ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULATTEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Plan de Marketing Lansarea in Germania a produsului turistic Craciun in Maramures

Bucuresti 2013

Cuprins I.Expunerea introductiva II. Analiza mediului de marketing

2.1 Auditul de marketing extern 2.1.1 Analiza PEST 2.1.2 Concurenta 2.1.3 Analiza pietei 2.2 Auditul de marketing intern 2.2.1 Turismul rural 2.2.2 Prezentare Agentiei de turism 2.2.3 Parteneri 2.3 Prezentare destinatie Maramures

III. Analiza S.W.O.T

1. Analiza agentiei turistice 2. Analiza produsului Craciun in Romania 3. Analiza S.W.O.T a destinatiei turistice Maramures

IV. Ipoteze V. Obiective VI. Strategii de marketing

1. Politica de produs 2. Politica de personal 3. Politica de impachetare 4. Politica de pret 5. Politica de distributie si parteneriate

6. Politica de promovare

VII. Bugetul de marketing VIII. Programul de marketing IX. Revizia si controlul Bibliografie

I. Expunerea introductiva
Agentia de turism DEISY TOUR isi propune lansarea pe piata Olandei a produsului turistic Craciun in Maramures. In fiecare sezon Deisy Tour a venit cu un produs turistic nou, o destinatie noua, astfel incat vacantele dumneavoastra sa fie perfecte. Noi va invitam in locuri care va iubesc pentru ca dorim sa va introducem in atmosfera Sarbatorilor de Iarna. Daca sunteti indragostiti de munte, de zapada, de focul care arde in semineul unei cabane, noi va propunem o vacanta in Maramures.

II. Analiza mediului de marketing

2.1 Auditul de marketing extern 2.1.1 Mediul demografic Populatia este concentrata in orasele Berlin, Hamburg, Munich, Frankfurt, Stuttgart, Dsseldorf : Oras Populatia Berlin 3,9 mil Hamburg 3,3 mil Munich 2,3 mil Frankfurt 2,7 mil Stuttgart 2,3 mil Dsseldorf 568 300

In 2012 , totalul populatiei era de 82532000, din care 40345000 barbati si 42187000 femei. Mediu Economic: Total populatie: 82,5 Milioane (2003) Venit mediu anual brut familie: 83 196 Euro (2003) Cheltuieli totale turism: 52,5 Miliarde (2003, -5,4% fata 2002) Numar total turisti: 33 Milioane de calatori cu pachete turistice (-4% fata 2002) Durata medie de calatorie: 13,5 zile (2003; 2001: 13,8 zile); Evolutia populatiei in 2050: 75 milioane (prognoza a DESTATIS InstitutulGerman de Statistica, mai mult de jumatate din acestia vor avea peste 60 de ani)In 2001, germanii au efectuat 76400000 calatorii in strainatate, cheltuind 57985 milioane Euro.Milioane calatorii (doar vacante). Cheltuielile turistilor germane: Cheltuielile turistilor germani au crescut constant in anii 90 si au scazut neseminificativ in 2011 si 2012. Pentru 2004 se prognozeaza o crestere moderata, iar pe termen lung se prognozeaza o crestere de pana 3,4 sau 3,8 procente. In total, in 2013, germanii vor investi intre 63 si 69 de miliarde EURO incalatorii.Conform unor calcule ale Dresdner Bank, in

2012 germanii au cheltuit 52,5 Miliarde EURO pentrucalatorii private sau de afaceri, ceea ce inseamna o scadere 5,4 % fata de 2011. Prognoza pentru 2013 este ca se va atinge cota anului 2012, cca 55 Miliarde EURO.Un turist german cheltuieste in medie pe zi 67 EURO (inclusiv toate costurile pentru mancare, bautura si alte cumparaturi), ceea ce la o vacanta de 14,8 zile inseamna 998 EURO. In concediu, barbatiicare cheltuiesc 1049 EURO, sunt mai cheltuitori decat femeile, 951 EURO, iar locuitorii oraselor mari,cheltuiesc mai mult decat cei de la sat, 1084 de EURO, fata de 913 EURO. Cei care cheltuiesc cel maimult in vacanta, nu sunt familiile cu copii (894 EURO), nici cei single (1133 EURO), ci cuplurile in careambii parteneri lucreaza si care nu au copii, 1176 EURO.Turistii din Estul GermanieiAproape jumatate din germanii din est (48%) au in vedere ca in 2013 sa efectueze cel putin ocalatorie in anii precedenti aceasta valoare se situa intre 52 si 56 %. In 2012, 27 % dintre cetateni aurenuntat de a mai face un concediu, principalele motive fiind lipsa banilor dar si rata ridicata a somajului- 45%. Pentru prima data dupa 1989 scade suma medie pe care un turist german din est o cheltuieste inconcediu: daca in 2002 aceasta se ridica la 877 EURO / pers, in 2012 aceasta a scazut la 840 EURO.

Turistul german din est calatoreste pentru originalitatea si frumusetea peisajelor (88%), urmate apoi degastronomie, cultura si sport. Raportul calitate/pret joaca pentru 57% un rol ft important.Majoritatea turistilor din fostul DDR au efectuat cel putin o excursie in Romania acum mai binede 15 20 de ani. Dupa 89 a urmat o perioada de exod al acestora catre destinatii exotice, in prezentexistand o reorientare a preferintelor pentru petrecerea vacantelor catre tarile est europene. Circulatie in Romania: Perioadele in care turistii germani calatoresc inspre Romania: Martie-mai / septembrie octombrie: turismul de tratament si de cura; circuite curulota / caravana; segmentul de populatie 60 +; Iunie septembrie : turismul de litoral (familii cu copii, este si perioada devacante; vacante diferite in functie de landul de provenienta); turismul de aventura,camping, vacante active (bicicleta/motocicleta/drumetii): tineret, familii fara copii Noiembrie-martie: turismul de iarna, ski: familii cu copiiSe observa cu preponderenta sosirea in numar mare a turistilor in perioada vacantei de vara. Probleme de imagine / perceptive: Imaginea negativa pe care o are Romania provine in principal din problemeleeconomice si politice, care nu sunt totdeauna prezentate conform realitatii. In continuarese difuzeaza la TV reportaje cu copii strazii si cainii din Bucuresti, realizate acum 5-6 ani principalele prejudecati despre Romania fiind: coruptie, copiii strazii, caini vagabonzi,criminalitate crescuta. Problema infrastructurii si a lipsei de profesionalism a personalului (de la Politiade Frontiera, pana la prestatorii de servicii)

 Lipsa prestatorilor de servicii vorbitori de limba germana Preturile sunt nejustificat de mari raportate la calitate si la preturile oferite dedestinatiile vecine (Bulgaria, Turcia, Grecia) Principalele activitati de promovare: Activitati de Relatii Publice (targuri si expozitii, seminarii, contacte cu massmedia, etc.) Actiuni realizate impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania25 Actiuni de informare (mailing sau direct marketing) Pentru publicul larg sau firmespecializate (in 2003 s-a inregistrat o crestere de cca 50% fata de 2002 a numarului TOcare opereaza Romania, cu o paleta diversificata de oferte)In conditiile actuale ale inrautatirii climatului economic din Germania (de 3-4 ani fiind recesiuneeconomica continua, cresterea numarului de someri si a strainilor care se stabilesc in Germania) se poate prognoza o stagnare a turismului german catre Romania. In momentul in care vom veni in intampinareasolicitarilor turistilor germani cu preturi mici si servicii de calitate corespunzatore, se pot inregistracresteri, insa nu spectaculoase.

2.1.2 Concurenta In Germania sunt recunoscute de catre stat aproximativ 400 de statiuni balneoturistice, care prinintermediul a 5 uniuni regionale sunt reunite in cadrul Deutscher Bader Verband (D.B.V. Uniunea germanaa oraselor de cura balneara). Statiunile cu resurse minerale balneoturistice (care nu sunt foarte variate din punct de vedere al compozitiei chimice, mai mult de jumatate fiind ape clorurate) sunt concentrate in sud-vestul si centrul tarii precum si in Podisul Renan. Cele mai importante statiuni termale sunt Wisbaden,situata in centrul fostei R.F.G., in landul Hessen si Baden-Baden (in Muntii Padurea Neagra). Primul landin domeniul turismului de sanatate este Baden Wurtteberg (in sud-vestul Germaniei), care numara 60 centrede cura. Alte statiuni balneare cu traditie turistica sunt Aachen si Bad-Godesberg, in landul Renania de Nord-Westfalia.Din totalul de 410 statiuni balneare, fosta Germanie de Est are 130, ele aflandu-se insa intr-ostare precara, unele fiind in curs de modernizare iar altele in demolare.Cea mai solicitata statiune germana este Baden-Baden, care se bucura de o mare cerereinternationala (S.U.A., Olanda, Elvetia si Japonia), turistii straini reprezentand circa 50% din numarul totalde vizitatori. Acest lucru se datoreaza pe de o parte campaniilor promotionale bine sustinute financiar, iar pede alta parte cadrului pitoresc care o defineste si posibilitatii, totodata, practicarii unei palete largi deactivitati sportive, atragand astfel si segmente de consumatori mai tineri.Concurenta cea mai puternica a ofertelor statiunilor balneare germane, o fac Baden, Cronstadt, Kissingen. La nivelul anului 1992, in statiunile balneare germane au beneficiat de servicii specializate unnumar de 2.730.000 turisti, in mare majoritate populatie autohtona (98, 4%) in timp ce in Romania, in anul1996 statiunile balneare au primit doar 694.000 turisti. Datorita faptului ca talasoterapia nu se practicainca, nici in scopuri curative, nici pentru intretinerea conditiei fizice, clientela turistica nebalneara este putin numeroasa, in medie doar circa 220 mii turisti pe an, alegand termalismul pentru repunerea in forma.

Am descris mai jos mai multe agentii competitoare (pe cele mai mari): CELENDO Tours & Travels- Bucuresti Touroperator (incoming & outgoing) in turism. Pachete turistice, bilete de avion, rezervari cazare, transport rutier, pachete turism tematic si special. Karpaten Turism- Bucuresti. Agentie de turism specializata pe incoming si outgoing, dispunand de propriul parc auto, avand in componenta sa autocare si microbuze. Agentia ofera spre inchiriere autocare si microbuze. MERIDIAN INTER TOUR SRL- Craiova. Firma specializata in turism intern si international, incoming si outgoing : odihna si tratament, rezervari in tara si strainatate, transporturi internationale, bilete de avion, asigurari medicale penrtu persoane. Dietmar Reisen- Cluj Napoca. Suntem o agentie de turism care este axata pe incoming de turisti din Germania, Austria, Elvetia si Olanda. Pe langa incoming efectuam din vara anului 2006 si outgoing in orce destinatie de pe lume. Totodata ne ocupam si de organizari de evenimente, conferinte, coctailuri sau chiar traininguri pentru leadershep. Daca aveti nevoie de o cazare sau o rezervare de masa in ardeal unde noi suntem acasa va stam la dispozitie. Preturile oferite de noi pot fi chiar mai bune de cat cele aflate la receptiile hotelurilor pensiunilor sau in meniurile restaurantelor. Apelati la noi cu incredere, iar noi va stam la dispozitie. Grecia, Turcia, Croatia, Italia, Insulele Maldiv, Mali, Malawi, Kong, Gabon, Ungaria etc...

Marshal Turism- Bucuresti. Marshal Turism promoveaza in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde internationale. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea ne diferentiaza. Prin Departamentele sale specializate (Ticketing, Incoming, Turism Intern, Turism Extern, Organizare Evenimente) Marshal Turism ofera servicii complete, la standarde de calitate internationale, printre care: - rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale; - rezervari on-line in peste 100.000 hoteluri din intreaga lume; - cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara; - rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane; - transferuri aeroport - hotel aeroport, inchirieri de masini; - logistica pentru organizarea de conferinte, congrese, simpozioane in Romania si in strainatate; - organizarea de misiuni economice in strainatate, pentru participare la tirguri si expozitii; - organizarea de excursii externe pentru grupuri si turisti individuali; - vacante exotice, croaziere; - programe de week-end; - inscrieri pentru cursuri de limbi straine organizate peste hotare; - emitere de asigurari medicale si carte verde.

STAR AVIATION TRAVEL- Bucuresti. Agentie de turism tour operatoare ce pune la dispozitia clientilor, vacante in tara, vacante in strainatate, sejururi, circuite, transport, cazari la mare si la munte, informatii turistice, asigurari medicale, turism pentru tineret, turism de afaceri, turism cultural si sportiv, turism religios, mergand pe principiul: siguranta, promptitudine, seriozitate

Ab Turism- Bucuresti. Agentie de turism specializata pe turism intern si international ofera la preturi atractive urmatoarele servicii : transport cu avionul, sejururi in tara si strainatate ,

circuite cu autocarul , charter avion , vacante exotice, cazari individuale, organizare evenimente, team-building-uri . Paralela 45 este o companie de turism infiintata in anul 1990 si este una dintre primele companii de turism de pe piata turistica romaneasca, 7% din piata. In prezent compania are filiale in cele mai importante orase si zone turistice, iar numarul de agentii revinzatoare este de 140. Eforturile companiei se indreapta spre a deveni prima companie de turism din Romania, de aceea Paralela 45 si-a extins reteaua de filiale. SIND Romania este cotata drept cea mai mare companie de turism din Romania datorita activitatilor de turism organizat sau individual si a experientei de 25 de ani, avand o cota de piata de 29%. Sind Romania detine peste 20,000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in principalele statiuni din Romania. Legatura permanenta cu clientii este asigurata prin cele 37 de agentii de turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii. 2.1.3 Analiza pietei Cele mai mari cheltuieli, au afectat consumului turistic international, tari precum Germania,Regatul Unit, Italia, Franta si Olanda. Studiindu-se indicatorul cheltuieli turistice alocate turismuluiinternational pe cap de locuitor, se evidentiaza obiceiurile de consum turistic international la unelenatiuni. Astfel, in situatia in care indicatorul respectiv are valori mai mari decit media, ca in cazul:Austriei, Elvetiei, Olandei, Tarile Scandinave si chiar Germania, se poate afirma ca in tarile respective s-a format deja obiceiul de consum turistic international, locuitorii acestor tari preferand in numar maresa-si petreaca vacantele in afara granitelor nationale. In acelasi timp, indicatorul mentionat poatedemonstra si durata mai indelungata a sejurului turistic, ceea ce inseamna ca turistii respectivi isi procura produse turistice forfetare, fie tip sejur, fie tip circuit, dar de durata mai mare. De asemenea,cuantumul cheltuielilor alocate turismului international poate demonstra si nivelul consumurilor pe carele fac anumite categorii de turisti, masura in care acestia sunt cheltuitori, trasatura cu efecte deosebit de benefice pentru tara receptoare. Acest indicator, va evidentia insa mai exact, doar obiceiurile de consumturistic extern a locuitorilor diverselor tari emitatoare. El va pune fara indoiala in lumina, durata sejurului turistic si mai departe, chiar tipul de produs turistic consumat cu prioritate intr-o tara, motivatiade baza a consumului turistic.Pentru lansarea produsului am ales piata Germaniei; vom prezenta in continuare alte aspecte care ne-au determinat sa facem aceasta alegere. Germania,detine un sold de consum turistic extem / intern de -16 miliarde $, deoarece in aceastatara exista puternice obiceiuri de consum turistic extern, oferta turistica nefiind diversificata. In ceea ce priveste oferta balneo-termala, Germania detine cateva statiuni de renume mondial, fiind prima taraofertanta de turism balneo-termal din Europa, cu toate acestea, turistii germani prefera sa faca turism in proportie foarte mare in afara granitelor, chiar turism balneo-termal.Mediul de piata din Germania este propice investitorilor, germanii sunt receptivi la oferteturistice, fiind campioni mondiali in domeniul calatorii in afara tarii. Piata Germaniei,care trimite si cel mai puternic flux turistic in Romania, format din 240.000 deturisti anual, este de departe cea mai tentanta piata pentru produsele balneotermale, afirmatia avand la baza doua rationamente, obiceiul inradacinat al nemtilor de a face turism in afara granitelor tarii, chiar turism balneo - termal, ei fiind prezenti in numar mare in statiunile balneare, ca si existenta uneidiaspore romanesti, in continua crestere in Germania.Printre tendintele pietei turistice germane se numara :cresterea vanzarilor de

calatorii ,cresterea ponderii pachetelor turistice (46% din totalul rezervarilor),cresterea ponderii utilizariimasinilor, rulotelor, autocarelor, cailor ferate ca mijloace de transport,scaderea duratei de sedere,cresterea importantei Internetului ca sursa de informare: 65% dintre germani folosesc Internetul pentru planificarea calatoriei si 75% dintre agentii au acces la Internet, cresterea calatoriilor in familie,cresterea cumparaturilor vacantelor all inclusive si last minute. Structura pietei turistice germane: Piata germana este dominata de 5 touroperatori: World of TUI-30% , Thomas Cook AG 23%, ReweTouristik-17%, FTi Touristik si Alltours (cota de piata cumulata este de 83,5%)Exista 3 mari lanturi de agentii de turism: World of TUI (9600 agentii de turism), Thomas Cook AG(14400 agentii) si Rewe Touristik (14500 agentii de turism), cu o cota de piata cumulata de 48%. 81%dintre sejururile de lunga durata sunt achizitionate prin intermediul agentiilor. Dupa cum se poate observa majoritatea agentiilor de turism din Germania sunt turoperatoare,unele dintre acestea au in oferta si oferte in Romania.Graficul de mai jos ne prezinta cifra de afaceri ale primelor 10 operatori de tururi din Germania,comparativ anul turistic 2011/2012, fata de 2010/2011. Se observa clar minusurile inregistrate de marileconcerne la cifra de afaceri, precum si usoarele cresteri ale operatori de tururilor de talie medie In prezent, pe piata turistica mondiala se inregistreaza o concurenta acerba, atat intre firmele de turism cat si intre diferitele destinatii turistice. Confruntati cu o libertate mai larga de alegere, cu o oferta mai diversificata, clientii devin mai exigenti si mai dificil de stisfacut. Ei cer un nivel inalt de calitate a serviciilor, valoare ridicata si preturi cat mai reduse. Piata mondiala a turismului a intrat intr-o noua faza a evolutiei sale, prin maturizarea turistului in calitate de consummator dar si a industriei specifice, apreciata ca cea mai voluminoasa ramura din lume. Noul tip de turist este mai experimentat mai sofisticat, si mai exigent. In ceea ce priveste formele de turism practicate, in completarea turismului de vacanta sau dezvoltat o importanta piata pentru turismul de afaceri. Acesta se bucura de o atentie deosebita, deoarece oamenii de afaceri cheltuiesc de doua ori mai mult decat turistii obisnuiti intr-o calatoarie. In plus, aceasta categorie aparte de turisti se deplaseaza de mai multe ori pe an, turismul de afaceri nefiind influentat de o anumita sezonalitate. In jur de 50.000 de turisti germani viziteaza Romania prin operatori mai putin cunoscuti, astfel caretragerea tur-operatorului german TUI de pe piata romaneasca nu reprezinta o pierdere prea mare,sustine Ioana Nan, directorul biroului de promovare turistica a Romaniei la Berlin. Potrivit acesteia,cunoscutul operator a adus in tara, in ultimii doi ani, doar 1.200 de persoane.Germanii sunt poporul care calatoresc cel mai mult: 80% dintre germani au realizat cel putin ocalatorie (pentru cel putin 4 nopti, luand in consideratie si turismul intern) ceea ce reprezinta cca 66 demilioane de turisti germani, in anul 2012; cheltuieli totale turism: 52,5 Miliarde (2012, -5,4% fata 2011) (sursa:Eurostat). Referitor la comportamentul de consum, crtietriile de planificare a vacanei sunt calitatea cazrii(48%), atractivitatea destinaiei (30% ), preul (23%).Influenta principalelor tipuri de promovare asupra germanilor este: 21% brosuri/ video, 12%Internet, 8% agenti de turism, 16% publicitate, 10% materiale publicitare

in presa scrisa, 11% informatiioferite de birouri de informare. Turistii germani se pregatesc bine pentru excursii, sunt receptivi lamateriale publicitare, dar si mai receptivi la sfaturile prietenilor.

2.2 Auditul de marketing intern

2.2.1 Turismul rural n sensul cel mai larg, se considera ca turismul rural cuprinde recreerea n decor rural sau mediu rural, n scopul participarii sau experimentarii unor activitati, evenimente sau puncte de atractie care nu sunt disponibile n zonele urbane. Acesta cuprinde rezervatii naturale, zone rurale deschise, sate si zone agricole. El cuprinde eco-turismul si agroturismul. Turismul rural devine din ce n ce mai atractiv, pe masura ce turistii devin mai mobili si cauta o schimbare fata de viata la oras. Masura n care ei patrund n viata de la tara difera de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc sa fie simpli spectatori. Altii vor sa se implice n mod direct n proiecte de protectie si conservare a mediului sau n activitati agricole. Exista provocari de dezvoltare si provocari de promovare care trebuie rezolvate daca se ofera si se informeaza vizitatorii potentiali n legatura cu produsele corespunzatoare. n ultimii ani a existat o crestere semnificativa att cantitativ, ct si calitativ a unitatilor de cazare rurale datorita investitorilor individuali si finantarii SAPARD. Activitatea unor organizatii precum ANTREC i sprijina pe furnizorii rurali sa patrunda pe piata. Organizatii precum ADEPT si Asociatia de Ecoturism ajuta comunitatile rurale sa aprecieze semnificatia turismului si sa nteleaga ce avantaje pot obtine din turism.Constituirea mai multor cooperative locale cu produse de turism rurale atractii, cazare,activitati si detailisti este necesara pentru a atrage atentia vizitatorilor asupra anumitor zone ale tarii. Este necesara dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care sa nu includa cazare, n scopul mbunatatirii gamei de atractii si activitati oferite vizitatorilor. n special, exista oportunitati pentru extinderea durabila a activitatilor vizitatorilor n zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunitatile locale din interiorul sau mprejurimile zonelor protejate.Este necesara o mai larga publicitate a evenimentelor rurale traditionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor. In domeniu turismului cultural se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Judetul Maramures se claseaza prima intre judetele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de monumente Unesco (in anul 2004). In topul primelor 10 de destinatii culturale din Romania . Cele mai importante atractii culturale sunt :Cetatile medievale: Baia Mare Turnul Macelarilor, transformat in timpul lui Iancu de Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfantului Stefan; Monetaria Imperiului (actualmente Muzeul Judetean Maramures) Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber Sighetu

Marmatiei si Baia Mare,Monumente Unesco, biserici de lemn: Barsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, Ieud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis.

Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures) Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramures Orasele- trg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetu Marmatiei (Maramures) Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de istorie si arheologie Maramures, Muzeul Rezitentei Anticomuniste - Memorialul Sighet Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu Marmatiei figureaza n agenda majoritatii turistilor care se ndreapta spre Maramures.

Institutia a ajuns la fel de cautata ca si Cimitirul Vesel din Sapnta, specialistii europeni eu confirmat ca ocupa locul trei n topul muzeelor de istorie recenta de pe continent. naintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta nchisoare maramureseana a concurat cu institutii importante din Europa, cum ar fi Muzeul S-a considerat, nsa, ca trateaza mult mai bine problema sistemului totalitar la nivel european si ca face o geografie surprinzatoare a ceea ce a nsemnat detentia politica n Romnia. Atractii urbane: - Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu si Centrul istoric - Sighetu Marmatiei. - Zonele etnografice si mestesugaresti - Centre mestesugaresti 1. in domeniul olaritului : Sacel, Baia Sprie 2. in domeniul textilelor de interior: Sapnta, Trgu Lapus, portile maramuresene - Tara Maramuresului vaile Cosau, Iza, Mara, Viseu; troite, artizanat... Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de podoabe populare. Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in valoare in restaurantele din judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai appreciate produse culinare sint: vestita horinca de Maramures, placintele (cu brnza si marar, cu prune, cu cartofi), crete Zona Chioar Mesteacan; supa de pasare cu taietei de casa, ciorbe ardelenesti, tocanite, sarmale, cozonaci si multe multe altele. In judetul Maramures exista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale, Printre cele mai importante obiective se numara: Castelul de la Pribilesti , al contelui Teleki, castel in stil Renaisance si Baroc, castel care are un mare potential dar trebuie realizate lucrari

de reabilitare,Castelul din Satulung conacul Teleki de la Coltau care gazduieste Muzeul Petofi Sador o cetatea Chioarului Exista in regiune multe areale incarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj:

Zona Muntilor Maramuresului (mai ales biserici de lemn) Cimitirul vesel de la Sapanta Zona depresiunii Maramuresului, cu manifestari religioase de traditie. Manastiri zona Lapusului (Rohia, Rohiita, Habra) - zona Maramures istoric (Brsana, Moisei, Peri-Sapnta).

n judetul Maramures peste 100 de biserici de lemn, adevarate opere de arta, sunt raspndite pe teritoriul Marmuresului. 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, marturie a valorii lor deosebite. In timp s-a ajuns la o adevarata arta a imbinarilor in lemn ce reprezinta o tehnica specifica de imbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si rezistenta imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat in timp in functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impuna un anume stil in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj. La aceste locatii turistice si monumente se adauga o dimensiune specifica ethosului local si transilvan, in general: multiculturalitatea, care valorificata turistic devine un element de potentare si unicitate a atrctivitatii. O structura de manastiri si lacasuri de cult ortodoxe care respecta in plan, fatade si pictura sugestiile venite dinspre Bizant. Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare si Sighetu Marmatiei. De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice datnd din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XVII-XVIII, ce pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii vechiul Tintirim, este dominat de Turnul Stefan, ridicat din initiativa lui Iancu de Hunedoara,intre 1446-1468. In apropiere se gaseste si Turnul Macelarilor, monument de secol XV foarte bine conservat. Judetul Maramures se poate lauda cu Muzeul de Mineralogie deschis turistilor inca din anul 1989 (prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se inscriu in rndul principalelor colectii europene de acest profil), Muzeul Etnografic al Maramuresului SighetuMarmatiei, Muzeul Judetean, organizat in incinta vechii monetarii, care cuprinde colectiile sectiei de istorie, Muzeul de arta cladire ridicata in 1748 cu subsolul si parterul in stil baroc care gazduieste colectii cu lucrari reprezentative ale

clasicilor picturii romnesti si ale renumitei scoli de picture baimareana, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei Sighetu-Marmatiei. Muzeul de etnografie si arta populara Baia Mare amplasat in cladirea fostului teatru de vara (ridicat in 1953 cu fatada in stil neoclasic), cuprinde o expozitie permanenta de arta populara. In imediata apropiere pe Dealul Florilor, se afla o expozitie permanenta de arhitectura populara in aer liber "Muzeul Satului" cuprinznd case si gospodarii traditionale, specifice diferitelor zone etnografice ale judetului, intinse pe o suprafata de 12 ha. Aici se gaseste si o biserica din lemn monument istoric si de arhitectura, ridicata in anul 1603 si adusa pe actualul amplasament in anul 1939. Muzeul Satului Maramuresean Sighetu-Marmatiei este o alta atractie turistica, care cuprinde un muzeu etnografic si un muzeu n aer liber arhitectura traditionala Maramuresului istoric. n judetul Maramures ntlnim memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean organizat n incinta vechii monetarii care cuprinde colectiile sectiei de istorie, si arheologie si o expozitie permanenta de ceasuri, Muzeul de arta cladirea ridicata n 1748 cu subsolul si parterul n stil baroc, gazduieste colectiile ce contin lucrari reprezentative ale clasicilor picturii romnesti si ale renumitei scoli de pictura baimareana. Case memoriale din judetul Maramures : Vasile Lucaciu, dateaza din anul 1848, Sisesti , Petofi Sandor Coltau , Gheorghe Pop de Basesti Basesti , Ellie Wiesel Sighetu Marmatiei Muzeul de Mineralogie Baia Mare deschis turistilor nca din anul 1989. Prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se nscriu n rndul principalelor colectii europene de acest profil. Cimitirul vesel din Sapnta Maramures este unul din cele mai cunoscute si originale obiective turistice din regiunea de NV, care atrage annual un numar impresionant de turisi. Unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale regiunii,Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Judetul Maramures prezinta pentru turismul cultural un avantaj competitiv fata de celalalte judete din regiune si nu numai. Astfel, valoarea indicelui de turism cultural care masoara infrastructura si turismul de turism cultural este mai mare pentru Maramures. Folosirea prin turism a obiectivelor culturale este de asemenea buna . Arealele cu turism rural semnificativ sunt: Tara Maramuresului, Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului.

In judetul Maramures se disting cateva subzone etnofolclorice, care datorita mndriei locale se numesc Tari: Tara Maramuresului, Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului. Aceste zone au ajuns sa se distinga, treptat, prin specific folcloric, prin marturii, traditii, mestesuguri. Mestesugurile, in trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza inca mai ales in zona rurala a judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier taranesc, tesaturi-cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si lemn, rotarit, impletituri din papura si nuiele, cioplit in piatra si marmura, cojocarit, confectionat de obiecte de podoaba, sculptura in lemn. Cimitirul Vesel de la Sapnta unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale regiunii, Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Traditia, obiceiul, prietenia, generozitatea si veselia localnicilor te inconjoara la fiecare pas, cele peste 260 de pensiuni acreditate din Maramures putnd sa satisfaca chiar si pe cei mai pretentiosi dintre musafiri. Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de dezvoltare in regiune, dintre care merita mentionata Mocanita de pe Valea Vaserului din Maramures, singura posibilitate de acces n Valea Vaserului, cea mai impresionanta vale cu habitat natural, foarte bine conservat din zona si care face parte din Parcul Natural Muntii Maramuresului Ea fost dezvoltata din sec. 18 cand un Centru Forestier a fost fundat acolo.

2.2.2 Prezentare Agentie de turism ( DEISY TOUR )

O echipa tanara, o atmosfera plina de viata si caldura ... intr-un cuvant Deisy Tour. O agentie de turism care a devenit doar in cativa ani cel mai important agent in Romania al tour-operatorului german DerTour. In fiecare sezon Deisy Tour a venit cu o produs turistic nou, o destinatie noua, astfel incat vacantele dumneavoastra sa fie perfecte. Noi va invitam in locuri care va iubesc pentru ca dorim sa va introducem in atmosfera Sarbatorilor de Iarna. Daca sunteti indragostiti de munte, de zapada, de focul care arde in semineul unei cabane, noi va propunem o vacanta la schi in Austria. Daca dimpotriva visati sa stati pe nisipul cald al unei plaje insorite, departe de atmosfera rece din Europa in acest sezon, va propunem o vacanta exotica. Ati vizitat Europa? Daca nu, va facem noi o invitatie. Asfel, aveti ocazia sa vizitati

oricare din marile capitale europene sau orase incarcate de istorie: Viena, Roma, Paris, Budapesta, Praga, Bruxelles si nu numai. Partenerii pe care ne bazam pentru a fi siguri ca vacanta dvs. va fi perfecta sunt:

DerTour Germania - "Posibilitati nelimitate" Meier's Weltreisen - "Specialistul vacantelor exotice" Eurotours & ITS Billa - principalii tour-opertatori pentru Austria

DERTOUR

recunoscut pe piata germana ca fiind specialistul nr 1 in vacante individuale; tour-operator cu experienta de peste 85 de ani; 18 cataloage noi, pentru vacante individuale, pentru sezonul de iarna (Nov 2003-Mar 2004); sistem modular, cu componente flexibile - pachete de vacanta personalizate care satisfac cerintele individuale ale clientilor; gama produselor si serviciilor acopera urmatoarele categorii: city tours&events, "European tours", special tours, long distance tours; co-partener al echipei olimpice a Germaniei la Jocurile Olimpice de la Atena

Meier's Weltreisen

tour-operator recunoscut pe piata germana ca fiind specialistul pentru vacante destinatii exotice circuite, hoteluri la plaja si module combinabile pentru calatorii individuale; tour-operator cu experienta de 20 de ani; 6 cataloage noi, pentru sezonul de iarna (Nov 2003 - Mar 2004); programe modulare, pentru clienti individuali: zboruri, transferuri, croaziere si circuite; hoteluri in orase sau la plaja pot fi combinate dupa preferinta clientului; hoteluri de la cele de tip familiar, la cele exceptionale.

Puteti alege intre numeroase hoteluri de 3-5 stele ce ofera standarde internationale de cazare precum si o multime de servicii complementare (divertisment, centre sportive, piscina & spa, shopping center, cafenele& restaurante). Pentru grupuri se acorda discounturi semnificative. Alte servicii disponibile: rent-a-car, bilete de avion, transferuri cu autoturisme, microbuze si autocare, organizari de mese festive sau mese tipice cu divertisment, excursii si tururi organizate. Pentru solicitari si informatii suplimentare, ne puteti contacta pe adresa: www.4utravel.ro Beneficiile sunt date de:

Legaturi puternice cu turoperatori si furnizori de servicii turistice din intreaga lume

Agentie dinamica si flexibila Comisioane atractive si politica de motivare stimulanta Atentia si suportul sunt prioritati tocmai pentru a avea clienti si parteneri multumiti.

2.2.3 Parteneri:
Hoteluri:

Hotel Megalos Hoteluri Constanta*** Hotel Opera Hoteluri Bucuresti*** Hotel Imparatul Romanilor Hoteluri Sibiu*** Hotel Amadeo Hoteluri Iasi*** Hotel Delpack Hoteluri Timisoara**** Hotel Miruna Hoteluri Poiana Brasov**** Hotel Rex Tulcea Hoteluri Tulcea****

Pensiuni:

Pensiuni Brasov Laura ;Brasov, strada Lacurilor nr.33;Cazare pensiune / vila: 12 camere duble Vila Horia Busteni ;Localitatea Busteni, Str. Dimitrie Cantemir nr. 3, Jud. Prahova Pensiune / vila: 6 dormitoare La Domnita - Poienile Izei (3 margarete) ;Localitatea Poienile Izei nr.138, Judetul Maramures; Cazare Maramures: 5 camere; capacitate totala: 10 locuri Pensiunea Muntinu Voineasa ; Statiunea Voineasa, judetul Valcea, Pensiune 7 camere cu pat matrimonial + 1 camera dubla Pensiune Valea Cricovului ; Valea Cricovului ; Cazare cabana: 2 dormitoare duble Pensiunea Continar Aurica ** Maramures Casa Irina Petrus*** ; oferita de Boboteaza si Sf. Ioan

Prarteneri transport:

Eurolines Romania Tarom Blue air lines Riela tour

Adresa agentiei 4UTravel: Str. Stirbei Voda nr.78 Bucuresti - Sector 1, Romania Tel/Fax: 021/310.27.38, 021/310.27.39 E mail: office@deisytour.ro

2.3 Prezentare destinatie Maramures

Regiunea Maramures, situata in nordul tarii, in depresiunea cu acelasi nume, inconjurata de munti, este o zona ce impresioneaza prin traditiile populare pastrate aici (costume populare, obiceiuri, cntece si dansuri) si prin sculpturile in lemn, rafinat lucrate. Cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle inalte, expresie a exceptionalei tehnici

arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla inalta de 53 m), Rozavlea, Bogdan Voda. Curtile caselor taranilor din Maramures impresioneaza vizitatorii prin portile monumentale din lemn, sculptate cu motive reprezentnd viata ce formeaza o adevarata dantelarie. Judetul Maramures ofera tarii si lumii o bogata si originala spiritualitate. Este inestimabil tezaurul de cultura populara, traditiile, obiceiurile, folclorul, mestesugurile, cercetatorii din tara si strainatate caracteriznd Maramuresul ca o "placa turnanta" a civilizatiei populare. n toae zonele exista o retea de sarbatori de datini folclorice, de trguri ale mesterilor, evidentiindu-se festivalurile datinilor de iarna de la Sighet si Tg. Lapus, "Sarbatoarea caastanelor" din Baia Mare, ale cntecului, dansului si portului popular din somcuta Mare, Asuaju de Sus, Mesteacan, obiceiuri de "Snziene", si "Hora la Prislop" de la Borsa, "Tnjaua de pe Mara" Hoteni, "Armonii de primavara" Viseu de Sus S-au remarcat n valorificarea datinilor si folclorului - Ansamblul Folcloric National "Transilvania" din Baia Mare, "Mara" si "Dor Romnesc" din Sighet, "aramuresul" din viseu de Sus, "Lapusul" din Tg. Lapus, grupul "Iza", formatia "Alina-te dor, alina" din Cicrlau. Formatiile folclorice din judet au fost onorate, n cadrul festivalurilor din strainatate cu premiul "Europa", "Discul de aur", si "Colierul de Argint" - Dijon (Franta), "Zeita de Aur" Efes (Turcia). Judetul se nscrie n spiritualitatea tarii cu aproape 200 de institutii si asezaminte pentru cultura si arta. Cultura, religia si arta exprim complexitatea ce are loc n viata spiritual a societtii: autonomia, libertatea de creatie, protejarea si punrea n valoare a patrimoniului cultural, ascensiunea spiritual si simtirea romneasc, primordialitatea valorii, sanse egale la cultur, identitatea national n circuitul international de valori. Principalele institutii de cultur de a cror servicii beneficiaz populatia bimrean sunt: Directia Judetean pentru Cultur, Culte si Patrimoniul Cultural National Maramures, Biblioteca Judetean Petre Dulfu, Muzeul Judetean Maramures, Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Creatie Populare, Ansamblul Folcloric National Transilvania, Teatrul Municipal, Teatrul de ppusi, Scoala Popular de Arte Liviu Borlan, Uniunea Artistilor Plastici filiala Baia Mare, Asociatia Scriitorilor Baia Mare, Casa de Cultur a Sindicatelor, Casa Tineretului. Din cele circa 150 de publicatii, aparute dupa decembrie 1989 s-au pastrat cotidianele "Graiul Maramuresului" (1989), "Glasul Maramuresului" (1997) si "Informatia Zilei" (2002), alte periodice, circa zece edituri Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.

Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare Judetul Maramures
Existenta 1
) (locuri)

n functiune (mii locurizile)

Sosiri (mii)

nnoptar i (mii)

Indicii de utilizare neta a capacitatii n functiune (%)

Anii: 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 3677 3398 3077 3117 3293 2697 2873 834,2 666,4 676,3 611,8 652 671 977 123,2 74,4 93,8 89,4 86 79 91 264,4 185,1 216,3 192,8 191 186 209 31,7 27,8 32,0 31,5 29,2 27,7 21,4

III. Analiza S.W.O.T

1. Analiza agentiei de turism Deisy Tour Puncte tari:

Agentie din Bucuresti capitala ofera avantaje speciale Personal calificat si cu experienta in domeniu Parteneriate foarte avantajoase in Romania si in Europa Individualizarea pachetului turistic Strategii specifice pentru piata externa Oferta diversa in Europa Resurse materiale si financiare in masura sa acopere cheltuielile pentru 2 ani Orientare spre turismul de nisa

Puncte slabe:

Agentie de turism tanara, experienta proaspata

Lipsa unei marci puternice pentru produsele turistice Prezenta doar in Europa Promovare slaba pana in prezent Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investitii si/sau alocarea acestora pe prioritati comunitare Parteneri doar in cateva tari din Europa Lipsa de birouri de reprezentanta in Germania

Oportunitati:

Slaba orientare a concurentei pe segmentele nisa o mare oportunitate pentru agentiile ce se orinteaza rapid O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana creste increderea turistilor europeni in potentialul turistic al Romaniei si integrarea infrastructurii romanesti in cea europeana Cresterea puterii de cumparare a Euro in Europa venituri mai mari pentru potentialii turisti germani Interes international sporit in turismul rural pentru tarile mai putin cunoscute Crearea de noi statiuni turistice:Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi Cavnic, Mogosa, Suior, Izvoare (Maramures) Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine ridicata din 2007

Amenintari:

Concurenta externa foarte puternica companii mari cu traditie in turism Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral Neglijarea patrimoniului cultural Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti Lipsa marketingului regional de turism Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national

2. Analiza produsului Craciun in Romania Puncte forte : 1. Bogatia resurselor si diversitatea formelor de relief 2. Reorientare spre turismul rural. Servicii de calitate atestata 3. Saturarea cererii pentru destinatiile traditionale si ndreptarea preferintelor catre destinatii mai exotice si noi 4. Tendinta de orientare a investitiilor straine spre regiuni cu resurse naturale 5. Preturi si tarife scazute si medii

Puncte slabe:

1. Starea jalnica a infrastructurii rutiere 2. Personalul mbatrnit, lipsa unui sistem de motivare a acestuia in turism din Romania

3. Capacitatea slaba de elaborare si implementare a proiectelor europene 4. Inexistenta parteneriatelor public-private si a implicarii statului n sprijinirea dezvoltarii sectorului 5. Lipsa culturii manageriale a patronilor de hoteluri Oportunitati:

1. O crestere relativa a interesului pentru Romania in ultimii ani pe toate planurile mai ales politic si economic din partea tarilor europene ceea ce ar putea atrage investitii majore in dotarea turismului; 2. O liberalizare mai accentuata a activitatii economice conditie a accelerarii procesului de privatizare si a incurajarii si mentinerii initiativelor particulare in turism de nisa; 3. O previzibila crestere a nivelului de trai in Europa premisa a sporirii cererii turistice potentiale; 4. O anume saturatie a pietei turismului montan in ceea ce priveste destinatiile traditionale din Europa; Amenintari: 1. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata de tari ca: Austria, Franta, Italia, Germania, Elvetia, si chiar o concurenta zonala semnificativa din partea unor tari ca: Slovacia, Slovenia, Croatia, Bulgaria, concurenta ce se va amplifica o data cu integrarea noastra in Uniunea Europeana si care ne va pune mari probleme daca nu se realizeaza investitii importante in modernizarea structurilor turistice pentru a raspunde exigentelor europene; 2. Implementarea foarte lenta a practicilor manageriale moderne in conducerea turismului romanesc atat la nivel macro cat si la nivel microeconomic, aspect de remediat intr-o perioada lunga de timp; 3. Slaba implicare a autoritatilor locale in dezvoltarea turismului datorita lipsei de experienta si a centralizarii sistemului; 4. Oferta romaneasca e putin cunoscuta de tour-operatorii straini pana in momentul de fata; 5. Reticentele strainilor ce vin cauzate de lipsa unor facilitati obisnuite in alte statiuni din lume ; 6. Inexistenta unei colaborari reale cu prestatorii romani in vederea asigurarii unui numar de locuri in hotelurile din statiunile montane in perioada Craciunului si a Anului Nou ; 7. Absenta unor investitii considerabile care sa modernizeze o structura materiala ; 8. Lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si la noile exigente ale turistilor provenind din slaba informare despre ceea ce este nou in domeniu pe plan european si mondial; 9. Instabilitatea continua a preturilor; 3. Analiza S.W.O.T a destinatiei turistice Maramures Puncte tari:

Oferta diversificata a structurilor de cazare Diversificarea sectoriala a ofertei turistice

Indicii de ocupare turistica Segmentarea pietei Dezvoltarea turismului rural in Maramures

Puncte slabe:

Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural si de tineret (agroturism, hostels si alte structuri low-cost) Lipsa sustinerii puternice a brandurilor Slaba dezvoltare a turismului de nisa Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investitii si/sau alocarea acestora pe prioritati comunitare Structuri de promovare si informare putine sau absente Cererea interna reorientata Nivel scazut de specializare a fortei de munca in turismul din regiune Degradarea patrimoniului cultural Scaderea fortei de munca ocupate in turism Slaba calitate a infrastructurii de acces

Oportunitati:

Cresterea capacitatii de cazare turistica in Romania pe fondul definirii turismului ca domeniu economic prioritar Cresterea puterii de cumparare in Romnia Interes international sporit in turismul rural din tarile noi integrate in EU Crearea de noi statiuni turistice:Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi Cavnic, Mogosa, Suior, Izvoare (Maramures) Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului Oportunitati pe piata pentru dezvoltarea turismul de nisa Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine

Amenintari:

Pondere scazuta a turismului la formarea PIB Regional Neglijarea patrimoniului cultural Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism Lipsa marketingului regional de turism Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national

IV. Evaluari si ipoteze

In cadrul Uniunii Europene, olandezii se incadreaza in randul popoarelor care calatoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul populatiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la inceputul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numarul

olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de resedinta se va micsora. Fata de anul 2003 aprecia CVO-, va fi vorba de o scadere cu 500.000 a numarului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de resedinta.

V. Obiective de marketing
Am optat pentru produs existent pe piata noua, deoarece Olanda reprezinta o noua piata de extindere pentru agentia Deisy Tour si aceasta extindere se realizeaza pe baza unui pachet deja existent sejururi in Maramures. 5.1 Obiective de marketing Obiective cantitative 1. Lansarea pe piata a pachetului turistic urmeaza sa obtina n primul an aproximativ 2% din piata turismului extern olandez, cu un volum corespunzator de ncasari aproximat la 99.000 RON, respective 27.500 euro. 2. Atragerea unui numar de minim 100 turisti in decursul unui an. 3. Recuperarea n primul an a 20% din cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea si lansarea produsului pe piata, respective minim 5.500 euro. 4. Obtinerea unei eficiente nete a investitiilor de 8 % in urmatorii 5 ani. Obiective calitative 1. Stabilirea unor relatii de parteneriat cu tour operatorii olandezi. 2. Pregatirea pietei olandeze pt. primirea noului produs. 3. Cresterea gradului de informare despre serviciile firmei. 4. Fidelizarea clientilor olandezi.

VI. Strategii de marketing

Ca strategie de piata, firma va urma o strategie de dezvoltare a activitatii, concentrata (tinta sunt turistii olandezi din categoria a doua de varsta), adaptativa la schimbarile din piata, o strategie de exigenta medie (pentru ca neajunsurile nu vor disparea peste noapte) si o strategie ofensiva n acelasi timp (ncercnd sa obtina o cota ct mai ridicata pe piata turismului din Olanda). Pentru lansarea pe piata alegem strategia de penetrare lenta (pret mic si timp pentru informarea consumatorilor)

1. Politica de produs
Pentru atingerea obiectivelor propuse, lansarea si dezvoltarea produsului turistic, se va utiliza o imbinare a trei strategii de produs strategiile de flexibilitate, de

diferentiere si de diversificare, realizand astfel o sinergie pozitiva intre elementele componente ale produsului turistic. In prima etapa se va aplica strategia de dezvoltare intensiva, aplicata sub forma strategiei de patrundere pe piata , urmarindu-se marirea cotei de piata cu produsele existente, usor ameliorate si modelate, pe piata existenta, iar in etapa urmatoare, finala dealtfel, se va aplica strategia de dezvoltare prin diversificare a produselor turistice, de diversificare concentrica si diversificare orizontala. Diferentierea va fi marcata prin utilizarea elementelor de etnografie si folclor, in decoratiuni exterioare, in adaptarea de astfel de elemente in stilul arhitectural al constructiilor, aplicare in stil original a unor datini si obiceiuri stravechi populare, atat in sectorul de restauratie, cat mai ales in sectorul de divertisment si animatie. Diversificarea se va realiza prin crearea de produse turistice care au aceeasi functionalitate, dar care se vor adresa altor categorii de consumatori, si prin crearea de produse turistice fara legatura evidenta cu linia curenta de produse, care se vor adresa fie clientelei actuale, fie alteia noi. Aceasta individualizare si diferentiere a produselor turistice, va fi garantia realizarii unor forme de turism specifice, in cadrul turismului rural, cu reale forte de atractie. Etapa de remodelare si ameliorare a produsului turistic

Constituie aplicarea practica a strategiei de dezvoltare intensiva de patrundere pe piata turistica olandeza, corespunzatoare primei etape. In aceasta etapa de ameliorare si diferentiere a structurilor turistice, mixul produsului turistic va cuprinde un obiectiv major, si anume modernizarea si redotarea capacitatilor de cazare existente. Produsul turistic fiind un ansamblu de servicii consumate intr-o ambianta specifica, pentru remodelarea sa, nu trebuie neglijata calitatea serviciilor turistice. Serviciile turistice trebuie sa atinga cote maxime de calitate inca din aceasta faza de remodelare, prin tehnici specifice de marketing legate de personalul de contact, tehnici care vor fi expuse in mixul de personal. In aceasta faza, deci, se va iesi pe piata turistica internationala cu un produs turistic corespunzator zonei Maramures, pozitionat in functie de nisa de piata detectata (turistii olandezi): 1. CAZARE intr-un pensiune cu specific romanesc ( intampinare tarditionala, colindatori, obiceiuri pastrate din vechime)

2. LOISIR plimbare cu mocanita, sania trasa de cai, drumetii in imprejurimi, jocuri de societate, vizionarea de spectacole folclorice, circuite organizate in imprejurimi (manastiri) si in tara (Nordul Moldovei), participarea la diverse manifestatii cu caracter etno-folcloric. Produsul turistic Maramures , cu un patrimoniu cultural este bine pastrat de institutii prestigioase ce tezaurizeaza atat valorile traditionale cat si valorile culturale contemporane. Elementele etnofolclorice de mare bogatie si valoare ca portul popular, ocupatiile traditionale, ce se pastreaza aproape intacte.Unicitatea destinatiei poate fi surprinsa prin enumerarea a 10 elemente autentice care ofera zonei o identitate specifica: 1. Bisericile de lemn 2. Muzeul satului din Sighet. 3. Muzeul Memorial din Sighet. 4. Cimitirul Vesel din Sapanta. 5. Vizita la mesteri. 6. Plimbare cu Mocanita. 7. Elie Wiesel. 8. Muzeul de Mineralogie. 9. Invatarea dansurilor traditionale 10. Prepararea mancarii traditionale Tot legat de produsul turistic, trebuie sa stabilim si o politica de personal si o politica de mpachetare a produsului turistic.

2. Politica de personal
Elaborarea strategiilor in domeniul resurselor umane se face in concordanta cu nevoile organziatiei si cu nevoile angajatilor sai. Practica a evidentiat domeniile de baza in care se pot elabora strategiile de personal: 1. Selectia personalului 2. Evaluarea performantelor 3. Recompense angajatilor 4. Dezvoltarea angajatilor I. Tipologia strategiilor 1. In functie de gradul de dependenta fata de strategia firmei se deosebesc trei tipuri principale de strategii de personal:

a) strategia de personal orientata spre investitii tipul de strategie enuntat ia in calcul pe langa aspectele economice si tehnice, aspectele privind resursele umane, pe care le trateaza ca element de investitii pentru dezvoltarea firmei in viitor. Ofera o serie de avantaje: + Diminuarea rezistentei la schimbare + Inlesnirea planificarii programelor de masuri privind utilizarea eficienta a resurselor umane + Reducerea cheltuielilor de pregatire si angajare a personalului in momentul promovarii de noi tehnologii si proceduri + Sensibilizarea personalului fata de programele de dezvoltare a strategiei firmei

+ Cresterea capacitatii de adaptare a firmei la modificarile impuse de piata, activitatea de personal fiind anticipative si continua

b) strategia de personal orientata valoric se bazeaza pe respectarea intereselor si aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a potentialului acestuia in prim plan se situeaza resursele umane carora li se acorda mai multa importanta decat altor resurse fara a cadea in pericolul orientarii unilaterale spre personal si a sub-evaluarii aspectelor legate de concurenta aspecte de luat in calcul: vointa de echitate si dreptate (de asigurare) principiul performantei realizarea personalului in cadrul/afara muncii relatiile sociale informarea si comunicarea facuta deschis si la timp dorinta de siguranta pentru diferit valori relevante din cele enumerate se pot elabora scari valorice pe baza carora pot fi proiectate noi tipuri de strategii

c) strategia de personal orientata spre resurse: posibilitatile de asigurare cu resursele umane influenteaza semnificativ strategia firmei, functia de personal contribuind semnificativ la stabilirea obiectivelor firmei si la realizarea acestora conform acestei strategii pot fi elaborate tipuri de strategii globale ale firmei care pot fi realizate cu resursele umane existente in cadrul acestor strategii, problemele resurselor umane sunt deja incluse in strategia generala a firmei. Promovarea acestui tip de strategie presupune inversarea raportului scopmijloace intrebarea traditionala ce personal e necesar pentru a realiza strategia firmei ? devine o intrebare de tipul pe ce piata se poate patrunde utilizand personalul actual? (impune un effort de creativitate si o accelerare a functiei de previziune) in dezvoltarea resurselor umane va trebui realizata o reactie rapida si flexibila in vederea adaptarii la mediul concurential. Mentinand deci in firma resursele umane, va trebui proiectat un nou demers strategic. Acest tip de strategie impune o modificare a atitudinii manageriale care va trebui sa armonizeze strategia financiara a firmei catre strategia de personal orientate spre resurse, care poate fi premiza realizarii de noi afaceri. n ceea ce priveste agentia Deisy Tour, aceasta se va axa pe strategia de personal orientata spre investitii, asa cum agentia este la inceput de drum pe o nou apiata si e necesara instruirea angajatilor cu privire la acest nou mediu astfel : mbunatatirea calitatii serviciilor oferite de personalul de contact training-uri; efectuarea unor cursuri de limba olandeza n rndul salariatilor;

3. Politica de impachetare

n ceea ce priveste politica de mpachetare, serviciile turistice vor fi oferite touroperatorilor si agentiilor din Olanda sub forma unui pachet de tipul celui de mai jos, urmnd ca acestea sa adauge la acest pachet serviciul de transport, oferit grupurilor sau persoanelor individuale.

Pachetul Craciun in Maramures

Atractiile principale Sarbatori cu respect pentru traditie, cu belsug si voie buna... Aceasta este atmosfera de Anul Nou in satele maramuresene, unde va asteptam cu drag sa va petreceti sarbatorile de iarna. Durata 5 zile Mentiune: O constructie moderna in stil local, cu parter si etaj, plasata intr-o zona linistita foarte aproape de centrul satului; unicele zgomote sunt produse de carutele care trec pe strada sau cantecul indepartat al cocosilor si latratul cainilor. Gazdele dumneavoastra, o familie tanara, va vor incanta cu amabilitatea lor. Facilitati: curte cu loc de parcare, bucatarie complet echipata la dispozitia turistilor, loc de luat masa, salon cu TV (36 canale), hol decorat cu trofee de vanatoare si covoare maramuresene, 5 camere, 5 bai moderne, incalzire centrala pe lemne, foisor; Specialitatea casei: placinta si ciulama de ciuperci cu mamaliguta.Placinta este din partea casei. Capacitate: maxim 10 persoane; Reduceri: copil sub 12 ani: - 50%, fara pat suplimentar, beneficiaza de masa. Nu exista posibilitate pentru pat suplimentar. Date de plecare si preturi Pret: 990 RON (adult) Plecare: 23 Decembrie, ora 08:00 Pretul include : - cazare 4 nopti/5 zile - demipensiune (mic dejun si cina) - cina festiva de Craciun Excursii optionale Excursie la Cimitirul Vesel si Manastirea Peri din Sapanata (60km), Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetu Marmatiei (45 km). Excursie pe Valea Izei la bisericile monumente istorice din Bogdan-Voda, Ieud, Rozavlea patrimoniu UNESCO si Manastirea Barsana cu popas la mesterul popular cioplitor de lemn Toader Barsan. Excursie pe Valea Cosaului cu vizitarea bisericilor din Ocna Sugatag, Cornesti, Calinesti si

Budesti. Excursie la Borsa (50km): Cascada Cailor din Muntii Pietrosu cea mai mare cadere de apa din tara; la intoarcere vizitarea mesterului Tanase Cocean din Sacel, vechi centru de ceramica dacica, unde aveti posibilitatea sa achizitionati obiecte executate de mesteri populari. Pentru iubitorii de schi, in apropiere se afla partiile Borsa si Cavnic, care se numara printre cele mai apreciate partii din Romania. Borsa se afla in Muntii Rodnei si ofera turistilor, pe langa cele 3 partii, si o trambulina naturala de 50 metri, unica in Europa. Una dintre partii este de aprox. 2000 metri lungime deservita de telescaun; are o dificultate medie/mare si este apreciata de iubitorii de sporturi alpine. Cavnicul are 5 partii cu o lungime totala de 3,1 km, dotate cu instalatii moderne de transport pe cablu. Exista centre de inchiriere echipament sportiv, precum si o partie cu nocturna. Cavnic mai este numit si Polul Zapezii - locul din Maramures unde zapada se pastreaza cel mai mult de-a lungul anului. Observatii - Micul dejun este bogat, in mare parte din produse care provin din ograda proprie. Cina este de asemenea bogata si diversificata, constand din bucate traditionale: supa/ciorba, felul doi si desert. De la masa nu va lipsi horinca, apa minerala, eventual lichior si bauturi racoritoare.Cina festiva de Revelion va consta din mancaruri traditionale specifice casei: aperitive, felul unu, felul doi si desert, sampanie, bauturi alcoolice si racoritoare. - Gazdele sunt deschise la sugestiile oaspetilor cu privire la meniul pentru ziua urmatoare. - Excursiile pot fi organizate pe o perioada de o zi sau cateva ore. - Turistul viziteaza locatiile pe cont propriu si nu dispune de ghid. - Mesele, micul dejun si cina, se vor servi intotdeauna la pensiunea ce asigura cazarea. Descriere pe zile

Ziua1-23dec.

Sosire la pensiune. Program de acomodare cu gazdele si pensiunea, la un pahar de horinca.sau vin fiert. Cina.

Ziua 2 - 24dec.

Dupa micul dejun program liber. Puteti sa optati pentru sanius pe derdelusurile din jur sau plimbare cu sania/caruta trasa de cai (contra cost aprox. 150 RON pt 10 persoane) pe Valea Sasului unde se pot vizita Manastirea Botiza, izvoarele de apa minerala (borcutul), Slatina . Pentru iubitorii de schi in apropiere se afla partiile amenajate de la Borsa sau Cavnic. Seara cina. Ziua 3 - 25 dec.

Mic dejun. Aveti posibilitatea sa luati parte la pregatirile pentru seara de Anul Nou si sa va familiarizati cu atmosfera de sarbatoare specifica zonei sau sa vizitati valtoarea,

horincia si moara de apa. Cina festiva de Revelion, primireau uratorilor si colindatorilor. Optional se pot organiza petreceri maramuresene cu ceterasi (contra cost, aprox. 300 RON). De la miezul noptii puteti sa participati la activitatile organizate in centrul satului cu muzica, joc si voie buna. Ziua 4 26 dec

Mic dejun. Participare la Liturghia de Sfantul Vasile; puteti sa admirati frumoasele costume populare pe care botizenii le poarta cu atata mandrie si nu doar in zilele de sarbatoare. Dupa slujba religioasa, in centrul satului se organizeaza program de cantece si dansuri populare. La cerere se poate invita Viflaimul (contra cost, aprox 200 RON). Viflaimul este o piesa de teatru religioasa populara; sunt interpretate personaje precum Fecioara Maria, Iosif, Magi, Irod sau Scaraotchi. Seara cina. Ziua 5 27 dec Mic dejun. Ramai gazda sanatoasa/Vremea e de mers acasa!. Un pahar de horinca si o strangere de mana in semn de ramas bun. Pachetul de servicii include: - transport si transfer la aeroport conform programului cu autocar Mercedes (50 locuri) categoria I; excursiile realizate cu autocarul agentiei - ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii (vorbitor de limba olandeza) - taxe locale si parcari - ghizi locali - masa-pensiune completa Pretul nu include biletul de avion si asigurarea medicala, urmnd ca acestea sa fie furnizate de tour-operatorul german partener.

4. Politica de pret
Pretul se poate defini ca o strategie de cele mai multe ori financiara a valorii atribuite de consumator, in cadrul schimbului. Pe langa bani, mai implica si timp, energie, atentie, emotie si inconveniente. (Elizabeth Hill si Terry O. Sullivan- Marketing) Politica de preturi este influentata pe de o parte de factori interni- costurile si obiectivele intreprinderii- si de factori externi- concurenta si asteptarile consumatorilor- in cea mai mare masura. Pretul influentand in proportie foarte mare imaginea unei firme , aceasta este judecata de consumator , dupatransparenta si echitatea cu care trateaza preturile, ca variabila de marketing. Dintre toate variabilele de marketing, pretul este cel mai usor de influentat pe termen scurt, modificarea pretului, ca tactica de marketing va afecta bineinteles balanta strategica a firmei. In privinta strategiei de pret,

trebuie utilizata din partea echipei manageriale, o combinatie fericita de creativitate si flexibilitate. Segmentele pietei pe baza disponibilitatii veniturilor alocate, petrecerii timpului liber poate maximiza incasarile si mari cota de piata, prin stabilirea de preturi diferentiate in functie de grupele tinta. Natura intangibila a ofertei turistice,puternica sezonalitate a consumului turistic, duc prin excelenta la utilizarea unor preturi diferite, tocmai pentru a sincroniza fluctuatiile cererii turistice cu oferta turistica, ferma si rigida, maximizeaza veniturile la fiecare oprtunitate. Dimensionarea preturilor turistice fluctueaza direct proportional cu fluctuatia cererii. Asteptarile consumatorilor fata de ceea ce considera ei a fi un pret acceptabil va depinde de doi factori- ceea ce recunoaste ca valoare si ceea ce ofera concurenta. Acest lucru permite strategului de marketing sa depaseasca tirania costurilor si sa analizeze oprtunitatile oferite de valoarea atribuita. (Elizabeth Hill si Terry O. Sullivan- Marketing) Datorita intangibilitatii produsului turistic, perceput ca produs de mare risc comercial, pretul va reprezenta in optica potentialilor consumatoriasigurarea calitatii. Politica preturilor practicate pentru lansarea produsului pe plan international, trebuie abordata bineinteles in interdependenta cu celelalte politici(produs, personal, ambianta, plasament, promovare) intr-o deplina concordanta cu acestea totodata avand in vedere pozitia firmelor concurente- nationale si straine, pozitia si numarul verigilor intermediare de distributie si mai ales legislatia diferitelor state(piete tinta) vizand reglementari in domeniu(implicarea sau nu a sistemelor de asigurare sociala, a diferitelor asociatii profesionale sau a diferitelor unitati economice, in rambursarea unui anumit procent din cuantumul biletelor de tratament balnear sau decontarea integrala a acestora). O politica eficienta de preturi trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: 1. acoperirea cheltuielilor proprii si bineinteles obtinerea unui profit 2. corelarea preturilor pentru produsele turistice respective cu preturile practicate de concurenta 3. diferentierea puternica a preturilor practicate pentru aceste produse turistice, in functie de o serie de factori 4. mobilitatea accentuata a tarifelor si preturilor in functie de conjunctura 5. stadiul din ciclul de viata al produsului turistic pe diverse piete internationale 6. mobilitatea preturilor si tarifelor in functie de cota de piata a produselor turistice si mai ales de obiectivele propuse. Strategia de preturi se contituie intr-un set de obiective ce urmeaza a fi atinse si un set de trasaturi ale atitudinii intreprinderii in raport cu cele trei criterii de diferentiere a strategiilor- nivelul preturilor, diversitatea si mobilitatea preturilor.

A) Nivelul preturilor poate fi considerat criteriul dominant al strategiei, firmele stabilesc nivelul preturilor- dupa costuri( cost plus pricing), dupa concurenta (competitive pricing) si dupa cerere( value oriented sau customer-oriented- pricing), cand concurenta se manifesta pasnic, ca urmare a unei relative stabilitati in delimitatea potentialului pietelor intre competitori, preturile pot interveni ca instrument de echilibru/dinamica) a cererii cu oferta. (F. Florescu- coord. Marketing- Marketer- Grup Academic de Marketing si Managementbucuresti 1992) B) Gradul de diversificare a preturilor practicate e un alt criteriu de departajare a strategiilor, in functie de gradul de diversificare sortimentala a produselor si de gradul de omogenitatea pietelor. Strategia preturilor diferentiate poate fi aplicata sub mai multe variante: - preturi diferentiate in functie de produs - preturi diferentiate in raport cu segmentele tinta vizate - pretui diferentiate in raport cu parametrii (distributia cu ridicata, turoperatorii, agebtii de voiaj, Agentii si Birouri de Turism, puncte turistice) - preturi diferentiate in functie de tipul consumatorului (copil, adult, pensionar etc) - preturi diferentiate in raport cu marimea si complexitatea pachetului forfetar de servicii - preturi diferentiate in functie de localizarea structurilor si infrastructurilor turistice fata de sursa de atractie turistica - preturi diferentiate in functie nivelul cererii turistice, fluctuatiile acesteia (sezon, sezon- intermediar si extrasezon). C) Un alt criteriu de departajare al strategiei de pret il constituie gradul de mobilitate a preturilor, durabilitatea lor in timp; mobilitatea si durabilitatea vor depinde de oscilatiile sezoniere ale cererii, traiectoria ciclului de viata a produselor, de modificarile conditiilor de piata. Strategia orientata pe mobilitatea preturilor poate imbraca mai multe forme: modificarea preturilor intr-un numar mai mic sau mai mare de etape modificarea pretului in proportii moderate sau substantiale utilizarea preturilor psihologice.

Coroborata cu politica de produs, acest tip de strategie poate modifica ciclul de viata al unui produs, in sensul prelungirii, reducerii sau eliminarii unor etape din ciclul de viata al acestuia. Prin combinarea variantelor aferente fiecarui criteriu, rezulta mai multe tipuri de strategii de preturi, ficare reprezentate in cateva variante concrete.

In etapa de lansare pe piata internationala, conform obiectivului urmarit patrunderea pe piata Olandei pe segmentul tinta din aceasta tara- diaspora romana- varsta se va utiliza o politica a pretului scazut- preturi captive care tintesc dispora roamna. Se utilizeaza strategia pretului scazut sau de penetrare, urmarind patrunderea rapida pe acest segment Totodata se va urmari diferentierea pronuntata a acestor preturi in functie de PIB din tara, mediul competitional si legislatia nationala aferenta privind gradul de implicare al sistemului de asigurarea sociala. Se vor practica tarife forfetare la produsele create atat de prestator pentru a fi distribuite micilor intermediari, cat si la firmele mari turoperatoare sub a caror marca e indicat sa se faca distinctia si promovarea produselor turistice. Marile firme turoperatoare pot asambla singure serviciile si pot stabili tarife de comun acord cu prestatorii, ele cunoscand cel mai bine conjunctura pieteituristice externe si mai ales doleantele si disponibilitatile de timp liber si de venit ale cererii potentiale. Tarifele forfetare pot fi mult diferentiate in functie de durata sejurului (10,12, 18 zile), servicii complete (cazare + animatie + transfer + transport),servicii incomplete (cazare+ demipensiune), lungimea canalului de distributie (numarul verigilor intermediare) etc. Chiar si in acetse conditii ale politicii pretului scazut, forfetar, puternic diferentiat se mai pot oferi reduceri de tarife, cu caracter promotional , pentru cei ce-si prelungesc durata sejurului (in sezon intermediar), pentru anumite categorii de pensionari, inlesniri suplimentare pentru insotiori, precum si eventual comision suplimentar firmelor de intermediere care asigura un numar mare de trimiteri, care respecta contractele de intermediere turistica.

5. Politica de distributie si de parteneriate

Daca promovarea are ca obiectiv cunoasterea imaginii favorabile a unui produs turistic si crearea totodata a dorintei de a voiaja, comercializarea are ca rezultat final promovarea si facilitarea actului de cumparare definitiv. In turism, datorita caracterului imaterial al produsului turistic si seprarii in timp si spatiu a cererii de oferta, comercializarea e sinonima cu distributia. Rolul fundamental al cerintelor de distributie in turism este pe de o parte de a transforma resurele eterogene ale furnizorului de prestatii, intr-unevantai atragator de servicii turistice (pachet de servicii, forfeturi)- produse turistice in conformitate cu doleantele segmentelor vizate, iar pe de alta parte de acomercializa- prin cele douia acte ale comercializarii, rezervarea voiajelor si reglarea costului a prioric sau posterior. Promovarea se adreseaza marelui public, in timp ce comercializarea-distributia trece cel mai adesea prin intermediul profesiunilor din turism (turoperatori- fabricantiangrosisti- agenti de voiaj- detailisti- comisionari si reprezentati). In materie de marketingmix se estimeaza ca problema principala a unei politici de distributie este alegerea

canalelor de distributie, care depinde in mod considerabil de caracteristicile pietei, produsului si concurentei. In ultimul timp in afara sistemelor de distributie conventionale (producator- angrosistdetailist) au aparut sisteme de distrbutie pe verticala, pe orizontala sau pe canale multiple. 1) Sistemul de dsitrbutie pe verticala actioneaza ca un organism unitar, unul din membrii canalululi avand drept de franciza, sau ii determina sa coopereze. Exista trei tipuri de distrbuie pe verticala: a) Corporativ- reunirea produselor si distributiei intr-o singura unitate (in amonteproducatorii sun integrati distrbuitorilor; in aval- distrbuitorii sunt integrati producatorilor) b) Contractual- etse rezultatul integrarii pe baze contractuale si se prezinta sunb mai multe forme: - lanturi voluntare finantate de angrostisti (cuprind detailistii) - cooperativele de detailist - organiztii in sistem de franciza (sistemul de vanzare cu amanuntul, finantate de o firma prestatoare de servicii- industrial hoteliera- Howard Johnson, Romada Inn c) Administrat- sistemul coordoneaza procesul de productie si de distributie prin intermediul supradimensionarii activitatii si puterii uneia dintre parti, nu prin proprietate unica. 2). Sistemul de distrbutie pe orizontala- se formeaza din unirea unor firme din ramuri de activitate diferite si pot coopera temporar, permanent sau pot forma societati separate- societati mixte. 3). Sistemul de distrbutie prin canalele multiple, este cel mai avantajos, ofera o mai buna acoperire a pietei, costuri de distrbutie mai mici si o mai mare personalizare a procesului de vanzare. Prestatorii de turism au mai multe variante de optiune privind distrbutia produselor turistice si anume: distrbutia directa, care e totusi foarte costisitoare, necesitand implementarea la locul de formare a cererii turistice, pe pietele externe vizate, a unor birouri proprii de comercializare sau cooptarea de persoane fizice sau juridice care sa ii reprezinte pe acele piete, asa-numitii reprezentanti; distrbutia indirecta, care este si cea mai utilizata pe piata turistica internationala forfetara realizata de firme turoperatoare de mari prportii, de agentii de voiaj, firme de intermediere turisrica. Distrbutia indirecta este solutia cea mai rentabila, cel putin intro faza de lansare unui produs turistic necunoscut, profitand de notorietatea unui intermediar de mare marca (distrbutie sub umbrela marcii)

distrbutia mixta care semnifica asocierea, cooperarea pe baza de investitii comune de capital, a prestatorilor cu parteneri straini foarte puternici (turoperatori cunoscuti, companii de transport turistic, puternice lanturi hoteliere) si formarea unor societati comune.

Acest tip de distributie, de conlucrare este cu adevarat cel mai rentabil, ambii parteneri avand interese comune, cresterea cifre de afaceri. Asocierea cea mai indicata este cu o firma turoperatoare, ea fiind direct interesata in emiterea turistilor catre prestatori, datorita investitiilor facute in societatea comuna si avand si posibilitatea sa o faca , fiind implementata la locul de formare a cererii. In etapa de lansare a produsului turistic adresat, se va opta in exclusivitate la distrbutia prin intermediari, in special agentii de turism specializate in distrbutia produselor turistice rurale, de pe pietele vizate. Astfel, se va opta pe o strategie de distrbutie selectiva, care impune alegera unui numar limitat de intermediari. Pe piata Olandei se va apela la intermediari - firme turoperatoare specializate pentru distrbutia produsului.

6. Politica promotionala
Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demontrat permanent este imposibila lansarea unor produse turistice sau mentinerea unor produse turistice pe piata, fara o promovare continua. Trei principii conditioneaza succesul promovarii, acstea sunt cele trei C: continuitate, convergenta, coordonare(R. Llanquar, R. Holler- Le marketing touristique) Folosite in mod izolat, sporadic sau in mod succesiv, aceste mijloace pierd o mai mare parte din impact. Succesul promovarii presupune de asemenea un control continuu si un permanent proces de alegere. Se utilizeaza 4 procedee: documente scrise, sunetul, imaginea scrisa sau mobila si eventual dar cel mai adesea o combinatie a acestora. Cele trei mari sectoare ale promovarii sunt informarea directa (orala, vizuala, scrisa) relatiile publice si publicitatea, toate trei fiind deschise in aceeasi masura intreprinderii si colectivitatilor. Stabilirea mixului promotional e conditionat de o serie de factori precum: a) tipul pietei produsului b)tipul de strategie- (de impingere- activitate de marketing indreptata spre intermediere, reealizand totodaat si promovarea spre utilizatorii finali, de absorbire- publicitatea si promovarea pe piete de consum). c) stadiul de pregatire a consumatorilor d) stadiul ciclului de viata al produsului

e) pozitia firmei in ierarhia pietei Un numar tot mai mare de firme adopta conceptul de comunicatii de marketing integrate, care este un plan cuprinzator ce evalueaza rolul startegic al diferitelor instrumente de comunicare , rolul combinatiilor dintre ele, pentru obtinerea maximului de claritate, impact, prin integrarea mesajelor intr-un tot unitar. In cadrul mixurilor promotionale nu trebuie neglijate retelele de marketing, crearea acestora reprezentand retele de tip special, constituire din marketing de ralatie, retele formate din firmele in cauza, distribuitorii, furnizorii si clientii lor, in stransa interdependenta si colaborare armonioasa, neindoielnica, benefica tuturor. Pentru ca o comunicare, o promovare sa fie eficienta, in mod obligatoriu trebuie parcurse urmatoarele etape: 1. identificarea auditoriului- publicul consumator sau profesionisti din domeniu (intermediari) 2. stabilirea obiectivelor comunicationale- de natura cognitiva, afectiva, comportamentala 3. conceperea mesajului (structura mesajului, forma de prezentare, sursa mesajului) 4. alegerea canalului de comunicare: a) Canale de comunicare personale - canale mediatoare(intermediere din turism) - canale expert- ziaristi, oameni de mass-media, celebritati - canale sociale (lideri de opinie din diverse colectivitati, capii bisericilor romanesti din strainatate, capii comunitatilor romanesti din strainatate, capii unor comunitatiorganizatii sindicale, ecologiste, de femei etc) b) Canale de comunicare nepersonale -mijloace de informare- tiparituri, retele Tv, audio, mijloace electronice, afisaj -ambianta prestatorului, dar si a intermediarului din turism (stabilitate, experienta, lux, comoditate, siguranta) - manifestarile ocazionale cu diverse ocazii, evenimente speciale- tehnica de relatii publice. Politica promotionala in turismul rural se realizeaza atat prin promovarea vanzarilor, utilizand tehnica de informare directa- orala, scrisa, vizuala,publicitate directa la locul vanzarii, publicitate indirecta, tehnici de informare mai complexe, saloanele turistice, standuri turistice, tehnica de relatii publice cu presa si cu publicul ca si tehnica se stimulare a vanzarilor (reducerea de preturi si tarife, acordarea unor servicii gratuite in cadrul pachetelor de servicii, vanzarea grupata).

Campania promotionala a produselor turistice maramuresene, va fi puternic diferentiata in functie de caracteristicile esentiale ale produselor turistice respective, tipul de clientela carora se adreseaza, tipul pietei externe , tipul de strategie utilizata (de impingere sau de absorbire), canalele de distrbutie si bineinteles de instrumentele de promovare utilizate. In etapa de lansare a produsului maramuresean, etapa de patrundere pe piata internationala (Olanda) pe segmentul varstei a III-a al diasporei romane, cu produsul turistic , corespunzatoare strategiei de distrbutie selectiva, se va aplica o strategie promotionala concentrata. Deoarece produsul turistic maramuresean remodelat si ameliorat se gaseste practic in faza de debut a ciclului de viata- faza de introducere pe piata, consumatorii potentiali nu cunosc produsul, iar piata turistica este puternic fragmentata si diversificata, strategia promotionala concentrata va fi de impingere, toate actiunile promotionale ale prestatorilor fiind indreptate catre intermediari, prin acestia ajungand la consumatorii finali. Conform startegiei de impingere preconizata, care se justifica si prin alocarea unor bugete promotionale mai reduse, in campania promotionala vor fi utilizatecanale de comunicare personale, proportia majoritara fiind alocata canalelor de comunicare mediatoare. Cataloagele promotionale vor fi editate intr-un tiraj mai redus ele fiind distrbuite numai prin acele canale de comunicare personala. Cataloagele promotionale vor fi insotite si de pliante sau brosuri publicitare care vor ajunge la consumatorii finali prin intermediul canalelor de distrbutie personala. Un alt canal mediator de comunicare, de covarsitoare importanta il constituie firmele turoperatoare, marile agentii de voiaj. Si acestea vor fi contactate de prestatori, fie prin lansari de oferte si cataloage promotionale prin intermediul Birourilor externe de promovare a turismului situat in capitalele respective, fie in cadrul targurilor si saloanelor, standurilor de turism international destinate profesionistilor din turism sau mixte. Prestatorii vor participa astfel la marile targuri de turism (Tragul de primavara sau de toamna de la Gand, targul de la Bruxelle, Milano, Viena sau Lausanne- targuri mixte) sau la saloanele mixte internationale de turism (Berlin- ITB, Madrid- Fitur, Londra- World Travel Market, Paris- Salon Mondial du Tourisme) prezentand standuri proprii atractive, prin aceste manifestari promotionale complexe ajungand direct si la consumatorii finali ( o startegie promotionala de absorbire cu cheltuieli reduse si impact maxim). Multe organizatii nationale de turism utilizeaza un stand national integrat adesea transportabil, in cadrul caruia unele statiuni turistice se prezinta separat, marea majoritate grupandu-se insa. Jaque Ditrie preconiza intr-un raport adresat Ministerului Turismului din Franta: O conceptie cu adevarat sanatoasa a unui stand turistic, trebuie sa aiba ca obiectiv cei trei A: abordare(agatare), animatii si vanzare( achat).

Astfel, un stand romanesc integrat, care va cuprionde si oferta maramureseana, va trebui sa fie simplu, sa evidentieze specificul ofertei, sa fie animat de spectacole folclorice, alternate cu concursuri publicitare (in care se ghicesc vinurile degustate sau imaginile proiectate) sau cu derularea unor mestesuguri specifice zonelor tarii (olarit, tesut, brodat, sculptat) in fata vizitatorilor, cu personalizarea si vanzarea acelor obiecte de artizanat vizitate. De asemeni, standul va trebui sa dispuna de tot necesarul de documente, de produse turistice si de personal, pentru vanzarea directa, prompta a produselor turistice sau pentru incheierea contractelor de intermediere turistica. Dar si canalele expert vot fi utilizate pentru promovarea cu succes a produselor turistice maramuresene, in acest sens cautandu-se sensibilizarea unor personalitati cu putere maxima de influentare a consumatorilor vizati. Astfel, vor fi invitate sa cunoasca direct produsele turistice maramuresene, anumite personaliati precumoameni de mass-media, celebritati din lumea artistica, sportiva, care apoi prin tehnici proprii vor influenta preferintele turistilor de consum vizati (articole in cotidiene sau reviste de specialiate medicala, interviuri televizate ale anumitor personalitati etc). Bineinteles, nu vor fi neglijate in aceasta campanie promotionala concentrata canalele de comunicare sociala, astfel contractandu-se si stimulandu-se prin diverse mijloace( sejururi gratuite, cote de comision, cadouri promotionale) lideri de opinie din diverse colectivitaticapii bisercilor romanesti din strainatate, ai comunitatii romane din diaspora, unor organizatii sindicale, ecologiste, asociatii ale pensionarilor, de femei etc.

VII. Bugetul de marketing

1.Cheltuieli cu materiale promotionale-----2.000 EURO 2.Cheltuieli expediere-----200 EURO 3.Cheltuieli telefoane contactare companii-----5.000 EURO 4. Cheltuieli pentru organizarea receptiei-----3.600 EURO 5 Cheltuieli instruire personal-----300 EURO 6 Cheltuieli realizare invitatii-----100 EURO 7 Cheltuieli expediere invitatii si programe-----40 EURO 8. Cheltuieli participare la Targul National de Turism-----9.000 EURO Total-------------------------------------------------------15.740 EURO

VIII. Programul de marketing

Activitatile programului promotional de marketing Perioada de desfasurare Departamen. respunsabil Persoana responsabila Buget (euro)

Activitati viznd comunicarea cu lideri de opinie ziaristi la reviste de specialitate Identificarea acestor lideri de opinie Conceperea materialelor promotionale adecvate (cataloage, pliante) Comunicarea directa (direct marketing) Ianuarie 2011/2012 Ianuarie 2011/2012 Februarie, Mai, Septembrie, Decembrie 2011/2012 Februarie, Mai, Decembrie 2011 si Martie, Iunie, Noiembrie 2012 Februarie 2011/2012 Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Asistentul de marketing Asistentul pe promovare Asistentul de marketing Asistentul pe promovare Directorul de marketing
100

A1

600

A2

700

A3

A4

A5

Publicarea unor articole si materiale promotionale n reviste de specialitate (culturale, de turism etc) legatura cu editurile Efectuarea unor vizite de lucru a unor renumiti ziaristi de la publicatiile de specialitate Activitati de comunicare cu posibilii parteneri touroperatori Identificarea organizatiilor vizate Conceperea materialelor promotionale adecvate (cataloage, pliante) Promovarea prin intermediul biroului de promovare a turismului romnesc de la Berlin Participarea la trguri de turism pe teritoriul Olandei si trguri internationale unde vor fi prezenti reprezentantii touroperatorilor germani

1000

1000

B1

Ianuarie 2011/2012 Ianuarie 2011/2012 Martie, Mai, Octombrie, Decembrie 2011/2012 Octombrie 2011/2012 Februarie, Mai, Iulie, Septembrie, Decembrie 2011/2012 Martie, Iunie, Septembrie 2011/2012

B2

Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing

Asistentul de marketing Asistentul pe promovare Directorul de marketing Asistentul pe promovare

100

600

800

B3

7000

B4

Marketing direct
B5

Departament ul de marketing Departament ul de marketing

Asistentul de marketing Directorul de marketing

700

B6

Materiale promotionale n reviste de turism care vizeaza managementul firmelor de turism germane

1000

B7

Dezvoltarea unui website care sa prezinte oferta turistica si sa devina un mod de comuncare cu partenerii si cu clientii Activitati de comunicare cu posibilii parteneri nationali in cazare si transport Identificarea organizatiilor vizate Conceperea materialelor promotionale adecvate (cataloage, pliante) Promovarea prin intermediul biroului de promovare a turismului romnesc de la Maramures Participarea la trguri de turism pe teritoriul Maramuresului si trguri nationale unde va fi prezenta si agentia 4UTravel

2011,2012

Firma de IT

Externaliza rea serviciilor

2000

C1

Ianuarie 2011/2012 Ianuarie 2011/2012 Martie, Mai, Octombrie, Decembrie 2011/2012 Noiembrie 2011/2012 Februarie, Mai, Iulie, Septembrie, Decembrie 2011/2012 Februarie 2011/2012

C2

Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing Departament ul de marketing

Asistentul de marketing Asistentul pe promovare Directorul de marketing Asistentul pe promovare Asistentul de marketing Asistentul pe promovare

100

600

400

C3

3000

C4

Marketing direct
C5

700

C6

Materiale promotionale n reviste de turism care vizeaza managementul hotelurilor din Maramures

1000

Total

21400

Diagrama GANTT
Nr Activit. Lunile anului Anul 2011 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V Anul 2012 VI VII VIII IX X XI

XII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

A1 A2 A3 A4 A5 B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 C1 C2 C3 C4 C5 C6

IX. Revizia si Controlul

Pe parcursul desfasurarii activitatilor inscrise in programul de marketing se va verifica indeplinirea fiecarei sarcinii prin sistemul de evaluare si control. Adica se va efectua: - controlul preoperational (in care se verifica concordanta intre obiectivele de marketing stabilite si misiunea firmei, se efectueaza asupra activitatii de planificare de marketing); - controlul operational (in care se verifica gradul de realizarea nivelurilor intermediare a obiectivelor propuse si respectarea termenelor alocate fiecarei activitati din program); - controlul postoperational (se verifica realizarea obiectivelor de marketing la finalul activitatii, adica dupa 2 ani de la lansare); In cazul in care se vor descoperi eventuale neconcordante cu planul, se va face tot posibilul pentru depasirea momentelor critice si revenirea la plan, urmand ca penalizarile sa fie aplicate mai tarziu in functie de gravitatea erorii si de consecintele asupra intergii activitati.

Bibliografie: 1. Balaure,V; Catoiu,I; Veghes,C; Marketing turistic ; Editura Uranus, Bucuresti, 2005 2. Stanoiu Aurelia Felicia; Strategii de Marketing in turism, Editura Economica, Bucuresti, 2000 3. Nedelea Alexandru, Piata Turistica Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003 4. www.4utravel.ro 5. www. maramures.in-romania.ro 6. www. mmnet.ro 7. www.prefecturamaramures.ro 8. www.gazetademaramures.ro 9. http://maramures.link7.ro/