Licenta Managementul Destinație Turistice

Cuprins
CAPITOLUL 1. Destinaţia turistică, definiţii şi opinii teoretice.....................................................3

CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE.............................................5
2.1. Clarificări conceptuale..............................................................................................................5
2.2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE.................................................................8
Vatra Moldovitei........................................................................................................................11
LOCALIZARE..........................................................................................................................12
Topografia..................................................................................................................................13
Istoric.........................................................................................................................................15
DATAREA LOCALITĂŢII......................................................................................................17
DATE GEOGRAFICE..............................................................................................................17
POPULATIA.............................................................................................................................20
ECONOMIA..............................................................................................................................20
AGRICULTURA.......................................................................................................................20
EVENIMENTE DEOSEBITE DIN ISTORIA LOCALITATII................................................21
ÎNVĂŢĂMÂNTUL...................................................................................................................22
Cultură.......................................................................................................................................22
Reteaua rutiera si feroviara........................................................................................................23
Resurse umane ale localitatii.....................................................................................................24
Disfuncţionalităţi ale infrastructurii locale................................................................................24
2.3. Promovarea destinatiei turistice..............................................................................................24
2.4. Organizatii specifice de management al destinatiei turistice ( DMO – Destination
Management Organisation)...........................................................................................................26
CAPITOLUL 3. Analiza destinatiei turistice Moldovita...............................................................27
3.1. Pozitionare si atractii turistice. Analiza Ofertei turistice........................................................27
OBIECTIVE TURISTICE.........................................................................................................27
Cazare in Vatra Moldovitei.......................................................................................................28
Pensiunea MARIO - Vatra Moldoviței..........................................................................................31
3.2. POTENŢIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI.....................................................................32
3.3. Valori centrale ale turismului in Moldovita............................................................................33
1.Manastirea Moldovita.............................................................................................................33
2. Ruinele manastirii vechi........................................................................................................33
3. Muzeul manastirii Moldovita................................................................................................34
3.4. Evaluarea accesibilităţii şi a informaţiei turistice în Vatra Moldoviţei..................................34
CAPITOLUL 4. Concluzii cu privire la studiul de caz. Propuneri...............................................35
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................37
1
MOTIVAŢIE
Axa prioritară a lucrării de faţă vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a

patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic ale destinaţiei Vatra
Moldoviţei, precum şi îmbunatăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement, în
vederea creşterii atractivităţii regiunii, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de
muncă.
Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod plăcut şi instructiv a
timpului liber, cât şi ca activităţi prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei
calatorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizaţiei actuale, cu largi perspective de
evoluţie, fiind concomitent consecinţa şi cauza unor mutaţii economice, sociale, culturale şi de
mediu. De aceea pentru a releva situaţia actuala a turismului, importanta acestei activităţi atât la
nivel local cât și în cadrul societăţii româneşti contemporane, lucrarea în discuție va aborda
turismul pe plan economic, social-cultural şi ecologic, încercând să prezinte valenţele multiple
ale acestuia şi locul ocupat de el în viata economico-socială a localității Vatra Moldoviței.
Scopul lucrării este de a realiza un produs turistic integrat, reprezentativ pentru România,
care să satisfacă o paletă extinsă de motivaţii.
2
CAPITOLUL 1. Destinaţia turistică, definiţii şi opinii teoretice
Destinaţia constituie legătura catalizatoare ce uneşte, menţine şi propulsează toate

sectoarele industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentaţia şi agrementul, fiind un
element complex şi specific turismului 1. Se consideră că destinaţiile turistice sunt produse
complexe compacte, precum parcurile turistice, hotelurile tip club şi satele de vacanţe. Ele sunt,
adesea, conduse de o singură firmă comercială, care închiriază spaţii de la o altă firmă
comercială, salon de înfrumuseţare, baruri, cluburi, magazine etc.
Totodată, pot fi considerate ca fiind destinaţii turistice toate continentele. Pentru a putea
fi considerată destinaţie, un loc trebuie să dispună de un potenţial turistic corespunzător şi să
îndeplinească, în acelaşi timp, şi alte cerinţe legate de infrastructură, bunurile şi serviciile
complementare, ce-i pot mări atractivitatea, diferenţiind destinaţiile şi determinând pieţele ţintă
spre care trebuie orientată atenţia firmelor de turism. În funcţie de opţiunile turiştilor, de aşteptări
şi de modul de petrecere a vacanţei, în cazul unei destinaţii turistice sunt urmărite o serie de
elemente determinante. Infrastructura şi seviciile oferite reprezentând unul dintre aceste
elemente.
Un alt element îl constituie gradul de cultură şi localizarea geografică a unei zone,
precum şi locuitorii ei, tradiţiile, stilul de viaţă şi relaţiile sociale. Publicitatea, de asemenea,
reprezintă un element cheie în prezentarea şi scoaterea pe piaţă a unei destinaţii turistice. Prin
prisma publicităţii se formează o imagine în mintea potenţialilor consumatori despre produsul
turistic. Se întâmplă ca, uneori, această imagine să difere de cea reală, ceea ce, adesea duce la un
eşec al activităţii turistice. Tot ca o formă de publicitate, dar ceva mai profundă, imaginea unei
destinaţii poate fi influenţată de mituri şi evenimentele ce se petrec în interiorul graniţelor.
Pentru turismul extern al României, elementele importante le constituie castelele din
Carpaţii Transilvaniei şi mitul despre Vlad Ţepeş (Dracula).
Există mai multe tipuri de destinaţii diterite în funcţie de turişti şi/sau unităţile
administrative care îşi asumă responsabilităţile pentru acestea2:
· Staţiuni de sine stătătoare – hoteluri de tip club, sate de vacanţă;
· Sate, oraşe – turismul urban şi agroturismul (turismul rural);
· Zone care au o temă specifică, precum parcurile naţionale (Retezat, Cozia, Parâng);
· Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei (Ţara Haţegului, Ţara
Moţilor, Ţara Oaşului etc.);
· Ţări;
· Grupuri de ţări (Caraibe) şi continente.
Pe piaţa turistică există o mare concurenţă între destinaţiile turistice pentru atragerea de
cât mai mulţi turişti. Se observă clar intensificarea activităţii de marketing, stimulată de autorităţi
şi de firmele de turism, prin care se urmăreşte construirea şi consolidarea unei imagini cât mai
favorabile asupra destinaţiei turistice. Imaginea lor depinde în mare măsură şi de experienţa
personală a consumatorilor, de transmiterea prin viu grai, de istorie, mijloacele mass-media, dar
cel mai important pare a fi modul în care oferta publicitară satisface aşteptările şi nevoile create.
Spre deosebire de atracţii, considerate a fi, în general, unităţi singulare, locuri sau zone
geografice de mici dimensiuni şi uşor de delimitat, bazate pe o singură trăsătură distinctivă,
1
Stăncioiu Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 67
2
François Vallas, Lionel Becherel, The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic Aprouch,
1999, pag. 183
3
destinaţiile turistice sunt zone mai vaste, care includ un număr de atracţii individuale, precum şi
serviciile oferite turiştilor3.
Între atracţii şi destinaţii există, în mod evident, o legătură puternică: de obicei existenţa
unei atracţii majore stimulând dezvoltarea destinaţiilor, indiferent dacă atracţia este o plajă, un
parc tematic sau un parc de distracţii. Odată cu dezvoltarea destinaţiei se nasc alte atracţii
secundare, menite să exploateze cât mai bine piaţa.
Atracţiile pot determina apariţia de destinaţii şi servicii turistice, prin construirea de
structuri de primire turistică în jurul atracţiei. Este deosebit de sugestivă, în acest sens,
comparaţia atracţiei cu un fir de nisip în jurul căreia creşte o perlă, care simbolizează destinaţia
turistică. Majoritatea destinaţiilor de succes ale lumii s-au dezvoltat pornind de la o atracţie
majoră. Astfel, faima de care se bucură localitatea Luxor, din Egipt, se datorează existenţei
piramidelor şi a Sfinx-ului, cea a oraşului Cantebuing de la catedrala sa, aşa cum cea a oraşului
Orlando vine de la Disney World. Marketingul acestor destinaţii este centrat asupra atracţiilor
respective, astfel încât acestea devin simbolul destinaţiei în mintea turiştilor4.
În timp ce unele destinaţii se bazează pe o singură atracţie, altele dezvoltă noi atracţii,
pentru a satisface cererea vizitatorilor şi a spori durata şederii acestora. Conform teoriei ciclului
de viaţă a produsului, cu timpul, este posibil ca anumite destinaţii să ajungă în etapa în care
atracţiile originale intră în declin. Un asemenea fenomen a putut fi observat deja în unele staţiuni
litorale britanice, unde facilităţile tradiţionale pentru distracţii s-au închis, nemaiatrăgând
suficienţi vizitatori, iar hotelurile s-au transformat în sanatorii private.
3
Idem, pag. 9
4
François Vallas, Lionel Becherel, The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic Aprouch,
1999, pag. 22
4
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE
2.1. Clarificări conceptuale
Industria turismului este menţionată, adeseori, ca un agent de dezvoltare (sau de

nedezvoltare), care generează crearea de locuri de muncă şi încasări valutare pentru o destinaţie
turistică. Totuşi, nivelul la care turismul are potenţialul de a contribui la o dezvoltare socio-
economică mai largă a destinaţiei este, într-o mare măsură, condiţionat de natura mediului în care
funcţionează acea destinaţie şi de deciziile manageriale luate de administraţia locală şi de
guvernul ţării în care se află destinaţia respectivă.
Factorii externi ai destinaţiei, ca, de exemplu, globalizarea, afectează şi ei dezvoltarea
potenţială a acesteia. În acelaşi timp, dezvoltarea turistică însăşi poate produce schimbări,
complicaţii, nesiguranţă şi conflicte, creând probleme pentru analişti, proiectanţi, manageri,
conducători ai administraţiei locale şi regionale şi chiar pentru publicul larg5.
Esenţială, în asemenea situaţii, este recunoaşterea importanţei acestor forţe şi
funcţionarea în prezenţa lor, precum şi cunoaşterea modului de „manipulare” a lor, astfel încât
ele să devină agenţi favorabili unei schimbări pozitive.
Pentru ca turismul să contribuie la o dezvoltare optimă a unei destinaţii, este necesar să se
înţeleagă natura dezvoltării şi, dacă este cazul, rolul pe care turismul îl joacă în promovarea
dezvoltării destinaţiei respective.
Dezvoltarea este o noţiune al cărei înţeles s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului.
Definiţiile iniţiale ale dezvoltării s-au centrat doar pe aspectul creşterii economice, un concept
uşor de identificat în cadrul dezvoltării turistice. Într-adevăr, cei care au favorizat folosirea
turismului ca pe un agent de dezvoltare au evidenţiat, deseori, creşteri în crearea de noi locuri de
muncă şi în încasările valutare. Mult mai dificilă este, însă, conectarea turismului la noţiunile
extinse ale dezvoltării, deoarece termenul a ajuns să conţină şi aspecte privind îmbunătăţirea, în
relaţie cu omul, ca beneficiar al dezvoltării, precum şi extinderea alegerii unei destinaţii în
funcţie de consideraţii de ordin etic, moral, social şi al mediului înconjurător6.
Se încearcă, astfel, să se încorporeze majoritatea noţiunilor extinse despre dezvoltarea în
conceptul de „dezvoltare durabilă”, care se referă la satisfacerea nevoilor generaţiei actuale fără a
compromite nevoile generaţiilor viitoare.
Obiectivele dezvoltării durabile privesc îmbunătăţirea vieţii tuturor, incluzând educaţia,
oportunităţile de valorificare a potenţialului uman, satisfacerea nevoilor personale, încrederea
libertăţii politice7, etc. Conceptele extinse ale dezvoltării durabile au fost integrate în cel de
turism durabil. Una dintre primele strategii publice asupra turismului durabil a fost lansată în
cadrul conferinţei internaţionale Glob `90, din Canada, când s-a discutat despre relaţia viitoare
dintre turism şi mediu, iar de atunci au apărut o serie de publicaţii asupra modului în care se
poate ajunge la o dezvoltare turistică durabilă. De exemplu, Organizaţia Mondială a Turismului
(O.M.T.) a publicat lucrarea „Dezvoltarea Turistică Durabilă: Ghid pentru planificatorii locali.”
5
Mitchell, B., Resource and Enviromental Management, Ed. Longman, Harlow, 1997
6
Ingham, B., The meaning of development: interactions between new and old ideas, World Development,
1993
7
David J Telfer, Managing tourism for development, publicat în lucrarea The Management of Tourism, SAGE
Publications, Londra, 2005 (coordonatori:Lesley Pender şi Richard Sharpley), pag. 190
5
Au fost definiţi, de asemenea, o serie de indicatori potenţiali care să măsoare turismul
durabil (indicatori de mediu, economici, sociali, culturali şi manageriali), dar majoritatea
acestora întâmpină dificultăţi în privinţa aplicabilităţii practice, fiind greu de măsurat.
Swarbrooke arată8 că este foarte răspândită opinia potrivit căreia unele forme de turism sunt
considerate a fi mai durabile decât altele, sugerându-se, de exemplu, că turismul de masă, pe
litoral nu este un turism durabil, în timp ce ecoturismul, practicat la scară redusă este un turism
durabil. Aceasta este, până la urmă, o abordare simplistă, bazată pe judecăţi subiective, în
realitate, toate formele de turism pot deveni durabile, dacă vor fi revizuite practicile actuale.
Teoria dezvoltării poate fi împărţită în două componente9: ideologia de dezvoltare
(scopul) şi strategia de dezvoltare (mijlocul). Este deosebit de important de analizat care este
obiectivul general al dezvoltării şi cum poate fi el atins.
Aspecte precum tipul şi dimensiunea turismului ce trebuie introdus într-o anumită
destinaţie şi cine îl va controla, vor determina cât de mult va beneficia în realitate, de pe urma
dezvoltării turistice.
Dezvoltarea turistică a unei destinaţii depinde şi de intenţia guvernului, de a promova
dezvoltarea la nivel naţional sau de a urmări dezvoltarea regională sau locală, în încercarea de a
contrabalansa inegalităţile regionale din interiorul unei ţări. Astfel, de exemplu, pot fi luate
decizii ce privesc dezvoltarea turismului de masă, pe litoral, în defavoarea ecoturismului,
practicat în mod izolat, la scară redusă, pentru promovarea dezvoltării generale a unor destinaţii.
O importanţă deosebită o are identificarea celor mai potrivite locuri (zone) pentru dezvoltarea
staţiunilor, a hotelurilor şi a altor atracţii turistice. Perspectiva dezvoltării economice presupune
utilizarea turismului ca pe un instrument în vederea dezvoltării raţionale în condiţiile existenţei
unei simbioze între turism şi mediul înconjurător, beneficiile de pe urma dezvoltării turismului
fiind nete, în profida unor importante costuri sociale, culturale şi de mediu.
Problema esenţială care se pune este a găsirii şi aplicării acelor decizii manageriale care
să determine creşterea posibilităţii ca industria turismului să contribuie în mod pozitiv la
dezvoltarea generală a unei destinaţii.
Posibilitatea ca o singură industrie, cum este cea a turismului, să contribuie la dezvoltarea
tuturor zonelor dintr-o regiune sau ţară este deosebit de redusă. Totuşi, turismul dezvoltat după
principii durabile poate fi capabil să satisfacă multe dintre aspectele conceptului larg al
dezvoltării.
Un alt aspect important îl reprezintă şi ciclul de viaţă al destinaţiei turistice. Ca orice
produs, o destinaţie parcurge anumite etape ale evoluţiei sale. Managerii trebuie să identifice în
ce etapă a ciclului de viaţă se află produsul lor, respectiv destinaţia turistică pe care o conduc.
Ciclul de viaţă al acesteia va diferi de la un caz la altul şi va depinde de mai mulţi factori:
accesibilitate, rata de dezvoltare, politici guvernamentale şi regionale, trend-ul pieţei, precum şi
de destinaţiile cu care se află în competiţie10.
În fiecare etapă, comunitatea locală, cea regională, guvernul şi organizaţiile industriei
turismului vor lua decizii care vor afecta natura dezvoltării, iar cine va avea ultimul cuvânt în
aceste decizii va determina modul în care va decurge dezvoltarea. Dacă principiile generale ale
dezvoltării durabile vor fi respectate, atunci vor exista şanse mai mari ca destinaţia turistică
respectivă să se dezvolte, cu bune rezultate.
8
Swarbrooke, J., Sustainable Tourism Management, CAB Publishing, Wallingford, 1999
9
Heltne, B., Development Teory and the Three Worlds, Ed. Longman, New York, 1995
10
Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill, S., Shepherd, R., Tourism Principles an Practice (2 nd edition),
Ed. Addison-Wesley, Langman, Londra, 1998
6
Natura atracţiilor, dimensiunea destinaţiei şi oferta unei staţiuni reprezintă elemente
importante, dar numărul turiştilor ce vor fi atraşi este limitat de accesibilitatea dificilă şi de lipsa
facilităţilor. Din acest punct de vedere, cele mai multe dintre atracţii rămân neschimbate, iar
comunităţile locale trebuie să decidă dacă vor să încurajeze dezvoltarea activităţilor turistice în
zona sau nu. Rezidenţii din zonă pot începe să ofere facilităţi vizitatorilor, ca să crească numărul
acestora. Dacă activităţile turistice încep să se dezvolte într-o anumită destinaţie, care devine
atractivă pentru clienţi, apare presiunea asupra administraţiei publice locale pentru rezolvarea
problemelor de infrastructură.
Există numeroase cazuri în care, unele destinaţii turistice, în etapele de vârf ale
dezvoltării acestora, ajung la capacităţi de cazare ce depăşesc numărul populaţiei locale. În
asemenea situaţii, organizarea şi controlul activităţii în staţiune pot fi preluate de companii
provenind din alte zone (sau chiar ţări), iar aceste firme pot să aibă alte priorităţi decât
comunitatea locală. Dacă factorii locali de decizie se vor dovedi slabi, pot interveni divergenţe
între conducerea staţiunii şi administraţia locală şi vor trebui să intervină organismele de
planificare regională şi naţională pentru armonizarea acestor poziţii divergente11.
În funcţie de modul în care evoluează dezvoltarea, destinaţia poate trece într-o etapă de
consolidare, în care aceasta devine o parte integrantă a industriei turistice. Ca în orice altă etapă,
vor apărea întrebări, între care şi cele referitoare la cine va beneficia, în continuare, de
dezvoltarea turistică, precum şi dacă sunt atinse scopurile dezvoltării, conform planificării
iniţiale şi cine este responsabil pentru luarea deciziilor, pentru dezvoltarea viitoare a destinaţiei.
În etapele de stagnare a dezvoltării, după ce au fost atinse cele mai ridicate performanţe,
ca număr de vizitatori, destinaţia se demodează şi, de aceea, vor fi necesare eforturi majore
promoţionale şi de dezvoltare, pentru a se revitaliza respectiva destinaţie. Important este, în
această etapă, ca dacă există probleme de mediu, sociale şi economice în cadrul destinaţiei,
acestea să fie rezolvate, altfel nu va fi posibilă revigorarea acelei destinaţii.
Evident că trebuie pusă, în această situaţie, întrebarea dacă există un prag, în privinţa
dezvoltării generale a destinaţiei, o etapă în care aceasta va trebui să iasă din circuitul turistic sau
că este imposibil să opreşti dezvoltarea turistică, odată începută.
În faza de declin a ciclului de viaţă al destinaţiei numărul vizitatorilor se va pierde în
favoarea altor staţiuni, mai moderne şi mai noi. Din perspectiva dezvoltării, destinaţia respectivă
trebuie să ia măsuri pentru ca activitatea turistică să fie revigorată, căutându-se noi pieţe şi,
eventual schimbându-se structura clienţilor, în funcţie de noi motivaţii, ce trebuie create.
Etapa finală a ciclului de viaţă al destinaţiei este etapa de revenire a acesteia, când se
reuşeşte creşterea numărului de vizitatori atraşi.
După opinia lui Cooper12, strategiile de revenire pot fi dificil de implementat, deoarece
managerii destinaţiei se ocupă, mai degrabă, de buna funcţionare a infrastructurii turistice, decât
de produsul oferit.
Trebuie precizat faptul că nu toate destinaţiile parcurg toate etapele ciclului de viaţă
„standard” al destinaţiilor, aşa cum a fost el prezentat mai sus. Astfel, o zonă izolată,
nedezvoltată, poate fi văzută ca un pilon de creştere, şi, în scurt timp, poate fi construit un
complex turistic de mari dimensiuni, depăşind, în privinţa capacităţii sale, numărul populaţiei
locale. În asemenea situaţii, o destinaţie poate sări peste unele dintre etapele iniţiale, iar
11
Ed. Addison-Wesley, Lsngman, Londra, 1998
12
Ed. Addison-Wesley, Lsngman, Londra, 1998
7
comunitatea locală poate avea doar un rol nesemnificativ în direcţionarea unei dezvoltări
turistice. Companiile multinaţionale, elitele locale sau guvernul, pot controla industria turismului
în cadrul unei destinaţii. O astfel de situaţie, de dezvoltare rapidă a unei destinaţii poate aduce
mai mulţi bani la bugetul de stat şi la cel local, fără a mai fi cheltuiţi bani din bugetul public
pentru acest proiect, atunci când investiţia este, în întregime, privată.
2.2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE
Caracterul de ramura de interferenta şi sinteza al turismului face ca acesta sa fie

impulsionat şi stimulat în dezvoltarea sa de situaţia diverselor ramuri economice ale economiei
naţionale, şi în acelaşi timp, face ca turismul sa exercite la rândul sau, numeroase influente
pozitive, atât pe plan naţional cât şi internaţional13.
Dezvoltându-se intr-un ritm lent dar sigur pana de curând, ştiinţa conducerii a cunoscut
un salt valoric foarte important în ultimele zeci de ani, perioada în care i s-a şi recunoscut
importanta pentru toate domeniile economiei.
O data cu acceptarea ei ca o componenta esenţială a fiecărei activităţi, s-au eliminat şi
mare parte din piedicile existente, ceea ce a determinat o evoluţie mai rapida decât a multor alte
ştiinţe moderne.
Cu toate acestea, managementul ram ine unul dintre cele mai deschise si mai permisive
domenii ştiinţifice.
Educaţia manageriala a întreprinzătorului îşi pune amprenta în mod esenţial asupra
calitatii actului managerial. Daca viziunea întreprinzătorului este moderna, şansele de
supravieţuire şi reuşita ale întreprinderii sale sunt foarte mari.
Asigurarea siguranţei vizitatorilor
Furnizorii pot fi împărţiţi în 5 tipuri, după: destinaţii, locuri de reuniune, transport, cazare
şi servicii auxiliare.
1. Destinaţiile. Rogers le defineşte astfel:
“Organizatorii de conferinţe acordă mare importanţă locaţiei, decât oricărui alt criteriu,
atunci când îşi selectează locul de desfăşurare. Locaţia poate fi exprimată în termeni de
municipiu, oraş, regiune sau ţară. Termenul cel mai larg acceptat este destinaţie. Fiecare
destinaţie trebuie să conţină o serie de locuri de reuniune facilităţi, atracţii, servicii
suplimentare şi infrastructură.”
2. Locurile de reuniune, locaţiile propriu-zise. Acestea sunt locurile unde au efectiv loc
evenimentele, acestea fiind conferinţe, întâlniri, expoziţii, cursuri, pachete incentive sau lansări
de produse.
Aceste locuri de reuniune (de desfăşurare), pot fi clasificate în mai multe feluri:
- Construite cu destinaţie specială sau construite cu altă destinaţie, dar care se pot constitui în
locaţii pentru aceste evenimente
- Locaţii rezidenţiale sau locaţii non-rezidenţiale
- Locaţii citadine sau locaţii rurale
13
Minciu, Rodica, Economia turismului; Editia a III-a ravazuta si adaugita; Editura Uranus, Bucuresti, 2004, p. 22
8
- Locaţii de dimensiuni mari sau locaţii de dimensiuni mici.
Hotelurile sunt, probabil, locaţiile cele mai cunoscute pentru întâlniri şi conferinţe, în
particular, acestea putând fi:
· Hoteluri de oraş
· Hoteluri (moteluri) situate pe drumurile principale
· Hoteluri în staţiuni de litoral
· Hoteluri în zone rurale.
Organizatorii caută, în ultimul timp, amplasamente cât mai neuzuale, deosebite, pentru a
realiza evenimente cât mai speciale. Acestea ar putea fi:
· Locaţii sportive, ex.: – terenuri de golf, terenuri de fotbal sau de curse
· Clădiri istorice, ex.: castele sau reşedinţe oficiale
· Parcuri tematice
· Locaţii cu destinaţie de transport – ex.: croaziere, ferry-boaturi, sau trenuri
· Muzee
În anul 1999, Ceak şi Haad au publicat o analiză a acestor locaţii în Marea Britanie.
Aceştia au aflat că:
 Locaţiile neuzuale au început, în ultimul timp, să realizeze (furnizeze) facilităţi pentru
turismul de afaceri, în jur de 37% în ultimii cinci ani.
 43% dintre asemenea locaţii au intrat în piaţă, întrucât au fost cerute de către beneficiar.
 Corporaţiile au reprezentat clienţi mult mai importanţi, pentru aceste locaţii, decât
asociaţiile.
Punctele slabe ale unei locaţii neobişnuite pot fi:
 Numărul şi mărimea facilităţilor disponibile;
 Lipsa de cazare în zonă;
 Echipament tehnic şi audiovizual limitat;
 Accesibilitate mai dificilă;
 Oferă o experienţă unică, pe care, odată experimentată, nu o mai soliciţi a doua oară.
Punctele forte ale unei locaţii neobişnuite:
 Oferă o experienţă unică şi memorabilă;
 Au un preţ competitiv;
 Oferă facilităţi speciale, îndeosebi pentru întâlnirile în grupuri mici;
 Vine în întâmpinarea cererii clientului, care solicită “ceva diferit” pentru o locaţie;
 Furnizează un serviciu prietenos şi de calitate (nealterat)
3. Transportul este vital pentru turismul de afaceri, întrucât îl transferă pe călătorul de
afaceri la destinaţia dorită, şi apoi în jurul destinaţiei. În turismul de afaceri sunt incluse, practic,
toate formele de transport:
Transportul aerian – curse regulate sau charter, avioane particulare, elicoptere închiriate
în sistem charter.
Transport pe calea ferată
Transport rutier – autoturisme private, autocare, autocare închiriate, maşini rent a car,
taxiuri.
Transport pe apă – ferry, croaziere, etc.
În consecinţă, putem aprecia faptul că transportul nu este numai mişcarea din punctul A
în punctul B, ci poate fi de asemenea:
O locaţie, având în vedere că pot exista terenuri amenajate, ca şi săli de întâlniri.
Companiile aeriene au înţeles cu siguranţă, probabil cel mai bine, importanţa turismului de
9
afaceri pentru activitatea lor, şi au investit “din greu” în facilităţi pentru călătorii de afaceri,
incluzând saloane speciale, acces computer la bord, etc.
Un studiu recent realizat de “Conference and Incentive Travel” a arătat faptul că,
companiile aeriene au încercat să îşi îmbunătăţească serviciile, în special pentru organizatorii de
conferinţe (de exemplu: 60% dintre companiile aeriene au acum un departament dedicat
conferinţelor şi incentive travel).
4. Cazarea – este, în mod evident, necesară pentru turismul de afaceri. În general se
foloseşte cazarea aşa-zis comercială, deşi există şi călători în interes de afaceri care stau la
prieteni şi rude.
Sunt mai multe aspecte ce relevă legătura dintre cazare şi turismul de afaceri, cum ar fi:
 Locaţia în care se realizează cazarea poate fi, în acelaşi timp, locul de desfăşurare al
evenimentului, cât şi locul de dormit al delegaţilor.
 Organizatorii pot avea nevoie de diferite tipuri de categorii de confort, în ceea ce priveşte
cazarea, la diferite preţuri.
 Există câteva locaţii cu renume, cu faimă, care pot încuraja participanţii să vină la
conferinţă.
 Cazarea nu înseamna numai hotel, ci poate include:
- cazare în sistem time-share
- complexuri self-catering
- locuri de cazare în universităţi
- hosteluri pentru tineret
- vapoare de croazieră
 Există situaţii când, pentru cursuri sau pachete pentru incentive, se foloseşte o cazare mai
puţin formală, mai “naturală”, de exemplu, în corturi.
Cazarea împreună cu călătoria (transportul), reprezintă cea mai importantă parte a
bugetului pentru un delegat la o conferinţă. Furnizorii de servicii de cazare au realizat numeroase
facilităţi pentru a atrage oamenii de afaceri, cum ar fi acces la computer în cameră, cu internet,
acces la centru de afaceri sau la o gamă multiplă de săli de reuniuni. Pentru foarte multe hoteluri,
de exemplu, turismul de afaceri reprezintă cea mai importantă sursă de venituri.
5. Servicii auxiliare:
 Furnizori de echipamente audiovizual

 Producători de ecusoane
 Închirieri de computere
 Curieri
 Designeri
 Agenţii de marketing direct
 Agrement, animaţie
 Constructori de expoziţii
 Furnizori de flori şi aranjamente florale
 Furnizori pentru închiriat mobilier
 Servicii de asigurări
 Artişti grafici
 Furnizori de servicii internet
 Interpreţi şi translatori
10
 Specialişti în lumini
 Furnizori toalete mobile
 Fotografi
 Consultanţi P.R.(Public Relations)
 Servicii de securitate
 Realizatori de semne şi însemne
 Agenţi ticketing
 Specialiştii în video-conferinţe.
Având în vedere experienţa turistică şi generarea de venituri care se realizează la nivel

local, pentru dezvoltarea strategiei de turism este necesară o abordare de jos în sus. Cu alte
cuvinte, nivelul local trebuie să fie luat ca bază a dezvoltării, astfel încât să includă administraţia
locală, întreprinderile locale, şi alte părţi interesate. Există, cu toate acestea, niveluri foarte
variate de înţelegere şi cunoaştere a turismului şi modului de funcționare a acestuia 14.
În condiţiile actuale, de îmbunătăţire şi diversificare permanentă a ofertei turistice, mai
ales pe plan internaţional, s-a creat o puternică concurenţă pe piaţa turistică, dată de calitatea
produsului şi serviciilor. Astfel că, pentru a face faţă noilor cerinţe şi pentru a se menţine între
destinaţiile turistice preferenţiale, comuna Vatra Moldovitei trebuie să-şi adapteze produsul
turistic la exigenţele europene în domeniu, acordând o atenţie deosebită şi agrementului, cel care
poate determina motivaţia alegerii şi lărgirea segmentului de clientelă căruia i se adresează. In
continuare sunt prezentate elementele cadrului natural si antropic, elementele de infrastructura
generala si turistica, precum si alte aspecte referitoare la promovarea turismului in zona.
Vatra Moldovitei
14
Chasovschi, Carmen Emilia și Hesselmann, Gerd, Strategia de turism a județului Suceava, (In Print)
11
LOCALIZARE
În nordul judeţului Suceava, în Obcina Mare la N şi Obcina Feredeului la S-V, în

edenicul spaţiu al Bucovinei care în traducere înseamnă „Ţara Fagilor”, pe valea râului
Moldoviţa, păzită de leii ce sălăşluiesc la capul podului ce traversează acest râu se întinde pe o
suprafaţă de 167 km., un ţinut de poveste ce poartă numele de Vatra Moldoviţei. Pentru o clipă ai
impresia că timpul stă în loc: stariele populare, tradiţia, obiceiurile sunt la ele acasă oferind
vizitatorilor o încântare.
Cei ce doresc să viziteze Vatra Moldoviţei trebuie să ştie că pot să ajungă aici pe două
rute ce străbat localitatea, respectiv D.N. 17A Sadova – Rădăuţi şi D.J. 179 paralel cu C.F.R.,
Vama-Moldoviţa şi compusă din 4 sate, respectiv Vatra Moldoviţei (sat de reşedinţă), Paltinu,
Valea Stânei şi Ciumârna.
Pentru cei mai îndrăzneţi şi dornici de drumeţii e bine să ştie că altitudinal atinge o medie
de 900 m, fiind învecinată de comunele Sadova, Moldoviţa, Suceviţa, Frumosu şi Câmpulung
Moldovenesc.
Comuna Vatra Moldoviţei adăposteşte 4750 de suflete a căror ocupaţii de bază sunt
turismul (cazări, servicii), creşterea animalelor şi exploatări forestiere, acestea datorându-se
formaţiunilor muntoase care înconjoară comuna şi care care sunt acoperite cu păduri de conifere,
unele specii de foioase şi păşuni.
Topografia
a) Teritoriul comunei Vatra Moldoviţei dispune de o reţea hidrografică bogată. Râul cel
mai apropiat de zona amplasamentului este Moldoviţa care totodata este şi cel mai important
afluent al Moldovei, nu numai din zona montană, dar şi din întregul său sistem hidrografic.
Pe teritoriul comunei, Moldoviţa este singurul râu de ordin VII, cel mai mare între
afluenţii Moldovei carpatice, având o suprafaţa totală a bazinului hidrografic de 562,9km².
Viiturile catastrofale, deşi au o frecvenţă mai redusă, se pot produce din mai până în august, cu
12
un maxim în iunie - iulie. Maxima absolută a debitului înregistrată pe Moldoviţa a fost de
31,59m³/s, în iulie 1970.
b) În comuna Vatra Moldoviţei, prin poziţia matematică şi aşezarea ei în zona climatului
temperat moderat-boreal montan, specific Obcinilor Bucovinei, se înregistrează valori termice
maxime în iulie şi minime în ianuarie.
Regimul termic se caracterizează prin: temperatura medie anuală se încadrează între
+2°C şi +6°C, verile sunt călduroase, având o temperatură medie de +17°C în luna iulie şi iarna
este destul de friguroasă, având la rândul ei o medie de -4°C. Temperaturile maxime şi minime
absolute sunt de +36°C în anul 1961, respectiv –34,3°C în 1996.
Variaţia temperaturii aerului afectează vegetaţia, prin producerea gerurilor timpurii de la
sfârşitul lunii septembrie şi a îngheţurilor târzii, la începutul lunii iunie. Abaterile faţă de limitele
calendaristice specifice producerii primului îngheţ, la începutul lunii octombrie (în medie, la 5
octombrie), există abateri, apărând la începutul lunii septembrie. Ultimul îngheţ se manifestă în
medie până la 1 mai, rezultând în medie 200 - 205 zile cu îngheţ la sol. Factorii periodici
accidentali provoacă neregularitatea apariţiei primelor zile de îngheţ, cât şi a ultimelor. În multe
cazuri, ultimul îngheţ poate să apară chiar la începutul lunii iunie, cum a fost în 19 iunie 1992,
când temperatura a scăzut brusc, iar zăpada căzută s-a menţinut 4 zile.
Viteza vântului creşte în general cu altitudinea, în cuprinsul versanţilor şi pe culmi, mai
ales în zonele despădurite. În culoarul Moldoviţei viteza medie a vântului este cuprinsă între 2 şi
4 m/s.
Precipitaţiile cresc în raport direct cu altitudinea. Pe Valea Moldoviţei se înregistrează
cantităţi de precipitaţii în jur de 700mm.
c) Din punct de vedere geodezic terenul se prezintă plan şi are stabilitate generală
asigurată însă, prezenţa unei reţele hidrografice viguroase, tributare râului Moldoviţa, a
determinat o fragmentare puternică în adâncime a culmilor şi versanţilor adiacenţi văilor.
Teritoriul comunei Vatra Moldoviţei se încadrează ariei morfostructurale a flişului
cretacic-paleogen al Obcinelor Bucovinei.
Culoarului Moldoviţei, ca subunitate geomorfologică bine reprezentată în comună, îi sunt
caracteristici pante sub 15°, cu ponderi mari ale celor sub 10°. În cuprinsul versanţilor adiacenţi
culoarului, pantele cresc la peste 20°.
Asocierea suprafeţelor de relief cu înclinări variate aduce o notă aparte în arhitectura
naturală a teritoriului comunei.
În anumite condiţii, pânza freatică este cantonată la adâncimi mari, între 16 şi 20m - ca în
lungul liniei de contact a culoarului depresionar cu versanţii Obcinei Moldoviţei şi între 8-9 m, la
contactul cu formaţiunea de Vineţişu. În unele sectoare pânza freatică se află aproape de
suprafaţă datorită substratului argilos care este impermeabilizat prin umezire continuă, din
reţeaua de suprafaţă sau din precipitaţii. În albia majoră a Moldoviţei orizonturile freatice bogate
sunt cantonate la adâncimi variabile, între 0 şi 5m, în depozitele de pietrişuri, argile şi luturi.
d) În structura fondului funciar din comuna Vatra Moldoviţei, pădurile au ponderea
dominată cu 13120ha (74.1%), alături de arealele ocupate de păşuni - 1335ha (7.6%) şi fâneţe -
2096ha (11.9%). Suprafeţele arabile sunt modeste- 409ha (2.3%), iar 660 ha (3.8%) reprezintă
aria construită şi căile de comunicaţie.
Accesibilitate în comunna Vatra Moldoviţei

- cu maşina pe D.N.17 Suceava - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc – Vatra
Moldoviţei.
13
- staţiile CFR: Gura Humorului - Vama - Câmpulung Moldovenesc.
- aeroportul Salcea situat la 5 km de oraşul Suceava.
Vatra Molodoviţei
Harta 1: Localitatea Vatra Moldoviţei, imagini satelit
Distanţele faţă de principalele localităţi sunt:

 27 km faţă de Cîmpulung Moldovenesc D.N. 17A, (E 576);
 52 km faţă de Rădăuţi D.N.17, D.N.17A;
 73 km faţă de Suceava D.N.17, E 576;
 250km faţă de Cluj-Napoca D.N.17 (E 576), D.N. 1C (E 576);
 208 km faţă de Iaşi D.N 17, E 576, E 85, D.N. 28A;
 541 km faţă de Bucureşti D.N 17, E 85.
Istoric
Dimitrie Cantemir , spune conform legendei că aici , în trecătoarea numită târziu Valea
Boului (azi satul Paltinu) s-a desfăşurat vestita vânătoare domnescă de către Dragoş- Vodă în
135115, a bourului a cărui cap a fost ales ca stemă a ţării de Bogdan I , întemeietorul Moldovei în
1359.
15
Simion Florea Marian, Legende Istorice din Bucovina, Editura Junimea, 1981
14
Atestarea localităţii datează din anul 1402 , când domnitorul Alexandru cel Bun a
construit o mănăstire cu hramul BUNA VESTIRE A MAICII DOMNULUI , care , datorită
alunecărilor de teren s-a deteriorat şi au rămas numai ruini care se mai pot vedea şi astăzi în
amonte la 400 m pe râul Ciumârna.
O legendă spune că mai în vale de vechile ruine ale mănăstirii construite de Alexandru
cel Bun , lânga un brad , unui cioban care îşi căuta adapost pentru noapte, i s-a arătat în vis
Dumnezeu , care l-a îndemnat să meargă la domnul ţării din acea vreme – Petru Rareş, , să-i
relateze visul său. Voievodul Petru Rareş înduioşat de relatările ciobanului a venit la faţa locului
şi a dat ordin să se construiască o nouă mănăstire în 1532.
Mănăstirea VATRA MOLDOVIŢEI , alături de mănăstirile Voroneţ, mănăstirea
Humorului , Putna , Suceviţa şi Arbore , face parte din salba de monumente de notorietate
universala pentru ceea ce specialistii numesc genul picturii exterioare medievale din Moldova.
Temele preferate de zugravii timpului: <Imnul lui Acatist>, <Arborele lui Ieseu> sunt
prezentate pe peretele de miazăzi mult mai amplu şi spectaculos decât reprezentările similare de
la celelalte monumente. În acelaşi sens <Asediul Constantinopolului> , folosirea perspectivei
face posibilă o vedere panoramică a scenelor luptei.
Pentru aprecierile deosebite făcute acestui monument de Federaţia Internaţională a
Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism , i s-a atribuit <MĂRUL DE AUR> ca o recunoaştere a
valorii fără de egal a monumentului de artă medievală , MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA , şi care
în muzeul său adăposteşte acest trofeu.
DATAREA LOCALITĂŢII
Bazinul văii Moldoviţa, favorabil din punct de vedere al cadrului natural, a înlesnit
popularea locurilor încă din cele mai vechi timpuri. Urmele arheologice descoperite pe teritoriul
comunei Frumosu (fosile de mamut, topor de piatră), caracteristice perioadei neolitice,
demonstreaza prezenţa omului pe aceste meleaguri cu cel putin 10 – 15- mii de ani în urmă.
S-au mai găsit în inima pădurilor obiecte aparţinând populaţiei romane ce se opunea
năvălitorilor din jurul anului 1241, servind în apărarea acasteia: vârf de suliţe, cămăşi de
zale. De asemenea, a rămas până azi denumirea , dată de locuitorii unor drumuri cum ar
fi: Drumul Tătarilor, aşezat pe altele mai vechi, înfiinţate anterior anului 1241.
Atestare localităţii datează din luna februarie 1402, când domnitorul Moldovei,
Alexandru Cel Bun, face o denie Mănăstirii Moldoviţa cu hramul Buna Vestire a Maicii
15
Domnului. Această veche mănăstire, care era situată pe partea dreaptă a părâului Ciumârna la
circa un km. de vărsarea acestuia în raul Moldoviţa, s-a deteriorat se pare, datorită unor alunecări
de teren, astfel încât, în prezent au rămas doar nişte ruine.
În anul 1532, Petru Rareş ctitoreşte o nouă mănăstire, cu acelaşi hram şi denumire la o
distanţă de 400 m de vechea mănăstire16.
DATE GEOGRAFICE
Fiind o industrie al carui specific este strâns legat de mediu, prin dependenta de
potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati, turismul trebuie sa actioneze
în directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea calităţii resurselor si a supravietuirii lor.
Industria turistica a adoptat conceptul de dezvoltare durabila, aparând astfel notiunea de turism
durabil. În publicatia O.M.T. “Turismul în anul 2010” se specifica urmatoarele: turismul durabil
dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, în acelaşi timp, a
protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor
economice, sociale, estetice etc. ale “actorilor” din turism, mentionându-se integritatea culturala,
ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata. In continuare sunt prezentate
toate aceste elemente ale localitatii Vatra Moldovitei ce compun turismul durabil.
Fiind o comună de munte şi aşezată pe văile create de cursurile de pâraie formând

“câmpulunguri” şi fiind delimitată de cele două obcini, munţii de pe raza comunei au o înălţime
mijlocie cuprinsă între 900-1300m.
Munţii ce încadrează comuna Vatra Moldoviţei, fac parte din grupa Obcinilor, adică din
zona flisului marginal.
Trăsătura caracteristică a reliefului o constituie paralelismul culmilor şi conform sructurii

şi a depresiunilor longitudinale, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de
“câmpulunguri”.
Reţeaua hidrografică este formată dintr-un râu care străbate comuna longitudinal, (râul
Moldoviţa), două pâraie (Ciumârna şi Paltinu) şi un număr mare de izvoare care formează
părâiaşe.
16
http://www.itinerar.ro/Muntii/loc-bucovina.htm#2
16
Tipuri de soluri
Geologic, bazinul se află în flisul paleogen din Obcina Mare. Litologic este format din
gresie şi argilă. Versanţii sunt stabilizaţi şi nu declanşează alunecări de teren de mare suprafaţă.
Regiunea văii Moldoviţa , cercetată de la est la vest, a fost separată în trei zone ce au
caractere stratigrafice şi litologice diferite. Aceste zone vin în contact între ele prin linii tectonice
importante.
Sisturile negre apar pe raza comunei mai ales pe Feredeu, unde distingem sferosideridice,
sistoase si gresiile gloncovitice.
Solurile sunt brune montane, tipice bradetelor si fagetelor, au continut ridicat in humus si
o reactie acida. Solul brun-roscat de padure este este favorabil doar fadurilor de conofere, cu
precadere molid. Pe culmile mai domoale, se intalnesc si soluri brune-acide pedsolice.
Clima
Așezarea geografică în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefului determină o
climă mai aspră în județul Suceava, comparativ cu județele aflate la sud sau cu cele cu altitudini
mai mici.
Contrastele climatice sunt puternic nuanțate atât de la o unitate de relief la alta. Mai ales
anotimpurile de tranziție, toamna și primăvara, au durată și caracteristici climatice total diferite
în regiunea de munte față de regiunea de podiș. Astfel, toamna, în timp ce Călimanii, Rarăul,
Giumalăul, Suhardul îmbracă haina zăpezii, în podiș lanurile de porumb, livezile de meri se află
încă în pragul coacerii.
În ansamblu, județul Suceava beneficiază din punct de vedere termic de o climă relativ
răcoroasă, favorabilă în tot cursul anului atât excursiilor cât și sejurului17.
In comuna Vatra Moldovitei se intalneste un climat temperat continental, tipul de clima
montan si subtipul de climat de depresiuni si vai.
Izoterma anuala este de 6,6 G Celsius, temperaturile negative persista 5 luni din an (in
perioada noiembrie-martie). Luna cea mai rece este luna ianuarie cand se ating temperaturi de -
30 G Celsius. Frecvent, se intalnesc inveriuni termice (temperaturi mai scazute in vale decat pe
culmile muntoase).
Primaverile sunt scurte, urmand veri care nu tin mai mult de trei luni. Temperatura
maxima se inregistreaza in luna iulie fiind cuprinsa intre 30 si 32 G Celsius.
Temperaturile medii multianuale sunt scazute (in jur de 7 G Celsius) si precipitatiile
bogate in tot cursul anului.
Iernile sunt relativ lungi, cu multa zapada, dar nu prea aspra, verile racoroase si umede.
Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 673 ml, cu maxima de: lunile mai, iunie,
iulie si august si minima in luna ianuarie. Foarte des se intalneste ceata, mai ales pe vaii, iar
brumele se inregistreaza atat in octombrie (rareori si in septembrie), cat si primavara in lunile
aprilie si chiar in mai.
Vanturile bat din directia vestica (viteza 2-3m/s slaba), furtunile fiind rare.
Suprafata
Comuna Vatra Moldovitei are o suprafata de 176 Km patrati, fiin formata din 3 sate
componente: Vatra Moldovitei (68 km patrati), Ciumaran (21 km patrati) si Paltinu (87 km
patrati).
17
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, București, 1979, pag 15-16
17
Resurse ale solului
In subsolul comunei Vatra Moldovitei s-au descoperit resurse petrolifere, fiind instalata
aici si o sonda, care insa, a functionat o perioada relativ scurta, desi, printre locuitori se vehicula
ideea ca nu lipsa zacamantului a dus la inchiderea ei.
Mai exista, de asemenea si resurse de sulf si minereu de cupru, iar din batrani se
povesteste ca in trecut s-ar fi gasit aici si zacaminte din aur.
Vegetaţie şi faună
Lumea animală se caracterizează printr-o mare abundență de specii, ale căror cerințe
ecologice sunt legate de condițiile fizico-geografice de munte, mai puțin modificate de
activitatea omului. Astfel, pădurile montane găzduiesc o faună bogată, începând cu mamiferele
mari și terminând cu sutele de specii de insecte.
Fauna comunei Vatra Moldoviţei cunoaşte o gamă variată de animale , dar le vom
prezenta pe cele mai importante: cerbul, căpriorul, mistreţul, vulpea şi cocoşul de munte.
Județul Suceava este renumit în întreaga țară prin întinderea mare a codrilor, care conferă
peisajului deluros sau montan o notă de măreție și tainică frumusețe.
Etajul alpin se caracterizează printr-o vegetație mai sărăcăcioasă, adaptată la condițiile
ecologice aspre: temperaturi scăzute, vânturi puternice, soluri scheletice, îngheț prelungit18.
Vegetaţia forestieră este preponderent alcătuită din molid, brad şi fag.
Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si preîntâmpinarea
degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, astfel încât rata de
exploatare a acestora sa nu devanseze rata lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau
indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a
acestora, amenajarea ştiinţifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor pe
care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial, printr-o analiza
aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor.
Protecţia mediului înconjurator si a patrimoniului turistic este dependenta si de constiinta
ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si respect pentru natura patriei, pentru
locurile cu rezonanta istorica si creatiile artistice realizate de-a lungul timpului pe meleagurile
mioritice. Dobândirea acestei conştiinţe ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de
educatie, actiune ce trebuie îndeplinita permanent pentru toate vârstele, insuflându-se o atitudine
de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.
POPULATIA
Județul Suceava are 396 sate, grupate în 90 de comune. Așezările rurale se disting după
18
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, pag 22
18
răspândirea lor în cele două regiuni naturale, de munte și de podiș, care le-a imprimat diferențieri
în evoluție, formă și structură, funcție, mărime, densitate19.
În comuna Vatra Moldoviței, populatia totala este de ~ 4754 locuitori, fiind formata din
hutani, ucraineni, nemti, ruși, evrei, romani, cu urmatoarele activitați: huțanii și ucraineni s-au
ocupat de agricultura, evreii de comert si nemtii de industrie si servicii. Locuintele erau
construite din barne de lemn.
ECONOMIA
Scurt istoric
Dupa unirea Bucovinei cu Romania, activitatea economica din comuna a cunoscut o
scadere datorita si urmarilor primului razboi mondial. Activitatea de exploatare si industrializare
a fost reluata intr-o masura mai mare dupa anii 1920 de Fondul Bisericesc. Fondul Bisericesc era
cel mai mare proprietar de paduri din Bucovina. Intre anii 1919-1928 s-au exploatat peste
11018704 mc material lemnos, in medie 1001870 m.c/an.
Criza economica care a lovit puternic si industria ramaneasca a fost resimtita si de
muncitorii forestieri, deoarece criza a lovit atat micile intreprinderi cat si marile societati
forestiere care au fost nevoite sa sisteze exploatarea padurilor si sa inchida fabricile.
Dupa 1989, exploatarea lemnului a luat din nou amploare, fiind activitatea care ofera
multe locuri de munac pentru locuitorii comunei.
Din totalul populatiei angajate, pe primul loc (numeric vorbind), se situeaza muncitorii
forestieri. In schimb, sub aspectul mujloacelor materiale primul loc il detine agricultura.
Din punct de vedere al eficientei economice insa, in fruntea clasamentului se afla acelasi
domeniu forestier- apect care se reflecta si in faptul ca cei ce lucreza s-au au lucrat in sectorul
exploatarii si prelucrarii lemnului au gospodarii ceva mai aratoase, mai bine dotate si utilate
decat ceilalti.
Economia locala se bazeaza in principal pe explatarea lemnului si cresterea
animalelor.Datorita amplasarii Manastirii Moldovita in inima localitatii, precum si datorita
cadrului natural deosebit turismul este la randul sau o ramura economica bine dezvoltata,
atragand an de an foarte multi vizitatori care se cazeaza de cela mai multe ori la pensiunile din
comuna.
In ultimii ani a inceput sa se dezvolte si comertul cu amanuntul.
AGRICULTURA
Rămâne unul din sectoarele de bază ale economiei judetului, atât ca producție globală, cât
și ca pondere a populației active.
Pe sectoare, cultura plantelor și creșterea animalelor contribuie în mod egal la realizarea
producției agricole a județului20.
Agricultura, fiind ocupatia de baza a locuitorilor comunei Vatra Moldovitei , dateaza de
cand s-a format aceasta comunitate. Forma de proprietate a fost din totdeauna privata.
Luand fiinta in plina oranduire feudala, asezarea omeneasca de aici se pare ca a cunoscut
in acelasi timp si cresterea animalelor si lucrarea pamantului. Cresterea vitelor si folosirea
plugului a ingaduit populatiei de pe aceste meleaguri nu numai sa se hranesca dar sa si produca
19
20
19
pentru desfacere, obtinere de venituri.
La inceput se folosea plugul de lemn, apoi cel cu brazdar de fier- mestesugite pe plan
local.
Dupa primul razboi mondial, in anii 1927-1929, s-a facut improprietarirea taranilor cu
pamant din “obste”, ceea ce a dus la cresterea suprafetelor de teren particulare. De asemenea, a
continuat actiunea de defrisare si curatare a padurilor si infiintarea de noi pasuni si fanete.
Dupa cel de-al doilea razboi mandial s-a exercitat o adevarata exploatare si umilire a
taranului prin introducerea de cote foarte mari catre satat. Aceste dari, atat in bani, cat mai ales
in produse (fan, cartofi, lapte, carne), au crescut de la an la an, devenind aproape insuportabile
pentru agricultori, mai ales ca preturile de vanzare erau insignifiante. Toate acestea erau facute
cu scopul de a-l face pe taran sa se lepede de pamant pentru a se putea colectiviza trenurile.
Numarul gospodariilor agroturistice atestate
Datorita obiectivelor turistice de imnteres mondial care se gasesc pe teritoriul comunei,

cateva gospodarii si-au facut deja din activitatea agroturistica o preocupare permanenta si o
surasa de venit.
EVENIMENTE DEOSEBITE DIN ISTORIA LOCALITATII
Localitate Vatra Moldovitei a luat fiinta in jurul celor doua manastiri la inceput, prin
stabilirea definitiva pe aceste meleaguri a lucratorilor (mestesugari, robi, etc.) adusi pentru
construirea manastirilor din nordul Tarii Moldovei, Tara Romanesca si chiar din Transilvania
(bejenari) – alungati de nobili unguri.
Dupa anul 1775, cand nordul Bucovinei este ocupat de Imperiul Austro- Ungar, s-a facut
colonizarea regiunii pe mativul ca populatia este rara, prin aducerea rutenilor si hutulilor din
nordul Galitiei, care in comuna Vatra Moldovitei au intemeiat doua sate: Paltinu si Ciumarna.
Dupa anul 1800 au fost adusi colonisti de origine germana care au infiintat satul Valea Stanii
(Freienthal), care au contribuit la dezvoltarea localitatii din punct de vedere economic cu ajutorul
micilor mestesuguri, asfel a luat fiinta o topitorie si un atelier de prelucrare a fierului, iar mai
tarziu, se exploateaza pacura din puturi de suprafata amplasate pe dealul “Scauiele”.
Primele activitati economice importante au fost introduse incepand cu anul 1870, cand au
inceput sa se construiasca fabrici de prelucrare si industrializarea lemnului. Odata cu acesta
perioada se produce un aflux de muncitori din Polonia- Galitia, Rusia, care au venit sa lucreze in
fabricile respective. Tot din Polonia sunt adusi si evrei care deschid pravalii si dezvolta comertul,
deschid ateliere ca: macelarii, frizerii, croitorii,cizmarii.
Evenimentul definitoriu in dezvoltarea comunei in profil economic a fost exploatarea
lemnului – avutia cprincipala a zonei. Aici prezenta padurilor in viata oamenilor este straveche,
continua si fundamentala, a satisfacut nevoile materiale ale locuitorilor, a fost adapost si stavila
in calea dusmanilor, izvor de inspiratie in folclor si arta populara.
Un alt eveniment general care a avut influenete marcante asupra comunei au fost
improprietaririle cu pamant in anii 1928-1929.
In concluzie evenimentele care au marcat dezvoltarea comunei au fost cele legate de
dezvoltarea industriei din perioadele 1870-1910 si 1950-1990. cele care au franat dezvoltarea
20
comunei, au fost cele legate de cele doua razboaie mondiale si crizele din anii 1927-1933 si 2003
si pana in prezent.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
În comuna Vatra Moldoviţei numărul unităţilor şcolare este următorul:

- unităţi preşcolari (grădiniţe) = 4
- şcoli cu clasele I – IV = 4
- şcoli cu clasele I – VIII = 8
- şcoli cu clasele IX – XII = 0
- postliceale = 0
În ultimi ani s-au înregistrat refuzuri de a urma scoala.
Turismul, în calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferite sfere ale
economiei si, în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce se exercita atât asupra
turistilor cât si asupra populatiei zonelor vizitate.
Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai cresterea numarului locurilor
de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei în practicarea turismului, ca
activitate alternativa, ci determina si cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire
profesionala a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a
lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitând
obtinerea unor performante superioare, si în acelasi timp, acesta se reflecta în mod nemijlocit în
calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea serviciilor turistice în România nu
se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor, decalajul dintre asteptari si experienta traita,
aducându-si si el contributia la situatia actuala a turismului românesc. De aceea pentru
impulsionarea activităţii turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii
profesionale a personalului implicat în domeniul turistic. Din pacate si în aceasta direcţie
turismul românesc întâlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor, mentalitati.
În plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin creşterea sansei
sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, atât în serviciile turistice, cât si în
infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca sezoniere, mai ales pentru tineri si femei,
asigurarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a confortului general în
localitatile turistice si prin scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale în ceea ce
priveste veniturile realizate.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a capacităţii de
munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoastere, de educare a
gustului estetic, de respect pentru valorile nationale.
Cultură
Valorificând mostenirea cultural-istorica a poporului român, turismul modern contribuie

la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de afirmare a culturii traditionale si
de promovare a imaginii localitatii în lume. Intensificarea activitatii turistice favorizeaza
dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase, actioneaza în sensul cresterii
interesului populatiei pentru pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati
turistice.
21
Prin turism se poate promova potentialul cultural local, aceasta permitând ca numeroasele
dovezi de viata materiala si spirituala de pe aceste meleaguri, de la piatra neslefuita pâna la arta
si cultura dacica si romana, de la constructiile populare pâna la valoroasele edificii de arta si
arhitectura sa fie popularizate atât pe plan intern cît si international, evidentiindu-se contributia
adusa de locuitorii acestor pamânturi la patrimoniul cultural universal.
Instituţiile care promovează cultura sunt reprezentate de Biblioteca localităţii Vatra
Moldoviţei, Căminul cultural din Vatra Moldoviţei, Biserica Adormirea Maicii Domnului
(Ciumârna), Biserica Romano-Catolică, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Biserica
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Valea Stânii), Biserica Sfântul Dumitru (Paltinul). La toate
acestea se mai adaugă şi obiectivele culturale şi naturale de interes turistic cum ar fi: Mănăstirea
Moldoviţa (care face parte din patrimoniul UNESCO, fiind înscrisă alături de alte patru
Mănăstiri din Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor şi Suceava în catalogul World Heritage –
deoarece sunt unice atât prin picturile interioare si exterioare cât şi prin arhitectura lor ce
caracterizează epoca de glorie a Moldovei 21), muzeul organizat in vechea casa domneasca din
incinta manastirii22, Ruinele Bisericii Buna Vestire (sec. XV), Muzeul Etnografic Paltinul,
Expoziţia etnografică Valea Stânii, Expoziţia Căminului Cultural Vatra Moldoviţei, Rezervaţia
Floristică de la Ciumârna23.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul local este în mare măsura un adevarat
act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificatie în societatea
actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta între toate
organismele si între toate forurile specializate în activitatea culturala si în cea turistica.
Folclorul este oglinda vieţii poporului şi în acelaşi timp un fundament al culturii noastre
naţionale. El cuprinde datini, obiceiuri, credinţe, care se statornicesc în cadrul satului şi se
transmit de la o generaţie la alta. Acest ansamblu formeazã colierul valorilor noastre spirituale şi
trebuie este pãstrat ca un bun inestimabil prin care se exprimã iubirea localnicilor faţã de neam şi
de spaţiul acestuia.
De-a lungul vremii formele de exprimare ale folclorului local n-au rãmas neschimbate,
ele fiind adaptate condiţiilor noi ce s-au creat în anumite erioade istorice. Printre acestea amintim
incondeierea oualor cu ocazia Sarbatorilor Pascale, care este o activitate de traditie in zona,
comuna Vatra Moldovitei fiind recunoscuta atat la nivel national cat si international pentru
frumusetea oulor incondeiate. La toate aceste obiceiuri ale satului se înãlţau cântece înconjurate
de multã voie bunã, cântece şi poezii compuse chiar de sãteni şi transmise din generaţie în
generaţie şi pãstrate cu multã sfinţenie în fiecare casã. Pentru fiecare obicei şi pentru fiecare
eveniment al vieţii ţãranii aveau cântece, poezii şi zicãtori pe care le rosteau în moduri diferite
sau care chiar difereau de la o parte la alta a satului.
Cunoaşterea si utilizarea patrimoniului cultural în activitatea turistica permite
deconcentrarea si difuzarea turismului pe întreg teritoriul tarii, având influente benefice atât prin
creşterea gradului de exploatare resurselor turistice cât si prin ridicarea standardului de viata al
populaţiei.
Reteaua rutiera si feroviara
21
http://www.comunavatramoldovitei.ro/manastire.html
22
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism
23
http://natura2000sv.com/ro/comunitati/vatra-moldovitei
22
Ideea construirii unei linii de-a lungul râului Moldovita a apărut în 1868. Atunci,
firma ,,Louis Ortlieb & Co." din Muenchen, interesată de exploatarea lemnului întinselor păduri
de pe Valea Moldovitei, pune la dispozitie fondurile pentru construirea unei căi ferate de la
Hatna (acum Dărmănesti) la Capu Satului (Câmpulung Est), linie ce urma să aibă si două ramuri,
Vama - Moldovita, respectiv Pojorâta - Fundu Moldovei. Propunerea este acceptată de Fondul
Religionar Ortodox din Bucovina, astfel că executia si exploatarea noii linii este concesionată
societătii ,,Bukowinaer Lokalbahnen Geselschaft".
Lucrările încep în anul 1887, iar linia - construită de-alungul Văii Moldovitei - este dată
în folosintă la 15 August 1889, când încep să circule două perechi de trenuri de marfă. Linia
porneste de la Vama (533 m) si urcă până la Moldovita (645 m), lungimea totală a ei fiind de
20,4 km, declivitatea maximă de 25 mm/m, iar raza minimă a curbelor 150m. Până în anul 1904,
linia a functionat exclusiv pentru trafic de marfă. La 1 Noiembrie 1904, odată cu intorducerea
trenurilor de călători, sunt deschise trei statii de călători: Dragosa, Vatra Moldovitei si
Moldovita, prima aflându-se chiar la mijlocul sectiei si fiind folosită si pentru ,,crucile"
trenurilor. Până în 1908 mai sunt înfiintate două noi halte: Frumoasa si Valea Stânii.
Nici infrastructura rutieră nu stă mai bine, drumul semănând mai mult cu un drum
comunal pentru cărute, decât cu unul ce duce la un obiectiv turistic precum Mănăstirea
Moldovita.
Transportul rutier pentru călători asigură parțial necesitățile locuitorilor. În lipsa unei
rețele feroviare, fluxul de călători este asigurat de autobuzele și cursele particulare de microbuze.
De asemenea, trebuie amintit faptul că sunt multe autoturisme particulare care asigură în mare
măsură deplasarea călătorilor spre alte localități.
Din cele prezentate se poate desprinde concluzia necesităţii stringente a îmbunătăţirii
infrastructurii rutiere.
Resurse umane ale localitatii
Resursele de muncă ale localităţii Vatra Moldoviţei sunt supuse, ca de altfel întregul
ansamblu economico-social, unor mutaţii şi modificări generate, în mare parte, de aceeaşi
categorie de factori specifici procesului de tranziţie - privatizarea, şomajul, schimbările
profesionale şi structura economiei de piaţă.
Dezvoltarea turismului ecumenic şi a agroturismului sunt preocupari permanente ale
edililor comunei Vatra Moldoviţei. Prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, încondeierea
ouălor de Paşte, micile meşteşuguri sunt câteva din preocupările localnicilor acestei frumoase
comune. În prezent se pune mare accent pe sănătate, educaţie şi păstrarea ocupaţiilor tradiţionale.
De aici, rezultă ca şi caracteristică a economiei de piaţă, creşterea numărului de salariaţi în
domeniul serviciilor şi al activităţilor de interes public şi privat în coparaţie cu numărul
salariaţilor din sectorul de stat care a scăzut semnificativ.
Disfuncţionalităţi ale infrastructurii locale
Infrastructura neadecvată:
- Drumurile (străzile) neasfaltate, betonate sau pavate
- șanțurile de gardă lipsesc;
- zona este nealimentată cu gaze naturale;
- lipsa locurilor de munca, a industriei.
23
2.3. Promovarea destinatiei turistice
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui patrimoniu turistic care, prin
atractivitatea sa, poate să asigure integrarea unei zone geografice, a unei regiuni turistice sau a
unei ţări în circuitele turistice interne şi internaţionale. Printre componentele patrimoniului
turistic trebuie menţionate în primul rând:
• Resursele antropice – create de mâna omului (vestigiile istorice, de artă, de arhitectură)
• Resusrele naturale (frumuseţile montane, plajele de pe litoral, factorii de cură din
staţiunile balneoclimaterice etc).
• Tradiţii culturale, de folclor – dau o nuanţă inedită demersului turistic şi uneori
motivează deplasarea celor interesaţi spre un anumit loc.
Toate aceste aspecte au fost cuprinse pe parcursul lucrarii in vederea reliefarii punctelor
tari ce pot fi potentiate si promovate in Vatra Moldovitei.
Vatra Moldovitei, prin particualrităţile sale fizico-geografice deţine un variat, bogat şi
interesant potenţial turistic. Cu toate acestea valorificarea acestui potenţial nu a fost şi nu este
nici în prezent satisfăcătoare. In continuare, vor fi prezetate organizatiile ce joaca un rol major in
promovarea destinatiilor turistice.
Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii

atractivităţii localitatii Vatra Moldovitei ca destinaţie turistică se poate realiza prin mai multe
tipuri de acitvitati eligibile precum:
 marketing prin internet şi prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum şi alte
activităţi de promovare on-line;
 participarea la târguri şi alte expoziţii de turism în ţară;
 organizare de evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în zona;
 activitati de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizează emisiuni
de turism sau alte emisiuni cu impact în creşterea circulaţiei turistice în România,
creşterea notorietăţii destinaţiei turistice sau conştientizarea importanţei turismului
românesc;
 acţiuni generale de publicitate şi reclamă a destinaţiei turistice Vatra Moldovitei şi a
produselor turistice: insertii publicitare în presa, pagini web, ghiduri turistice, cataloage,
albume, carti cu specific de turism, publicatii de specialitate, publicitate outdoor în ţară
(afisaje, difuzare clipuri TV, bannere etc. in metrou, aeroporturi, gări, zone de trafic
intens etc.), publicitatea destinatiei si a produselor turistice in mass- media interna, pe
pietele tinta, realizarea de cataloage, brosuri, pliante, postere si foi volante, diverse
tiparituri, ghiduri si harti turistice, panouri, fotografii, diapozitive, materiale audio –
video, casete, filme cu specific de turism, CD-uri si DVD-uri turistice etc.
Aceste obiective se pot indeplini cu ajutorul sau prin colaborarea cu:

- unităţile administrativ teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale);
- ONG-uri (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial);
- parteneriat între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice
locale;
- parteneriat între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice
locale) şi ONG-uri.
24
În piețele sursă, destinațiile se află în competiție unele cu altele. Acest lucru se manifestă
și în diferitele tipuri de marketing, în utilizarea mass-mediei pentru a promova destinația și pe
deasupra în toate broșurile tur-operatorilor care prezintă oferta turistică a mai multor destinații.
Pentru a obține o poziție concurențială pentru aceasta destinație, toate grupurile de interes din
sectorul public și cel privat, trebuie să-și adune resursele, să-și coordoneze activitățile și să
coopereze în marketingul destinației 24.
2.4. Organizatii specifice de management al destinatiei turistice ( DMO – Destination

Management Organisation)
O trasatura de baza a strategiei de marketing a oricarei destinatii este formularea

produsului turistic. In unele cazuri, o destinatie poate ajunge la declin din cauza fortelor
competitive. Sunt numeroase motive care pot cauza acest lucru precum slaba performanta sau
pur si simplu organizatiile se complac cu situatia, sau chiar ambele motive, de vreme ce
organizatiile nationale se ocupa cu marketingul la nivelul tarii, iar organizatiile specifice de
management isi dezvolta propria perspectiva la nivelul local al destinatiei, construindu-si un
punct unic de vanzare si subliniind factorii cheie ce pot atrage vizitatorii. Majoritatea
organizatiilor specifice de management al destinatiei turistice nu au abilitatea de a controla
vizitele turistilor: ele pot doar sa-i influenteze , deoarece o gama variata de factori au un impact
puternic asupra cererii. Aceste organizatii reprezinta doar o parte din totalul marketingului folosit
in promovarea unei destinatii, din moment ce sectorul privat se foloseste de brosuri, site-uri, sau
alte campanii, pentru a-si promova produsele disponibile la vanzare. In cel mai bun caz, numai o
mica parte din acesti furnizori au legaturi cu DMO sau NTO (organizatii turistice nationale),
totuși cei care au dezvoltat astfel de legaturi sunt multumiti de rezultate.
Un punct de plecare pentru DMO este strategia de marketing, care va identifica mixul de
marketing necesar pentru a promova locatia, dupa ce a fost creat un plan de marketing. La nivel
generic, marketingul destinatiei trebuie sa evalueze constant masura in care strategia se
potriveste cu produsul, cu gusturile consumatorilor in cotinua schimbare 25.
24
25
Kotler, Philip, Bowen, T. John și Makens, C. James, Marketing for Hospitality and Tourism, (Marketing în
industria ospitalieră și turism), Ediția Internațională Pearson, pag. 322
25
CAPITOLUL 3. Analiza destinatiei turistice Moldovita. Descrierea ofertei
turistice
3.1. Analiza cererii
3.1.1. Motivația turiștilor
În ultimii ani tot mai mulţi specialişti din lumea turismului în special, dar şi din lumea
comerţului (fie el intern sau internaţional) acordă o tot mai mare atenţie motivaţiilor de
cumpărare ale consumatorilor. Motivaţiile consumatorilor de bunuri sau servicii sunt în bună
parte subiective, depinzând de imaginea pe care aceştia şi-au creat-o despre produs prin
publicitate, utilizări anterioare sau descrieri ale unor utilizatori. Din ce în ce mai mult loc ocupă
în preocupările de lansare, promovare şi comercializare a produselor – în general şi a celor
turistice în mod particular - studierea şi cunoaşterea comportamentului consumatorului/
consumatorilor26.
La baza activității de deplasare de la locul de reședință spre alte locuri stau o serie de
motivații. Motivația turistică cuprinde, în esență, trebuințe, impulsuri, intensități, valențe și
tendințe specifice având carcter personal, influențate de o mulțime de factori dintre care nu
lipsesc aspecte ale mediului, atitudinile față de acestea și față de propria persoană, scopul
conștient ca răspuns pragmatic la trebuințe 27.
În cercetarea științifică turistică, diferitele niveluri ale piramidei motivațiilor umane
propuse de A. Maslow (1970) se regăsesc astfel:
a) motivația socială (de adeziune, de apartenență la grup, comunitate culturală) se identifică în
nevoia omului de a cauta grupul de excursioniști, de a se integra în acest grup.
b) motivația cognitivă: se identifică cu nevoia de cunoaștere a tradițiilor, obiceiurilor,
meșteșugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizație.
c) motivația de concordanță între cunoștere, simțire și acțiune: contribuie la integrarea
personalității și se regăseste în acțiunile turistice cu caracter co-participativ în nevoia de a găsi
locuri liniștite în mijlocul naturii.
d) motivația de repaos și de reconfortare ca principală motivație turistică este satisfăcută printr-
un complex de condiții și de mijloace în afara reședinței indivizilor.
e) motivația estetică: exprimă tendința omului spre frumos, spre artă, cultură și civilizație, spre
peisaj inedit.
Motivația turistică se regăsește în unul din următoarele scopuri: destindere, divertisment,
dezvoltare, și niciodată nu este pură. În literatura de specialitate 28 au apărut și alte forme de
manifestare a motivației turistice:
 Motivația de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu stresant, obositor;
 Motivația de recuperare ca necesitate biologică;
26
Hapenciuc, Valentin Cristian – Ecoturism și turism rural, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de
Științe Economice și Administrație publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
27
R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu – "Economia turismului", Editura. Economică, București, 1991
28
C. Cristureanu – "Note de curs", ASE, București, 2007
11
 Motivația etnică, oportunitatea de întoarcere la rădăcini, de întărire a legăturilor familiale;
 Motivația ludică, dorința de întoarcere în copilărie;
 Motivația oportunității obținerii sau păstrării prestigiului pentru alinierea la standardul de
viață care asigură un anumit prestigiu social;
 Motivația legată de oportunitatea de autoregăsire, necesitatea spirituală a individului care
dorește să se apropie de natură, de o anumită cultură (de exemplu: oferta de turism rural);
 Motivația de activare onirică: foarte mult timp turismul a reprezentat un vis pentru mulți
consumatori de turism. Astăzi, turismul intră tot mai mult în sfera serviciilor necesare
devenind "un bun de larg consum";
 Motivația educațională;
 Motivația de shopping.
Dintr-o alta optica, cercetătorul american S.C. Plog a realizat o clasificare a motivaţiilor
turistice din punct de vedere al psihologiei consumatorului de turism. Acest studiu împarte
clientela turistică în cinci grupe29:
 • psihocentrici;
 • cvasipsihocentrici;
 • mediocentrici;
 • cvasialocentrici;
 • alocentrici.
Turiștii "psihocentrici" sunt absorbiți de preocupările lor mărunte cu caracter personal și
nu manifestă decât un interes limitat pentru lumea exterioară. Solicitările lor pentru destinațiile
turistice cuprind:
 - destinații care oferă caracteristici apropiate condițiilor din localitățile lor de reședință;
 - activităti de agrement general acceptate de toate categoriile de populație;
 - odihnă sedentară;
 - destinații ușor accesibile;
 - echipamente turistice tradiționale;
 - călătorii programate și organizate în întregime.
Turiștii "alocentrici" se interesează de atracțiile turistice variate și inedite, sunt curioși și
dornici de a descoperi lumea înconjurătoare. Acești turiști preferă:
 - regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;
 - experiențe noi, de descoperire;
 - destinații mai greu accesibile;
 - forme simple de cazare;
 - contacte cu populația locală și cu alți turiști;
 - călătorii simple, eventual numai semiorganizate și pe cont propriu.
Între aceste două categorii extreme se situează majoritatea turiștilor potențiali, ponderea
cea mai mare revenind categoriei de turiști "mediocentrici"30.
29
Nedelea, Alexandru – Marketing în comerț, turism și servicii, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de
Științe Economice și Administrație Publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
30
Boghean, Carmen – Economia turismului, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de Științe Economice
și Administrație publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
12
3.1.2. Circulația turistică
Caracterul rigid al ofertei impune satisfacerea cererii prin "migrarea" turistului până în
zona de existență a produsului turistic, ceea ce face ca cererea să aibă un mare grad de
mobilitate. Deplasarea unor categorii de purtători ai cererii turistice de o mare diversitate în ceea
ce privește nevoile exprimate, imprimă și cererii un caracter extrem de eterogen. Această
eterogenitate a purtătorilor cererii implică utilizarea în cadrul cercetărilor de marketing a unui
instrumentar de mare finețe și rigurozitate. Cererea turistică se manifestă diferențiat ca volum și
structură, atât în timp cât și în spațiu, în funcție de formele de turism practicate, de diversitatea
produselor turistice din cadrul fiecărei forme de turism, de destinațiile călătorilor, de scopul lor,
de durata sejurului.
Pornind de la considerentul că motivațiile turistice au întotdeauna un caracter subiectiv și
nu pot fi decât conditionat-generalizate, cercetătorii care se ocupă cu analiza circulației turistice
sunt nevoiti să recurgă la elaborarea unor modele de evaluare a consumului turistic, menite să
substituie insuficiența datelor și incertitudinea comparabilității lor.
Astfel, marea diversitate a elementelor componente ale consumului turistic a dus la
necesitatea elaborării unor indicatori valorici de comparație a acestui consum specific de mărfuri
și servicii. Cercetătorii recurg la așa-numitul "coș de consum turistic" (tourist basket), care
exprimă valoarea totală a serviciilor și a mărfurilor (serviciilor) consumate de un turist mediu
într-o unitate te timp de vacanță (zi de ședere, sejur mediu, etc.) la o destinație turistică.
Se poate aprecia că asemenea modele de fluxuri turistice includ două efecte:
- un efect de formare a fluxurilor turistice: traficul turistic emis de diferite țări în funcție de
influența factorilor legați de nivelul de trai (nivelul veniturilor disponibile, bugetul de cheltuieli
alocabil pentru concediu etc), de posibilitățile de călătorie (durata călătoriilor, distanța parcursă,
timpul disponibil și fracționarea vacanțelor etc.) și de caracteristicile demografice particularizate
(vârsta, sexul, situația familială, etc);
- un efect de dispersie a traficului, care depinde de atractivitatea turistică relativă a diverselor
destinații posibile (în funcție de tipul sejurului - organizat, semiorganizat, pe cont propriu), de
costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite etc.
De asemenea, în estimarea cererii de servicii turistice va trebui luată în considerare și
apariția pe piața turistică a unor noi categorii de consumatori priviți nu numai din punctul de
vedere al volumului crescând al cererii, ci și al diversificării structurii sociale a cererii,
caracteristice pentru segmentele de piață din care se recrutează aceste noi categorii de clientelă
(turism pentru tineret, turism social, turism de tratament).
Limitele rezultatelor obținute prin asemenea modele, care simulează comportamentul și
motivațiile clientelei turistice potențiale, nu reprezintă însă decât un prim stadiu al cercetărilor
întreprinse în domeniul studierii cererii turistice. Aceste limite sunt dictate de aspectul static al
acestor modele, care oglindesc numai tendințele traficului turistic la un moment dat, și nu permit
decât o aproximare a fluxurilor în evoluția lor cronologică, de unde derivă o serie de probleme
specifice în elaborarea și interpretarea modelelor reținute pentru analiză.
Modificările în consumul turistic, ca urmare a unor schimbări ale gusturilor clientelei
(deci modificări de ordin motivațional), pot provoca și ele diminuarea atractivității turistice, dar
aceste mutații se vor repercuta cu o anumită întârziere asupra numărului global al sosirilor într-o
zonă considerată.
Aspectele analizate, care influențează sensibil volumul, structura și intensitatea în timp și
spațiu a curentelor turistice convergente spre anumite zone primitoare de turiști, reflectă din plin
13
marea diversitate și complexitate a problemelor legate de cercetarea cererii turistice.
3.2. Analiza produsului turistic
3.2.1. CADRUL NATURAL
Romania dispune de un bogat si diversificat potential turistic. Tara noasta prezinta

particularitatile unei tari din zona temperata cu expunere la o coasta litorala si un lant muntos,
oferind atat obiective naturale ferite de mana omului, cat si obiective antropice de o mare
diversitate. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma
sau alta, neatinse de activitatile umane.
Prin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice naturale reprezinta pe de o
parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in
activitatea de turism ca "materie prima". In continuare este prezentat cadrul natural al comunei
Vatra Moldovitei.
Orice drumeţ ce trece prin aceastã zonã nu poate sã nu admire frumuseţile naturii din
aceastã zonã. Pe lângã privelişti de basm drumeţul poate vedea naturaleţea si cãldura sufleteascã
a oamenilor de aici, ospitalitatea lor şi credinţa aestora în Dumnezeu şi iubirea de glia
strãmoşeascã.
14
3.2.2. CADRUL ANTROPIC
Resurse antropice sunt generate de fenomenele antropice, datorate acţiunii omului cu

urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri
mobile şi imobile care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane, fiind
reprezentative pentru anumite epoci, curente şi stiluri artistice, create de artişti de marcă
reprezentanţi ai tuturor artelor.
Vatra Moldovitei este o zonã istoricã presãratã cu monumente închinate eroilor neamului
şi localnicilor ce şi-au pierdut viaţa pentru apãrarea gliei, monumente ale naturii de o fumuseţe
rarã ce te transpun într-o altã lume, o lume de vis şi plinã de pace şi linişte şi iubire.
Aceastã localitate si-a pãstrãt pe lângă frumuseţile naturale, si o istorie bogatã în date şi
evenimente, datini şi obiceiuri strãbune, iar pentru a pastra nealterate aceste resurse și în viiotor
trebuie realizat şi un management al destinatiei adecvat.
Paltinu: Muzeul creat de copii a fost realizat în anul 2000 . Elevii au adunat obiectele de
la săteni şi le-au aşezat aşa cum încă văd în casele bătrânilor care mai există.
Manastirea Moldoviţa31
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări monahale, ctitorită de voievodul Petru
Rareş în anul 1532 . Ea este situata in centrul comunei la aproximativ 400 m de intersectia
drumurilor DN17A cu DJ176 Biserica cu hramul "Buna Vestire" urmeaza bisericii cu acelasi
hram ctitorită de voievodul Alexandru cel Bun. În aceeaşi epocă, Petru Rareş împrejmuieşte
Biserica cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortăreţe. Biserica pictată a
mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Pictura realizata în 1537 este atribuita

mesterului Toma ("Toma de la Humor"), cel care a
pictat si Manastirea Humor. Cele mai bine pastrate
picturi murale sunt cele de pe fatada sudica. Înspre
vest, intrarea în biserica se face printr-un pridvor cu
cinci arcade: trei se deschid spre vest si câte una spre
nord si sud. Cele trei abside exterioare – una a
altarului si doua ale naosului sunt împodobite cu
picturi reprezentând scena rugaciunii tuturor sfintilor,
carora li se alatura imaginile reprezentantilor culturii
clasice: Pitagora, Platon, Aristotel si Sofocle,
considerati precursori ai crestinismului Fără îndoială
că au existat locuinţe, după fundaţiile care se văd în
partea nordică, pe a căror temelii Episcopul Efrem de Rădăuţi, între anii 1610-1612, a construit
clişarniţa (casă egumenească) pentru locuinţa sa, pentru păstrarea odoarelor Bisericii şi
organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti, continuând în acest fel opera culturală a lui
Rareş.
31
http://www.comunavatramoldovitei.ro/
15
Manastirii Moldovita i s-a decernat premiul “Marul de Aur”, acordat de Federaţia
Internaţională a Ziariştilor mânăstirilor din nordul Moldovei, pentru valoarea lor în contextul
artei şi culturii universale.
Ruinele manastirii vechi

Originea acestei manastiri ramâne învaluita în negura vremii, traditia aminteste de
existenta ei înca din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost zidita prima biserica din piatra, pe locul
unei biserici mai vechi de lemn, atestata documentar in jurul anului 1410 cu întregul ansamblu de
contructii, destinata pentru observare si straja, având hramul "Buna Vestire", in jurul careia s-a
dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de Manastirea Moldovita. Manastirea
Moldovita s-a bucurat de privilegii si din partea lui Stefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave
voievodul Stefan cel Mare confirma manastirii 11 sate, mai multe iezere, prisaci si privilegii
comerciale, care o situau printre cele mai înstarite manastiri din Moldova.
Ea a dainuit pâna la sfârsitul veacului al XV-lea când, din cauza unei alunecari de teren,
s-a prabusit. Ruinele ei se vad si astazi la 500m distanta de actuala Manastire. Voievodul Petru
Rares, iubitor de arta ca si tatal sau, Stefan cel Mare, vrând sa continue existenta Manastirii
Moldovita, alege locul putin mai la ses de vechea biserica a lui Alexandru cel Bun si construieste
actuala Biserica a Moldovitei în anul 1532.
16
Muzeul manastirii Moldovita
Biserica detine in patrimoniul sau cateva

obiecte de o inestimabila valoare artistica si
istorica: pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul
lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in
acelasi timp document istoric datorita
insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua
epirtafuri-broderii lucrate in secolul al- XV-
lea). Printre cele mai frumoase piese se
numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei
domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin
proportiile sale, care-i dau o alura
monumentala, jiltul este decorat cu stema
Moldovei, cu impletituri de linii si flori
marunte crucifere.
Din anul 1993 Manastirea Moldovita face parte din patrimoniul UNESCO, fiind incrise
in catalogul World Heritage - marile monumente ale lumii, alaturi de alte patru manastiri din
Bucovina: Voronet, Arbore, Humor si Sucevita, deoarece ele sunt unice in lume prin pictura lor
interioara si exterioara cat si prin arhitectura lor ce caracterizeaza epoca de glorie a Moldovei.
17
3.2.3. Posibilităţi de recreere sau agrement în zone limitrofe (inclusiv excursii prin împrejurimi)
Localitatea Vatra Moldoviţei reprezintă locul ideal pentru odihnă, relaxare şi punct de
plecare pentru vizitarea obiectivelor turistice din zonă: Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirile
Humor, Suceviţa, Voroneţ, Putna şi Arbore, Cetatea de Scaun a domnitorului Ştefan Cel Mare,
Casa Memorială Nicolae Labiş, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Muzeul Ciprian
Porumbescu, Codrul Secular Slătioara,Salina de la Cacica, Herghelia de cai de la Lucina.
3.2.4. Prezentarea produsului turistic al localitatii Vatra Moldovitei
Pensiunea Valcan ****
Pensiunea Valcan**** va ofera

conditii deosebite de cazare si masa.
Dispunem de camere dotate la cele mai
inalte standarde de calitate.
Pensiunea dispune de 4 camere

duble cu pat patrimonial si un apartament
cu 2 camere, cu baie proprie, cablu Tv,
18
internet Wirless, living, sala de mese cu o capacitate de 12 locuri si bucatarie complet echipata,
parcare proprie, gratar, microferma, gradina, livada. Foisorul in stil oriental de 24 de locuri si
gratarul din gradina pensiunii va stau la dispozitie pentru a face serile cat mai relaxante si
atragatoare32.
Pensiunea Lulu
Pensiunea Lulu va poate oferi locul perfect de relaxare prin linistea muntelui, susurul
izvoarelor si ospitalitatea bucovinenilor.
Pensiunea va pune la dispozitie 20 locuri de
cazare in 10 camere. Fiecare camera
dispune de grup sanitar propriu (cadita dus
cu perdea, chiuveta, toaleta), apa calda
permanent, incalzire centrala proprie,
televizor (cablu). La parterul unitatii veti
gasi un restaurant cu o capacitate de 80 de
locuri, un salon vanatoresc, iar pe timp de
vara, o terasa acoperita (cu o capacitate de
80 de locuri). Restaurantul ofera o gama
variata de merinde: de la casul, urda si
slanina afumata cu ceapa, pina la vestita tochitura bucovineana, degustind totodata si din
zmeurata, fragata si afinata traditionala.
Pe timp de vara, pensiunea noastra ofera turistilor posibilitati de campare pentru rulote si
corturi, punandu-se la dispozitie grup sanitar comun si curent electric. Tot pe perioada verii,
pensiunea dispune de 11 casute (tip bungalow) cu grup sanitar comun, turistii avand acces
totodata la terenul de tenis, piscina in aer liber, gratar, foisor si spatiu de joaca pentru copii.
Facilitati :
- acces la internet
- incalzire centrala proprie
- acoperire Orange, Vodafone, Zapp si Cosmote
- gradina
- parcare pazita si iluminata
- acces la piscina in aer liber (pe timpul verii)
- acces la terenul de tenis
- acces la foisor si la gratar
- transport de la/la gara
- la cerere, plimbari cu caleasca sau sania trasa de cai hutuli.
32
http://www.turistinfo.ro/vatra_moldovitei/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-vatra_moldovitei.html
http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/vatra_moldovitei-hoteluri-pensiuni.html
http://www.infopensiuni.ro/vatra-moldovitei/cazare-vile-pensiuni-vatra-moldovitei#
19
Pentru ocazii deosebite (nunti, botezuri, aniversari), organizam petreceri, punand la
dispozitie restaurantul nostru si/sau terasa cu o capacitate de cca 150 de locuri.
Vila-Pensiune Crizantema
Pensiunea turistica Crizantema este situata in Vatra-Moldovitei, intr-o regiune incarcata

de istorie, in mijlocul unei naturi mereu proaspata, un loc de liniste, cu oameni ospitalieri ce
pastreaza vechi si fermecatoare traditii populare. Pensiunea turistica Crizantema beneficiaza de o
pozitie deosebit de pitoreasca si de un climat reconfortant si tonifiant. Pensiunea turistica
Crizantema va asteapta intr-un mediu primitor si deosebit, combinand arhitectura rustica,
taraneasca, cu dotarile moderne, occidentale.
Pensiunea turistica Crizantema este amplasata la 30 m de Mănăstirea Moldovita, ctitorie
a domnitorului Petru Rares si la mici distante fata de cele mai renumite Manastiri din Bucovina:
Sucevita, Putna, Humor, Voronet, Dragormina si Arbore.
In aceasta zona se pot face excursii cu piciorul pe carari de munte si pot vizita: ateliere
mestesugareşti, incondeieri de oua, sculpturi in lemn. ceramica neagra, deasemeni se pot
organiza: mese traditionale la stani, focuri de tabara, pescuit; un mod frumos si sanatos de a
petrece un concediu la tara la munte in Bucovina.
Pensiunea turistica Crizantema va
asteapta intr-un mediu primitor si deosebit,
combinand arhitectura rustica, taraneasca,
cu dotarile moderne,occidentale.
Facilitati:
-Gratar,Parcare,TV ,
-Masa la cerere / pensiune completa
-Internet
-Incalzire centrala
-Ferma proprie
-Telefon
-Sala de mese
-Grup sanitar propriu
-Gastronomie / oferte culinare
-Limbi straine vorbite: Engleza, Franceza, Germana.
Pensiunea Alexandra
Pensiunea Alexandra este situata in centrul

Obcinelor Bucovinei, in bazinul hidrografic al
Moldovitei, afluent al Moldovei. Amplasta la numai
200 de metri de Manastirea Moldovita si la 6 km de
Manastirea Sucevita.
Unitatea dispune de 6 camere cu bai proprii, incalzire
centrala si balcon avand un numar total de 14 locuri. La
parter se gaseste un living spatios cu televizor si o sala
20
de mese, oaspetii avand acces la bucatarie.
Facilitati cazare: frigider in unitate, sanie trasa de cai, TV in living, internet prin cablu,
parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, gratar/barbeque, living, sala de
mese, livada, loc amenajat de joaca.
Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Capacitate: 14 locuri in 6 camere.
Pensiunea MARIO - Vatra Moldoviței
Situata pe drumul de poveste care leaga comuna Vama, stravechi loc de strajeri
bucovineni, de Sfanta Manastire Vatra Moldovitei si mai departe, peste Obcini, de Sucevita si
Putna, pensiunea Mario isi asteapta clientii cu bratele deschise pe tot parcursul anului.
CAPACITATEA DE CAZARE:
10 camere cu baie proprie din care 9 cu balcon, astfel:

7 camere duble cu pat matrimonial;
3 camere triple.
DOTARI:
Pensiunea beneficiaza de apa rece permanenta, din sursa proprie (adusa din izvor de
munte), apa calda si incalzire permanenta, de la centrala proprie.
Camerele sunt echipate cu TV color, satelit,
iluminat central de plafon sau perete si iluminat local (aplice sau veioze).
Contra cost, se asigura servicii de pastrare valori, curierat pentru corespondenta,
procurarea ziarelor / revistelor, rezervare de bilete de tren / autocar / avion, spalatorie, calcatorie
etc.
5 motive să vii la Vatra Moldovitei:
1.Frumusetea zonei
2.Traditiile populare bine conservate
3.Monumente de arta medievala din patrimoniul universal
4.Bucatarie traditionala la preturi accesibile
5.Ospitalitatea oamenilor
21
3.2. POTENŢIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI
Mai mulţi autori s-au ocupat, în lucrările lor, de cercetarea conţinutului şi naturii ofertei
turistice. Astfel, încă în 1959, elveţianul W. Hunzincker, în manualul său de economia
turismului, arăta că "oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii",
combinaţie în care serviciile joacă rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik consideră
produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate
specifică", iar profesorul elveţian J. Krippendorf înţelege prin oferta turistică "un mănunchi de
elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase
cumpărătorului, adică să-l satisfacă". El include în elementele politicii produsului turistic
următorii factori:
 factori naturali (poziţia în teritoriu, relieful, vegetaţia, fauna, clima, peisajul);
 factori generali ai existenţei şi activităţii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură,
artă, economie, politică etc.);
 infrastructura generală (transpoturi şi comunicaţii, populaţia şi aşezările omeneşti), alţi
factori ai infrastructurii (apă, canalize, telecomunicaţii etc.);
 echipamentul turistic (cazare, alimentaţie publică, transport turistic etc.).
E. Nicolaescu este de părere că "lista elementelor care concură la crearea produsului
turistic" a trebuit să includă următoarele categorii principale de factori:
 patrimoniul turistic, cu factorii naturali (aşezarea geografică, climă, relief, peisaj etc.);
diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman
(ospitalitatea, obiceiuri şi datini, folclor, istorie, artă, cultură etc.);
 infrastructura generală a zonei, incluzând dezvoltarea economică generală (industrie,
agricultură, transporturi, comerţ), dezvoltarea demografică (populaţie şi aşezări omeneşti),
infrastructura generală edilitară; infrastructura cu specific turistic; cadrul general privind
pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din turism; cadrul instituţional legat direct sau indirect de
turism.
În concepţia profesorului Cristiana Cristureanu, oferta turistică este formată din cadrul şi
potenţialul natural şi antropic, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate
consumului turistic, forţa de muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura specifică
turistică şi condiţiile de comercializare (preţ, facilităţi etc.).
Principala caracteristică a ofertei turistice o reprezintă complexitatea ei. Elementele
componente ale ofertei pot fi grupate în două categorii:
 elemente atractive, compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice,
având o importanţă relativă în timp şi spaţiu;
 elemente funcţionale, compuse din echipamentul şi serviciile care fac posibilă
desfăşurarea producţiei turistice.
3.3. Evaluarea accesibilităţii şi a informaţiei turistice în Vatra Moldoviţei
22
CAPITOLUL 4. Concluzii cu privire la studiul de caz. Propuneri
Pentru a atinge o poziție competitivă puternică, este important de cunoscut
comportamentul potențialilor călători și cum se schimbă acesta, cum destinațiile competitive fac
față acestora și care sunt posibilitățile de extindere a produsului oferit într-o destinație 33.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Obiectiv turistic principal Manastirea - Proasta amenajare a raului Moldovita
Moldovita, premiata cu Marul de Aur de (poluare estetica);
publicatia franceza Federatia Internationala a - Unele portiuni de drum, respectiv unele
Ziaristilor si Scriitorilor de Turism ; strazi se afla in stare precara;
- Cazare agroturism – montan; - Lipsa de ghizi montani si de translatori;
- Productie artizanat oua incondeiate, tasaturi, - Zona puternic exploatata forestier, deci
stergare, broderii; poluata fonic pentru cei ce doresc plimbari in
- Scoli de vara ce ofera posibilitatea turistilor natura;
de a fi invatati sa efectueze obiecte artizanale; - Lipsa unui hotel cu capacitate mare de
- Gama variata de specii de vanat (paradisul cazare.
vanatorilor);
- Expeditii turistice in perioada tocilatului
cocosului de munte;
- Personal avizat ce se ocupa de turistii
dornici de vanatoare;
- Posibilitate de prelucrare a trofeelor de
vanatoare;
- Pe timpul iernii plimbari cu sania trasa de
cai;
- Momente artistice din folclorul autohton,
festivale;
- Restaurante cu specific vanatoresc si cu
specific bucovinean.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Teren de cca 4 ha pentru amplasare statiune ~ CRIZA ECONOMICĂ:
odihna – tratament; turiștii riscă să se reducă
- Tot mai multi investitori ce vor accesa incapacitatea unor investitori de a-și duce la
finantari externe pentru o afacere in turism; bun sfârșit proiectele
- Cariera de piatra (paraul Pausa); frica de a investi a altora;
- 2 baze sportive; - Orașe precum Gura Humorului sau Vatra
- O partie de schi pe dealul ……….; Dornei ce se află la o distanță redusă de Vatra
- O telegondola; Moldoviței ce prezinta în dotare pârtie de
- Înființarea unui club de echitație (plimbări schi;
călare prin pădure); - Pierderea tradițiilor;
- Înființarea unui club de alpinism; - Degradarea șoselelor ce duc spre Vatra
- Pentru turiștii dornici de vânatoare, padocuri Moldoviței;
amenajate pentru cei ce doresc sa îsi aduca si - Dorința populației tinere de a se muta la
33
23
câinii; oraș.
- Înfiinţare Centru de Informare Turistică
- Construcţie centru de zi pentru copii
- Extinderea reţelei electrice
- Înfiintarea unui strand.
În tabelul de mai sus am încercat să identificăm doar o parte dintre punctele negative care
ar putea / trebuie îmbunătăţite pentru a asigura o îmbunătăţire a ofertei de turism. În ciuda
acestora, Vatra Moldovitei rămâne în zona Bucovinei un punct de referinţă şi un punct de atracţie
pentru turiştii care vor să se odihnească.
Pe viitor tendinţa de a avea concedii scurte şi mai numeroase se va menţine. Drept
urmare, astfel de destinaţii vor câştiga în însemnătate. Turismul a devenit un fenomen din ce în
ce mai influenţat atât de dimensiunile timpului liber, cât şi de calitatea serviciilor turistice, de
diversitatea lor şi de modul în care acestea sunt prestate.
Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice - arta populară,
etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond
peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului rural românesc în mod
special. Datorită bogaţiei şi frumuseţii zonelor de podiş, acestea sunt bine populate, iar tradiţiile,
obiceiurile populare transmise din generaţie în generaţie, ca şi legendele şi poveştile localnicilor
sunt tot atâtea atracţii alături de vinuri, rachiuri ori preparate gastronomice tradiţionale ca şi
chemări, cărora cel ce a avut şansa de a le cunoaşte, nu le poate rezista.
În Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă, cu un pahar de ţuica sau de vin iar
gastronomia este o aventură tentantă. Mămăliga cu brânză cu smântână proaspete, din
gospodărie, nu va lipsi din nici o pensiune, alaturi de brânza afumată, păstrăvul afumat si sarmale
care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.
Consider că este esenţial să se cunoască şi să se ţină cont de factorii care influenţează
acest fenomen, în contextul în care se doreşte o dezvoltare şi o modernizare a turismului. Acest
lucru va fi posibil, atunci când, pe lângă cunoaşterea acestor factori, se vor crea şi condiţii ca
influenţele acestora, să fie de natură pozitivă.
În concluzie, oamenii au început să fie tot mai preocupaţi de vacanţa lor, turismul
devenind unul din hoby-urile frecvente în lume. Odata cu manifestarea primelor tendinţe de
relaxare a vacanţelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea
vacanţelor în mediul rural.
24
BIBLIOGRAFIE
25

Licenta Managementul Destinație Turistice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Managementul Destinație Turistice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

CAPITOLUL 1. Destinaţia turistică, definiţii şi opinii teoretice.....................................................3

Axa prioritară a lucrării de faţă vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a

Destinaţia constituie legătura catalizatoare ce uneşte, menţine şi propulsează toate

2.1. Clarificări conceptuale

Industria turismului este menţionată, adeseori, ca un agent de dezvoltare (sau de

2.2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE

Caracterul de ramura de interferenta şi sinteza al turismului face ca acesta sa fie

Asigurarea siguranţei vizitatorilor

 Furnizori de echipamente audiovizual

Având în vedere experienţa turistică şi generarea de venituri care se realizează la nivel

În nordul judeţului Suceava, în Obcina Mare la N şi Obcina Feredeului la S-V, în

Accesibilitate în comunna Vatra Moldoviţei

Harta 1: Localitatea Vatra Moldoviţei, imagini satelit

Distanţele faţă de principalele localităţi sunt:

Fiind o comună de munte şi aşezată pe văile create de cursurile de pâraie formând

Trăsătura caracteristică a reliefului o constituie paralelismul culmilor şi conform sructurii

Numarul gospodariilor agroturistice atestate

Datorita obiectivelor turistice de imnteres mondial care se gasesc pe teritoriul comunei,

EVENIMENTE DEOSEBITE DIN ISTORIA LOCALITATII

În comuna Vatra Moldoviţei numărul unităţilor şcolare este următorul:

Valorificând mostenirea cultural-istorica a poporului român, turismul modern contribuie

Reteaua rutiera si feroviara

Resurse umane ale localitatii

Disfuncţionalităţi ale infrastructurii locale

Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii

Aceste obiective se pot indeplini cu ajutorul sau prin colaborarea cu:

2.4. Organizatii specifice de management al destinatiei turistice ( DMO – Destination

O trasatura de baza a strategiei de marketing a oricarei destinatii este formularea

3.1. Analiza cererii

3.1.1. Motivația turiștilor

3.2. Analiza produsului turistic

3.2.1. CADRUL NATURAL

Romania dispune de un bogat si diversificat potential turistic. Tara noasta prezinta

Resurse antropice sunt generate de fenomenele antropice, datorate acţiunii omului cu

Pictura realizata în 1537 este atribuita

Ruinele manastirii vechi

Biserica detine in patrimoniul sau cateva

3.2.4. Prezentarea produsului turistic al localitatii Vatra Moldovitei

Pensiunea Valcan ****

Pensiunea Valcan**** va ofera

Pensiunea dispune de 4 camere

Pensiunea turistica Crizantema este situata in Vatra-Moldovitei, intr-o regiune incarcata

Pensiunea Alexandra este situata in centrul

Pensiunea MARIO - Vatra Moldoviței

10 camere cu baie proprie din care 9 cu balcon, astfel:

5 motive să vii la Vatra Moldovitei:

3.3. Evaluarea accesibilităţii şi a informaţiei turistice în Vatra Moldoviţei

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

S-ar putea să vă placă și