ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

TURISMUL BALNEAR- COVASNA

Gr. 1771 ,An 4, MRK

 Bucuresti
2008

Statiunea Covasna si imprejurimile sale reprezinta un produs turistic complex, competitiv pe piata
turistica interna si externa. Statiune balneo-climatica recunoscuta pe plan international, Covasna este
situata la o altitudinede 564 m, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului, in partea sudica
adepresiunii Targu Secuiesc, la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov.
Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna este bogata in izvoare de ape minerale variate si
emanatii naturale de CO2. In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la
Trieste. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor
balneare au impus definitiv Covasna in randul celor mai importante asezaminte de sanatate. Deci
Covasna este o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori
naturali.
Situata la o altitudine de 600 metri, in zona de imbinare a muntilor Carpati, aceasta statiune beneficiaza
din plin de bogatia factorilor naturali : apa minerala carbogazoasa, mofetele naturale (emanatii post-
vulcanice de bioxid de carbon) precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti
datorita padurilor de brazi din imprejurimi.
Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea
tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.

1. Misiunea agentiei Smart Tours

Misiunea Smart Tours este de a asigura servicii turistice clientilor sai, de a oferi cea mai buna
valoare pentru banii cheltuiti, solutii elegante pentru un management efectiv al calatoriilor de afaceri sau
pentru orice alt tip de calatorie.
Pentru acest lucru se va avea in vedere urmarirea unui set de valori:
Produsele. Succesul companiei consta in oferirea unor produse de calitate la preturi competitive.
Preocuparea pentru membrii firmei. Angajatii reprezinta cea mai importanta resursa a firmei.
Preocuparea pentru imaginea publica. Preocuparea permanenta pentru impresia formata.
Clientii. Satisfacerea cerintelor clientilor reprezinta principala prioritate si obiectivul intregii activitati.

2
 Agentia de turism Smart Tours isi propune situarea intregii sale oferte la nivelul unui turism
mondial competitiv prin oferirea de servicii complete la standarde de calitate internationala, avand ca
obiectiv general de marketing, plasarea in varful ierarhiei agentiilor cu capital privat.
2. Obiective generale de marketing

- Principalul obiectiv este satisfacerea necesitatilor, exigentelor si sperantelor clientilor;

- Castigarea increderii clientilor;
- Ridicarea nivelului de notorietate a statiunii Covasna cu ajutorul tur-operatorilor germani cu care
firma a incheiat contracte
- Cresterea numarului de turisti prin realizarea de servicii de o calitate superioara si confort
ridicat, astfel incat sa se poata castiga fidelitatea si recunostinta turistilor
- Cresterea notorietatii agentiei la nivel national cat si international
- Oferirea unor pachete turistice la un raport calitate pret conform cu dorintele turistilor germani
- Cresterea cifrei de afaceri si a profitului ;
- Imbunatatirea perceptiei strainilor despre Romania, deschiderea acestora catre alte oferte din
Romania pentru viitor;

3. Audit de marketing

3.1 Audit extern

3.1.1. Piata

Cele mai mari cheltuieli, au afectat consumului turistic international, tari precum Germania,
Regatul Unit, Italia, Franta si Olanda. Studiindu-se indicatorul cheltuieli turistice alocate turismului
international pe cap de locuitor, se evidentiaza obiceiurile de consum turistic international la unele
natiuni. Astfel, in situatia in care indicatorul respectiv are valori mai mari decit media, ca in cazul:
Austriei, Elvetiei, Olandei, Tarile Scandinave si chiar Germania, se poate afirma ca in tarile respective s-
a format deja obiceiul de consum turistic international, locuitorii acestor tari preferand in numar mare
sa-si petreaca vacantele in afara granitelor nationale. In acelasi timp, indicatorul mentionat poate
demonstra si durata mai indelungata a sejurului turistic, ceea ce inseamna ca turistii respectivi isi
procura produse turistice forfetare, fie tip sejur, fie tip circuit, dar de durata mai mare. De asemenea,

3
cuantumul cheltuielilor alocate turismului international poate demonstra si nivelul consumurilor pe care
le fac anumite categorii de turisti, masura in care acestia sunt cheltuitori, trasatura cu efecte deosebit de
benefice pentru tara receptoare. Acest indicator, va evidentia insa mai exact, doar obiceiurile de consum
turistic extern a locuitorilor diverselor tari emitatoare. El va pune fara indoiala in lumina, durata
sejurului turistic si mai departe, chiar tipul de produs turistic consumat cu prioritate intr-o tara, motivatia
de baza a consumului turistic.
Pentru lansarea produsului am ales piata Germaniei; vom prezenta in continuare alte aspecte care
ne-au determinat sa facem aceasta alegere.
Germania, detine un sold de consum turistic extem / intern de -16 miliarde $, deoarece in aceasta
tara exista puternice obiceiuri de consum turistic extern, oferta turistica nefiind diversificata. In ceea ce
priveste oferta balneo-termala, Germania detine cateva statiuni de renume mondial, fiind prima tara
ofertanta de turism balneo-termal din Europa, cu toate acestea, turistii germani prefera sa faca turism in
proportie foarte mare in afara granitelor, chiar turism balneo-termal.
Mediul de piata din Germania este propice investitorilor, germanii sunt receptivi la oferte
turistice, fiind campioni mondiali in domeniul calatorii in afara tarii.
Piata Germaniei, care trimite si cel mai puternic flux turistic in Romania, format din 240.000 de
turisti anual, este de departe cea mai tentanta piata pentru produsele balneo-termale, afirmatia avand la
baza doua rationamente, obiceiul inradacinat al nemtilor de a face turism in afara granitelor tarii, chiar
turism balneo - termal, ei fiind prezenti in numar mare in statiunile balneare, ca si existenta unei
diaspore romanesti, in continua crestere in Germania.
Printre tendintele pietei turistice germane se numara:cresterea vanzarilor de calatorii ,
cresterea ponderii pachetelor turistice (46% din totalul rezervarilor),cresterea ponderii utilizarii
masinilor, rulotelor, autocarelor, cailor ferate ca mijloace de transport,scaderea duratei de sedere,
cresterea importantei Internetului ca sursa de informare: 65% dintre germani folosesc Internetul pentru
planificarea calatoriei si 75% dintre agentii au acces la Internet, cresterea calatoriilor in familie,
cresterea cumparaturilor vacantelor all inclusive si last minute.
Structura pietei turistice germane:
Piata germana este dominata de 5 touroperatori: World of TUI-30% , Thomas Cook AG-23%, Rewe
Touristik-17%, FTi Touristik si Alltours (cota de piata cumulata este de 83,5%)
Exista 3 mari lanturi de agentii de turism: World of TUI (9600 agentii de turism), Thomas Cook AG
(14400 agentii) si Rewe Touristik (14500 agentii de turism), cu o cota de piata cumulata de 48%. 81%
dintre sejururile de lunga durata sunt achizitionate prin intermediul agentiilor.

4
 Dupa cum se poate observa majoritatea agentiilor de turism din Germania sunt tur-operatoare,
unele dintre acestea au in oferta si oferte in Romania.
Graficul de mai jos ne prezinta cifra de afaceri ale primelor 10 operatori de tururi din Germania,
comparativ anul turistic 2002/2003, fata de 2001/2002. Se observa clar minusurile inregistrate de marile
concerne la cifra de afaceri, precum si usoarele cresteri ale operatori de tururilor de talie medie.

In jur de 50.000 de turisti germani viziteaza Romania prin operatori mai putin cunoscuti, astfel ca
retragerea tur-operatorului german TUI de pe piata romaneasca nu reprezinta o pierdere prea mare,
sustine Ioana Nan, directorul biroului de promovare turistica a Romaniei la Berlin. Potrivit acesteia,
cunoscutul operator a adus in tara, in ultimii doi ani, doar 1.200 de persoane.
Germanii sunt poporul care calatoresc cel mai mult: 80% dintre germani au realizat cel putin o
calatorie (pentru cel putin 4 nopti, luand in consideratie si turismul intern) ceea ce reprezinta cca 66 de
milioane de turisti germani, in anul 2003; cheltuieli totale turism: 52,5 Miliarde € (2003, -5,4% fata
2002) (sursa: Eurostat).

Referitor la comportamentul de consum, crtietriile de planificare a vacanţei sunt calitatea cazării

(48%), atractivitatea destinaţiei (30% ), preţul (23%).
Influenta principalelor tipuri de promovare asupra germanilor este: 21% brosuri/ video, 12%
Internet, 8% agenti de turism, 16% publicitate, 10% materiale publicitare in presa scrisa, 11% informatii
oferite de birouri de informare. Turistii germani se pregatesc bine pentru excursii, sunt receptivi la
materiale publicitare, dar si mai receptivi la sfaturile prietenilor.

5
3.1.2 Concurenta

3.1.2.1.Concurenta la nivel national

In tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din
care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. Cele 24 de statiuni
de importanta nationala au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romania in functie de
gradul de dotare al acestora.
Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat si nerealist reflectand inzestrarea la un moment dat a
statiunilor balneare, de obicei incompleta si mai ales insuficienta pentru valorificarea complexa si
rationala a resurselor balneare. Datorita acestui fapt, pentru a avea o imagine reala, este necesara
alinierea la sistemul international de apreciere a statiunilor, care face o ierarhizare stiintifica si
obiectiva a statiunilor balneare in special.
Evaluarea fondului balnear si ierarhizarea statiunilor in contextul ofertei balneare generale si in detaliu
pe profile de tratament este benefica atat in plan turistic cat si socioeconomic.
Aceasta evaluare trebuie sa fie facuta avandu-se in vedere factorii obiectivi ce caracterizeaza
oferta balneara, in primul rand aspectele cantitative si calitative ale substantelor minerale terapeutice si
ale mediului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea si dezvoltarea functiei
balneare, traditia valorificarii acestora, gradul de inzestrare cu elemente de infrastructura generala si
turistica si impactul cu turismul la sfarsit de saptamana. Evaluarea calitativa a ofertei statiunilor balneare
este
sintetizata de indicele de atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii factorilor ce o
definesc, fiecare avand o anumita pondere in atractivitatea totala a statiunii, considerata 100% :
- substante minerale terapeutice 30%
- mediu ambiant si antropic 20%
- posibilitati de valorificare dezvoltare 10%
- traditia valorificarii 3%
- accesibilitatea 6%
- acces 5%
- infrastructura 5%
- structuri turistice 10%
- dotari de interes general 4%
- impactul la sfarsitul de saptamana 3%
6
- alte forme de turism 4%
Pe baza indicilor de atractivitate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor balneoturistice in
plan general pe de o parte, si in functie de profilul patologic al acestora pe de alta parte.
In ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, in statiuni
de interes national, zonal si local, care are in vedere in principal, volumul si gradul de dotare al
statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora (permanenta sau sezoniera).

Statiuni balneare de mare interes

turistic Statiuni balneare de interes national
Statiuni balneare cu indice de
Indice atractivitate intre 3,00 si 2,00 atractivitate
  favorabil (intre 1,99 si 1,50)
Calimanesti-Caciulata 2,20 Amara 1,96
Slanic Moldova 2,18 Sangeorz Bai 1,94
Eforie Nord –Techirghiol 2,14 Slanic Prahova 1,90
Baile Tusnad 2,12 Neptun 1,88
Vatra Dornei 2,12 Balvanyos -Turia 1,84
Mangalia Sud 2,11 Stana de Vale 1,83
Covasna 2,11 Sinaia (balnear) 1,82
Borsec 2,10 Moneasa 1,79
Baile Olanesti 2,09 Borsa 1,74
Baile Govora 2,08 Ocna Sibiului 1,74
Sovata 2,05 Lacul Sarat 1,72
Geoagiu Bai 2,04 Bazna 1,72
Buzias 2,02 Tinca 1,69
Baile Felix – 1 Mai 2,00 Lipova 1,65
  Bradet 1,65
  Vata.Bai 1,53
  Mangalia Sud

Grupa statiunilor balneare de mare interes turistic cuprinde statiunile cu o oferta balneoturistica de
calitate superioara atat din punct de vedere al fondului balnear, cat si al dotarilor. Toate statiunile din
acesta grupa sunt de interes national, cu traditie in activitatea turistica, multe dintre ele fiind cunoscute si
pe plan international. Statiunile din aceasta grupa prezinta un indice de atractivitate ridicat, dar nici una
dintre ele nu inregistreaza valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Baile
Herculane (2.23), Calimanesti-Caciulata (2.20) si Slanic Moldova (2.18).Toate au un potential balnear
valoros, dar atractivitatea lor turistica este influentata negativ, intr-o masura mai mare sau mai mica, de
celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi:

7
- modul defectuos de exploatare a resurselor in statiunile Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Slanic
Moldova, Tusnad, Mangalia Sud, Borsec,Govora,Geoagiu;
- gradul scazut de cunoastere al zacamantului in statiunile Borsec, Mangalia, Buzias;
- poluarea accentuata a aerului, sonora, in statiunile: Calimanesti,
Baile Herculane, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Baile Felix e.t.c. si a apei in statiunea
Techirghiol;
- valoarea estetica redusa a cadrului natural din interiorul statiunilor: Baile Herculane-Vicol, Covasna,
Baile Felix sectorul hotelurilor nou construite;
- structuri de cazare cu uzura fizica si morala avansata in statiunile:
Baile Herculane, Slanic Moldova, Techirghiol, Borsec si partial in Baile Tusnad,Olanesti, Govora,
Geoagiu Bai, Buzias;
- uzura fizica in cazul unor structuri de tratament din Baile Herculane, Calimanesti, Slanic Moldova,
Techirghiol, Borsec, Olanesti, Govora, Sovata, Buzias, dar mai ales uzura morala in cadrul tuturor
bazelor de tratament;
- diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica in toate statiunile;
- densitatea mare a constructiilor in spatii publice locuibile limitate in
statiunile Baile Herculane, Calimanesti, Slanic Moldova,Vatra Dornei, Baile Felix;
- numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement din toate
statiunile;
- comertul general si specific necorespunzator in toate statiunile;
- calitatea improprie a dotarilor de infrastructura in toate statiunile cu exceptia statiunii Mangalia Sud;
- impactul cu turismul la sfarsit de saptamana in statiunile: Slanic Moldova, Olanesti, Geoagiu Bai,
Sovata, Buzias, Baile Felix.
Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor
balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor in teritoriu si fondul balnear, exista o serie de
elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor
de cazare, servirea mesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari de
infrastructura. In scopul cresterii competitivitatii pe plan intern, dar mai ales, pe plan international,
strategia dezvoltarii viitoare a acestor statiuni va urmari cu precadere, ameliorarea deficientelor
semnalate in prezent, care diminueaza valorea lor turistica.
- Grupa statiunilor balneare de interes turistic al caror indice de atractivitate (1.99-1.50 ) este favorabil
dezvoltarii activitatii balneoturistice. Statiunile cuprinse in aceasta grupa sunt considerate ca statiuni de
interes national sau zonal in functie de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de atractivitate:

8
- potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ;
- ambianta exterioara si din cadrul lor in statiunile: Neptun (balnear),Balvanyos, Stana de Vale (balnear),
Sinaia (balnear), Moneasa, Borsa, Tinca,Singeorz Bai si Bradet (AG);
- traditia balneoturistica in statiunile: Amara, Slanic Prahova, Ocna Sibiului, Bazna, Lipova, Lacul Sarat;
- apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, centre emitente de turisti: Amara, Slanic
Prahova, Sinaia (balnear), Ocna Sibiului, Lacu Sarat, Bradet (AG);
- structuri balneoturistice ample in statiunile Amara, Neptun, Stana deVale, Sinaia (balnear), Moneasa,
Singeorz Bai, Vata Bai;
- conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si a odihnei active.
Includerea acestor statiuni in grupa de interes balnear este determinata de potentialul mai mic al
resurselor balneare in statiunile Balvanyos, Tinca, Lipova, fie de lipsa de diversitate a factorilor de
cura, care in ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor Amara, Slanic Prahova, Neptun,
Stana de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Ocna Sibiului, Bazna, Singeorz Bai, Sugas Bai, Vata Bai si
Lacu Sarat pe de-o parte, iar pe de alta parte de posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de
cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent intalnite.
Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare, pot fi considerate:
- insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor din statiunile Stina de Vale,
Sinaia (balnear), Borsa;
- deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor din statiunile Slanic Prahova, Balvanyos, Tinca,
Singeorz Bai;
- pozitia excentrica in teritoriu a statiunilor Stana de Vale, Moneasa, Borsa, Singeorz Bai,Vata Bai.
Remedierea unora din deficientele mentionate va contribui la sporirea interesului pentru produsele
turistice respective si constituirea lor ca statiuni de mare importanta pe plan national, intrand astfel in
grupa intai de atractiviate.
In acest sens, perspectivele cele mai favorabile le prezinta statiunile Amara, Slanic Prahova, Turia,
Stina de Vale, Bors, Moneasa, Singeorz Bai, Lacu Sarat. Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor
de atractivitate determina dezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul
resurselor si cererea turistica.
Statiuni balneare de interes
Statiuni balneare de interes turistic limitat turistic redus
(indice de atractivitate intre 1.49-1.00) (indice de atractivitate sub 1.00)
Sarata Monteoru
1,47 Ocna Dej 1,19 Baile Carbunari 0,99
Bala 1,28 Boghis 1,36 Baile Miercurea Sibiului 0,96
9
 Malnas Bai Jigodin 1,18 Caineni 0,95
Baile Turda 1,27 Baltatesti 1,34 Beltiug 0,89
Valcele 1,46 Santimbru Bai 1,17  
Sacelu 1,40 Telega Baile Someseni 1,16  
Valea Mariei 1,39 Pucioasa 1,31  
Baile Szeyke 1,24 Remetea Bai 1,12  
Ocnele Mari 1,38 Baile Costiui 1,30  
Baile Sascut 1,22 Balta Alba 1,11  
Ocna Sugatag 1,37 Bizusa 1,29  

In aceasta grupa sunt cuprinse statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele se
caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este completata si cu functia de
agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit de saptamana. Printre aceste statiuni se remarca
Sarata Monteoru, Calacea, Ocnele Mari, Ocnita, Cojocna Bai, Ocna Sugatag, Boghis, Baile Turda,
Teleaga, Ocna Dej, Jigodin, Balta Alba, Baile Sascut.
In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important, benefeciind de un cadru
natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia in teritoriu, de accesibilitatea uneori
dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele
mai multe cazuri, sau foarte redusa ca in cazul statiunilor Valea Mariei, Ozuna, Oglinzi, precum si a
unor servicii mult inferioare. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa.
Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si o intensificare a
cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura utilizati in tratarea afectiunilor
cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promovarea activitatilor balneare cu
caracter preventiv.
Grupa statiunilor balneare de interes turistic redus , este ultima grupa din punct de vedere al atractiei
turistice si cuprinde statiuni beneficiare in exclusivitate de resurse balneare si de conditii minime de
desfasurare a activitatilor cu caracter turistic, deci functia acestora este in exclusivitate balneara.
In afara acestora, exista un numar foarte mare de statiuni si localitati cu resurse si dotari balneare,
unele beneficiind de un cadru natural propice dezvoltarii activitatilor balneare. Ele au o larga dispersie in
teritoriu, fiind localizate mai ales in apropierea centrelor urbane mai importante. Caracteristicile
factorilor naturali de cura, ca si a celorlalte elemente ale ofertelor balneoturistice creeaza premisele
dezvoltarii lor tot la nivel de interes local, avand ca functiuni principale, tratamentul balnear, agrementul
sau ambele.

3.1.2.2. Ofertele concurente la nivelul pietei Germaniei

10
 In Germania sunt recunoscute de catre stat aproximativ 400 de statiuni balneoturistice, care prin
intermediul a 5 uniuni regionale sunt reunite in cadrul Deutscher Bader Verband (D.B.V. Uniunea germana
a oraselor de cura balneara). Statiunile cu resurse minerale balneoturistice (care nu sunt foarte variate din
punct de vedere al compozitiei chimice, mai mult de jumatate fiind ape clorurate) sunt concentrate in sud-
vestul si centrul tarii precum si in Podisul Renan. Cele mai importante statiuni termale sunt Wisbaden,
situata in centrul fostei R.F.G., in landul Hessen si Baden-Baden (in Muntii Padurea Neagra). Primul land
in domeniul turismului de sanatate este Baden Wurtteberg (in sud-vestul Germaniei), care numara 60 centre
de cura. Alte statiuni balneare cu traditie turistica sunt Aachen si Bad-Godesberg, in landul Renania de
Nord-Westfalia.
Din totalul de 410 statiuni balneare, fosta Germanie de Est are 130, ele aflandu-se insa intr-o
stare precara, unele fiind in curs de modernizare iar altele in demolare.
Cea mai solicitata statiune germana este Baden-Baden, care se bucura de o mare cerere
internationala (S.U.A., Olanda, Elvetia si Japonia), turistii straini reprezentand circa 50% din numarul total
de vizitatori. Acest lucru se datoreaza pe de o parte campaniilor promotionale bine sustinute financiar, iar pe
de alta parte cadrului pitoresc care o defineste si posibilitatii, totodata, practicarii unei palete largi de
activitati sportive, atragand astfel si segmente de consumatori mai tineri.
Concurenta cea mai puternica a ofertelor statiunilor balneare germane, o fac Baden-Baden,
Cronstadt, Kissingen.
La nivelul anului 1992, in statiunile balneare germane.au beneficiat de servicii specializate un
numar de 2.730.000 turisti, in mare majoritate populatie autohtona (98, 4%) in timp ce in Romania, in anul
1996 statiunile balneare au primit doar 694.000 turisti. Datorita faptului ca talasoterapia nu se practica
inca, nici in scopuri curative, nici pentru intretinerea conditiei fizice, clientela turistica nebalneara este
putin numeroasa, in medie doar circa 220 mii turisti pe an, alegand termalismul pentru repunerea in forma.
3.1.2.3.Concurenta de produs

Peste 2.000 de firme romanesti detin licente in turism, dintre care, functioneaza aproximativ
1.200. Conducerea ANAT estimeaza ca vanzarile de bilete prin agentii inseamna 700-800 milioane USD
anual. Primele zece clasate, in functie de cifra de afaceri - dintre care amintim Rom Sind, Marshal
Travel, Paralela 45, ONT Carpati, Olimpic International, Happy Tour, Simpa Turism - ocupa 50% din
piata.
La grupa “Intreprinderi mari” s-a facut jonctiune intre Smart Tours ocupanta locului unu in topul
national realizat anul trecut si Happy Tour care era pe locul doi. La capitolul “Intreprinderi mijlocii”,

11
aparitia pe locul I a agentiei J’Info era de asteptat surclasand Paralela 45, ocupanta locului doi anul
acesta (anul trecut detinea conducerea la nivel national).
In grupa “Intreprinderilor mici” nu sunt schimbari la nivelul locului I, acesta fiind detinut de
Olimpic International. La sectiunea “Microintreprinderi” apar iar chinezii, tot cu doua aparitii de top,
respectiv un loc 7 pentru Panda Travel si un loc 9 pentru Aisa Turism.

SIND Romania

Este cotata drept cea mai mare companie de turism din Romania datorita activitatilor de turism
organizat sau individual si a experientei de 25 de ani. Sind Romania detine peste 20.000 locuri de cazare
in hoteluri si vile de 2 stele in principalele statiuni din Romania. Legatura permanenta cu clientii este
asigurata prin cele 37 de agentii de turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii.

Servicii turistice oferite de Sind Romania:

1. Sejururi in hoteluri si vile in urmatoarele statiuni:  Amara, Caciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix,
Govora, Herculane, Novodari, Ocna Sugatag, Olanesti, Predeal, Sangeorz Bai, Slanic Moldova, Soveja,
Vatra Dornei si Voineasa
2. Calatorii in Romania si in strainatate;
3. Congrese si conferinte;
4. Inchirieri de masini;
5. Tratamente balneare.
Numerosii ani de experienta permite agentiei sa ofere asistenta turistica de clasa si servicii
complexe nu numai in hotelurile proprii ci si in toata tara si in afara ei. Astfel, Sind Romania pune la
dispozitia turistilor toate categoriile de cazare, de la hoteluri la vile si campinguri. Acorda turistilor
posibilitatea personalizarii serviciilor prin introducerea de idei noi de programe, trasee, preturi.
Happy Travel
Este o agentie  de  turism  touroperatoare  cu  licenta  categorie  A si ofera:
-cazari  in  Bucuresti  si  in  tara,  la  hoteluri  si  pensiuni
-cazari  in  strainatate
-programe  de  grup  cu  avion  sau  autocar
-programe  specializate:  golf,  rafting,  tenis,  drumetii,  plimbari  pe  fluvii
-excursii  in  destinatii  exotice,  croaziere
-programe  de  intretinere  si  sanatate
-programe  de  tip  charter

12
 -organizari  de  conferinte,  seminarii  si  petreceri  de  firma
-programe  de  teambuilding
-bilete  de  avion
-asigurari  medicale  si  carti  verzi
-rent-a-car.

J’info Tours
J'Info Tours este o agentie de turism care a creat o traditie in cei 16 ani de existenta,
principalul sau obiectiv fiind gasirea solutiilor optime pentru clientii sai. Ca o recunoastere a meritelor
sale - atat pe plan intern cat si pe plan international agentia a fost distinsa cu:
’International award quality & business prestige’ si detinator al certificatului ’Top quality customer
satisfaction standards’ acordate de ’Association Otherways Management & Consulting – Geneva’ -
Viena, Martie, 2004
"Trofeul International pentru Industria Turistica si Hoteluri" - Madrid 2002
"Steaua de aur a calitatii" - Geneva 2000
"Cel mai bun TOUR OPERATOR roman" - Paris 1998
Premiul revistei Bucharest Business Week "Cea mai dinamica intreprindere mica-mijlocie"
Locul I in Topul Guvernului Romaniei si Ministerului Intreprinderilor Mici si Mijlocii pentru
performante economico–financiare in domeniul turismului 2001-2003, iar in clasamentul intocmit de
Camera de Comert si Industrie a Romaniei s-a aflat in ultimii 6 ani in TOP-3 (primele trei agentii din
Bucuresti si din tara)
Segmente de turisti vizate: J-info Tours se adreseaza turistilor de toate varstele, sexele si
categoriile sociale, indiferent de nationalitate si cetatenie. Programele si circuitele propuse sunt
culturale adresandu-se unui public care doreste sa cunoasca noi destinatii sau sa le revada; sunt
programe echilibrate pentru destindere si relaxare.

Paralela 45
Paralela 45, prin reteaua de rezervari Gulliver's Travel Associates, poate opera rezervari in intreaga
lume, avand la dispozitie o baza de date de peste 20.000 de hoteluri. Rezervarile se fac in sistem on-line,
si nu necesita garantarea cu carte de credit.

Pentru pachetele complete de servicii oferite, agentia Paralela 45 ofera cele mai mici tarife ale
momentului. Preturile de cazare sunt exprimate pe camera, pe noapte de cazare si includ micul dejun,
13
toate taxele si comisionul agentiei. Nu sunt valabile in perioadele de targ. Tarifele pentru biletele de
avion si de autocar(dus-intors) sunt cele mai mici posibile, depinzand de o anumita companie si de
disponibilitatea locurilor in momentul rezervarii. Tarifele pentru avion nu includ taxele de aeroport.

Atlantic Tour
Atlantic Tour a fost fondata in 1991 si a reusit cu succes sa dezvolte atat turismul intern cat si cel
international, ceea ce i-a dat ocazia sa creasca rapid si sa devina unul dintre cei mai importanti Tour-
Operatori din Romania.
Sediul Atlantic Tour est localizat in centrul Bucurestiului, intr-o frumoasa cladire istorica si are
doua etaje de birouri echipate cu tehnologie de foarte buna calitate, inclusiv tehnologie Internet.
Angajatii Atlantic Tour au o inalta calificare si experienta, vorbind fiecare cel putin doua dintre
urmatoarele limbi straine: Germana, Engleza, Franceza, Japoneza, Turca si Maghiara.
De asemenea Atlantic Tour detine atat propriile autocare Mercedes 350, echipate cu aer
conditionat, bar, toaleta, cat si autoturisme de lux (Mercedes clasa E) si un microbus Mercedes Sprinter.
Ca agent autorizat IATA, Atlantic Tour poate oferi o larga varietate de aranjamente de calatorie prin
Tarom, Air France, Al Italia, Austrian Airlines, British Airways, CSA, KLM, Lufthansa,Malev,
Olympic Airways, Swiss Air,Turkish Airlines si alte linii aeriene. De asemenea, Atlantic Tour ofera
multiple posibilitati de cazare, avand o baza de date ce contine peste 5000 de hoteluri, in intreaga lume.
Prin ofertele speciale de tip "CITY BREAK" sau "Vacante Exotice" Atlantic Tour vine in intampinarea
clientilor cu pachete de servicii convenabile si de calitate.
Toate cele mentionate mai sus, impreuna cu serviciile de inalt nivel, personalizate, ce le ofera clientilor
sai, recomanda agentia Atlantic Tour drept un partener excelent si cea mai buna alegere.
3.1.3. Analiza PEST

3.1.3.1 Analiza PEST pentru Romania

Mediul Legislativ

In ceea ce priveste legislatia comerciala, a avut loc ridicarea obligativitatii de viza pentru
romanii care circula in spatiul Shenghen. Primul efect al desfiintarii vizelor a fost scaderea cu 10-20% a
preturilor pachetelor turistice. In ceea ce priveste agentiile de turism, acestea au scapat de concurenta
firmelor care se ocupau cu traficul de vize sau cu transportul ilegal peste granite. Pe de alta parte,

14
agentiile din provincie vor avea sanse egale cu cele din capitala, intrucat pana acum erau dezavantajate
in cursa pentru obtinerea vizelor.
O problema ce necesita rezolvarea este TVA pentru straini, in prezent de 19%. Nici un partener
strain nu va accepta o majorare a tarifelor cu 19%, iar ca aceasta cota sa fie suportata de catre hotelieri
nici nu poate fi vorba. Ei ar putea suporta cel mult 3-4%. Se doreste sase ajunga la cota 0 pentru straini
si 9,5% pentru turistii romani .
Exista o serie de asociatii nationale si internationale care au ca obiect de activitate promovarea
turismului: ANAT (Asociataia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania), ANTREC (Asociatia
Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural),CTI (Initiativa Cultural Turistica – department al
Centrului Cultural European), FPT (Federatia Angajatilor din Turismul Romanesc) UFTAA, IATA, TIA,
ASTA.
La nivel national exista Directia Generala de Autorizare si Control care are ca obiect principal
de activitate autorizarea agentilor economici cu activitate de turism si controlul respectarii calitatii
serviciilor turistice. Cele mai importante atribute ale sale sunt: initieaza si promoveraza acte normative
specifice in domeniul autorizarii si controlului, autorizeaza agentii economici si personalul de
specialitate din turism, respectiv licentiaza agentiile de turism, clasifica structurile de primire turistice,
breveteaza personalul de specialitate si atesteaza ghizii calificati, pe baza documentatiilor depuse de
acestia la sediul Ministerului Turismului sau la reprezentantii teritoriali, efectueaza controlul calitatii
serviciilor din turism, controleaza respectarea criteriilor de clasificare si licentiere in structurile turistice
si in agentiile de turism, propunand si luand masuri in consecinta, potrivit reglementarilor in domeniu,
verifica si solutioneaza eventualele reclamamtii si sesizari primate la conducerea Ministerului
Turismului cu privire la calitatea serviciilot turistice , efectueaza controale la societatile comerciale de
turism asupra tuturor aspectelor activitatiii acestora in functie de sarcinile dispuse de conducerea
ministerului.

Mediul Politic

Ceea ce caracterizeaza turismul din tara noastra dupa anul 1989, se refera la lipsa de claritate cu
privire la modalitatile adecvate de valorificare a potentialului turistic, in noile conditii ale tranzitiei de la
statul de dictatura si economia planificata, excesiv centralizata, la statul de drept, cu caracter democratic
si economie de piata. Aceasta caracteristica se refera deopotriva la guvernele care s-au succedat la
conducerea dezvoltarii societatii noastre, cat si la cei carora le-a revenit conducerea Ministerului
Turismului. Drept urmare, in timp ce fostele tari socialisre din vecinatatea noastra, care nu dispun de

15
potentialul turistic al Romaniei, au reusit sa obtina rezultate deosebite in acest domeniu, care le plaseaza
pe pozitii avansate in turismul international, Romania a coborat in aceasta ierarhie pana la punctul in
care, dintr-un factor de echilibru, turismul nostru a devenit un element de dezechilibru la scara
economiei nationale.
In comparatie cu alte tari din Europa de Est, Romania realizeaza cele mai mici incasari valutare
raportate la un locuitor. Astfel, intr-un studiu intocmit de PHARE, publicat in nr. 3 al Buletinului
Euroinfo, editat de delegatia Comisiei Europene din Romania, rezulta urmatoarele date: Romania
incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117 dolari in Polonia, 151
dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia.
In prezent, situatia politica din Romania este considerate ca fiind una stabila, lucru ce
favorizeaza atragerea turistilor straini.

Mediul Economic

Veniturile-- Romania,o zona cu venituri mici pentru locuitorii ei devine o zona receptoare de
turisti straini.
Datorita veniturilor scazute tot mai multi romani, dornici sa petreaca macar cateva zile de
concediu la munte sau la mare, se vad nevoiti sa apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor,
sau initieaza calatorii pe cont propriu, reducandu-se astfel cererea catre agentiile de turism.
In luna noiembrie 2006, preturile de consum au crescut fata de luna precedenta cu
1,09%. La aceasta crestere au contribuit marfurile alimentare cu +0,50 puncte procentuale, marfurile
nealimentare cu +0,54 puncte procentuale si serviciile cu 0,05 puncte procentuale. In cadrul grupei de
produse alimentare s-au inregistrat cresteri importante la oua (+23,5%), la legume si conserve de legume
(+2,8%), la fructe proaspete (+2,0%), la paine si produse de franzelarie (+1,7%) si la grupa lapte si
produse lactate (+0,9%). La grupa produse alimentare, scaderi importante s-au inregistrat la: zahar
(-2,1%) si citrice si alte fructe meridionale (-1,3%). Cresterea cu +1,2% a preturilor la marfurile
nealimentare s-a datorat, in principal, majorarii preturilor la energie termica (+17,5%) si la gaze
(+5,7%). In cadrul grupei marfurilor nealimentare, scaderi s-au inregistrat la combustibili (-1,3%).
Evolutia tarifelor la servicii (+0,3%) a fost influentata de cresterea tarifelor la: transport C.F.R. (+7,8%),
apa, canal, salubritate (+2,6%) si igiena si cosmetica (+0,5%). Scaderi importante s-au inregistrat la:
telefon (-1,4%) si plata cazarii in unitati hoteliere (-0,1%).
In luna noiembrie 2006 comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent

16
sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu
10,9%, respectiv 15,4%. Aceeasi tendinta s-a manifestat si in perioada 1.I-30.XI.2006 fata de perioada
similara din anul precedent, cresterea fiind de 6,9% la sosiri si 3,4% la innoptari.
In noiembrie 2006 comparativ cu noiembrie 2005, sosirile inregistrate in structurile de primire
turistica in luna noiembrie 2006 au insumat 471,0 mii, in crestere cu 10,9% fata de cele din noiembrie
2005. Cresteri insemnate s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de primire turistica: hoteluri
pentru tineret (+76,5%), hoteluri (+38,2%), campinguri (+30,1%), pensiuni turistice rurale (+28,6%).
Scaderi fata de luna noiembrie 2005 s-au inregistrat la tabere de elevi si prescolari (-24,9%) si la
bungalouri (-15,6%).
Innoptarile in structurile de primire turistica au insumat 1373,2 mii in luna noiembrie 2006, in
crestere fata de luna corespunzatoare a anului precedent cu 15,4%. Cresteri insemnate in luna noiembrie
2006 fata de luna noiembrie 2005 s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+175,8%), hosteluri (+28,0%), pensiuni turistice
rurale (+26,5%).
Scaderi fata de luna corespunzatoare a anului trecut s-au inregistrat la bungalouri (-17,6%) si la
cabane turistice (-11,3%).
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare a fost in luna noiembrie 2006 de 34,6% pe total
structuri de cazare turistica, in crestere cu 2,7% fata de luna noiembrie 2005.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare in luna noiembrie 2006 s-au inregistrat in hoteluri
(43,0%), hoteluri pentru tineret (26,8%), hanuri (23,4%), moteluri (22,5%), vile turistice si hosteluri
(21,4%).
Sosirile vizitatorilor straini in Romania au fost in crestere in luna noiembrie 2006 cu 14,5% fata
de luna noiembrie 2005. Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa (95,5%). Din
statele Uniunii Europene s-au inregistrat 42,8% din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania.
Plecarile vizitatorilor romani in strainatate au crescut in luna noiembrie 2006 cu 25,2%, comparativ cu
luna noiembrie 2005. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru
plecarile in strainatate (82,9% din numarul total de plecari).
In perioada 1.I-30.XI.2006 comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2005, sosirile in perioada 1.I-
30.XI.2006 au totalizat 5814,8 mii, mai mari cu 6,9% fata de perioada corespunzatoare a anului
precedent.
Cresteri insemnate s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri
pentru tineret (+ 52,2%), hanuri (+35,2%), pensiuni turistice rurale (+28,2%), campinguri (+22,7%).
In perioada 1.I-30.XI.2006, fata de perioada corespunzatoare din anul precedent s-au inregistrat

17
scaderi mai importante la casute turistice (-41,2%), bungalouri (-37,4%), spatii de cazare pe nave
(-11,2%). In perioada 1.I-30.XI.2006 innoptarile au fost de 18031,0 mii, mai mari cu 3,4% fata de
perioada corespunzatoare a anului 2005. Cresteri insemnate in perioada mentionata s-au inregistrat la
urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+67,7%), pensiuni turistice
rurale (+27,4%), pensiuni turistice urbane (+22,7%), campinguri (+20,4%).
Pentru perioada 1.I-30.XI.2006, comparativ cu perioada similara a anului precedent, scaderi mai
importante s-au inregistrat la spatii de cazare pe nave (-24,4%) si casute (-23,9%).
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in primele 11 luni ale anului 2006 a fost de 34,4%,
nivel relativ constant cu cel inregistrat in perioada corespunzatoare a anului precedent.
Indici mai mari s-au inregistrat la spatii de cazare pe nave (67,8%), hoteluri (42,0%), hoteluri
pentru tineret (27,1%). Sosirile vizitatorilor straini in Romania in primele unsprezece luni ale anului
2006 au crescut cu 2,0% fata de perioada corespunzatoare din anul precedent. Majoritatea vizitatorilor
straini provin din tari situate in Europa (94,1%). Din statele Uniunii Europene s-au inregistrat 46,7% din
totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania.
Plecarile vizitatorilor romani in strainatate au crescut in perioada 1.I-30.XI.2006 cu 24,2%,
comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2005. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de
vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate (83,4% din numarul total de plecari).
Preturile pentru produsele turistice – Preturile si tarifele practicate in turismul romanesc in
general nu sunt in concordanta cu nivelul calitativ al serviciilor oferite.
Strategia de pret este dependenta de fiscalitatea inalta, care greveaza in proportie de peste 80%
veniturile nete lucru care afecteaza negativ atat pe purtatorii cererii de servicii cat si pe investitori.
O caracteristica a pietei turistice romanesti o constituie pachetele de servicii care se adreseaza
extremelor. Deoarece in Romania nu exista o clasa mijlocie, cele mai multe oferte sunt de pana la 150
EURO si de peste 700-800 EURO. Cu alte cuvinte, se adreseaza clientului care de-abia isi permite un
concediu de cinci milioane lei si celui care isi propune sa cheltuiasca in acest scop peste 20 milioane lei.
Exista si posibilitati de a obtine preturi reduse pentru serviciile turistice dorite: exista turismul
rural, unde pretul tarifelor au fost intotdeauna mai mici decit cele din industria hoteliera; exista
extrasezonul(de exemplu luna septembrie pentru litoral) in care cererea este foarte mult diminuata, si in
care preturile sint cu 60 % mai mici; exista biletele de tratament si odihna, dirijate prin Ministerul
Muncii si Ministerul Social.
Baza materiala – trebuie depus un efort considerabil de extindere si modernizare a perimetrelor
turistice. Unitatile de cazare nu sunt cu siguranta punctual forte al turismului romanesc. Ceea ce lipseste

18
sunt statiunile cu grad ridicat de confort si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si prelungeasca perioada
de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult.
Desi s-a considerat ca turismul, si in special turismul international, este un mijloc facil de
contributie la cresterea economica a tarilor mai putin dezvoltate, studiile efectuate in ultimele doua
decenii au demonstrat ca costurile de infrastructura si de aprovizionare necesare au fost foarte mari.

Mediul Socio-Cultural

Valorile culturale, coexistenta diferitelor subculturi, religii, etnii constituie elemente de analiza in
marketingul turistic.
In ceea ce priveste valorile culturale, avem legende si mituri nationale memorabile pe care turistii
“vor sa le traiasca” vizitand locurile unde s-au petrecut aceste fapte(ex. Legenda Contelui Dracula care
atrage anual un numar mare de turisti- in special straini – de fapt tara noastra este cunoscuta de catre
turistii straini ca fiind tara lui Dracula). Romania are numeroase muzee si monumente, inclusiv de cult
religios, care rivalizeaza - unele, nu toate - cu capodoperele de aceasta natura.
Desi in Romania exista mai multe grupuri entice – romani 89,5%, unguri – 7.1%, romi – 1,8%,
germani – 0,55, ucrainieni – 0,3%, alte grupuri entice – 0,8%, nu se inregistreaza convergente intre
acestea, creandu-se o imagine favorabila pentru turistii straini.
Educatia economica a clientilor si mentalitatea sunt doi factori importanti in cresterea rolului
agentiilor de turism. Inca oamenii din Romania nu au cunostinta de faptul ca preturile unei agentii de
turism, pentru acelasi hotel sunt mai mici decat cele pe care le pot obtine platind direct la hotel. Turistul
va trebui sa inteleaga ca este mai bine si mai sigur sa calatoreasca printr-o agentie de turism.
Un alt factor de influenta al mediului socio-cultural il reprezinta mentalitatea personalului
hotelurilor. Aceasta este o problema pe care Romania trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre in
circuitul turistic international. Este deja cunoscut modul in care chelnerii romani isi trateaza clientii.
Incarcarea notelor de plata sau, pur si simplu, escrocarea turistilor se gasesc in topul plangerilor
clientilor straini.

Mediul Natural

Pozitie geografica a Romania (localizare in sud-estul Europei), o favorizeaza in ceea ce priveste

atragerea turistilor, tara noastra aflandu-se la doua-trei ore de orice capitala europeana.

19
 Din punct de vedere al resurselor naturale Romania are tot ce-i trebuie pentru a deveni o
destinatie turistica preferata. Intr-un spatiu geografic relativ strans, noi avem o natura minunata, care
ofera turistului de toate: avem litoralul si Delta Dunarii care, impreuna, ar putea reprezenta o oferta fara
egal pe piata vacantelor, avem muntii Carpati care prilejuiesc efectuarea drumetiilor si turismului de
aventura, avem satele romanesti cu o arhitectura care impresioneaza si pe cel mai "rece" vizitator
occidental, avem numeroase statiuni balneare miraculoase (apele tamaduitoare de la Herculane,
Calimanesti, Geoagiu Bai si-au aratat forta terapeutica inca de pe vremea romanilor), avem manastirile
din Bucovina, cetatile transilvanene.
Obiectivele turistice sunt foarte bine apreciate, fiind mai bine cotate fata de cele din tarile vecine
si mult mai diversificate. Ele vin sa satisfaca o varietate de nevoi turistice. De exemplu, turistii care
provin din Cehia sau Slovacia prefera in Romania turismul de aventura, cum ar fi cataratul pe munti,
drumetiile in zonele greu accesibile, mersul cu bicicleta, calatoriile pe raurile montane si practicarea de
sporturi extreme.
Catastrofele naturale pot diminua cu siguranta activitatea de turism, iar tara noastra a fost
expusa unor astfel de catastrofe(inundatii, zapezi mari care au blocat drumurile nationale si traseele
montane, cutremure, secete).
Turismul poate avea atat impact pozitiv cat si negative asupra mediului.
Turismul influenteaza benefic mediul prin stimularea masurilor de protectie a mediului fizic, a
obiectivelor de atractivitate istorice si naturale, ca si a vietii salbatice(rezervatii). Recreerea si turismul
sunt, in mod normal, primele obiective in contextul stabilirii parcurilor naturale si altor zone protejate.
Populatia din aceste zone devine din ce in ce mai constienta de faptul ca beneficiile ei economice sunt
direct legate de numarul de vizitatori care gasesc conditii favorabile pentru recreere. Patrimoniul istoric
si cultural (Tomis-Constanta, Callatis-Mangalia, si Histria-Istria, pentru a cita doar cateva din localitati
cu astfel de monumente istorice) sunt atractive pentru turisti si incurajeaza administratiile si autoritatile
locale sa le protejeze.
Dar turismul are si influenta negative asupra mediului. Fie el natural si/sau construit de om
mediul, constituie bogatia de baza a industriei turismului. Daca insa capacitatea de suport a mediului
este depasita, el va suferi deteriorari si chiar daune ireversibile. Relatia dintre turism si mediu este cea a
unei balante delicate intre dezvoltare si mentinerea sanatatii mediului. Declaratia de la Manila (1980),
reluata si la Madrid (1990), si apoi la Rio de Janeiro (1992) -Agenda 21 avand un capitol special (17)
dedicat protectiei oceanelor si zonelor de coasta, inclusiv a folosirii rationale si dezvoltarii resurselor lor
biologice, a subliniat faptul ca nevoia de turism nu trebuie sa fie satisfacuta in asemenea masura incat sa
aduca prejudicii intereselor sociale si economice ale populatiei din interiorul zonelor de importanta

20
turistica, mediului si, inainte de toate, resurselor naturale si monumentelor istorice si culturale care
reprezinta principalele atractii pentru turisti. S-a reliefat totodata ca aceste resurse fac parte din
patrimonial umanitatii, si ca comunitatile locale, ca si comunitatea nationala, trebuie sa ia toate masurile
necesare pentru pastrarea acestora.

Mediul Tehnologic

Mediul tehnologic influenteaza atat diversitatea serviciilor turistice, cat si costul, calitatea si
modul de distributie a lor. Inovatiile in domeniul electronic-bancar( aprope toate bancile ofera carduri
care-iti transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te aflii, exista posibilitatea transferului
rapid de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational(Internet-ul), cresterea vitezei de
deplasare (a fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), constituie elemente determinante
pentru marketingul turistic romanesc, contribuind la sporirea diversitatii, a calitatii si a modului de
distributie a serviciilor turistice.
Turismul pe Internet ia amploare si in Romania. Turistii care apeleaza la rezervarile on-line
primesc o reducere serioasa. Numarul agentiilor de turism care au investit in crearea unui site este in
crestere, iar acest fapt nu inseamna decat incadrarea intr-o tendinta internationala. Nici o alta tehnologie,
cu exceptia televiziunii, nu a avut un impact atat de mare asupra calatorilor ca Internetul. Acesta este un
suport pentru cea mai rapida revolutie in promovarea turismului. In aceste conditii, operatorii din
turismul romanesc au inceput sa inteleaga acest lucru, sa-si adapteze produsele pentru distributia pe
Internet si sa investeasca in site-uri proprii, portale .

Mediul demografic

In comparatie cu numarul populatiei Romaniei (21.673.328 locuitori), in 2004 numarul

persoanelor care au apelat la unitatile de cazare existente a fost destul de mic, situandu-se la nivelul de
8.478.311 turisti, cu alte cuvinte, o persoana din trei a apelat la o unitate de cazare disponibila.
Cele mai multe persoane care apeleaza la serviciile unei agentii de turism sunt incadrate in grupa
de varsta 15-64 ani, situatie favorabila in cazul de fata deoarece acesta grupa detine aproximativ 70%
din totalul populatiei Romaniei.
Un factor de influenta negativ pentru turism, il constituie rata de crestere a populatiei negative in
general, si care in 2002 fata de 2001 a fost de -1,9%. Rata de mortalitate in 2004 a fost de 1,19%.

21
3.1.3.2 Analiza PEST pentru Germania

Mediul demografic

Populatia este concentrata in orasele Berlin, Hamburg, Munich, Frankfurt, Stuttgart, Düsseldorf :

Oras Berlin Hamburg Munich Frankfurt Stuttgart Düsseldorf

Populatia 3.9 million 3.3 million 2.3 million 2.7 million 2.3 million 568 300

In 2002 , totalul populatiei era de 82532000, din care 40345000 barbati si 42187000 femei.

Populatia

2002 2003 2004

Unit
Germania

22
 Dupa categoria de varsta
sub 6 1 000   4 623.5 4 519.3 4 435.1
6 - 15 1 000 7 792.1 7 642.8 7 489.5
15 - 25 1 000 9 514.5 9 621.7 9 678.1
25 - 45 1 000 24 763.8 24 461.1 24 088.7
45 - 65 1 000 21 404.1 21 426.8 21 441.9
Peste 65 1 000 14 438.8 14 860.0 15 367.5
Inhabitants on
1 000   82 536.7 82 531.7 82 500.8
31 December
Dupa starea civila
- Necasatoriti 1 000 33 568.5 33 730.3 33 847.4
- Casatoriti 1 000 37 595.7 37 256.1 36 991.2
- Vaduvi sau
1 000 11 372.5 11 545.3 11 662.3
divortati 

Mediu Economic
 Total populatie: 82,5 Milioane (2003)
 Venit mediu anual brut familie: 83 196 Euro (2003)
 Cheltuieli totale turism: 52,5 Miliarde € (2003, -5,4% fata 2002)
 Numar total turisti: 33 Milioane de calatori cu pachete turistice (-4% fata 2002)
 Durata medie de calatorie: 13,5 zile (2003; 2001: 13,8 zile);
 Evolutia populatiei in 2050: 75 milioane (prognoza a DESTATIS – Institutul German de
Statistica, mai mult de jumatate din acestia vor avea peste 60 de ani)
In 2001, germanii au efectuat 76400000 calatorii in strainatate, cheltuind 57985 milioane Euro.
Milioane calatorii (doar vacante)
2000 2001 2002
Total vacante in 44 44.9 43.8
strainatate
Prima vacanta 35.1 35.9 34.6
A doua sau alte 8.9 9 9.2
vacante in
strainatate

23
Cheltuielile turistilor germani

Cheltuielile turistilor germani au crescut constant in anii ’90 si au scazut neseminificativ in 2002 si
2003. Pentru 2004 se prognozeaza o crestere moderata, iar pe termen lung se prognozeaza o crestere de
pana 3,4 sau 3,8 procente. In total, in 2010, germanii vor investi intre 63 si 69 de miliarde EURO in
calatorii.
Conform unor calcule ale Dresdner Bank, in 2003 germanii au cheltuit 52,5 Miliarde EURO pentru
calatorii private sau de afaceri, ceea ce inseamna o scadere 5,4 % fata de 2002. Prognoza pentru 2004
este ca se va atinge cota anului 2002, cca 55 Miliarde EURO.
Un turist german cheltuieste in medie pe zi 67 EURO (inclusiv toate costurile pentru mancare,
bautura si alte cumparaturi), ceea ce la o vacanta de 14,8 zile inseamna 998 EURO. In concediu, barbatii
care cheltuiesc 1049 EURO, sunt mai cheltuitori decat femeile, 951 EURO, iar locuitorii oraselor mari,
cheltuiesc mai mult decat cei de la sat, 1084 de EURO, fata de 913 EURO. Cei care cheltuiesc cel mai
mult in vacanta, nu sunt familiile cu copii (894 EURO), nici cei single (1133 EURO), ci cuplurile in care
ambii parteneri lucreaza si care nu au copii, 1176 EURO.
Turistii din Estul Germaniei
Aproape jumatate din germanii din est (48%) au in vedere ca in 2004 sa efectueze cel putin o
calatorie – in anii precedenti aceasta valoare se situa intre 52 si 56 %. In 2003, 27 % dintre cetateni au
renuntat de a mai face un concediu, principalele motive fiind lipsa banilor dar si rata ridicata a somajului
- 45%. Pentru prima data dupa 1989 scade suma medie pe care un turist german din est o cheltuieste in
concediu: daca in 2002 aceasta se ridica la 877 EURO / pers, in 2003 aceasta a scazut la 840 EURO.

24
Turistul german din est calatoreste pentru originalitatea si frumusetea peisajelor (88%), urmate apoi de
gastronomie, cultura si sport. Raportul calitate/pret joaca pentru 57% un rol ft important.
Majoritatea turistilor din fostul DDR au efectuat cel putin o excursie in Romania acum mai bine
de 15 – 20 de ani. Dupa ´89 a urmat o perioada de exod al acestora catre destinatii exotice, in prezent
existand o reorientare a preferintelor pentru petrecerea vacantelor catre tarile est europene.

Circulatie in Romania

Perioadele in care turistii germani calatoresc inspre Romania:

 Martie-mai / septembrie – octombrie: turismul de tratament si de cura; circuite cu rulota /
caravana; segmentul de populatie 60 +;
 Iunie – septembrie : turismul de litoral (familii cu copii, este si perioada de vacante;
vacante diferite in functie de landul de provenienta); turismul de aventura, camping,
vacante active (bicicleta/motocicleta/drumetii): tineret, familii fara copii
 Noiembrie-martie: turismul de iarna, ski: familii cu copii
Se observa cu preponderenta sosirea in numar mare a turistilor in perioada vacantei de vara.

Probleme de imagine / perceptie:

 Imaginea negativa pe care o are Romania provine in principal din problemele economice
si politice, care nu sunt totdeauna prezentate conform realitatii. In continuare se difuzeaza
la TV reportaje cu copii strazii si cainii din Bucuresti, realizate acum 5-6 ani è
principalele prejudecati despre Romania fiind: coruptie, copiii strazii, caini vagabonzi,
criminalitate crescuta.
 Problema infrastructurii si a lipsei de profesionalism a personalului (de la Politia de
Frontiera, pana la prestatorii de servicii)
 Lipsa prestatorilor de servicii vorbitori de limba germana
 Preturile sunt nejustificat de mari raportate la calitate si la preturile oferite de destinatiile
vecine (Bulgaria, Turcia, Grecia)
Principalele activitati de promovare:
 Activitati de Relatii Publice (targuri si expozitii, seminarii, contacte cu mass media, etc.)
 Actiuni realizate impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania

25
  Actiuni de informare (mailing sau direct marketing) Pentru publicul larg sau firme
specializate (in 2003 s-a inregistrat o crestere de cca 50% fata de 2002 a numarului TO
care opereaza Romania, cu o paleta diversificata de oferte)
In conditiile actuale ale inrautatirii climatului economic din Germania (de 3-4 ani fiind recesiune
economica continua, cresterea numarului de someri si a strainilor care se stabilesc in Germania) se poate
prognoza o stagnare a turismului german catre Romania. In momentul in care vom veni in intampinarea
solicitarilor turistilor germani cu preturi mici si servicii de calitate corespunzatore, se pot inregistra
cresteri, insa nu spectaculoase.

Cazarea turistilor germani intre anii 2001-2004

turisti cazati 2001 122105

innoptari 2001  451106
durata sedere
2001 3.69
turisti cazati 2002 134963
innoptari 2002 497817
durata sedere
2002 3.69
turisti cazati 2003 154242
innoptari 2003 533942
durata sedere
2003 3.46
turisti cazati 2004 172830
innoptari 2004 525322
durata sedere
2004 3.04

Cazarea turistilor germani in anul 2004 structurat pe luni

Turisti cazati Innoptari 2004 Durata medie a sejurului

2004
Ianuarie 4985 12338 2.48
Febrarie 6086 14083 2.31
Martie 7808 17851 2.29
Aprilie 10545 27345 2.59
Mai 21127 63699 3.02
Iunie 20051 71056 3.54
Iulie 21676 69242 3.19
26
August 29414 106706 3.63
Septembrie 23173 72507 3.13
Octombrie 13130 36541 2.78
Noiembrie 8717 19729 2.26
Decembrie 6118 14225 2.33

Sosiri turisti in unitatile de cazare si innoptari, 2004

  Statiuni Bucuresti,
Spa Litoral montane Delta resedinte Altele
sosiri 6215 17877 11427 3187 119389 14735
innoptari 36733 161496 23884 5952 262181 35076
durata medie
sejur 5.91 9.03 2.09 1.87 2.20 2.38

Turistii care calatoresc in Romania se informeaza fie la Biroul de Turism Berlin (majoritatea
solcitarilor facandu-se telefonic), fie la targurile de turism unde Biroul de turism ia parte. Totodata presa
si celelalte mijloace media constituie o sursa foarte buna de informare. IN ciuda tendintei de a rezerva o
calatorie foarte tarziu, majoritatea turistilor care calatoresc inspre Romania isi planuiesc ruta cu cel putin
6 luni inainte de a pleca in vacanta. Totusi, din ce in ce mai adesea apar pe timpul verii oferte last
minute care reusesc sa atraga mai ales tineret spre litoralul romanesc.

3.2 Auditul de marketing intern

In topul celor mai indragite zece destinatii turistice, Romania ocupa locul patru, dupa Muntenegru,
China si India. Potrivit WTTC, piata turistica din Romania va creste in  perioada 2007 - 2016, in medie
cu 7,9 % pe an. Este pentru prima oara ca Romania face parte din "Top Ten"- ul acestei branse.
Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor
care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si
spirituala.
Datorita acestui fapt in ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul
balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante
mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii

27
turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele
vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.
Din pacate, revenirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1989, a insemnat pentru
turismul balnear, in ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea intr-o criza profunda, baza tehnico-
materiala suferind o degradare continua.In vederea fundamentarii unor directii de dezvoltare a
turismului balnear, in perspectiva integrarii europene, am efectuat in acest capitol o analiza a pozitiei
statiunilor balneare din Romania pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cura si a
indicatiilor terapeutice, urmata de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei balneoturistice
romanesti si necesitatea protectiei mediului in arealul statiunilor balneare.
Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un
fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca
in tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea
in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura,
cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale
balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.
Arealul “statiunea Covasna si imprejurimi” este conceput ca un ansamblu multifunctional de structuri
turistice care se adreseaza mai multor segmente de piata si poate satisface o gama diversa de motivatii
de calatorie, atat pentru turistii potentiali autohtoni, cat si pentru turistii straini.

28
 Evoluţia unităţilor de cazare turistică in Romania 1990 -2004

Evolutia capacitatii de cazare existenta in Romania 1990-2004

29
Structura unitatilor de cazare din statiunile balneare, pe tipuri de unitati, in 2004

Structura unitatilor de cazare,pe total tara, in 2004

30
 Structura unitatilor de cazare pe tipuri deunitati in 2004

Analiza destinatie

31
Staţiunea dispune de o bază tehnico-materială dezvoltată, din punct de vedere al capacităţii, dar cu dotări
a căror modernizare este absolut necesară. Societatea cu cea mai puternică bază materială din staţiune
este S.C. TURISM COVASNA S.A. În componenţa acesteia intră:
• Hotel “CĂPRIOARA” (clasificat la 3 stele) cu restaurant.
Amplasament: pe malul nordic al râului Covasna, în centrul oraşului, cu acces interior la Baza de
tratament.
Capacitate: 264 locuri, în 140 camere.
Unitate de alimentaţie pentru turism de 350 locuri.
• Hotel “COVASNA” (clasificat la 2 stele) cu restaurant.
Amplasament: malul nordic al râului Covasna, în centrul oraşului, cu acces interior la Baza de tratament.
Capacitate: 248 locuri în 121 camere din care 81 camere modernizate în anul 2001.
Unitate de alimentaţie pentru turism de 340 locuri.
• Hotel “ CERBUL” (clasificat la 2 stele)
Amplasament: pe malul nordic al râului Covasna, în centrul oraşului, cu acces interior la Baza de
tratament.
Capacitate: 210 locuri, în 120 camere. La parter funcţionează Pizzeria Cerbul, unitate cu 40 locuri la
mese.
• Popas turistic “VALEA ZANELOR”, care are restaurant şi camping cu 41 căsuţe.
Amplasament: pe malul nordic al râului Covasna, în Valea Zânelor. Obiectivul cuprinde: clădire pentru
restaurant şi anexe, cu 80 de locuri ; 41 căsuţe de lemn cu capacitate de cazare de 82 locuri ;
Celelalte hoteluri, restaurante şi baze de tratament balnear din Covasna aparţin următoarelor structuri :
• hotel Bradul** (aparţinând de R.A.P.P.S.) – 188 de locuri de cazare
• hotel Montana** (aparţinând de Sind România) – 510 de locuri de cazare
• hotel Hefaistos** (aparţinând de UCECOM) – 308 de locuri de cazare
• hotel Dacia** (aparţinând de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) – 300 locuri de cazare
• Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare, aparţinând Ministerului sănătăţii (nu are activitate
comercială).

Oferta de cazare a statiunii Covasna

Aceasta asigură condiţii medii de cazare şi acoperă în momentul de faţă cererea, dar au fost momente
când în sezon nu se putea găsi un loc în aceste unităţi. Structurile de alimentaţie respectă categoria de
confort a hotelurilor, după cum reiese şi din tabelul urmator:

32
Oferta de alimentatie a statiunii Covasna

Baze de tratament au hotelurile S. C. T. Covasna şi hotelurile Bradul, Montana, Hefaistos, Dacia, care
asigură următoarele tipuri de proceduri :
- proceduri naturiste: băi carbogazoase, mofete;
- electroterapie: curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, raze unde scurte, aerosoli;
- hidroterapie: băi galvanice, duş masaj, duş subacval, masaj subacval cu jacuzzi, afuziuni;
- termoterapie: împachetări cu parafină ;
- kinetoterapie: masaj uscat, gimnastică medicală şi de întreţinere în sala de gimnastică ;
- laborator: analize + EKG + oscilometrie.
Agrementul este foarte slab organizat şi necesită un program amplu de organizare.

Oferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de
Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene, in timp ce destinatiile concurente
ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti.
De asemenea, oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora
doar la cateva hoteluri. Serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria,
Turcia, Grecia sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii. La
aceste probleme se adauga infrastructura tehnico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de
confort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international.
Chiar si din punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica
atractiva.
Strategia sintetizeaza principalele cauze datorita carora, comparativ cu celelalte tari central si est
europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele economice ale industriei
turismului: lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa
fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice,

33
ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta
unor facilitati in domeniul creditelor bancare.
Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu, chiar daca anumite incercari de reforma
economica au fost facute inca de la inceputul anilor '90, insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o
perioada foarte mare de timp.
Reprezentantii ANT considera ca domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atragator pentru investitorii
straini (sub unu la suta din capitalul in valuta subscris in perioada 1990-2000 pe total economie). Numai
55,3% din unitatile de cazare erau proprietate privata. Dezvoltarea turismului s-a bazat in principal pe
profitul din alte afaceri, investit in turism.
Pe piata romaneasca sunt practicate dobanzi bancare foarte ridicate si, deci, neatractive, in paralel cu
deprecierea permanenta a monedei nationale, precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei.
Turismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul
activelor nationalizate, scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor si
reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe.
Incepand cu anul 2001, turismul romanesc a intrat insa pe o panta ascendenta, datorita privatizarii
aproape integrale (cca 92% din structurile de cazare aflate in patrimoniul statului au fost privatizate),
creşterii volumului investitiilor de modernizare a structurilor turistice de primire şi alimentatie
privatizate şi creşterii volumului de investitii green-field. Intrarea pe piata turistica din Romania a
operatorilor mondiali MARIOTT, HILTON, , HOLIDAY INN, BEST WESTERN etc. a avut totodata
un impact semnificativ in creşterea calitatii serviciilor acordate, reflectata de evolutia locurilor in
hoteluri de categorii superioare.
In viitor Romania poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si
serviciilor de cazare si nu numai, si nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita
accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala a
potentialului turistic.
Daca va lua masuri si va incerca sa redreseze acest sector, potrivit unui studiu mondial, in perioada
2007-2016, piata turistica romaneasca va creste cu o medie de 8 la suta anual.
Astfel se pare ca in intervalul 2007-2016, piata turistica din Romania va inregistra o rata anuala de
crestere de 7,9%, ocupand locul patru intr-un top mondial realizat de World Travel and Tourism
Council.
Conform WTTC, citat de Mediafax, piata turistica din Romania va avansa cu 7,9% pe an intre 2007 si
2016. "Sectorul turistic mondial inregistreaza noi recorduri de crestere, dar ceea ce este cu adevarat
interesant este modul in care tari mici, aflate in curs de dezvoltare, precum Muntenegru, Romania,

34
Namibia si Brunei, reusesc sa foloseasca industria turistica si de calatorii ca instrumente de dezvoltare a
economiei in general.
Raportata la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC, locul 65 in termeni
absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul 4 pe termen lung din punct
de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate. În ceea ce priveşte distributia in acest
sector aceasta se face in principal prin agenţiile de turism, acestea îndeplinesc rolul de intermediar între
agenţii economici care prestează servicii turistice, pe de o parte şi turişti, pe de altă parte. Activităţile
acestor firme constau în producerea, comercializarea şi promovarea unor aranjamente turistice diverse,
ca şi vânzarea de servicii turistice izolate.

Capacitatea pietei in functie exclusiv de produsul turistic oferit de agentie

Volumul ofertei nu este mare ca de altfel nici volumul cererii pentru statiunea balneo Covasna. Acelasi
lucru se poate exprima despre volumul incasarilor. Acest lucru se datoareaza promovarii insuficiente ale
statiune balneoclimaterice , incapacitatii de a oferi multe posibilitati de agrement, conditiile de cazare
oferite, care nu au un indice de atractivitate tocmai satisfacator mai ales pentru turistii straini. Cota de
piata a produsului in cadrul pietei de referinta-a turismului balneoclimateric este relativ mica, insa
majoritatea turistilor straini – si ne referim in mod special la turistii german – care vin in Romania
pentru turism balneo, aleg zona Covasna.
Datorita motivelor mentionate mai sus numarul mediu de vizitatori si deci si gradul de utilizare a
capacitatii de cazare este mic; aceasta se datoreaza si a preturilor necompetitve cu cele ale altor locatii
din strainatate, a imaginii neconturate a Romaniei turistice, a infrastructurii insuficient de dezvoltate.
.

Variabile ale mix-ului de marketing

Produsul:

35
 Sejur de 10 zile in statiunea balneara Covasna, in perioada 1 aprilie 2008- 20 septembrie 2008.
Asiguram transport cu avionul de la Berlin pana la aeoportul de la Bacau, si apoi turistii vor fi preluati
de un autocar Mercedes Benz 3 stele cu destinatia Covasna. Cazarea se face in camera double in hotel
Caprioara, de 3 stele, localizat chiar centrul oasului, in camera double, single sau in apartament pentru
turistii care vin insotiti de mai multi membri ai familiei. Servicii oferite de hotel:
Servicii fara plata: parcare, primire si distribuire corespondenta, rezervari, asistenta medicala de urgenta
Servicii cu plata: spalat – calcat lenjerie, telefon, fax, internet, cosmetica, frizerie, coafura.
Ziua intai: Plecarea cu avionul din Berlin, Continuarea calatoriei cu autocarul pana in Covasna.
Seara – consultatie si o sedinta de masaj de relaxare. Program liber restul zilei.
Ziua a doua: Dimineata, servire mic dejun la restaurantul hotelului, care pune la dispozitia turistilor
mancare traditionala romaneasca si, de asemenea,bucatarie internationala. Dupa servirea micului dejun
incepe programul de tratament, personalizat pe fiecare turist in functie de afectiunile de care sufera.
Dupa amiaza se organizeaza turul statiunii, une principalele atractii sunt: Calea ferata pe plan
inclinat,Valea Zanelor, Cetatea Miske. Seara se va incheia cu un alt program de tratament.
Zilele 3 - : Micul dejun la restaurantul hotelului, urmat de programul de tratament. Dupa amiaza
libera in care turistii pot face plimbari prin statiune sau se pot bucura de complexul de agrement a
hotelului care cuprinde sauna, piscina, sala de fitness, teren de sport multifunctional si patinoar.Seara se
va continua cu programul de tratament.
Ziua a 9-a : Micul dejun la restaurantul hotelului, urmat de programul de tratament.Dupa amiaza se
organizeaza o iesire in afara orasului Covasna. Seara, ca de obicei programul de tratament.
Ziua a 10-a : Micul dejun la hotel dupa care plecarea cu autocarul spre aeroportul din Bacau si
imbarcarea in avion cu destinatia Berlin.
Pentru turistii care au ales ca sejurul lor sa cuprinda zilele de la inceputul sezonului, si anume 2-4
aprilie se va organiza o excursie la Sf. Gheorghe, ude se vor sarbatori zilele orasului, cea mai mare
festivitatea dinTransilvania.In luna iunie se va organiza ziua Comadaului, ocazie cu care se va gati un
papricas de ciuperci de marime record. Cei care au ales perioada 15-17 septembrie vor avea ocazia sa
participe la Zilele Covasnei.
Exista posibilitatea alegerii unui sejur de tratament prelungit cu 3/6/9 zile, optiune ce trebuie
mentionata in momentul alegerii pachetului turistic.

Prezentare hotel Caprioara (clasificat la 3 stele) cu restaurant.

Situare: in centrul statiunii.

Dotari generale: parcare auto (50 locuri), rampa acces carucioare, spatiu comercial, spatiu bagaje
turisti, incalzire centrala, 2 ascensoare, centrala telefonica digitala cu acces local, interurban,
international, conectare internet in camera, internet la receptie, agentie de turism, 17 camere single, 119
camere duble.
Dotari camere:
camere single: baie cu cada, lavoar, telefon, minibar, tv, balcon, posibilitate conectare internet;
camere duble: baie cu cada, lavoar, telefon, minibar, tv, balcon, posibilitate conectare internet.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Caprioara, categoria I, in sistem fisa cont.
Facilitati copii: copii pana la varsta de 12 ani beneficiaza de 50% reducere la cazare in camera cu
parintii. Facilitati tratament: baza de tratament proprie dotata cu sauna, sala de gimnastica, jacuzzi,
electroterapie, kinetoterapie, hidroterapie, laborator personal medical specializat, serviciu de asistenta
medicala permanent. ;

Parter + 8 etaje
2 lifturi ultramoderne

36
123 camere duble
17 camere single
4 apartamente

Alimentatie: restaurant cat. 1 cu orchestra – masa a la carte, meniu dietetic, bar de zi

Special: baza de tratament
Proceduri: bai carbogazoase, mofete, fizioterapie, impachetari cu parafina, aerosoli, hidroterapie,
gimnastica medicala, masaj, sauna, EKG

Pretul:
Pachet cazare + Demipensiune + Tratament la pretul de 970 euro (325 euro transport + 360 euro
cazare + 240 euro tratament + 30 euro cina festiva de la Hotel Caprioara, 15 euro plata pentru 2 zile a
ghidului turistic vorbitor de limba germana+ comision agentie).
Tratamentul = 240 euro/sejur/persoana si cuprinde: consultatie medicala + intocmire plan de tratament,
2 proceduri zilnic (cu exceptia duminicii si sarbatorilor legale -pentru care procedurile prescrise se vor
reprograma),asistenta medicala permanenta si reconsult la terminarea sejurului.
Sejurul de tratament poate avea o durata prelugita, fiecare zi in plus se va taxa astfel: 25€/zi/pers
tratament + 30€/zi/pers cazare; se va percepe o taxa suplimentara de 20 € pentru modificarea biletelor
de intoarcere autocar-avion.

Promovare
Politica promotionala in turismul balnear se realizeaza atat prin promovarea vanzarilor, utilizand
tehnica de informare directa- orala, scrisa, vizuala, publicitate directa la locul vanzarii, publicitate
indirecta, tehnici de informare mai complexe, saloanele turistice, standuri turistice, tehnica de relatii
publice cu presa si cu publicul ca si tehnica de stimulare a vanzarilor (reducerea de preturi si tarife,
acordarea unor servicii gratuite in cadrul pachetelor de servicii, vanzarea grupata).
Astfel, casele de asigurare sociala, asociatiile profesionale ale pensionarilor vor fi abordate direct
de prestatori prin lansari de oferte, insotite de cataloage promotionale care vor cuprinde detaliat
produsele turistice lansate, tarifele estimate, insintandu-se pe specificul produselor si pe specificul
national si zonal.
Cataloagele promotionale vor fi editate intr-un tiraj mai redus ele fiind distrbuite numai prin
acele canale de comunicare personala.
Cataloagele promotionale vor fi insotite si de pliante sau brosuri publicitare care vor ajunge la
consumatorii finali prin intermediul canalelor de distributie personala.
Un alt canal mediator de comunicare, de mare importanta il constituie firmele tour-operatoare,
marile agentii de voiaj. Si acestea vor fi contactate de prestatori, fie prin lansari de oferte si cataloage
promotionale prin intermediul Birourilor externe de promovare a turismului situat in capitalele
respective, fie in cadrul targurilor si saloanelor, standurilor de turism international destinate
profesionistilor din turism sau mixte. Prestatorii vor participa astfel la marile targuri de turism (Tragul
de primavara sau de toamna de la Gand, targul de la Bruxelles, Milano, Viena sau Lausanne- targuri
mixte) sau la saloanele mixte internationale de turism (Berlin- ITB, Madrid-Fitur, Londra-World Travel
Market, Paris-Salon Mondial du Tourisme) prezentand standuri proprii atractive, prin aceste manifestari
promotionale complexe ajungand direct si la consumatorii finali ( o startegie promotionala de absorbire
cu cheltuieli reduse si impact maxim).

Distributie
Produsul se adreseaza populatie germane de varsta a III-a, se va opta pentru distributia prin
intermediari, in special asociatii ale pensionarilor profilate pe astfel de actiuni, case de asigurari sociale,

37
asociatii sindicale sau agentii de turism specializate in distributia produselor turistice balneare, de pe
pietele vizate.
In acest sens, toate eforturile trebuie indreptate pentru cunoasterea produsului balnear Covasna de
catre casele de asigurare, deoerece medicii din strainatate recomanda bolnavilor numai statiunile
recunoscute de acestea. Astfel, se va opta pe o strategie de distributie selectiva, care impune alegera unui
numar limitat de intermediari. Pe piata Germaniei se va apela la intermediari - case de asigurari sociale,
asociatii sindicale ale pensionarilor, sau firme turoperatoare specializate pentru distrbutia produsului.

4. Analiza SWOT

4.1. Analiza SWOT a produsului “Turism balnear in Romania”

 Puncte forte

1. Turismul balnear a devenit in ultimele decenii un segment major al pietei turistice

internationale
2. Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil.
3. factorii climatici existenti in Romania, datorita pozitiei geografice (radiatia solara, circulatia
atmosferica, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un
mijloc eficient, care contribuie in orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament
4. In tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din
care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european.
5. Romania are avantajul major de a dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura (ape
minerale si termominerale, emanatii naturale si gaze terapeutice, namoluri si locuri terapeutice),
raspanditi pe aproape intreaga suprafata, exploatabila in tot cursul anului si care acopera toata gama
afectiunilor tratabile prin cura balneara;
6. o particularitate importanta o reprezinta faptul ca pe teritorii restranse, uneori pe arealul unei
singure statiuni, se intalnesc mai multe tipuri de ape minerale, asociate cateodata si cu alti factori -
bioclimat adecvat, saline, ceea ce permite tratarea pacientilor cu boli multiple (Slanic Moldova,
Olanesti)
7. volumul si cantitatea rezervelor de substante minerale balneare este foarte mare, putand
permite realizarea de noi statiuni;
8. mentinerea, in majoritatea statiunilor balneare de interes international, a profilului traditional
9. preturi accesibile fata de puterea de cumparare a turistilor straini, factor ce poate influenta
decizia acestora de a petrece concediul intr-o statiune balneara din Romania
38
 10. existenta unui personal pentru asigurarea serviciilor turistice si asistentei medicale cu o buna
pregatire profesionala
11. apropierea unor statiuni balneare de zonele montane, ceea ce poate favoriza amenajarea si
dezvoltarea unor statiuni turistice cu profil complex
12. experienta specialistilor in turism si in tratament balnear in amenajarea si dezvoltarea
statiunilor balneare
13. efortul la nivel macroeconomic pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate in
vederea recastigarii pietelor turistice externe

In ciuda acestor avantaje ale turismului balnear romanesc exista si numeroase puncte slabe ce au
impiedicat dezvoltarea acestei forme de turism, cum ar fi:

 Puncte slabe

1. Oferta sezonului de iarna atat interna cat si externa se adreseaza in general celor care dispun
de venituri ridicate, neexistand o oferta pentru categoria de populatie cu venituri medii.
2. Neoferirea oamenilor de afaceri a unui produs turistic care sa le acorde in acelasi timp ocazia
rezolvarii problemelor de afaceri si posibilitatea recreerii in mijlocul naturii.
3. Revenirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1989, a insemnat pentru
turismul balnear, in ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea intr-o criza profunda, baza tehnico-
materiala suferind o degradare continua
4. privatizari nereusite ce au generat neintelegeri in cadrul fostelor intreprinderi de turism
balnear
5. management necorespunzator ce a generat degradarea sau chiar inchiderea unor
structuri de primire si baze de tratament
6. lipsa resurselor financiare pentru modernizarea si dezvoltarea statiunilor
balneare
7. lipsa conditiilor avantajoase de acordare a creditelor pentru dezvoltarea
turismului
8. slabe actiuni investitionale in statiunile balneare de interes international
9. uzura fizica si morala a structurilor de primire, alimentatie si tratament
10. lipsa unui produs de inalta calitate, cu accent pe tratamentul si cazarea de lux

39
 11. inexistenta unei specializari a ofertei balneare de interes international, pentru
copii si sportive
12. asigurarea la un nivel scazut a serviciilor de tratament, recreere si de
divertisment
13. slaba dezvoltare a laturii profilactice a statiunilor balneare destinate turismului
extern
14. dezvoltarea insuficienta a activitatilor de agrement si divertisment
15. lipsa de preocupare pentru ameliorarea mediului ambiant prin intretinerea in
cele mai bune conditii a parcurilor balneare, asigurarea unei curatenii exemplare in incinta si exterior,
precum si prin studierea si realizarea unei estetici generale, de atractie in statiuni.

Punctele slabe privind activitatea de turism balnear in Romania, evidentiate mai sus, ne arata
unde trebuie intervenit pentru a valorifica la adevarata sa capacitate potentialul statiunilor noastre
balneare. Pentru a gasi solutii acestor probleme, este insa necesar sa tinem seama si de oportunitatile
si limitele mediului extern.

 Oportunitati

1. Ridicarea obligativitatii de viza pentru romanii care circula in spatiul Shenghen a avut ca efect
scaderea cu 10-20% a preturilor pachetelor turistice, si eliminarea firmelor concurente agentiilor de
turism care se ocupau cu traficul de vize sau cu transportul ilegal peste granite.
2. Majorarea tarifelor pentru straini cu 19%.
3. La nivel national cat si international exista o serie de asociatii care au ca obiect de activitate
promovarea si protejarea turismului: ANAT, ANTREC a Turismului Rural, CTI, FPT, UFTAA, IATA,
TIA, ASTA.
4. Situatia politica din Romania este considerate ca fiind una stabila, lucru ce favorizeaza
atragerea turistilor straini.
5. Faptul ca salariul nominal a crescut mai repede decat indicele preturilor in ultimii ani ar trebui
sa duca la o crestere a cererii pentru produse si servicii in general si, in particular, a cererii pentru
servicii turistice.
6. Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se
relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala

40
 7. Inflatia ridicata prezinta pe de o parte un aspect favorabil asupra turismului: exista o tendinta
de orientare a fluxurilor turistice de la tarile cu inflatie mica spre tara noastra (tara cu inflatie ridicata).
8. Romania este foarte bogata in ceea ce priveste valorile culturale - are legende si mituri
nationale, are muzee si monumente, inclusiv de cult religios, care reprezinta obiective atractive pentru
orice turist.
9. 1/3 din apele termale si minerale de pe continent se gaseasc in tara noastra.
10. Inovatiile in domeniul electronic-bancar( aproape toate bancile din Romania ofera carduri
care-ti transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te afli, exista posibilitatea transferului
rapid de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational(Internet-ul – cele mai multe
agentii dau posibilitatea rezervarii on-line a biletelor turistice dorite), cresterea vitezei de deplasare (a
fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), au contribuit la sporirea diversitatii, a calitatii si a
modului de distributie a serviciilor turistic
11. In statiunile incluse in circuitul international s-au facut investitii pentru cresterea calitatii
produsului turistic „cura balneara" oferit turistilor straini.

 Amenintari

1. Ceea ce caracterizeaza turismul din tara noastra dupa anul 1989, se refera la lipsa de claritate
cu privire la modalitatile adecvate de valorificare a potentialului turistic.
2. Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117
dolari in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia.
3. Turismul romanesc contribuie doar cu 500 milioane anual in realizarea PIB-ului, in
comparatie cu Ungaria care realizeaza anual peste 2,5 milioane din turism in ciuda faptului ca are doar
10 milioane de locuitori.
4. In structurile de primire din turismul balnear s-a inregistrat o evolutie diferita fata de totalul pe
tara. Veniturile obtinute din turism, respectiv turism balnear, au fost din ce in ce mai mici in raport cu
cheltuielile, limitind posibilitatea de autofinantare a activitatii.
5. Veniturile romanilor, in general scazute, ii determina sa nu apeleze la serviciile unei agentii de
turism, iar dorinta de a petrece macar cateva zile de concediu la munte sau la mare ii determina sa
apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor sau sa initieze calatorii pe cont propriu.
6. Preturile si tarifele practicate in turismul romanesc in general nu sunt in concordanta cu
nivelul calitativ al serviciilor oferite.

41
 7. In Romania, in ultimii zece ani, a scazut drastic numarul mediu de innoptari, de la 18 nopti la
numai 6 si ca a crescut cererea la pachetele de servicii pentru week-end.
8. Lipsesc statiunile cu grad ridicat de confort si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si
prelungeasca perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult.
10. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului balnear, manifestata de tari ca:
Germania, Franta, Italia, Spania, Austria si chiar Slovacia, Cehia, Polonia
11. implementarea foarte lenta a practicilor manageriale moderne in conducerea turismului
romanesc
12. absenta unor investitii care sa modernizeze o structura materiala in domeniul turismului
depasita fizic si moral.
13. lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si restaurante la noile exigente ale
turismului international.
14. imaginea generala de “tara saraca“ a Romaniei, creata de mass-media europeana in ultimii
ani.

Produsul turistic balnear reprezinta, asa cum am demonstrat in capitolele precedente, o

componenta foarte importanta a ofertei turistice a Romaniei, cu trasaturi bine definite si cu unele
caracteristici care il diferentiaza de produsele similare din Europa sau din lume. In ciuda existentei a
numeroase puncte slabe si limite care ar putea incetini dezvoltarea turismului balnear, consideram ca
exista inca perspective de extindere a acestei forme de turism, de crestere a interesului turistilor romani
si straini pentru produsele turistice balneare romanesti, odata cu imbunatatirea ofertei existente,
dezvoltarea statiunilor si cresterea eforturilor de promovare.
Alinierea ofertei balneare romanesti la tendintele ofertei si cererii manifestate pentru aceasta
forma de turism pe plan international este o reala necesitate.

4.2. Analiza SWOT pentru destinatie turistica Covasna

 Puncte tari ale zonei turistice Covasna:

- Covasna este o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent
- Posibilitatea practicarii a multiple forme de turism.

42
- Pozitionarea geografica : la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov
- Oferta de tratament balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai
carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor cardio-vasculare, boli cu impact maxim
in randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia
- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare se
poate face cu costuri reduse
- Bioclimatul de crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan
- Tipul de sejur balnear este de lunga durata (media perioadei 1995-2002 fiind de 15 zile), pentru a
fi eficient din punct de vedere medical. Aceasta face posibila planificarea resurselor
(aprovizionare, consum materiale), pierderile normate fiind minime
- Lansarea de catre S.C.T. Covasna S.A. a unui amplu program de investitii, vizand in primul rand
modernizarea bazei de tratament balnear, ceea ce sustine politica de marketing a societatii ,
orientata spre relansarea societatii pe piata europeana
- Pentru piata interna, societatile au contract cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale. Acesta reprezinta factorul care garanteaza continuitatea activitatii societatilor
de turism balnear. Datorita subventionarii biletelor de tratament balnear pentru pensionari, de la
bugetul asigurarilor sociale de stat, aproximativ 70% din turistii societatilor sunt beneficiari ai
acestui contract. Desi tarifele sunt reduse, profitul societatii este creat la un numar mare de intrari
de turisti pe serie, pe toata durata anului. In plus, societatea nu se confrunta cu riscul blocajului
financiar, platile contractuale fiind efectuate integral si la termen de catre CNPADAS

 Puncte slabe ale zonei turistice Covasna:

- Insuficienta exploatare a potentialului turistic
- Prezenta unor structuri de cazare care nu se ridica la nivelul asteptarilor turistilor.
- Preturile relative mari in spatiile de cazare care se ridica la standarde internationale.
- poluarea accentuata a aerului, poluarea sonora
- valoarea estetica redusa a cadrului natural din interiorul statiunii
- diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica
- numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement
- Uzura avansata a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj, atat datorita scaderii
confortului si nivelului prestatiei medicale, cat si datorita lipsei de persepectiva pentru
promovarea pe noi piete turistice externe

43
 - Lipsa ofertei de agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de
societatile din statiune. In afara programului de tratament, efectuat dimineata, turistii pot
participa la excursii turistice, efectuate prin agentia de turism a SCT Covasna SA; nu este, totusi,
suficient, mai ales pentru turistii mai tineri, care doresc servicii de agrement mai variate (piscina,
terenuri de sport, echitatie, cinematografe, muzee, partii de schi, cazinou, restaurante cu specific
diferit etc). Statiunea Covasna are o oferta redusa din acest punct de vedere
- Caile de acces si infrastructura deficitare ale zonei: uzura avansata a soselelor, acces foarte greoi
pe calea ferata ( sosesc doar 3 trenuri pe zi in gara Covasna), distanta mare fata de aeroportul
Otopeni (240 km) – pentru turisti straini; deschiderea unui aeroport la Brasov (60 km) ar permite,
pe langa un acces rapid in statiune si reducerea costului pachetului de servicii turistice oferit
agentiilor din strainatate

 Amenintari:
- Concurenta puternica pe piata europeana a turismului balnear, manifestata de tari ca: Germania,
Franta, Italia, Spania, Austria si chiar Slovacia, Cehia, Polonia
- Investitiile masive la nivelul celorlalte statiuni de acest fel
- lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si centre de tratament balnear la noile exigente
ale turistilor provenind din slaba informare despre ceea ce este nou pe plan European
- imaginii defavorabila a produsului turistic balnear romanesc pe pietele externe
- Uzura structurilor de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora

 Oportunitati:
- Atractivitatea obiectivelor turistice din zona montana
- In ciuda potentialului turistic al zonei, turismul de afaceri nu este suficient de exploatat.
- Proximitatea zonei Brasovului
- Staţiunea are un alt avantaj important, deoarece dispune de un domeniu schiabil amenajabil pe
versantul nordic al dealului Pilişca (Piliske) cu altitudinea maximă de 918m, la limita intravilanului.
- Covasna dispune de un domeniu schiabil amenajabil pe versantul nordic al dealului Pilisca
(Piliske) cu altitudinea maxima de 918m, la limita intravilanului. Deoarece zona Valea Prahovei
si Poiana Brasov sunt deja greu accesibile, datorita cererii excedentare, ce determina
supraaglomerarea statiunilor si blocarea cailor de acces la sfarsit de saptamana, o asfel de oferta
44
 la Covasna, situata la 60 de km. de Brasov si cu posibilitatea, pentru bucuresteni, de a folosi ruta
Urziceni - Buzau - Nehoiu - Zagon – Covasna ar fi o solutie fericita pentru iubitorii sporturilor
de iarna.
- Societatile sunt interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand astfel conditii de continuare
a exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei
- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare se
poate face cu costuri reduse;
- Experienta personalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta
medicala

4.3. Analiza SWOT pentru agentia de turism Smart Tours

 Puncte tari ale agentiei de turism

1. Infiinta in 1996, initial adresandu-se numai oamenilor de afaceri, pentru ca, ulterior,
dezvoltandu-se, sa reuseasca sa serveasca interesele tuturor categoriilor de clienti, Smart Tours (unica
reprezentanta a American Express)a reusit sa se situeze in varful ierarhiei agentiilor de turism cu capital
privat din Romania.pana in 2000, pentru ca in anul 2001 a trecut pe locul doi dupa Happy Tour.
2. In 2001, ca urmare a extinderii activitatii si ca o necesitate a unei mai bune acoperiri teritoriale
Smart Tours si-a infiintat inca trei reprezentante in Iasi, Cluj Napoca si Timisoara.
3. Smart Tours este conectata permanent la tendintele turismului mondial , firma noastra fiind
membra a unor prestigioase asociatii nationale si internationale de profil: ANAT, UFTAA, IATA, TIA,
ASTA.
4. Prin departamentele sale specializate, Smart Tours ofera servicii complete la standarde de
calitate internationale.
5. Agentia de turism ofera in premiera posibilitatea rezervarii de camere la 12.000 de hoteluri (au
fost selectate doar acelea care au un standard minim de trei stele) din cele mai importante orase si zone
turistice ale lumii, la tarifele negociate de catre American Express cu fiecare hotel in parte.
6. Din primavara anului 2001, si-a adaugat un nou serviciu in portofoliul deja existent -- vinzarea
de croaziere ca agent Royal Caribbean International, una dintre cele mai renumite linii de croaziere de
lux din lume.
7. Dispune de o oferta variata de produse turistice ce se adreseaza atat oamenilor care calatoresc
in scop de afaceri cat si celoralalte categorii de turisti.
8. In ceea ce priveste sezonul de iarna. Smart Tours ofera pachete turistice deosebit de variate:
Programe de Sky in Austria si Slovacia, Revelion 2003 in 15 orase mari ale Europei, Oferta Speciala de
Sarbatori la Hotelurile din Bucuresti, Revelion in Romania, Croaziera Speciala de Craciun.
9. Se adreseaza atat oamenilor cu venituri ridicate (croaziere de lux), cat si celor cu venituri
medii si sub medii(programe de week-end, programe pentru elevi si studenti).
10. In prezent, Smart Tours este singura agentie de turism din Romania care satisface cele mai
ridicate exigente ale oamenilor de afaceri prin organizarea de conferinte si simpozioane la hotelele de 4 *
din Bucuresti(Marriot Grand Hotel, Hilton Athene, Bucuresti, Caro, Best Western Parc, Bucharest
Airport, Majestic, Parliament, Sofitel, Crown Plaza)

45
 11. Smart Tours isi justifica preturile ridicate la hotelurile de 4 * din Bucuresti prin oferirea unui
grad de confort ridicar, prin inalta calitate a serviilor furnizate, prin foarte buna asigurare a desfasurarii
acestor intalniri(agentia se asigura ca hotelurile detin echipamentul necesar si personal calificat).
12. Smart Tours dispune de o echipa specializata, riguros pregatita.
13. Agentia este dotata cu suport informatic deosebit - programele WORLDSPAN si
AMADEUS, fiind softuri de referinta in domeniul turistic, modemuri si linii telefonice specializate
(SITA)- cu ajutorul lor realizeaza conexiuni cu bazele de date ale marilor companii aeriene, astfel incat,
cunoscand orarul curselor si disponibilul de locuri pentru fiecare cursa, se pot face rezervarile necesare.
14. Turistii care vor sa calatoreasca in strainatate beneficiaza de reducerile American
Express(20-25%), pentru acest serviciu agentia nepercepand comision, singura conditie pusa fiind
cumpararea biletului de avion necesar calatoriei de la Smart Tours.
15. Preturile pachetelor turistice oferite sunt pe deplin justificate.
16. Numarul destul de mare al oamenilor de afaceri straini si romani care apeleaza numai la
produsele turistice ale agentiei Smart Tours.

 Puncte slabe ale agentiei de turism

1. Oferta sezonului de iarna atat interna cat si externa se adreseaza in general celor care dispun
de venituri ridicate, neexistand o oferta pentru categoria de populatie cu venituri medii.
2. Neoferirea oamenilor de afaceri a unui produs turistic care sa le acorde in acelasi timp ocazia
rezolvarii problemelor de afaceri si posibilitatea recreerii in mijlocul naturii.
3. Numarul mic de consumatori ocazionali ai serviciilor de turism oferite de Smart Tours.
Acestia apeleaza la intervale foarte mari de timp la produsele firmei respective, sau numai odata pentru
a-si satisface un anumit capriciu.

 Oportunitati

1. Ridicarea obligativitatii de viza pentru romanii care circula in spatiul Shenghen a avut ca efect
scaderea cu 10-20% a preturilor pachetelor turistice, si eliminarea firmelor concurente agentiilor de
turism care se ocupau cu traficul de vize sau cu transportul ilegal peste granite.
2. Majorarea tarifelor pentru straini cu 19%.
3. La nivel national cat si international exist o serie de asociatii care au ca obiect de activitate
promovarea si protejarea turismului: ANAT, ANTREC a Turismului Rural, CTI, FPT, UFTAA, IATA,
TIA, ASTA.
4. Situatia politica din Romania este considerate ca fiind una stabila, lucru ce favorizeaza
atragerea turistilor straini.
5. Faptul ca salariul nominal a crescut mai repede decat indicele preturilor in ultimii ani ar trebui
sa duca la o crestere a cererii pentru produse si servicii in general si , in particular, a cererii pentru
servicii turistice.
6. Salariatii si patronii sunt categoriile de populatie pentru care cheltuielile cu plata serviciilor au
o valoare mai mare.
7. Inflatia ridicata prezinta pe de o parte un aspect favorabil asupra turismului: exista o tendinta
de orientare a fluxurilor turistice de la tarile cu inflatie mica spre tara noastra (tara cu inflatie ridicata).
8. Romania este foarte bogata in ceea ce priveste valorile culturale - are legende si mituri
nationale, are muzee si monumente, inclusiv de cult religios, care reprezinta .obiective atractive pentru
orice turist.

46
 9. Obiectivele turistice sunt extern dediversificate datorita inzaestrarii Romaiei cu o natura
bogata: Marea Neagra, Carpatii, Delta Dunarii, apele termale de la Herculane, Calimanesti, Sangeorz,
etc.
10. Inovatiile in domeniul electronic-bancar( aprope toate bancile din Romania ofera carduri care-
ti transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te aflii, exista posibilitatea transferului rapid
de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational(Internet-ul – cele mai multe agentii
dau posibilitatea rezervarii on-line a biletelor turistice dorite), cresterea vitezei de deplasare (a fost
imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), au contribuit la sporirea diversitatii, a calitatii si a
modului de distributie a serviciilor turistic
11. Cele mai multe persoane care apeleaza la serviciile unei agentii de turism sunt incadrate in
grupa de varsta 15-64 ani, situatie favorabila in cazul de fata deoarece acesta grupa detine aproximativ
70% din totalul populatiei Romaniei.

 Amenintari

1. Ceea ce caracterizeaza turismul din tara noastra dupa anul 1989, se refera la lipsa de claritate
cu privire la modalitatile adecvate de valorificare a potentialului turistic.
2. Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117
dolari in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia.
3. Turismul romanesc contribuie doar cu 500 milioane annual in realizarea PIB-ului, in
comparatie cu Ungaria care realizeaza anual peste 2,5 milioane din turism in ciuda faptului ca are doar
10 milioane de locuitori.
4. Veniturile romanilor, in general scazute, ii determina sa nu apeleze la serviciile unei agentii de
turism, iar dorinta de a petrece macar cateva zile de concediu la munte sau la mare ii determina sa
apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor sau sa initieze calatorii pe cont propriu.
5. Preturile si tarifele practicate in turismul romanesc in general nu sunt in concordanta cu
nivelul calitativ al serviciilor oferite.
6. In Romania, in ultimii zece ani, a scazut drastic numarul mediu de innoptari, de la 18 nopti la
numai 6 si ca a crescut cererea la pachetele de servicii pentru week-end.
7. Lipsesc statiunile cu grad ridicat de confort si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si
prelungeasca perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult.
8. Indicatori sintetici de importanta in analiza economico-financiara a situatiei din turismul
romanesc precum: nivelul de incasari din turism, numarul de turisti straini, gradul de ocupare in unitatile
da cazare din Romania, durata medie a sejurului -- au scazut; din anul 1996 Romania se afla intr-o curba
dsecendenta in ceeea ce priveste turismul.
9. In anul 2001 numarul romanilor care au apelat la unitatile de cazare disponibile a fost destul
de mic, respectiv 3.960.268 turisti(numarul total al populatiei romaniei este de 22.317.730 loc.), cu alte
cuvinte, doar o persoana din sapte a apelat la o unitate de cazare disponibila.
10. Sind Romania, cea mai mare companie de turism din Romania beneficieaza de 25 de ai
experienta in domeniul turistic, detine peste 20.000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in
principalele statiuni din Romania isi asigura o legatura permanenta cu clientii prin cele 37 de agentii de
turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii.
11. Happy Tour ocupa in prezent pozitie de leader in domeniul emiterii de bilete de avion si ca
volum total de vanzari. Momentan este prima agentie de turism la categoria intreprinderi mari, fiind
secondata de Smart Tours.
12. Agentia Happy Tour introduce pachetul de servicii “Winter City Break” in perioada
01.11.02-31.03.03(ex. Atena, hotel de 5*, 361$-431$, pretul include transport aerian Tarom, 2 nopti
cazare, mic dejun), perioada neacoperita de oferta celorlalte agentii de turism.

47
 13. Anul acesta J’info Tours impresioneaza prin gama diversa de pachete turistice de petrecere a
sarbatorilor de iarna(Revelion in Romania, Revelion Exotic, Oferta Speciala de Craciun-Croaziera pe
Nil, Craciun la Rovanieni Tara lui Mos Craciun - oferta destinata celor care vor sa traiasca pe deplin
legenda lui Mos Craciun).
14. Referindu-ne la oferta turistica externa, Happy Tour practica cele mai mici tarife de pe piata
pentru pachete de servicii complete.

Datorita faptului ca pe de o parte din analiza mediului extern al agentiei Smart Tours a reiesit ca
amenintarile sunt mai numeroase decat oportunitatile, iar pe de alta parte analizand mediul intern
deducand ca punctele forte sunt superioare ca numar punctelor slabe, Smart Tours va opta in demersul
sau de marketing pentru o stategie de tip ST.
Amenintarile ce se abat asupra turismului romanesc sunt in mare parte datorate faptului ca acesta
este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigii istorice, aportul
infrastructurii fiind minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu ii atrage pe cetatenii straini, dar
ii alunga si pe romani, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente in Turcia
sau Grecia.
Exista totusi sanse ca dificultatile economice sa fie depasite si prin urmare industria turismului
romanesc sa se dezvolte.
Smart Tours dispune de numeroase puncte forte capabile sa depaseasca amenintarile din
exteriorul sau. Agentia insa trebuie sa-si adapteze mereu oferta turistica la realitatile si schimbarile
mediului sau exterior –.sa ofere intotdeauna produse turistice atractive si originale clientilor fideli, sa
supravegheze in permanenta concurenta de pe piata turistica in ceea ce priveste oferta diferitelor
pachete turistice.
Studiind oferta concurentilor si anticipand tendintele turismului intern, Smart Tours intrevede
oportunitatea exploatarii unui segment de piata cu un potential deosebit – turismul balneoclimateric in
zona statiunii Covasna.
Potentialul turistic natural pe care zona il detine favorizeaza practicarea multor forme de turism:
montan, drumetii, de odihna si recreere,de recuparare,de vanatoare, pescuit, agroturism. Acest lucru este
inlesnit de infrastructura si structurile de primire turistica dezvoltate care ofera o calitate deosebita a
serviciilor. Turismul intern detine o pondere majoritara in zona, in ciuada posibilitatilor economice
reduse ale populatiei Romaniei. Chiar daca principala atractie sunt partiile de ski, sezonalitatea nu
inregistreaza amplitude foarte mari, pentru ca zona este amenajata deosebit si in perioada de vara. In
prezent exista si posibilitatea practicarii ski-ului in perioada de vara prin amenajarea unei partii
artificiale.

5. Ipoteze

Piata turistica baleneoclimaterica va inregistra o crestere cu 15%-20% in urmatorii 3 ani, in

special datorita turistilor germani. Acestia obisnuiesc sa practice turismul balnear si de wellness.Desi nu
mari iubitori ai sporturilor de iarna, amenajarea partiei de schi va atrage si segmentul de tineri – copii
pana la 15-16 anii care opteaza pentru o vacanta alaturi de familie. Costurile unui sejur in zona Covasnei
48
sunt reduse comparativ cu veniturile turistilor germani, si deasemenea comparativ cu preturile din
Austria, unde cei cu un venit mare si foarte mare prefera sa isi petreaca vacantele de iarna.

6. Obiective de marketing

Obiective specifice de marketing:

- dezvoltarea, modernizarea si diversificarea ofertei balneoturistice romanesti in zona Covasnei in

conformitate cu mutatiile intervenite in cererea turistica interna si internationala pentru
tratamentul balnear.
- marirea semnificativa a numarului de turisti straini, prin patrunderea cu acest produs pe piata
Germaniei
- Cresterea, in urmatorul an, a ratei profitului cu 10% fata de anul curent - obiectiv financiar, pe
termen scurt ;
- Cresterea cu 15-20%, in urmatorii 3 ani , a numarului de turisti ce au ca principal scop turismul
balneoclimatic, cu ajutorul unei campanii promotionale, constand in diferite pachete de sericii oferite
in sprijinul unei cazari atractive din punct de vedere financiar, si nu numai - obiectiv nefinanciar, pe
termen mediu ;
- Cresterea cotei de piata cu 8-10%, pentru numarul de inoptari in urmatorul an in statiunea
Covasna - obiectiv financiar, pe termen scurt.
-Cresterea ponderii ofertei de servicii turistice balneoclimatice in totalul serviciilor turistice din
Romania cu 5%.
- Atingerea unui grad de ocupare anual mediu de 70% in primul an.

7. Strategii de marketing

Strategia de piata

Am ales strategia de dezvoltarea  de piete noi deoarece ne orientam  cu  produsele  actuale  pe 
alte  piete  –  prin  internationalizarea  afacerii  pe  piata  mondiala.  Dezvoltarea  pietelor  externe 
presupune  actiuni  specifice  marketingului  de  nisa si anume vizarea unui segment de piata cu anumite
caracteristici si promovarea produsului turistic prin diferite metode.

49
Produsul

Produsul se adreseaza pietei germane, in special persoanelor care au varsta peste 40 de ani, care au
venituri medii si peste medii, avand ca obicei de consum turismul de welness si recreere.
Pentru produsul oferit- un sejur de 10 zile in Covasna - strategia de produs utilizata este de
diferentiere, care comparativ cu ofertele tarilor concurente trebuie sa se bazeze pe crearea unui produs
turistic original, atragator, care sa valorifice superior resursele terapeutice dar si celelalte categorii de resurse
turistice existente in regiunea noastra, precum si experienta in domeniul balneo-medical a personalului din
bazele de tratament.
Complet renovata si dotata cu aparatura medicala de ultima generatie, baza de tratament a SC
Turism Covasna SA este specializata pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare si adiacente.
Tratamentul balnear, cu rezultate exceptionale in cazul bolilor cardiovasculare, bolilor aparatului
digestiv si bolilor psihice a caror cauza este stressul (nevroze), constituie atractia turistilor si a facut din
Covasna o statiune de interes national, lansata si pe piata internationala.
Principalele proceduri solicitate de toti turistii sositi la tratament sunt mofetele si baile
carbogazoase (acestea dau unicitate ofertei balneare a statiunii Covasna).
Covasna este renumita pentru tratamentul bolilor cardiovasculare prin terapie naturala, tratament care se
poate efectua in tot timpul anului. Aerul din Covasna este incarcat cu aerosoli rasinosi si cu ioni
negativi. Apele minerale de aici au o compozitie fizico-chimica foarte variata: carbogazoase ,
bicarbonate, clorurosodice, iodate, feruginoase, usor sulfuroase - conferind tratamentului eficienta
maxima.
Mofetele sunt foarte apreciate si de bolnavii de reumatism. Mofetele din Covasna sunt deosebit de
puternice, fiind comparabile doar cu cele din Japonia.
Afectiuni tratate: Boli ale aparatului cardiovascular, dermatologice, ale tubului digestiv si glandelor
anexe, endocrine, ginecologice, ale aparatului locomotor, ale rinichilor, cailor urinare si organelor
genitale masculine, ale sistemului nervos, boli profesionale
Proceduri: bai carbogazoase, mofete, fizioterapie, impachetari cu parafina, aerosoli, hidroterapie,
electroterapie, gimnastica medicala, masaj, sauna, jacuzzi, EKG, laborator analize medicale

Pretul

Tinand cont de faptul ca destinatia este una de tratament specific, dar si de recreere,fiind una
dintre putinele din Europa care ofera tratament balneoclimateric pentru afectiuni cardiovasculare, este
vorba despre un produs nesezonier;considerandu-se in acelasi timp segmentul caruia ne adresam acum –
turisti germani cu venituri medii strategia de pret utilizata este cea a preturilor inalte si a preturilor

50
variabile ( in functie de marimea grupului, a zilelor), pentru ca agentia doreste sa elimine riscul
pierderilor financiare in cazul in care nu se completeaza numarul de locuri.

Distributia

In turism, distributia este cu atat mai eficace cu cat punctele de vanzare sunt mai apropiate de
consumatori.
Deoarece in cazul ofertei prezentate este vorba de o forma organizata de turism se va practica o
distributie de tipul agentie de turism-tur operator care va plasa oferta pe piata din Germania.
Strategia este intensiva plasandu-se oferta in numeroase agentii de turism din orasul Berlin pentru
inceput; in timp se va incerca patrunderea ofertei si pe alte piata din marile orase.
Agentia apeleaza la tur-operatori locali din Germania, carora le plateste un comision, dar si la case de
asigurari si asociatii sindicale ale pensionarilor.

Promovarea
Datorita Ministerului Turismului, la Targul Internatinal de Turism din Berlin, au fost prezentate
ofertele de turism balneoclimateric ale Romaniei, printre care si Covasna, acest lucru constituind un
avantaj net pentru agentie, locuitorii Berlinului vor avea o idee despre ce e vorba cand vor vedea
eventual o oferta de sejur in Covasna. Strategia este de promovare exclusiva a produsului prin
participare la targuri de turism, prin printarea ofertei pe pliante atragatoare (care eventual sa fie impartite
tuturor clientilor care apeleaza la serviciile agentiilor tur-operatoare), prin postarea ofertei pe site-urile
tur-operatorilor.
Pentru o comunicare eficienta se va apela la diferite canale de comunicare

Canale de comunicare personale

- canale mediatoare(intermediere din turism)

- canale expert- medici balneologi, ziaristi, oameni de mass-media, celebritati
- canale sociale (lideri de opinie din diverse colectivitati, capii bisericilor romanesti din
strainatate, capii comunitatilor romanesti din strainatate, capii unor comunitati- organizatii sindicale,
ecologiste, de femei etc)

Canale de comuniacre nepersonale

-mijloace de informare- tiparituri, retele Tv, audio, mijloace electronice, afisaj, internet
-ambianta prestatorului, dar si a intermediarului din turism (stabilitate, experienta, lux,
comoditate, siguranta)
- manifestarile ocazionale cu diverse ocazii, evenimente speciale- tehnica de relatii
publice.

51
Campania publicitara:
COVASNA este o marca puternica bazata pe intelegerea consumatorului si pe exprimarea sensului
emotional al produsului incluzand elemente executionale – mijloace si instrumente de lucru ale politicii
promotionale. Programul creat este eficient in domeniul comunicarii integrate si este construit pe idei
creative, elementul central al acestei comunicari fiind „marca”. O politica de marca intelept construita
aduce avantaje:
 ofera siguranta si incredere in aceasta marca cu o atitudine favorabila;
 creste prestigiul statiunii;
 ajuta la segmentarea pietei si la construirea unei imagini distincte pentru aceasta statiune;
 asigura loialitatea publicului tinta
Promovarea statiunii turistice COVASNA trebuie adaptata in sensul transmiterii de mesaje menite sa
informeze publicul tinta asupra punctelor de atractie a statiunii, sa le dezvolte o atitudine pozitiva catre
imaginea acestei zone turistice.
Sloganul campaniei este Elixirul sanatatii – Covasna

Personal

Probabil una dintre cele mai importante componente ale produsului turistic, personalul este elementul
care determina in mare masura parerea pozitiva sau negativa a turistului despre locatie. Din acest motiv
intreprinderea va urmari realizarea unui training pentru personalul implicat in oferirea serviciului.
Pentru selectarea ghidului se va avea in vedere in primul rand stapanirea foarte buna a limbii germane de
catre acesta, alegerea sa fiind facuta din randul populatie orasului Brasov, care sa cunoasca zona
statiunii Covasna si sa fie o persoana sociabila.

Parteneriate

Smart Tours a semnat un parteneriat cu firma germana TUI Travel. TUI este lider pe piata Germaniei,
oferind solutii complete de calatorie pentru companii nationale si multinationale cu vanzari anuale de
peste 35 miliarde USD.

Partenerii TUI sunt selectati atent in functie de standard si calitatea serviciilor si nu in ultimul rand grija
fata de client. Astazi sunt deschise mai mult de 3000 de birouri TUI in peste 100 de tari din Europa,
America de Nord si America de Sud, Asia, Orientul Mijlociu si Africa.

Principalii beneficiari ai parteneriatului Smart Tours - TUI sunt clientii, care au la dispozitie
importante facilitati, printre care:

- Asistenta 24 de ore din 24 atat in Romania cat si in Germania

- Preturi speciale, deosebit de bune, negociate la nivel de retea TUI in intreaga lume pentru zboruri,
cazari, transferuri, rent-a-car etc.
- Tehnologie moderna care optimizeaza procesele generand importante economii de timp si bani.
52
- Logistica si know-how la standarde internationale
- Personal special instruit.

8. Bugetul

1.Cheltuieli cu materiale promotionale-----2.000 EURO

2.Cheltuieli expediere-----200 EURO

3.Cheltuieli telefoane contactare companii-----5.000 EURO

4. Cheltuieli pentru organizarea receptiei-----3.600 EURO

5 Cheltuieli instruire personal-----300 EURO

6 Cheltuieli realizare invitatii-----100 EURO

7 Cheltuieli expediere invitatii si programe-----40 EURO

8. Cheltuieli participare la Targul National de Turism-----9.000 EURO

Total----------------------------------------------------------15.740 EURO

9. Program de Marketing

Simbolul Activitati Durata

Activitatii Continutul activitatii direct activitati
precedente i
(zile)
A Adoptarea deciziei de realizare a campaniei - 1

53
 publicitare pentru lansarea unui produs turistic
nou
B Analiza pietei in domeniul turistic A 10
C Alegerea pietei – tinta B 3
D Adoptarea deciziei de a promova produsul cu B,C 1
ajutorul mass-media
E Campanie prin distribiure de brosuri si pliante D 10
F Editarea si multiplicarea pliantelor si brosurilor E 2
G Alegerea postului cu cea mai mare audienta D 2
pentru difuzarea spotului publicitar
H Campanie media prin T.V G 5
I Construirea unei pagini WEB D 2
J Campanie prin intermediul internetului I 12
K Adoptarea unei tactici de comunicare a campaniei F,H,I 1
L Contractarea pentru tiparire, distributie si K 6
alegerea casei de productie in vederea difuzarii
spotului publicitar
M Derularea campaniei L 40
N Evaluarea campaniei publicitare M 10

54
Diagrama Gantt

Activitatea Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 Saptamana 5 Saptamana 6

L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
A ■
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L

Activitatea Saptamana 7 Saptamana 8 Saptamana 9 Saptamana Saptamana Saptamana Saptamana Saptamana

10 11 12 13 14
M

Activitatea Saptamana 15 Saptamana 16

N

55
Legenda: Activitate realizata
Activitate ce urmeaza a fi desfasurata

Nota: Duratele activitatilor sunt urmatoarele: A-1 zi, B-10 zile, C-3 zile, D-1 zi, E-10 zile, F-2 zile, G-2 zile, H-5 zile, I-2 zile, J-12 zile, K-1
zi, L-6 zile, M-40 zi, N-10 zile.

56
 11. Controlul

Se va avea in vedere efectuarea controlului general anual la nivelul agentiei Covasna

Tour&Treatment, in vederea stabilirii gradului de realizare a obiectivelor propuse. De
asemenea se va realiza si analiza vanzarilor totale pe fiecare produs si piata, analiza cotei
totale de piata inainte si dupa lansarea noului produs, gradul de satisfactie a clientilor(se va
avea in vedere daca a avut loc o crestere a fidelitatii clientilor fata de agentie).
Se va realiza si controlul profitabilitatii urmarindu-se stabilirea rentabilitatii
produselor si a pietelor. Se va stabili profitabilitatea pe produs, segment al pietei.
In ceea ce priveste evaluarea activitatilor de marketing se va avea in vedere
procentul vanzarilor realizat dupa fiecare actiune de promovare, numarul de solicitari de
informatii dupa fiecare trimitere de materiale promotionale si dupa fiecare contactare a
firmelor.
In urma realizarii activitatilor promotionale si a functionarii produsului, dupa primul an se va
face o comparatie a rezultatelor efective cu cele prognozate. Evaluarea va avea drept scop
determinarea eventualelor corectii ce trebuie facute pentru ca statiunea sa aiba succesul
prognozat.
Bibliografie:

Stancioiu, Aurelia Felicia -“Strategii de marketing in turism”

Editura Economica, Bucuresti, 2004

www.insse.ro

www.turismcovasna.ro

www.infotravelromania.ro

www.mturism.ro

www.wikipedia.com

58
Cuprins
1. Misiunea ………………………………………………………………………….2
2. Obiective generale de marketing..........................................................................3
3. Audit .......................................................................................................................3
3.1. Audit extern..................................................................................................3
3.1.1. Piata .................................................................................................. 3
3.1.2. Concurenta......................................................................................... 6
3.1.2.1. Concurenta la nivel national………………………………….6
3.1.2.2. Concurenta pe piata Germaniei……………………………..11
3.1.2.3. Concurenta de produs……………………………………….12
3.1.3. Analiza PEST....................................................................................15
3.1.3.1. Analiza PEST pentru Romania..............................................15
3.1.3.2. Analiza PEST pentru Germania.............................................23
3.2. Audit intern…….........................................................................................28
3.2.1. Analiza destinatiei……………………………………………..32
3.2.2. Variabile ale mixului de marketing……………………………36
4. Analiza SWOT........................................................................................................38
4.1. Analiza SWOT a produsului “Turism balnear in Romania”..................38
4.2. Analiza SWOT pentru destinatie.................................................................43
4.3. Analiza SWOT pentru agentia Smart Tour……………………………….45
5. Ipoteze.....................................................................................................................49
6. Obiective de marketing.........................................................................................49
7. Strategii de marketing...........................................................................................50
8. Buget......................................................................................................................53
9. Program de marketing.........................................................................................54
Diagrama Gantt……………………………………………………………55
10. Controlul...............................................................................................................57
Bibliografie..................................................................................................................58

59