cu exceptia cabanierului si a directorului de agentie de turism detailista) 8. atestat de limba romana pentru cetateni straini 9. caracterizare de la ultimul loc de munca, daca este cazul 10. dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate

Brevetele de turism sunt valabile pe durata nelimitata. In situafia in care detinatorul unui astfel de brevet isi schimba locui de munca, documentul isi pastreaza valabilitatea pentru aceeasi functie.

51/68

Brevetul de turism se retrage de catre Ministerul Turismului in urmatoarele situatii: cand nu mai sunt indeplinite criteriile care au stat la baza eliberarii acestuia cand, din motive imputabile titularului brevetului, acestuia ii este anulata licenta de turism sau ii este retras certificatul de clasificare a structurii de primire

Neacordarea sau retragerea licentei sau a brevetului de turism, ca si neavizarea sau suspendarea licentei de turism pot fi atacte la instanta de contencios administrativ in conditiile legii. Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nusunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiune: desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economice cu licenta de

turism suspendata, neavizata sau cu viza epirata nerespectarea obiectului de activitate inscris in licenta de turism, corespunzator tipului de licenta de turism

obtinut desfasurarea de activitati turistice in alte sedii decat cele inscrise in licenta de turism neasigurarea conducerii de catre persoane posesoare de brevet de turism a agentiilor si structurilor de primire

turistice pentru care este stabilita aceasta conditie nerespectarea conditiilor si criteriilor in baza carora s-a eliberat licenta de turism neafisarea la loc vizibil a licentei de turism

Criteriile minime, in baza carora se elibereaza brevetele pentru turism vizeaza, in principal, cetatenia (sa fie de ceta|enie romana; sa fie cetatean al Republicii Moldova; sa fie cetatean strain si sa aiba domiciliul permanent in Romania) si pregatirea profesionala a acestora (sa fie absolvent de invatamant superior, cu vechime in turism de minim 1 an si curs de formare manageriala in industria hoteliera); sa fie absolvent al unor cursuri postliceale in domeniul turistic si hotelier si sa faca dovada unei activitati in turism de minimum 2 ani si curs de formare manageriala in industria hoteliera si turism, specific functiei; sa fie absolvent de liceu cu profil de turism sau hotelier si al unui curs dc formare manageriala in industria hoteliera si turistica, specific functiei, cu o vechime de 2 ani; sa fie absolvent de liceu si al unui curs cu profil turistic sau hotelier sau sa faca dovada unei activitati specifice de minimum 3 ani; sa posede recomandarea favorabila de la ultimul loc de munca din domeniul turismului, sa nu aiba cazier judiciar. de adaugat legile, ordonante cu privire la brevetare si licentiere !!!

52/68

Seminar nr. 5 Indicatoare turistice (conform legislatiei nationale in vigoare)

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt: a) indicatoarele de directie sunt: indicatoare de directie simple, care au o lungime de 68 cm si o latime de 28 cm, si indicatoare de directie duble, care au o lungime de 78 cm si o latime de 28 cm; b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm si 63 cm/87 cm), in functie de volumul de informatii pe care il contin, si sunt amplasate pe verticala sau pe orizontala, pe un picior sau pe doua picioare; c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor contine informatii despre traseele turistice montane marcate si principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezinta.

Pe indicatoarele de la intrarile si iesirile de pe traseu vor fi trecute si dificultatile drumetiei astfel: - pericol de avalansa - cornisa pe traseu - dificultati alpine (pasaje, saritori) - conditii meteo care pot influenta substantial parcursul - orientare dificila - panta mare si alunecoasa

d) tablele toponimice (cu nume de locuri) sunt indicatoare pentru lacuri, rauri, monumente ale naturii, varfuri de munte, sei importante, pentru alte obiective culturale si de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticla, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, in culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel: - tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare alba pe fond de culoare albastra sunt pentru lacuri si rauri; - tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare galbena sunt pentru monumente ale naturii; - tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare alba sunt pentru alte obiective de interes turistic. Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea si implantarea lor se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii: - stalpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m inaltime si de 0,10 m 0,12 m grosime; stalpii se vor ingropa in fundatii solide, la o adancime de 0,50 m - 0,70 m; - paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe directia de mers, iar sagetile, pe directia axului traseului;

53/68

- sagetile indicatoare de directie vor mentiona obligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pana la acesta si semnul de marcaj; - tablele indicatoare, care se vor instala in punctele de convergenta (raspantie) a mai multe trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu urmatoarele informatii inscriptionate unele sub altele: semnele de marcaj, directiile de mers si timpul, unele indicatii speciale (Drum periculos; Atentie, cad pietre.) Locurile de incepere a traseelor turistice montane, precum si intersectiile traseelor marcate vor avea amplasate obligatoriu, in ambele sensuri, indicatoare confectionate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibra de sticla.

Semne utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeaza urmatoarele semne: a) banda verticala - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite si magistrale, care sunt, de regula, trasee de creasta b) crucea cu brate egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legatura c) triunghiul echilateral - pe fond alb - si punctul intr-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare d) punctul cu cercuri duble de culoare alba si rosie pentru traseele dus-intors.

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: rosu, galben si albastru, obligatoriu pe fond alb. Pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale semnele de marcaj vor indeplini urmatoarele conditii de detaliu tehnic: a) se vor incadra intr-un patrulater imaginar cu laturile de 16-20 cm; b) benzile de culoare vor avea o latime de 6 cm, iar cele de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm); c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare alba, de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm); d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare alba, o latime de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm); e) crucea de culoare va avea cele doua benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm); f) semnele de marcaj se vor aplica in ambele sensuri de circulatie, la distante astfel apreciate incat sa fie usor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe directii de mers si la inaltimea de 1,5-2 m fata de sol g) in golurile alpine si in poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stalpi confectionati din tevi metalice; stalpii vor fi vopsiti mai intai cu grund de protectie, apoi cu vopsea de culoare alba si neagra, in dungi alternative de 30 cm latime, vor fi prevazuti la partea inferioara cu gheare pentru fixarea in fundatii de ciment si apoi, in pamant si la partea superioara, cu o paleta pentru semnele de marcaj

54/68

h) pentru protectia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisa fixarea in cuie a altor indicatoare i) in zonele stancoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatra, implantate in gramezi de pietre, cimentate, cu o inaltime de 0,4-0,6 m j) in zonele in care traseul turistic montan este bine trasat si nu are ramificatii nu se va face exces de semne, dar se vor marca in mod deosebit intrarile in padure (din drumuri, poieni, goluri alpine, vai) prin unul sau mai multe semne usor vizibile k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, in grup, unul sub altul, si nu alternativ, la distante mari unul de altul; in zonele stancoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal l) in punctele de inflexiune a directiei de mers a potecii se vor aplica sageti bicolore (culoarea alba + culoarea marcajului), care vor indica unghiul directional; sageata va avea o lungime de 40-50 cm, o latime totala de 8-10 cm si unghiul directional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade si de 120 grade m) in zone deosebit de circulate si expuse fenomenului de ceata marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atentionare acustic sau vizual, actionat electric sau mecanic; in cazul cabanelor functionarea acestui sistem va fi in responsabilitatea cabanierului n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante si rezistente la ger, caldura, soare, umezeala si agentii poluanti corosivi o) se va evita marcarea drumurilor publice si a drumurilor forestiere altfel decat prin tablite indicatoare, la capetele acestora; in cazul in care un traseu turistic montan se interfereaza cu un drum public, traseul va fi marcat astfel incat sa fie bine relevate intrarile si iesirile din drumul public.

55/68

Clasificarea traseelor turistice Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate si nivelul de echipare a turistilor.
a) Timpul de mers se inscrie in fisa tehnica si pe indicatoare, exprimat in ore, fractiuni de ora si, mai rar, in minute si se va calcula astfel: - pe teren plat si pe pante mici, 4 km/h; - in urcus, pe poteca amenajata, 350 m diferenta de nivel/h; - in urcus, pe poteca neamenajata, 250 m diferenta de nivel/h; - in coborare, pe poteca amenajata, 450 m diferenta de nivel/h; - in coborare, pe poteca neamenajata, 400 m diferenta de nivel/h. La o ora de mers se adauga 10 minute necesare odihnei. Distanta in kilometri se utilizeaza in calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat si cu maximum 20% de mers pe panta cu inclinare de maximum 10 grade. Pentru calcularea distantelor si timpilor de mers se efectueaza masuratori pe teren si pe harta. b) Sezonalitatea este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in: trasee de primavara si de toamna, trasee de vara si trasee de iarna. c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in: - trasee cu grad mic de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 3-6 ore; diferenta de nivel 300-700 m; efort fizic moderat, care nu necesita pregatire fizica speciala; - trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 4-8 ore; diferenta de nivel - 500-1.000 m; efort fizic sustinut numai pe unele etape ale traseului, care necesita o conditie fizica si orientare bune; - trasee cu grad mare de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 5-9 ore; diferenta de nivel - 800-1.500 m; efort fizic continuu si intens, care necesita o foarte buna conditie fizica si antrenament inainte de abordarea traseului. d) Nivelul de echipare solicitat drumetilor este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in: - trasee care nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfasoara pe poteci amenajate, drumuri forestiere si nu prezinta portiuni accidentate; - trasee care necesita echipament de drumetie de complexitate medie; acest tip de traseu se desfasoara pe poteci cu portiuni accidentate, grohotisuri, pante alunecoase cu grad de inclinare mediu; - trasee care necesita echipament de drumetie special si complex; acest tip de trasee se desfasoara pe poteci accidentate, putin conturate si/sau pe portiuni fara poteca, cu pante abrupte care necesita uneori ajutorul mainilor pentru ascensiune.

SERVICII AGROTURISTICE

Capitolul 1
56/68

1.1. Istoric al turismului 1.2. Factorii care influeneaz dezvoltarea turismului 1.3. Forme ale turismului

1.1. Istoric al turismului
Turismul este cea mai mare industrie a nceputului de mileniu, aici intalnindu-se diferite forme de turism incepand de la turismul rural pana la turismul de afaceri, aceasta fiind una dintre cele mai pretentioase, dar totodata si cea mai scumpa dintre activitatile turistice.

1.1.1. Scurt istoric al turismului Istoria turismului este considerata ca fiind aparuta odata cu aparitia agriculturii, care odata cu necesitatea dezvoltarii schimburilor comerciale la distante din ce n ce mai lungi, s-au dezvoltat si modernizat treptat si serviciile aferente acestor deplasari, in special in orasele prin care treceau micii comercianti, acestia generand o nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Sa inregistrat un avant deosebit in perioada marilor imperii, in special in orasele din Egipt, Persia, Grecia, aceasta facilitand cresterea comertului, dar implicit si a calatoriilor. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins n tot imperiul a facut posibil schimbul de produse din Italia n Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pna n Marea Britanie. Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica, reducnd temporar si calatoriile. Este bine de stiut ca, din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate si factorul de continuitate n relatiile dintre diverse popoare, din aceasta cauza chiar din secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si instrumente de plata cum ar fi: cambiile, politele de asigurare si contractele de comision. Odata cu Evul mediu, timp in care se face simtita o reluare a cresterii activitatilor economice si mai ales odata ce uscatul si marea devenisera cai mai putin periculoase, s-a inregistrat o accelerare a comertului. Este de asemenea perioada in care nivelul mortalitatii scade, iar conditiile de viata se mbunatatesc, avand loc chiar o crestere demografica, ceea ce a insemnat o sursa mai mare de consumatori, de producatori, de forta de munca. Dezvoltarea unor astfel de centre comerciale timpurii se realiza in jurul cailor de comunicatie sau a drumurilor comerciale, 57/68

langa porturi sau locurile de tranzit a marfurilor, langa centrele militare sau religioase sau langa piete.

1.1.2. Georgrafia turismului Cei doi poli ai comertului international erau Mediterana si Nordul, de aceea vor aparea doi poli comerciali puternici: de o parte Italia si Spania, iar de cealalta parte Germania de Nord, aceasta generand doua tipuri de negustori: italianul si hanseatul, fiecare cu propriile caracteristici. ntre cele doua exista nsa o zona de contact cu un caracter de originalitate, aceasta fiind functia de producator, de aceea exact in aceste zone se vor dezvolta importante centre manufacturiere si industriale. Totusi, desfacerea produselor se vor face nu numai pe aceste teritorii, dar si la sute si chiar mii de kilometri, negustorii itineranti fiind astfel nevoiti sa faca fata unor piedici dintre cele mai diverse, incepand cu cele naturale, cele legate de mijloacele de transport, dar si de siguranta, toate fiind inca rudimentare. La acestea se adauga obstacole venind din drepturile de trecere prin anumite vami, taxe percepute in unele orase, la traversarea unor poduri sau tranzitul pe pamanturile anumitor mosieri, toate acestea datorita diviziunii teritoriale si politice. Au existat si cazuri in care la initiativa negustorilor si din propriile resurse financiare s-au construit lucrari importante, precum podul suspendat (primul de acest fel) care n 1237 va deschide prin Gothard cea mai scurta cale ntre Germania si Italia. 1.1.3. Mijloace i ci utilizate in turism In aceste conditii, la problemele si riscurile cu care se confrunta calatorul de afaceri se adaugau o serie de cheltuieli importante, in functie de natura marfii transportate. Astfel, produsele rare si scumpe (matase, postavuri de lux si articole cu pret mare, dar volum mic - necesare n cosmetica, farmacie, bucatarie) costul unui transport se situa la 20 25% din valoarea marfii, insa pentru marfurile sarace, produsele grele, voluminoase si cu valoare redusa (grnele, vinul, sarea) cheltuielile de transport putea ajunge si la 150% peste pretul marfii. De aceea, calatorii medievali preferau transportul pe apa, desi si acesta avea limitele sale (naufragiu, pirateria, capacitatea mica, rapiditatea). Sa nu uitam ca, tot in evul mediu s-a dezvoltat cea mai mare ruta a calatoriilor de afaceri din toate timpurile Drumul Mtsii. Este vorba de o multime de rute ce legau Asia de Europa, pe care se transportau o varietate de marfuri. Tot pe aceasta ruta au fost importate n Europa, pe langa bunuri si progresul altor popoare (ex. praful de pusca, cunostiinte de astrologie si medicina). 58/68

Toate acestea, au dus la stimularea dezvoltarii echipamentelor de cazare si alimentatie necesare calatorilor si a caravanseraiurilor (servicii de transport cu camile si ghizi). Este important de amintit faptul ca, de-a lungul istoriei au existat, pe langa negustori, alte trei mari categorii profesionale care au practicat calatoriile. Este vorba de preotii tuturor religiilor ce calatoreau fie n scopul introducerii religiei respective, fie pentru ntlniri ale conclavurilor, fie pentru pelerinaje. A doua mare categorie o reprezentau soldatii si n particular mercenarii, ce calatoreau fie pentru a lua parte la batalii, fie pentru a se muta n teritoriile ocupate. A treia mare categorie era formata din muncitorii ce migrau temporar n cautarea unui loc de munca (pentru cteva luni pe an atunci cnd n satele lor nu aveau de lucru). Interesant, este ca aceste 3 categorii profesionale, mpreuna cu comerciantii, reprezinta si in perioada contemporana principalele elementele care determina formarea turismului de afaceri. In secolul XVIII-XIX, putem deja vorbi despre un alt tip de turism (de afaceri), care s-a dezvoltat in primul rand datorita revolutiei industriale, a dezvoltarii imperiilor, dar si a mbunatatirii retelei de drumuri, in special datorita aparitiei cailor ferate. Dupa aceasta perioada, turismul cunoaste un adevarat boom, in special datorita cresterii consumului, dar si dezvoltarii facilitatilor oferite turistilor.

59/68

1.2. Factorii care influeneaz dezvoltarea turismului

Tendinte actuale ale turismului 1. Tendinta de crestere datorita factorilor economici, demografici, politici, sociali 2. Cresterea se datoreaza dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizatii, obiceiuri, dar si datorita progresului tehnic inregistrat in domeniul transporturilor 3. Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti si incasarile/cheltuielile din turismul international 4. Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice (confirmand pozitii de lider)

Impactul activitatii turistice Presupune o cerere specifica de bunuri si servicii si o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea structurilor si serviciilor turistice Antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii Apare ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale Face parte din structura comertului invizibil mondial (fiind 1din principalele componente) Comertul invizibil- o forma a schimburilor internationale care nu au ca obiect o marfa Mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari Reprezinta o cale de valorificare a resurselor naturale(peisaje, ape minerale/termale, climat) Asigura prosperitatea zonelor defavorizate(parghie de atenuare a dezechilibrelor inter-regionale Contribuie la asigurarea circulatiei banesti si chiar cresterea veniturilor in sectorul turistic, prin cheltuielile efectuate de turisti Impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza pentru a-si diversifica oferta turistica Efectele turismului se rasfrang si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber Reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie, favorizand comunicarea si schimbul de idei si de informatii etc. Efect indus asupra intregii economii nationale (veniturile celor ce lucreaza in turism sunt reinvestite in vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie)

60/68

1.4. Factori care determin evoluia turismului n Romnia Numeroi teoreticieni au ncercat s descopere i s analizeze factorii care contribuie la dezvoltarea i amplificarea fenomenului turistic, precum i mrimea i sensul aciunii lor. Totui, intercondiionarea i simultaneitatea aciunii acestora fac destul de dificil descifrarea aportului fiecruia dintre factori. n practic, activitatea turistic se manifest ca o curs continu ntre cerere i ofert. Cererea turistic rezulta din motivaiile care-i determin pe oameni s caute locuri de odihn, tratament, mbogirea nivelului de cunotine, s ia parte la alte forme de utilizare a timpului liber etc. n acelasi timp insa, cererea este influenat de timpul liber al individului, de veniturile personale i partea din acestea destinat satisfacerii nevoilor turistice. Oferta turistic, la rndul su, depinde de posibilitile de atracie ale unei zone sau ri, cum ar fi : condiiile naturale, valorile istorice i culturale, baza material reprezentat prin unitile de cazare i alimentaie, mijloace de transport, baza de tratament, mijloace de distracie i agrement. n ceea ce privete factorii ofertei, trebuie avut n vedere i diversitatea i calitatea serviciilor, nivelul de pregtire al forei de munc, precum i costul prestaiilor. Una din cele mai importante clasificri a factorilor este aceea care folosete drept criteriu natura social-economic. Astfel, sunt identificai urmtorii factori : 1. Factorii economici - veniturile populaiei, oferta turistic, preurile i tarifele. 2. Factorii tehnici - performanele mijloacelor de transport, parametrii tehnici ai instalaiilor i echipamentelor 3. Factorii sociali - urbanizarea i timpul liber 4. Factorii demografici - evoluia numeric a populaiei, modificarea duratei medii de via, structura pe vrste, sexe, medii i categorii socio-profesionale 5. Factorii psihologici educativi i de civilizaie - nivel de instruire, temperament, dorina de cunoatere, mod 6. Factorii politici - formaliti de frontiere, regimul vizelor, faciliti n turismul organizat. Cu privire la influena factorilor economici, s-a dovedit c dezvoltarea economic a unei ri creeaz condiii pentru locuitorii si de a solicita tot mai multe servicii i, prin urmare, i servicii turistice. Concomitent apar i noi posibiliti pentru valorificarea turistic a unor noi zone. n cadrul turismului exist un anume raport ntre cheltuielile obligatorii generate de necesitile vitale i cheltuielile discreionale, raport ce difer att de la o ar la alta, n funcie de gradul de dezvoltare economic, ct i n cadrul fiecrei categorii economico-sociale. A. Factorii demografici 61/68

B. Factori economici C. Factori politici D. Factori psihologici E. Factori sociali F. Factori de mediu nconjurtor.

Mediul tehnologic este acel element al macromediului, definit de ritmul programului tehnilogic i de amploarea cercetrii tiinifice, care influeneaz toate componentele mixului de marketing al unei firme, ncepand cu produsul uristic (ritmul nnoirii serviciilor, costul lor, calitatea, etc.), continuand cu preurile i canalele de distribuie i ncheind cu soluiile publicitare. A. FACTORII DEMOGRAFICI: Factorii demografici influeneaz n mare msur dezvoltarea activitilor turistice prin creterea numrului populaiei i prin structura acesteia, respectiv structura populaiei pe grupe de varst, structura profesional a populaiei i structura de mediu. Structura populaiei pe grupe de varste selecteaz formele de turism practicate, categoriile de confort solicitatesau volum de cheltuieli destinate acestor activiti. Structura profesional a turitilor este un factor important pentru turism din urmtoarele motive: stimuleaz participarea turistului n funcie de efortul fizic i intensitatea efortului nervos, influeneaz intensitatea cltoriei n raport de veniturile obinute i de durata concediilor care, la randul lor, depind de rolul ocupat n ramurile de activitate. Mediul demografic reprezint pentru firmele de turism unul dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing l abordeaz sub aspect multiplu, cum ar fi: mrimea i structura populaiei; densitatea populaiei; distribuia geografic a populaiei; 62/68

mobilitatea n spaiu a populaiei; varsta oamenilor; celibatatul; rata natalitii; structura socio- cultural, religioas i etnica a populaiei. B. FACTORII ECONOMICI: au un rol esenial n dezvoltarea turismului ca activitate economic. Mediul economic reprezint componena de baz a macromediului, constituit de preuri i tarife, inflaie, venituri, nclinaie spre consum sau spre economii, ciclul economic, etc,. Industrializarea economiei, a avut ca urmare reducerea timpului de munc respectiv creterea bugetului de timp liber, din care o parte poate fi alocat activitilor recreative. Fenomenul turistic este influenat i de creterea veniturilor familiale i personale, mai precis de banii lichizi care rman la dispoziia membrilor societii dup acoperirea nevoilor curente. C.FACTORII POLITICI: Stabilitatea politic stimuleaz dezvoltarea turismului prin liberalizarea plilor, a circulaiei persoanelor, prin stabilitate financiar, facilitai vamale, prin simplificarea formalitilor de trecere a frontierei, prin moduri de acordare a vizelor. Influenand strategiile de marketing ale firmelor mai ales prin politica i legislaia n domeniului turismului, prin limitrile superioare i inferioare inpuse tarifelor, prin barierele sau inlesnirile privinde obinerea vizelor de intrare-ieire n i din ara n scopuri turistice, pot favoriza sau frana dezvoltarea turistic ntr-o anumita zona turistic. D. FACTORII PSIHOLOGICI: Dac elementele de ordin economic sunt cele care asigur condiiile materiale necesare oricrei cltorii, cele politice asigur cadrul de desfurare, elementele psihologice determin necesitatea cltoriei. Omul simte nevoia de evadare din obinuitul de fiecare zi, de deconectarea i de detaarea de agresivitate i de monotonia mediului cotidian, de a-i permite unele liberti, restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora n sensul ,, prestigiului social. E. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul ntre timpul productiv i cel neproductiv (timpul liber). Cu cat durata timpului liber este mai mare cu att ansa pentru participarea turismului crete. Durata timpului liber este consecina modernizrii economiei, ceea ce duce la creterea capitalului de timp liber, din care o parte va fi folosit n scop recreativ. 63/68

Timpul liber apare la sfaritul unei zile, la sfaritul unei sptmani, n perioada vacanelor i a concediilor. n funcie de durata timpului utilizat, apar trei forme de turism: turismul de ngrijire a sntii turismul de recreere la sfarit de saptman i distane mici turismul ocazional. F. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea n spaiu a localitilor,

varietatea formelor de relief, existena sau inexistena deverselor tipuri de monumente ale naturii, posibilitile de acces n zone de mari atracii - cascade, peteri, piscuri, lacuri, peisajuri, etc. Factorii de mediu natural reprezint adeseori cel mai important factor generator de turism. Natura constituie ,,materia prim principal pentru turism. Un mediu nconjurtor curat, echilibrat, n care relieful, puritatea aerului, a apei, peisajul atractiv reprezint elementul care stimuleaz dezvoltarea turismului i mai ales a turismului de recreere, odihn, tratament, vantoare i pescuit. MICROMEDIUL este constituit din agenii care se afl n anturajul imediat al firmei cuprinzand furnizorii de resurse, intermediarii, firmele concurente i clientela. 1. furnizorii de resurse materiale i de munc, prin fora economic de care dispun influeneaz poziia pe pia a firmei de turism. 2. intermediarii sunt firmele specializate care preiau unele activiti pe care firmele de turism nu le pot realiza la fel de eficient, ei fiind constituii n comerciani i ageni. 3. comercianii firme specializate n activitile de vnzare - cumprare a serviciilor turistice, grupandu- se n : detailitii adic agenii care furnizeaz clientelei poteniale informaii asupra voiajelor

posibile, modaliti de transport, condiii de cazare, tarife, etc. angrositii de tipul ,, voiajitilor sau tur-operatorilor, care se interpun ntre furnizorii de

prestaii i detailiti, care pregtesc nainte ca cererea s fie formulat, prodeusele ce vor fi vandute prin detailiti.

64/68

4.

agenii sunt persoane fizice sau juridice care se angajeaz, n numele firmelor de turism sau clienilor, s negocieze contractele de vnzare - cumprare i alte condiii de realizare a serviciilor n turism. 5. clienii reprezint componenta micromediului creia firma de turism trebuie s - i

acorde cea mai mare atenie. Atunci cnd acetia sunt foarte numeroi, ei sunt cunoscui sub denumirea de ,,public, firma fiind obligat s organizeze i s ntrein funcionarea unui compartiment specializat de relaii publice. Dei existena resurselor este esenial pentru dezvoltarea turistic a unei zone, resurse mai modeste i cu valoare mai redus pot fi compensate prin calitatea superioar a serviciilor. Turistul de astzi dorete s i se ofere posibiliti largi de alegere, s gseasc o ofert capabil s satisfac cele mai diferite servicii. Progresul tehnic reprezint un fenomen cu aciune direct asupra creterii gradului de mobilitate al populaiei, favoriznd deplasrile n interes turistic. Astfel, el contribuie att la perfecionarea cilor i mijloacelor de transport n comun, ct i la creterea gradului de dotare cu automobile. De aceea, putem spune ca ntre dezvoltarea industriei, turismului i a transporturilor exist o strns dependen. Creterea volumului circulaiei turistice precum i dezvoltarea diferitelor forme de turism, depind de gradul de dezvoltare al transporturilor, de posibilitile oferite turitilor pentru folosirea eficient n timp i spaiu a diverselor mijloace de transport. O alt categorie de factori - aciunile guvernamentale i facilitile acordate de organizatorii de turism, ce pot avea o aciune restrictiv sau stimulativ asupra circulaiei turistice. Din categoria acestora fac parte legislaia turistic (poate limita sau stimula turismul), scordurile n domeniul transporturilor, formalitile la frontier, etc. n concluzie, se poate spune c fenomenul turistic evolueaz sub aciunea unui complex de factori, ale cror for i direcie de influen variaz n raport cu condiiile de timp i spaiu, cu formele concrete ale circulaiei turistice.

65/68

1.3. Forme ale turismului - SEMINAR

Etimologic - turism" (engl.tour-calatorie, sau to tour", to make a tour" - a calatori, a face o calatorie), termen aparut in Anglia, in jurul anilor 1700 La randul sau, acest termen englez deriva din cuvantul francez tour" (calatorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement. Se mai desemneaza actiunea de voiaj. Prin turism se intelege - Ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament Industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice si a mediului inconjurator. Activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit, al carei scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare Orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni.

Sunt considerati turisti persoanele care: efectueaza o calatorie de agrement se deplaseaza in statiunile balneo-climaterice se deplaseaza in alte localitati pt. competitii sportive calatoresc in scopuri profesionale se deplaseaza in scopuri culturale

Forme ale activitatii turistice Turismul intern - rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara Turismul international receptor (inbound) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti Turismul international emitent (outbound) - rezidentii unei tari care viziteaza alte tari

Aceste trei forme de baza se pot combina, rezultand alte trei forme derivate de turism / agroturism: 66/68

 Turism interior - incluzand turismul intern si turismul receptor Turism national - incluzand turismul intern si turismul emitator Turism international - incluzand turismul receptor (incoming) si turismul emitator (outgoing)

Datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care le suporta, activitatea turistica se mai clasifica astfel: Dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem: turismul organizat; turismul neorganizat; turismul mixt. Dupa motivele calatoriei: loisir, recreere si vacanta (odihna); vizite la rude si prieteni; afaceri si motive profesionale; tratament medical; religie/pelerinaje. Dupa caracteristicile sociale si economice ale cererii:turismul particular; turismul social; turismul de masa. Dupa gradul de mobilitate al turistului distingem: turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt); turismul itinerant (de circulatie); turismul de tranzit. Dupa varsta participantilor: turismul pentru prescolari; turismul pentru elevi; turismul pentru tineret (18-31 ani); turismul pentru adulti (31-60 ani); turismul pt. varsta a III-a. Formele de turism nu trebuie privite izolat, ele suprapunandu-se prin anumite caracteristici comune.

1. 1. Date generale ale firmei 2. 2. Istoric, strategie (TM / TL) si vizibilitate 3. 3. Management, resurse umane, obiect de activitate 3.1. Management, resurse umane 3.2.Obiect de activitate: produse si servicii, furnizori, dotari cu MF (utilaje si imobile) 4. 4. Analiza pietei reale 4.1. Piata reala: clientii, concurentii, produse si servicii 4.2. Piata si promovarea noilor produse si servicii (potentiale): produsele noi, segmentul de piata vizat, clienti potentiali, concurenti potentiali, avantaje ale noilor produse/servicii, strategia de comercializare 67/68

5. Analiza costurilor: produse si servicii, costuri de functionare, produse noi, costuri legate de furnizori, procese tehnologice (acolo unde exista), costuri suplimentare legate de protectia mediului, venituri (toate categoriile), riscuri asumate (furnizori, clienti, procesul de activitate propriu). 6. Activitati legate de investitii 6.1. 6.2. 6.3. Descrierea investitiilor Planul operational al investitiei Planul operational legat de structura personalului

7. Planificare financiara 7.1. 7.2. 7.3. Indicatori economici Plan de finantare a activitatii Cash Flow-ul, bilant, CPP etc

68/68