PROIECT AL DOCUMENTULUI DE LUCRU

CADRUL DE STRATEGIE SI PLANUL DE IMPLEMENTARE PENTRU UN TURISM DURABIL IN JUDETUL BRASOV

Decembrie 2005

Prefaa Acest document conine un Cadru de Strategie pentru dezvoltarea turismului in Judeul Brasov. Nu este un Plan strategic, dei conine multe componente ale unei strategii tipice de turism. Totui nu este o strategie de turism adevarata din urmatoarele motive: a) Nu au existat informaii de piaa adecvate pentru a stabili ntreaga gama de oportunitai de dezvoltare determinate de piaa, b) A existat puina interaciune cu turismul international pentru a stabili interesele si preocuparile. Totui, este important de menionat ca acest document nu este cel final i nici nu trebuie considerat ca fiind unul final. Telurile, obiectivele, activitatile si punctele de referina trebuie revizuite n ntregime anual i, de asemenea, trebuie adaptate daca este cazul, o data cu schimbarea prioritailor i resurselor disponibile. Coninutul acestui document se bazeaza n mare parte pe o serie de ateliere de lucru susinute n judetul Brasov si menite sa identifice punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si prioritatile pentru dezvoltarea turismului n acest judet. Ca o continuare a analizei primului proiect de catre principalii actori, n luna Octombrie, au avut loc o serie de ntalniri i discutii suplimentare pentru a analiza reaciile si recomandarile iniiale, precum i a identifica i a ncerca sa se completeze lipsa de date. Urmatorul pas a fost de a transforma strategia ntr-un plan de aciune prin stabilirea prioritatilor si cadrului de timp pentru implementare. Pasul final a fost de a atribui raspunderea pentru supravegherea implementarii unor persoane/organizatii anume si a identifica sursele de finanare. Cadrul de strategie va oferi un document de baza care poate fi folosit ca parte a Strategiei Economice Regionale trimise catre Uniunea Europeana. Mai bine de 200 de actori au participat la cele sapte ateliere de lucru sustinute n judet pentru a indentifica atat prioritatile locale cat si cele nationale. In plus, 100 de participanti la trei ateliere de lucru pentru realizarea de produse, ateliere susinute n luna noiembrie, i-au adus contribuii suplimentare la stabilirea prioritatilor si activitailor, n mod special din sectorul privat. La un moment dat, pe parcursul realizarii acesui cadru de strategie din ultimele luni au participat si reprezentanti ai urmatoarelor organizatii si agentii: Autoritatea Nationala de Turism (Brasov), ANTREC, ANAT, i AER, precum si multi operatori individuali de turism, proprietari de hotel, ghizi si cetateni interesai de subiect: Consiliul Judetean Brasov, Primaria Brasov, Predeal, Bran, Rasnov, Fagaras, Rupea i Poiana Brasov. Tuturor celor care au contribuit le multumim pentru eforturile depuse. In final, dorim sa exprimam recunotina noastra Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), care, prin intermediul Agribusiness Development Project (RADP), a facilitat acest proces si a oferit asistenta tehnica si financiara. Mihai Pascu Coordonator Comitetul director pentru realizarea strategiei de turism a Judetului Brasov 1. Prezentare generala a turismului n Judetul Brasov Judetul Brasov este bine pozitionat n Romnia iar dezvoltarea viitoare a turismului trebuie sa se bazeze pe acest amplasament foarte bun. Regiunea este asezata n centrul tarii si se bucura de acces bun din Bucuresti (160 km.), sursa principala a turistilor din tara. Pentru Europa occidentala si turitii din destinatii ndepartate care sosesc cu avionul (aproximativ 700.000 anual) calatoria dureaza 3 sau 4 ore cu masina, de la aeroportul international Otopeni. De asemenea exista un drum bun de acces din Ungaria, sursa cea mai mare de turiti straini n Romnia, si anume Drumul E60 prin Oradea, care va fi un drum major pentru autostrada Bucuresti- Budapesta. Judetul atrage anual mai bine de 400.000 de vizitatori din cauza faptului ca se situeaza n inima unuia dintre cele mai importante elemente din patrimoniul turistic, Muntii Carpai si dealurile unduitoare din nordul Transilvaniei. Sectorul turism a recunoscut asa cum se cuvine valoarea Muntilor Carpati. Industria de schi din

coridorul Predeal-Azuga-Busteni, de exemplu, atrage in jur de 200.000 de turiti iar statiunea Poiana Brasov, recunoscuta la nivel international, atrage un plus de 100.000 schiori. Exista un interes crescut pentru dezvoltarea ambelor zone ca destinatii turistice de munte. Aceasta noua orientare spre un produs integrat de turism montan este deosebit de importanta deoarece poate duce la cresterea numarului de turiti, la mbunatairea ratei de ocupare si poate poziiona Judetul Brasov ca o destinatie nationala si internationala mai atractiva pe tot parcursul anului. Protectia resurselor: Guvernul Romniei a recunoscut importana protejarii resurselor montane si, de-a lungul anilor, a nfiintat 2 zone protejate n Judet (Parcul National Piatra Craiului i Rezervatia Nationala Bucegi). Curand va fi infiintat cel de-al treilea Parc National n Muntii Ciucas. Aceste trei zone protejate ajuta si la dezvoltarea pietei ecoturismului, turismului naturii si turismului de aventura usoara. Si totusi, se supun unor presiuni care vin dintr-o varietate de surse, inclusiv constructia de case de vacanta neplanificate, si managementul neadecvat al deeurilor si al canalizarii. Acestea, precum i alte fore contribuie la degradarea continua a unora dintre cele mai importante resurse de mediu si turism ale Romniei. S-a estimat ca Parcul National Piatra Craiului va pierde mult din persajul sau cultural (si natural) n urmatorii 3 pna la 5 ani. Baza resurselor de turism ale Judetului este extrem de diversa. Ofera o varietate topografica, un trecut istoric fascinant bazat pe o multitudine culturala si o imagine asupra Romniei care mbina stilul de viata modern cu cel traditional agrar si medieval. Municipiul Brasov este i el mai mult sau mai putin amplasat central oferind oportunitati de dezvoltare a turismului din perspectiva cadrului natural (este nconjurat din trei parti de munti) i istoric (unul din cele mai bine pastrate situri medievale din Romnia). Cultura precum si arhitectura patrimoniala, care provin din combinatia traditiilor romneti si saxone, ofera o bogatie de experiente. De asemenea, actualele proiecte de restaurare arata ca municipiul se poate dezvolta ca destinatie internationala, bazata pe patrimoniul arhitectural si pe programe asociate. Probleme si preocupari: Totui, n ciuda faptului ca este una dintre cele mai populare destinaii din Romnia, judetul Brasov se confrunta cu multe probleme care sunt obinuite pentru regiunile tipice de turism din lume. Iata cateva din ele: 1 Creterea numarului de turiti precum si a veniturilor, prin patrunderea unor segmente de piata noi, de mare randament. 2 Imbunatatirea experientei turitilor, cu accent pe dezvoltarea de noi produse, de servicii de informare si recepie si de pregatire a personalului 3 Stoparea nivelului actual ridicat de distrugere a mediului si stabilirea unor linii directoare stricte de asigurare a protectiei acestuia si de mentinere si extindere a cotei de piata 4 Investiii adecvate n activitati de marketing i n noi tehnologii pentru a realiza o concurenta de succes pe piata nationala si internationala. 5 Imbunatatirea informatiilor despre piaa prin cercetarea de turism a pietelor inta specifice si diversificate Regiunea s-a bucurat de succes in ultimii 30 de ani datorita proximitatii faa de Bucureti dar turitii sunt n majoritate romni, turitii straini reprezentand mai puin de 15% din nopile de cazare. Cresterea economica impresionanta a Bucurestiului va continua sa ofere o baza turistica mare pentru Judetul Brasov nsa aceasta cretere semnificativa nu este asigurata deoarece clasa mijlocie noua a Bucurestiului este atrasa catre alte regiuni si n mod semnificativ spre alte tari europene. Provocarea: Continuarea dezvoltarii turismului n regiune, n mod special n ceea ce privete numarul de turiti, trebuie sa se bazeze pe un numar de factori integratori si coordonai. Acestia se refera, dar nu se limiteaza la urmatoarele: 1 Poziionarea Judetului Brasov ca o destinaie speciala de calatorie (boutique) i cresterea avantajului sau competitiv cu oferte de produse inovatoare (motivate), 2 Cresterea substantiala a nivelului cercetarii de piata directionate spre segmentele de piata actuale si potentiale 3 Imbunatatirea calitatii gestionarii turstilor existenti precum si a serviciilor, n mod special cele

referitoare la informatii, interpretare si ghid, cazare in zonele rurale, a pachetelor turistice specifice, 4 Creterea accesului la sesiunile actuale de pregatire n domeniul turismului si cresterea capitalului uman in domeniile turismului durabil si gestionarii ecologice, programarii educationale si de interpretare, marketingului de nia etc 5 Imbunatatirea marketingului si e-marketingului la toate nivelurile (sectorul public si privat) 6 Infiintarea unui parteneriat public-privat eficient si eficace pentru mobilizarea actorilor, prin crearea unei asociatii regionale de turism (managementul destinatiei) Planificare strategica: Pregatirea Strategiei Durabile de Turism a Judetului Brasov este oportuna si ofera posibilitatea excelenta de identificare a actualelor puncte forte, a punctelor slabe, precum si oportunitatilor de produse noi n regiune. Prin urmare, planul de implementare identifica o serie de iniiative noi menite sa pozitioneze Judetul ca o destinaie cu adevarat competitiva, bazata pe anumite avantaje si puncte forte. Strategia rezolva nu numai problema realizarii de produse importante, a instruirii si activitatilor de marketing dar, n acelai timp, ofera un cadru coerent care-l poate ajuta pe investitorul n sectorul privat, precum si sursele de finanare sa vada ntr-adevar directia si beneficiile dezvoltarii turismului pe termen scurt si pe termen lung. Prin urmare, acest document va oferi n mod sistematic o baza pentru iniiativele logice, coerente si responsabile de dezvoltare a turismului n Judetul Brasov. In mod clar regiunea va trebui sa-i asume raspunderea pentru potentialul sau de dezvoltare, ca destinaie de prima clasa pentru atragerea turitilor din ntreaga Europa, precum i pentru extinderea bazei turistilor romni. Daca face acest lucru va obine rezultate pozitive n mod special n ceea ce privete diminuarea nivelului de omaj n rndul comunitatilor rurale si generarea de venituri pentru ntregul Judet. 2. Cadrul strategic pentru un turism durabil n Judetul Brasov 2.1 Declaraie de misiune, eluri si obiective Declaraia de misiune, elurile i obiectivele au fost realizate pe parcursul diverselor ntlniri i, n esena, au fost aprobate de participani. Totui, la prezentarile ulterioare ale strategiei acestea pot fi modificate pentru a reprezenta astfel i opiniile altor actori. Declaraia de misiune: Pozitionarea si extinderea Judetul Brasov ca destinaie durabila de turism, foarte competitiva la nivel national si international, prin dezvoltarea unui turism ndreptat spre piata, condus de industrie, bazat pe cercetare si responsabil de protectia mediului. Teluri: Telurile pentru dezvoltarea turismului n Judetul Brasov cuprind: 1 Nivelul economic i social 2 Creterea ocupaiei care sa se concentreze pe acele activitati si programe de turism care produc locuri de munca, crese nivelul de ocupaie la scara locala, precum si oportunitatile de pregatire profesionala 3 Infiinarea de mici afaceri i consolidarea operatiunilor existente: pentru cresterea oportunitatilor de realizare a unor produse specializate pentru noile companii, precum si identificarea posibilitatilor de crestere a veniturilor operatorilor actuali, 4 Dezvoltarea economica a comunitatii pentru ncurajarea turismului, ca vehicul pentru dezvoltarea economica locala, n mod special n localitatile rurale mici, prin accentul pus pe turismul rural si agro-turism 5 Cresterea veniturilor din turism: pentru identificarea de noi produse, modernizarea unitatilor existente, atragerea de noi turiti si prelungirea duratei sederii astfel nct sa se extinda timpul petrecut de turitii n Judet 6 Integrarea turismului cu alte sectoare industriale regionale: pentru a maximiza potentialul turistic i a contribui astfel direct i indirect la alte sectoare economice, cum ar fi, agricultura, productia artistica si meteugareasca, confectionarea de mobila etc. 7 Dezvoltarea oportunitatilor de nvatare: pentru identificarea produselor noi si a celor existente

care pot fi folosite ca baza pentru dezvoltarea de noi deprinderi, n mod special n domeniile serviciilor de interpretare ghizi, operatiunilor de turism si gestiunii afacerilor, marketingul industriei turismului, pregatirea mncarurilor traditionale etc. 8 Constientizarea importanei turismului: pentru identificarea oportunitatilor socio-economice i importanei turismului pentru mediul n care traiesc rezidenii Judetului Brasov. 9 Distribuirea echitabila a beneficiilor pentru a se asigura ca beneficiile turismului sunt distribuite dincolo de zonele Predeal-Brasov-Rasnov-Bran-Poiana Brasov astfel nct sa ajunga n toate parile Judetului. 10 Imbunatairea ncrederii investitorilor: pentru pregatirea strategiei de turism care creeaza o atmosfera de ncredere i identifica oportunitati de investitii direcionate 2 Mediu: 3 Protectia resurselor de turism: stoparea declinului actual ngrijorator al calitaii i cantitaii bazei de resurse culturale i naturale pentru identificarea zonelor de protecie, precum i elaborarea de practici i linii directoare pentru mediu. 4 Contientizarea la nivel local a valorii proteciei mediului: pentru identificarea campaniilor i proiectelor care permit rezidenilor din regiune sa aprecieze valoarea protectiei mediului pentru dezvoltarea economica durabila a judetului 5 Promovarea conceptelor de dezvoltare durabila a turismului: pentru identificarea practicilor i procedurilor care pot fi folosite pentru a se asigura ca turismul se dezvolta ntr-un mediu protejat i ca resursele de turism pentru generatiile viitoare sunt si ele protejate. 6 Aprecierea proteciei resurselor naturale si culturale ale Parcului National Piatra Craiului: pentru identificarea valorii politice si importantei economice a protejarii integritatii mediului din parcul natural prin management, linii de conduita si respectarea regulilor. 3 Instituional i politic: 4 Asistena acordata Consiliului Judetean Brasov pentru pregatirea unui document care sa fie folosit la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Regionala care urmeaza a fi trimisa Comunitatii Europene. 5 Realizarea de parteneriate si consolidarea cooperarii dintre sectorul public si privat: pentru a propune structuri asociative care sa consolideze claborarea ntre actori, inclusiv relaiile inter-comunitare. 6 Acolo unde este cazul acordarea de asistena institutiilor locale si operatorilor pentru a realiza sau modifica produsele lor n functie de cerintele Uniunii Europene. Obiective: Elaborarea unor obiective masurabile i sustenabile s-a dovedit o provocare, n parte datorita lipsei informatiilor de baza pe baza carora sa se stabileasca eluri sanatoase. Cu toate acestea este important sa se aiba n vedere obiective generale care par realiste n condiiile de piata existente si potentiale. Informatiile neadecvate privitoare la segmentarea pietii, de exemplu, ngreuneaza proieciile exacte att ale nivelurilor turitilor ct i ale veniturilor. Acest lucru duce la elaborarea unor obiective nerealiste privind ocuparea. Totusi, analiza sectorului turistic n ansamblu n Romnia i Europa de Est permite stabilirea unor obiective relativ sanatoase si a unor inte adecvate pentru implementarea planului.

Obiective economice: Cresterea turismului: se presupune ca volumul de vizitatori va creste cu 8%, ntre 2006 i 2007 i, pe baza introducerii de noi produse, va creste la 24% ntre 2007-2010. Prin urmare, pna n 2010, volumul turismului va crete pna la aproximativ 692.000 turisti cazati. Cresterea se va stabiliza apoi la 7% cresteri anuale ntre 2011 i 2015 astfel nct va genera aproape 1 milion de turisti cazati n 9 -10 ani. Aceste cresteri anuale se bazeaza pe numarul proiectat al populatiei si a cresterii veniturilor, pe proieciile OMT pentru Europa de Est, pe interesului turistilor din Europa Occidentala (generate de

dezvoltarea continua de produse, marketingului direct etc.) si ofertei de itinerarii turistice noi speciale. Constructia unui aeroport la Brasov ar putea sa mbunatateasca n mod semnificativ aceste proiectii. Prelungirea duratei sederii: Actualmente nu sunt disponibile date statistice referitoare la durata ederii turistilor n Brasov, totui, analiza celor pentru zonele montane i rurale din Romnia arata ca exista posibilitatea mbunatairii impactului economic al turismului prin extinderea duratei ederii. Durata ederii n regiunile montane este de 2,5 zile, n timp ce n zonele montane rurale abia ajunge la 1,9 zile. Noile produse i experiene ar trebui sa extinda ederea cu 50% n urmatorii 5 ani. Dezvoltarea contin ua a pensiunilor agroturistice poate sa ajute, deoarece sederea medie aici este de 2,4 zile, n timp ce n casele de oaspei de 2 zile. Creterea ratei de ocupare: Statisticile oficiale privitoare la ratele de ocupare n Judetul Brasov sunt sumare ceea ce rezulta n capital disponibil insufiecient pentru dezvoltarea produselor si pentru mbunatatiri. Ratele din 2004 variaza de la un vrf de 35% pentru hoteluri, la un nivel scazut de 15% pentru pensiunile din zona rurala. n 2005 nu s-au nregistrat mbunatairi probabil datorita capacitaii crescute i astfel ratele au scazut cu 15% la 20%. Realizarea de noi produse si servicii de informare ar trebui sa ajute la creterea gradului de ocupare la 40% pentru hoteluri si 35% pentru cazarea din mediul rural pna n 2010. Cresterea oportunitatilor de locuri de munca: Pe baza proieciilor privind cresterea numarului de turisti pna n 2010, precum i a estimatrilor din alte ari (fiecare al 8-lea turist care petrece o saptamna creeaza un post permanent) este posibil sa existe cresteri ale numarului de locuri de munca cu norma ntreaga i pariala. Cei 270.000 de noi turisti care petrec n medie 2 nopi vor genera aproximativ 9000 de locuri de munca permanente. Daca 1/3 sunt permanente si 2/3 sunt cu jumatate de norma atunci se pot estima urmatoarele creteri: Locuri de munca permanente: 3.000 Locuri de munca cu jumatate de norma: 12.000 Numar total de noi locuri de munca: 15.000 pna n 2010 Daca se ia n considerare si sectorul turismului informal ar putea sa fie create nca 3000 de noi locuri de munca la un total de 18.000 de noi locuri de munca n turism n urmatorii 5 pna la 6 ani. Investitii n construcii i unitai: trebuie investite cel puin 2-3 milioane de euro pentru proiecte legate de dezvoltarea turismului n fiecare an n urmatorii 5 ani. Locuri de munca n construcii: Activitatea de constructii va genera aproximativ 150 de noi locuri de munca cu norma ntreaga n fiecare an. Veniturile din impozite si micile afaceri noi: n acest moment nu exista date adecvate pentru a estima aceste importante contribuii economice potentiale.

Instruire privind obiectivele sociale: pna la sfritul anului 2007 cel puin 250 de personae vor fi instruite n domeniul industriei turismului iar pna n 2010 vor fi instruiti un numar total de 1.200 de noi angajati. Obiective de mediu Parcul National Piatra Craiului: Directiile privind dezvoltarea si protectia mediului vor fi acceptate de catre administratia Parcului National pna la nceputul anului 2007. Managementul deseurilor: toate comunitatile case se bazeaza pe turism vor avea un sistem de gestionare a deseurilor pna n 2010. 2.2 Analiza resurselor

2.2.1 Prezentarea resurselor Exista un volum mare de date disponibile privind resursele si serviciile disponibile n Judet. Nu este necesar sa se discute tot patrimonial de resurse din acest moment. Trebuie realizat un inventar complet precum si o analiza integrala n urmatoarele luni i aceasta va fi apoi atasata ca anexa la acest document. Totusi, pentru a nelege structura potentiala precum si propunerile pentru strategie este necesar sa se discute, n termeni generali de turism, acele resurse majore care pot poziiona Judetul Brasov ca una dintre cele mai dorite destinaii din Europa de Est.

Resursele naturale Muntii: Muntii Carpati precum si dealurile reprezinta aproape jumatate din Judet. Aceasta resursa extraordinara ofera una dintre cele mai intacte biodiversitati din Europa, precum si o serie de pachete turistice bazate pe o natura atractiva prin diversitatea sa exceptionala. Acest peisaj montan este n marea sa majoritate acoperit de paduri ceea ce restrictioneaza accesul dar protejeaza flora si fauna diversa, pe alocuri, endemica. Aerul de munte curat reprezinta si el o atractie pentru numarul tot mai mare de turisti care cauta o vacanta sanatoasa ntr-un mediu curat. Animalele salbatice: Romnia se bucura deja de reputatia de a reprezenta un refugiu pentru o ntreaga varietate de specii de animale salbatice. In mod special, n ara exista cea mai mare populatie de uri, lupi i ri. Aceste specii, precum i altele, exista n numar destul de mare n Judetul Brasov oferind astfel posibilitatea studierii vietii animalelor salbatice. In plus, Judetul Brasov, precum si alte zone din Romnia, are un potential exceptional de observare a speciilor de pasari. Peisaj: Muntii Carpati ofera povrniuri dramatice, vrfuri si chei spectaculoase, astfel nct resursele peisagistice ale Judetului Brasov reprezinta una din cele mai mari atracii din Romnia. De asemenea, combinatia de padure si agricultura ofera un mozaic pastoral atractiv care poate atrage cicliti, excursioniti, fotografi amatori si ecoturiti. Resursele culturale si comunitare: Multe comunitati din Judetul Brasov ofera o combinatie fascinanta de faade arhitecturale, cladiri de patrimoniu, activitati comunitare si monumente (unele, cum ar fi zona istorica a Brasovului au intrat n patrimonial UESCO). Totusi, majoritatea resurselor comunitare nu sunt dezvoltate si promovate n mod corespunzator. Comunitati cum ar fi Rupea, Codlea, Racea Prejmer i chiar Rasnov, n ciuda fortaretei sale renumite, nu fac foarte mult pentru interpretarea si promovarea resurselor comunitare si culturale suplimentare, inclusiv bazilicile, pietele locale si trecutul istoric. Viscri este o comunitate care a facut eforturi speciale pentru a realiza o afacere mica de turism (mai mult de 12.000 turisti pe noate/an) prin restaurarea cladirilor istorice si promovarea patrimoniului saxonilor. Exista mai mult de 70 de comunitati n ntregul Judet care ofera posibilitati exceptionale de exploatare a unui patrimoniu similar att de bogat. Resursele de patrimoniu: Aceasta regiune este binecuvntata cu un stoc exceptional de cladiri de patrimoniu, inclusiv castele si citadele, fortarete, manastiri, biserici fortificate si alte aezaminte, dintre care multe dateaza din secolul XIII. De fapt, cele care au fost restaurate tind sa devina atracia numarul unu pentru industria turismului din Judetul Brasov. Castelul Bran i Piata Sfatului din Brasov sunt vizitate cel mai frecvent de turistii care vin prima oara aici. Biserica saxona de la Prejmer este un exemplu extraordinar al restaurarii de calitate, prin urmare este un punct de atractie favorit pentru agentiile de turism. Castelul de la Rasnov ctiga i el din ce n ce mai multa importana ca destinaie de patrimoniu n Judet. Aceste asezaminte restaurate demonstreaza n mod clar care este puterea resurselor de patrimoniu pentru dezavoltarea sectorului turism. Prin urmare, ele ofera un motiv n plus pentru restaurarea n continuare a altor aezaminte localizate strategic, cum ar fi citadela de la Rupea si fortareata de la Fagaras.

Totusi, trebuie evaluate calitatea si autenticitatea restaurarii. De exemplu, Piata Sfatului din Brasov, cu arhitectura sa extraordinara, este subminata de proliferarea umbrelelor comerciale (Coca-Cola, Stella Artois, etc) care acopera faadele cafenelelor, de abundena firmelor luminoase ipatoare, adesea de plastic, precum i a fatadelor adesea neadecvate (din alumniniu) ale magazinelor. Podul Batusilor construit n 1545, este un exemplu excelent al arhitecturii renascentiste care este acoperit partial de umbrelele comerciale ale restaurantului care ocupa spatiul respectiv. In mod similar, valoarea patrimoniala a Citadelei de la Rasnov>:.;/ precum si a Castelului Bran este devalorizata de catre standurile neadecvate cu suveniruri. Acestea, precum i alte ncercari de a apela la mass market nu fac dect sa scada valoarea resurselor de patrimoniu i sa scada ansele de a atrage un turist mai experimentat, n mod special cei care vin din Europa occidentala. Biserica saxona de la Prejmer este un exemplu excelent de restaurare adevarata. Resursele exterioare de recreere: Judetul are posibilitatea unica de a profita de pe urma celor cinci zone protejate, Parcul National Piatra Craiului i zonele naturale Bucegi, Postavaru i Ciucas (care curnd va deveni Parc National), precum i versanii de nord-est ai Muntilor Fagaras. Zonele naturale Bucegi i Postavaru susin o infrastructura considerabila pentru schi, totui, s-au meninut i majoritatea valorilor peisagistice si stocul de animale salbatice. De asemenea, exista si posibilitatea excelenta de a tranforma aceste zone naturale protejate n atracii turistice pe tot parcursul anului i, prin urmare, sa atraga la fel de multi turisti vara ca i iarna. Parcul National Piatra Craiului este, potential vorbind, una dintre cele mai semnificative resurse din Romnia pentru dezvoltarea turismului montan international, a ecoturismului si a pieii turismului de aventura uoara. Este accesibil din multe direcii, deservit de cteva comunitai cum ar fi Zarnesti i Bran si are o bogaie de resurse naturale si culturale (rurale). De fapt, este o combinaie de padure virgina cu populaii de animale salbatice (n mod special urs, lup si rs) i peisaje pastorale ale fermelor traditionale, pasuni, animale salbatice de pe coaste si n cheile din Carpaii Meridionali care poate deveni una dintre cele mai deosebite atracii din Judet si unul dintre Parcurile Nationale favorite din Romnia. Totui, Parcul se confrunta cu serioase ameninari, inclusiv de distrugere a mediului, care submineaza potentialul sau de dezvoltare durabila ca monument natural. Cteva probleme trebuie rezolvate imediat nainte de a produce distrugeri permanente pentru integritatea Parcului. Acestea cuprind: 1 Dezvoltarea nereglementata i neuniforma a caselor de vacana 2 Pierderea veniturilor din practicile agricole traditionale ca rezultat al abandonarii paunilor (precum i pierderea calitaii vizuale) 3 Cteva standarde de arhitecura i controale pentru casele de oaspei, casele de vacana si mici construcii hoteliere 4 Gestionarea neconsecventa a resurselor parcului i relaia sumara cu sectorul local de turism 5 Lipsa unui plan de management funcional 6 Taierea necontrolata a copacilor Acestea, precum i alte probleme trebuie rezolvate pentru ca, daca nu vor fi rezolvate, multe din valorile naturale si culturale se vor pierde n urmatorii i ani. Valea Barsei. Aceasta zona salbatica din nord vestul judeului deine valori exceptionale. Ea necesita o analiza mai cuprinzatoare astfel nct sa se vada cum poate sa fie integrata zona n cadrul unei dezvoltari de lunga durata, mpreuna cu oportunitaile de explorare a vieii animalelor salbatice, de campare n locuri salbatice si de instruire pentru supravieuire, de ascensiuni si fotografie. Evenimente speciale: Cultura si spiritualitatea regiunii este demonstrata prin numeroasele evenimente speciale care au loc anual n Judet. Se pare ca multe comunitai desfasoara evenimente care, dei destinate populatiei locale, atrag i turiti romni i straini. Momentul precum i locul unde se desfasoara diverse evenimente nu sunt cunoscute majoritaii turitilor ct i rezidenilor deoarece nu exista un calendar al evenimentelor.

2.2.2 Servicii de turism Cazare: Pe baza posibilitatilor de cazare actuale i propuse se pare ca exista capacitate de cazare adecvata n regiune. De fapt, judecnd dupa ratele de ocupare exista o supra oferta de camere, ceea ce duce la profituri mai mici i capital neadecvat pentru modernizarea unitatilor. Predeal-Azuga cu o medie de 35% de ocupare trece printr-o oarecare explozie de construcii i va creste numarul de camere cu mai bine de 25% n urmatorii 2 ani. Prin urmare ratele de ocupare i preurile vor scadea lasnd mai puine fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea produselor. Spaiile de cazare sunt mult mai bune n Poiana Brasov (55%) prin urmare nu este nevoie de mai multe construcii n acest moment. De fapt, capacitatea de cazare a crescut puin n ultima decada. Se pare ca exista o baza adecvata de camere n Brasov, cu toate acestea operatorii de turism spun ca este dificil de asigurat camere vara cnd ratele de ocupare urca pna la 90% de la nivelul total de 70%. Unitati mai noi (cum ar fi cea recent deschisa Bella Muzica) vor acapara o cota de piata datorita standardului mai ridicat al serviciilor si unitailor mai atractive. Numeroase case de oaspei si mici hoteluri deservesc Bran i Moeciu i, dei difera foarte puin la calitate, toate par sa funcioneze la niveluri relativ scazute de ocupare n afara principalelor sarbatori. Multe din comunitatile mai mici (de ex. Vama Buzaului) au nceput sa-i dezvolte case de vacana i sunt foarte atractive. Totui, datorita lipsei de marketing aceste comunitati atrag un numar mic de turisti. Chiar n Zarnesti, cu toata proximitatea Parcului National, majoritatea pensiunilor sunt libere cea mai mare parte din an. Pentru a creste numarul de turiti trebuie sa existe un efort de marketing mai concertat la nivel individual i colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai muli turisti din Bucuresti i din alte parti. Majoritatea unitatilor, dei atractive, au fost concepute pentru a deservi turisti romni. Prin urmare ele nu pot oferi experienta de turist care poate sa atraga turistul international (de ex. excursii de zi cu activitati multiple, programe agro-turistice, drumetii ntre comunitati i de la cabana la cabana, pachete etc). Servicii de masa: In general mncarea este foarte buna n tot Judetul. Totusi, exista oportunitatea neexploatata de a atrage publicul vest European interesat de mncarea organica si gatita n casa. Se ateapta acest lucru de la majoritatea caselor de oaspeti dar s-a trecut ncet-ncet la mncarea mai convenabila achizitionata de la Metro. Erodarea reputaiei regiunii de a avea mncarea bine gatita va avea un impact negativ subtil dar pe termen lung asupra nivelului turistilor. De asemenea, mncarea organica reprezinta un punct de atracie veritabil pentru pieele occidentale. Germanii, de exemplu, au un interes deosebit pentru destinaiile unde se servete mncare proaspata deoarece n urmatorii civa ani 20% din produsele de ferma de la ei vor fi organice. Exista comunitati cu ferme (de ex. Vama Buzaului) care s-au expus foarte puin la produsele chimice din agricultura i, prin urmare, acest lucru a fost identificat ca un punct de atracie pentru turitii din regiune. Servicii n magazine: Exista cteva magazine cu articole pentru turism n afara Brasovului. In ciuda bogatiei articolelor de artizanat si metesugaresti din regiune nu sunt prea multe ocazii de a achizitiona produse locale. Un magazin n Zarnesti i-a ctigat reputaia ca vinde produse locale de calitate folosind materiale organice. Magazinul primete produse n consignaie de la 88 de metesugari. Articole pentru recreere n aer liber, cum ar fi, biciclete de munte, canoe, corturi etc sunt doar foarte rara disponibile pentru nchiriere. Servicii de turism (Operatorii de turism si Ageni de turism): Operatorii de turism reprezinta un element important pentru dezvoltarea unei regiuni de destinaie cum ar fi Judetul Brasov. Exista aproximativ 60 de agenti de turism n Brasov iar civa dintre marii operatori (de ex. Kron-tour, Paralela 45, CMB Travel, Nova touring (eurolines), etc) deservesc principala piata nationala si internationala a autocarelor. Acestia sunt operatori foarte profesionisti care trebuie sa se astepte la o crestere a numarului de turisti pe itinerariile romneti n urmatorii ani. Totui, durata ederii n Judetul Brasov este scurta, deoarece clientii lor fac parte dintr-un program care include alte pari ale judetului.

Cu toate acestea exista cteva firme specializate de turism (Discoveromania, Carpatours, Dialect Tours, Roving Romania, etc.) care ofera produse specializate de turism care permit o sedere mai lunga a turistilor n regiunile rurale si zonele naturale din Judet. Acest segment trebuie ncurajat astfel nct sa creasca n urmatorii ani deoarece ei atrag piaa de ecoturism, aventura uoara i aventura educationala. Servicii de transport: Aceasta regiune pare sa fie deservita n mod corespunzator iar serviciul de transport feroviar dintre Bucuresti si Predeal-Brasov este un bun ctigat. Totusi, o data ce ai ajuns n Judet deplasarea ti poate fi restrictionata n anumite zone datorita drumurilor proaste. Trebuie identificate acele drumuri care, o data reabilitate, vor aduce beneficii turismului. Infrastructura: Drumuri: Accesul n Judet este dificil n timpul vacantelor si perioadelor mari de concedii si vacante. Nu se stie daca acesta este un impediment major pentru vizitarea regiunii deoarece i alte regiuni, cum ar fi litoralul Marii Negre se confrunta cu astfel de perioade de mare congestie. Un nou drum, asa cum s-a propus, de la Bucuresti va ajuta cu sigurana turismul, dar chletuielile legate de el nu se pot justifica numai de catre turism. Exista si alte seciuni de drum, n interiorul Judetului, unde reabilitarea ar fi benefica, n mod special pentru deschiderea de noi zone de dezvoltare. Aeroport: Au existat discuii cu sectorul privat n legatura cu posibilitatea construirii unui aeroport la Brasov. Un investitor Canadian a semnat un acord cu Consiliul Judetean Brasov pentru un astfel de proiect. El reprezinta nite cheltuieli substaniale care nu se pot justifica numai prin extinderea sectorului de turism. Totusi, un aeroport ar crea posibilitatea unor legaturi, prin intermediul unor curse ieftine, dintre Judet si principalele orase occidentale. Cu att mai mult cu ct exista aceasta moda a escapadelor din aglomeraia oraelor. In acest fel ar beneficia municipiul Brasov precum si Poiana Brasov i zona Predeal-Aguza care ar deschide noi oportunitati de piata pentru Judet. Servicii de inform ii: Este o lipsa mare de servicii de informaii att la nivel municipal/ora ct i la nivel de Judet. Centrul de Informaii Turistice (CIT) din Brasov reprezinta culmea unor servicii de informaii neadecvate. Cladirea este una dintre cele mai frumoase (i amplasata in mod strategic) din Judet dar cuprinde foarte puin informaii esentiale. Turistul pleaca de la Centru fara sa-i faca o ide despre bogaia activitailor turistice att din Municipiul Brasov ct i din Judet. Muzeu de lnga ea este neinspirat i ar fi mai bine sa fie transformat ntr-o camera de proiecie i chioc care sa proiecteze imagini i produse din Judet. Numai Predealul a facut eforturi semnificative pentru a distribui informaii i a informa turitii asupra serviciilor din Judet. Nu sunt expuse brouri sau alte materiale informative nici n Brasov nici n alte locuri din regiune. Predeal are un CIT atractiv care este bine poziionat lnga gara. Predeal a facut o ncercare buna de a reuni un numar de comunitai consolidnd astfel noiunea unei Zone de Turism Predeal - Sinaia. Brourile lor informative reflecta acest demers. Restul Judetului Brasov este mai mult sau mai puin lipsit de acces uor la informaii despre resursele de turism din zona. Un nou Centru de Informaii i Interpretare este n constructie n cadrul parcului National, totui amplasamentul sau sugereaza ca nu va fi direct accesibil multor vizitatori ai parcului. Opiuni de instruire pentru turism: Exista programe de instruire pentru turism disponibile la Bran i Brasov. Totui, este evidenta i urgenta nevoia de extindere si actualizare a instruirii pentru turism. Daca regiunea se va poziiona in noile segmente de piata atunci industria va avea nevoie de programe suplimentare de instruire per teme cum ar fi planificare, marketing i management, servicii de ghizi si ghizi pentru natura etc. de asemenea, trebuie pregatit personalul pentru a raspunde cerintelor specifice ale turistului mai experimentat, n mod special ale celor interesai de ecoturism, patrimoniu cultural, observarea animalelor salbatice, sanatate si stare de bine.

Servicii publice: Poliie i servicii medicale: Exista servicii adecvate de poliie precum i medicale care sa raspunda cerinelor turistilor. Cresterea numarului de turiti n zonele protejate va necesita operaiuni de cercetare si salvare mai bune. Managementul deeurilor: Volumul foarte mare de gunoaie care se ntlnesc n Judet arata ca este nevoie urgenta de un sistem bine structurat de management al deeurilor. Comunitatile mai mici, cum ar fi cele din Parcul National nu au un sistem i este foarte clar ca volumul mare de gunoaie va avea un impact negativ asupra turistilor. Canalizarea: Majoritatea comunitailor mici au numai parial un sistem de canalizare. Aceasta va fi o problema atunci cnd numarul tot mai mare de turiti vor exploata sistemele actuale. In zonele cu densitate mare, cum ar fi Predeal i Bran se construiesc noi unitai i, prin urmare, trebuie sa existe i sisteme de canalizare care sa raspunda noilor necesitai. Apa: Majoritatea comunitatilor au apa potabila adecvata, totusi rispia este mare prin comparaie cu standardele occidentale. Sunt prea puine sau nu exista de loc masuri de conservare a apei n nici una din unitatile turistice ceea ce ngreuneaza pozitionarea regiunii ca o Destinatie Durabila de Turism. Predeal prezinta o problema speciala datorita utilizarii mari de apa pentru producerea de zapada. Rezerva de apa curenta se va epuiza n 25 de ani. Chiar daca s-ar nchide sectorul schi s-ar putea sa nu fie suficienta apa pentru a susine activitatile de turism din timpul verii pna dupa 2020. Resurse umane: Nu se cunoate numarul de persoane angajate n turism, totui, conform statisticilor oficiale, exista aproximativ 85.000 de personae care lucreaza in acest sector, n Romnia. Daca Judetul Brasov deine 20% din totalul la nivel naional atunci industria angajeaza mai mult 16.000, aceasta fiind una dintre cele mai bune surse de ocupare la nivel local. Ca i n restul tarii majoritatea angajatilor lucreaza n sectorul hotelier, case de oaspei si restaurante. otui, nu sunt multe firme mici de suport pentru turism (servicii de ghizi, tour operatori de recepie, producatori meteugari etc. multi dintre angajai au venit n sector datorita nchiderilor industriilor neperformante. Aceti oameni nu au avut sau au avut puina pregatire n domeniu i nu ofera profesionalismul care este necesar pentru a asigura dezvoltarea sectorului. Finanare si investiii: Se pare ca sunt cteva surse de finanare disponibile pentru contribuii imediate i pe termen lung pentru dezvoltarea turismului. SAPARD a oferit fonduri pentru construirea de case de oaspei i par a fi nca disponibile astfel de fonduri pentru acest nivel de sprijin. Exista fundaii germane care susin restaurarea unor astfel de unitai. Sunt mai muli investitori interesai de aceasta regiune. Deschiderea recenta a unui hotel boutique n Brasov, extinderea continua a capacitaii de cazare n zona Predeal, introducerea n circuit recent a unor operatori de turism specializai precum i interesul investitorilor pentru zona Poiana arata ca regiunea va continua sa fie privita drept o regiune favorabila. Implemntarea multor recomandari menionate n acest raport va sprijini i va continua sa cladeasca ncrederea investitorilor. Asociaii i organizaii: Sunt multe organizaii naionale care functioneaza n Judet si care au o contribuie substantiala la dezvoltarea si promovarea acestei industrii. Ele sunt, dar nu se limiteaza la urmatoarele: ANAT, ANTREC, AER, ANGT, ANGMR, ANSMR, ABCR, FRSB, GPNR si multe ONG-uri. Contribuia lor e semnificativa dar ele sunt interesate n mod special de activitatile din sectorul lor. Nu exista o anume asociaie regionala de turism care sa fie vocea si totodata raspunzatoare de dezvoltarea generala i marketingul pentru turism n Judet. Oficialii din Predeal au facut eforturi ndraznete sa grupeze i sa organizeze municipiile si operatorii din regiune dar nu exista nca un organism care sa reprezinte ntreg Judetul Brasov. O Asociaie sau Comisie pentru Destinaii Turistice reprezinta o componenta eseniala pentru dezvoltarea regiunii i n mod special a Judeului Brasov unde aceasta se poate ocupa cu implementarea Strategiei Regionale.

2.3 EVALUAREA PIETII Datele de piaa se bazeaza pe statistici realizate de Institutul National de Statistica precum i pe informaii istorice culese din domeniu. Aceste date sunt limitate dar ele dau un indiciu despre condiiile de piata astfel nct sa se faca recomandarile cuprinse n acest raport. Atunci cnd se compara cu resursele identificate aceste constatari pot sa ofere un indiciu despre tipurile de produse care se pot realiza si despre piaa din regiune. Volumul oficial al turitilor: In 2004 au fost aproximativ 422.000 de turisti cazai (asa cum arata statisticile de cazare) n regiune, din care aproximativ 22% (92.000) au fost straini, din care 2/3 au venit n trimestrele 2 i 3 ale anului. Totui, este important sa ntelegem ca exista un numar considerabil de turisti care stau n unitati nenregistrate. Desigur numarul total al acestora nu este cunoscut dar se poate estima un plus de cteva mii de turiti la acest total. Daca de exemplu exista un plus de 33% de romni care nu sunt nregistrai aceasta nseamna un numar de 50.000 de turiti extra, ceea ce nseamna ca numarul total de turisti n Judetul Brasov poate sa se apropie de 500.000. Distribuirea turitilor: In general o patrime (25%) dintre turisti vin n lunile de iarna, din ianuarie pna n aprilie si mai mult de 55% sosesc n lunile iunie pna n octombrie. Sosirea turistilor este distribuita n mod egal mai mult pe fiecare luna dect pe majoritatea destinaiilor iar nopile de cazare variaza ntre un minim de 53.000 n aprilie pna la 120.000 in august. De interes este i faptul ca n mod traditional lunile mai puin solicitate cum ar fi decembrie si mai pot atrage un numar rezonabil de 32.000 i respectiv 39.000 de turisti. Acest lucru demonstreaza importana turistilor din Bucuresti pentru meninerea unui flux de turisti n regiune. Prin urmare, este important sa atragem piee noi din alte localizari dar piaa de turism a Bucurestiului iarna trebuie sa se bucure n continuare de o atenie speciala. Ratele de cretere pentru primul si cel de-al doilea trimestru pentru turitii romni n Judetul Brasov s-au situat la procentul semnificativ de 36% i respectiv 12% anul acesta (2005). Aceasta nseamna ca exista o ansa n continuare de extindere pe piaa Bucurestiului. Chiar o crestere anuala rezonabila de 5%-6% poate avea un impact important n regiune printr-un plus de 100.000 turisti oficiali pna n 2010. Exista o crestere ncurajatoare a numarului de straini care nu au fost cazai la hotel n 2005, creterile fiind de 25% att n primul ct i n al doilea trimestru, totui numerele de baza sunt scazute.

Cresterea numarului de turiti: Totui, pentru a patrunde pe piata internaionala atractiva este necesar sa se promoveze cteva iniiative: 1 Pregatirea de noi produse de turism, inclusiv turism montan, turism general, turism de aventura uoara (ciclism i drumeie) i ecoturism (observarea pasarilor, observarea animalelor salbatice i interpretarea naturii). 2 Marketing agresiv pentru produsele existente i cele propuse n Bucuresti, Europa occidentala (Marea Britanie, Germania, Austria, Scandinavia ete.), i pietele SUA selectate. 3 Introducerea de noi tehnologii MRC (Managementul Relatiei cu Clientii) la nivel de jude i de furnizor. 4 Instruirea operatorilor locali astfel nct acetia sa poata sa ofere produse noi. Alte informaii de interes reprezinta faptul ca; 1 Parcul National Piatra Craiului primete aproximativ 100.000 de turiti dintre care majoritatea pentru vizite de o zi, drumeii i picnic 2 Zona Predeal-Azuga atrage 200.000 schiori; totui, numai jumatate sunt cazai peste noapte n zona. 3 Zona Pioana Brasov pare sa atraga 100.000 pna la 150.000 schiori pe zi, conform numarului de urcari. Numarul exact al celor care participa la conferine nu este totui cunoscut. Judecnd dupa rata de ocupare acest numar poate fi substanial. Realizarea de produse noi va prelungi durata ederii i va crete numarul de turiti.

Cercetarea de piata actuala: Pentru aceasta strategie nu s-a facut nici o cercetare a pieei naionale si internationale. Totui s-au facut o serie de sondaje pentru identificarea preferintelor acelor piete care pot fi atrase la resursele Judetului Brasov. De exemplu, studiul recent Rendez-Vous Canada Buyers Survey a demonstrat interesul pentru pietele selecte europene care sunt de interes pentru regiune. Acest sondaj arata care sunt cele mai populare activitai n aer liber pentru cumparatorii europeni, adica, durmeii/ascensiuni, plimbare cu snowmobilul, golf, caiac, plimbare cu sania trasa de cini, schi alpin, tur cu avionul i helicopterul. Alte activitati populare de aventura sunt calaria, canoe, observarea naturii, observarea pasarilor, vizite la parcurile nationale si zonele protejate, excursii cu canoe/campare, plimbare cu bicicleta pe munte, pescuit amator, ascensiuni pe munte. Cumparatorii de la RendezVousCanada (echivalentul Canadian al WTM), de exemplu, continua sa prefere pachetele Turist Strain Independent. Pe ei i intereseaza pachetele de iarna fara schi i vor sa vada mai multe produse specializate de turism cum ar fi excursii catre zone ndepartate sau salbatice. Indiferent de sezon, pachetele care se concentreaza pe turismul de aventura si/sau ecoturismul sunt printre produsele de turism de vrf cautate de catre cumparatori. Mai jos sunt indicate preferinele pentru activitati, n diverse ari, aa cum reiese din studiul Canada Buyers: 1 2 3 4 5 6 Snowmobiling i sanie trasa de cini: Frana,Germania, Elveia si Austria Schi fond: Frana, Germania si Austria Canoe: Frana, Elveia si Austria Caiac: Olanda, Franta si Elvetia Pluta: Olanda, Elvetia, Frana si Austria Observarea vieii animalelor salbatice:Europa occidentala si Japonia

Cteva constatari cheie pentru fiecare din aceste piee: 1 Olanda: Sunt avizi dupa campare, vnatoare si ascensiuni, dar nu la fel de interesati de activitatile de iarna 2 Germania si Austria: Mai auto-direcionai, munte si es iarna si sol, apa i viata salbatica vara 3 Marea Britanie: Aceasta piata este puternica pentru cei ce iubesc natura si carora le plac spaiile deschise, n mod special Parcurile Nationale. Piata cuprinde categoria de vrsta ntre 45 si 65 i peste. Acest segment de piaa ofera un potenial real de cretere i cuprinde un grup de aproximativ 2 milioane de turisti. Aceste personae opteaza pentru vacante care includ peisaje deosebite, viata salbatica, parcuri naionale, paduri, lacuri, riuri, orase mici si situri de mediu. 4 Frana: Mai contieni de buget, nclinai spre multiple activitati n aer liber n toate sezoanele precum i spre activitai culturale 5 SUA: Interes pentru Parcurile Nationale, calarie, se prefera activitati de vara i cazarea fixa Judetul Brasov este bine pozitionat astfel nct poate sa profite de oportunitaile de pe aceste si alte piee. Dispoibilitatea unor produse turistice de calitate, zone diverse i ndepartate, parcuri naionale, peisaj frumos i reputaia noastra de a fi o destinaie prietenoasa sunt factorii cheie care-i motiveaza pe turitii europeni Tendinele pieii: Astazi, pietele de turism cele mai mari i mai rapide (aduli i baby boomer-i in categoria de vrsta de 35-55) mai nstarite, mai bine educate si doresc sa calatoreasca. Aceste personae cauta experiente noi si bogate legate de aventura, natura si cultura. Studiile recurente sugereaza ca acetia doresc o edere mai lunga i o extindere a vacanelor. Ei sunt pregatiti sa cheltuiasca bani pentru a obine nite experiente de buna calitate i cer servicii personalizate. Din ce n ce mai mult folosesc transportul aerian; acesta contribuie la cresterea numarului de excursii cu destinaie scurta (cu avionul i maina).

In plus, tendinele de turism arata ca exista o cretere substaniala a turismului n afara sezonului i ca turitii cauta din ce n ce mai mult senzaionalul; o experiena autentica culturala i n aer liber, i, n unele cazuri un element de risc. Produsele de turism cultural traditionale sunt de mare interes n cadrul acestui grup. De asemenea, cercetarile actuale arata ca femeile joaca un rol mai important n cadrul tuturor deciziilor de calatorie. Operatorii trebuie sa-i comercializeze nevoile i interesele mai eficient dect n trecut. 2.4. Conceptul general de dezvoltare Succesul oricarei strategii consta n capacitatea ei de a atinge obiectivele elaborate ntr-un cadru coerent care reflecta poitentialul de dezvoltare al regiunii. n scopul acestui exerciiu Judetul va fi structurat n urmatoarele componente: 1 Zona serviciilor: - Servicii turistice existente si propuse, inclusiv cazare, restaurante, informaii i recepie, tour operatori si ghizi etc. 2 Zona de activitai: - Atraciile existente si propuse, programe speciale, parcuri si zone protejate, situri istorice si de patrimoniu, centre de interpretare etc. 3 Zone de protecie: - Zone care necesita o consideraie speciala din punct de vedere istoric, al patrimoniului i proteciei naturii 4 Legaturi si coridoare: - Legaturi ntre diferite zone de dezvoltare Aceste zone pot mai departe sa fie mparite n niveluri primare, secundare si teriare de importana, n funcie de importana lor fata de schema generala de dezvoltare. O strategie de success echilibreaza aceste zone astfel nct sa genereze o propunere de dezvoltare coerenta i cursiva. A. Zona serviciilor Zona serviciilor primare: a) Municipiul Brasov Brasov este zona ideala pentru servicii primare deoarece ofera cel mai complet mix de servicii turistice, inclusiv cteva hoteluri excelente, restaurante bune, o mare varietate de magazine si cel puin 8 operatori de turism. Este cea mai importanta zona sau poarta catre restul judetului i chiar mai departe i, prin urmare, joaca un rol important pentru distribuirea informaiilor. b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni (valea Prahovei). Zona nu are servicii la fel de structurate ca municipiul Brasov dar numai baza mare de cazare arata ca zona va trebuie sa se extinda devenind o zona majora de servicii pentru Judet. c) Zona Poiana Brasov. Cu o capacitate de mai bine de 2.500 paturi aceasta zona are o baza de servicii buna pentru a-i extinde potentialul pentru schi, turism de conferina i montan. Posibilitaile de cazare sunt unele dintre cele mai bune din Judetul Brasov. Zonele de servicii secundare: Sunt propuse cinci zone graie oportunitailor pe care le au de a oferi servicii turistice, att curente ct i actuale. Acestea cuprind: a) Zona Bran- Moieciu-Rasnov

Aceste 3 comunitai sunt desemnate ca secundare datorita combinaiei de cazare, servicii de masa i informaii limitate.

b) Zona Fagaras aceasta zona urmaza sa die dezvoltata ulterior ca zona de servicii secundare. Actualmente se bucura de o baza importanta de atracie dar nca trebuie sa se dezvolte ca destinaie speciala n cadrul Judeului. Nu deine un centru de informare. c) Zona Rupea Zona este actualmente subdezvoltata dar detine potenialul de a deveni o zona importanta de servicii si activitai odata cu restaurarea Citadelei. Zona nconjuratoare care include i Viscri-ul ofera excursii interesante de o zi de la Rupea. d) Zona Prejmer Zona este n present n curs de extindere a bazei sale de cazare deoarece se vor deschide cteva case de oaspei noi. Zonele serviciilor teriare Au fost identificate doua zone datorita potentialului lor de dezvoltare imediata i pe termen mai lung. Acestea cuprind: - Zarnesti: deservind turitii care vin n parcul naional - Vama Buzaului: servind drept centru pentru zona de agro-turism propusa

B. Zonele de activitai Zonele de activitate primara a) Municipiul Brasov Elementul de istorie specific Brasovului ofera un cadru excelent pentru o varietate de activitai care cuprind plimbari cu piciorul, festivalul si evenimente culturale specifice, vizite, cumparaturi si vizite la muzee, galerii si monumente. Totui calitatea mediului istoric este ameninata de proliferarea produselor comerciale care continua sa erodeze integritatea istorica a spaiului. b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni Aceasta zona se poate extinde de la baza turistica actuala de schi alpin la o destinaie de turism montan pe tot parcursul anului. c) Zona Poiana Brasov i Poiana Baza majora de servicii (cazare si restaurante) precum i accesul uor n Municipiul Brasov arata ca acesta poate fi un centru major pentru activitai desfaurate pe tot parcursul anului, inclusiv schi, activitai montane de vara, precum i conferine n perioada din afara sezonului.

Zone de activitate secundara a) Zona Bran-Rasnov Activitatile curente cuprind vizite la Castelul Bran si Cetatea Rasnov, precum i achiziia de suverniruri de la Bran. Casele de oaspei ofera activitati orientate spre familie. b) Zona Fagaras i Rupea Nici una din zone nu poate fi considerata n prezent ca fiind o zona cu activitate semnificativa n ciuda numeroaselor facilitai si a potentialului de a deveni parte integrala n dezvoltarea turismului n Judetul Brasov. c) Parcul National Piatra Craiului Parcul National este pozitionat astfel nct sa valorifice baza actuala naturala si culturala pentru a deveni o activitate si o destinaie esentiala n Judetul Brasov. Totui, pentru a realiza acest statut dezvoltarea parcului trebuie sa se concentreze pe cresterea i dezvoltarea unitailor susinute de nite linii directoare i pe controale riguroase necesare pentru protejarea integritaii parcului. d) Zona Prejmer Biserica saxona restaurata este probabil cea mai reuita restaurare din Jude. Propunerea pentru dezvoltarea unitatilor de retail din coala abandonata de peste drum fac din aceasta zona una din zonele cu activitatea cea mai interesanta din Jude. Zone de activitate teriara Sunt propuse trei zone de activitate teriara. Combinaia de infrastructura acceptabila, interes comunitar si baza turistica atractiva le va permite sa se dezvolte ca destinaii de nivelul trei. Ele includ: 1 Vama Buzaului, 2 Zarnest i 3 Zonele Viscri-Jilbert. C. Zonele de protecie Exista o bogaie de situri istorice, monumente i zone naturale care necesita protecie, restaurare i extindere n urmatroarea decada daca sunt considerate ca parte integranta a dezvoltarii turismului pe termen lung n Jude. Aceasta strategie se ocupa numai cu acele zone unde protecia este urgenta i unde exista n prezent oportunitai de turism. O analiza ulterioara poate identifica alte zone de merit. Zonele de protecie n atenia acestei strategii sunt: 1 Zonele istorice: Piaa Sfatului din Brasov, Citadela de la Rupea, Fortareaa Fagaras, bisericile cu ziduri fortificate (Codlea i Cristian), Centrul din Prejmer 2 3 Zone naturale: Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Munii Ciucas 4 Zonele culturale: Stnele de oi, paunile i comunitaile, inclusiv Parcul National Piatra Craiului, Moieciu de Sus), stil de viata n agricultura (Vama Buzaului), Satul Viscri, 5 Zone salbatice: Valea Barsei, Munii Fagaras D. Legaturi i coridoare Dezvoltarea actuala a turismului a fost influenata de coridoarele naturale din regiune. Ele cuprind urmatoarele axe 1 Busteni-Azuga-Predeal, 2 Brasov-Rasnov-Bran/Moieciu, 3 Brasov-Codlea-Fagaras.

4 Rupea-Jilbert-Fagaras 5 Prejmer- Teliu-Vama Buzaului Coridorul primar este de-a lungul lui E60 ncepnd la intrarea n Jude, apoi prin Predeal pna la Brasov. Coridoarele secundare se formeaza de la Brasov la Rasnov-Bran i Zarnest pna n sud-est i Fagaras i Rupea catre est i respectiv nord i coridoarele teriare catre Vama Buzaului, Rupea-Viscri-Jibert-Fagaras. Diagrama 1 prezinta sub forma grafica acest concept.

2.5 Plan de dezvoltare a turismului Planul de dezvoltare va urmari structura stabilita prin conceptul de dezvoltare i va descrie toate propunerile si recomandarile. Conceptul ofera structura adecvata pentru directionarea dezvoltarii n zonele identificate. Atunci cnd sunt privite mpreuna ele ofera o abordare coerenta, organizata si strategica asupra dezvoltarii turismului pentru Judetul Brasov. 2.5.1. Zona de servicii

Zone de servicii primare a) Municipiul Brasov i poarta judetului Brasov Centrul de Informatii Turistice din municipiul Brasov (CIT) Municipiul Brasov care serveste ca o Poarta catre regiune necesita un centru de informatii turistice (CIT) care sa distribuie informaii despre Municipiu si zona nconjuratoare. A fost propus un amplasament strategic de-a lungul strazii principale. Totui cladirea necesita o remodelare i reprogramare integrala pentru a raspunde cerinelor de promovare a Municipiului Brasov. Noul amplasament trebuie: 1 Sa ofere acces unic pentru toate unitaile de cazare si restaurante din Municipiu, inclusiv un sistem de rezervari. 2 Sa includa o zona mica de spectacole pentru prezentarea de filme si demonstraii pentru produsele Brasovului. 3 Sa ofere secie a CIT pentru promovarea atraciilor si serviciilor Judetului Brasov, inclusiv cazare, restaurant si alte unitati. Ecrane interactive pot sa faca legatura direct cu CIT-ul Judetului. 4 Sa aiba un chioc de vnzari pentru operatorii locali de turism care doresc sa promoveze produsele de turism, n mod special pachete de 1 si 2 zile n regiune 5 Sa cuprinda mici puncte de vnzare de informaii despre Municipiul Brasov (cari, benzi, fotografii etc). Web site-ul Municipiului Brasov si Baza de date: Municipiul are un serviciu adecvat si o baza de atracii pentru web site-ul sau, pentru buletinul electronic, pachete dinamice si tehnologia de captare a datelor. Trebuie dezvoltat n coordonare cu web site-ul Judetului Brasov i trebuie susinut de client i de baza de date a operatorilor de turism. Repertoar pentru turismul municipal: Municipalitatea are nevoie de un document care sa identifice toate serviciile si atractiile din comunitate. El trebuie sa aiba un coninut adecvat (istorie, arhitectura locala, cultura si stil de viata etc) pentru a servi ca instrument de vnzare pentru promovarea turismului n comunitate. Municipiul Brasov i coridorul Predeal-Azuga-Busteni i zona Poiana Brasov trebuie sa fie lideri pentru promovarea turismului durabil din Judet. Aceasta iniiativa trebuie sa asigure ca sectorul hotelier si de restaurante se ndreapta spre mbunatairea operatiunilor durabile ale unitatilor respective. b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni (Valea Prahovei ) Crearea unei destinatii de turism montan pe tot parcursul anului. Pentru a crete numarul de turiti i rata de ocupare Coridorul Predeal-Azuga-Busteni trebuie sa se re-promoveze si re-pozitioneze ca Destinaie de turism montan n cadrul Judetului Brasov. Aceasta necesita consolidarea materialelor lor de informare si marketing astfel nct sa reflecte aceasta noua evoluie. Acest lucru nu va exclude iniiativele actuale si viitoare pentru schiul alpin ci va prezenta o imagine mai echilibrata care include drumeii, drumeii cu rucsacul n spate, ciclism montan, trasee montane etc. Construirea unui camin pentru tineret. Viitorul sectorului de schi este dependent acum mai mult dect oricnd de atragerea tinerilor turiti, n mod special cei care se dau cu snowboard-ul si care vor deveni viitorii schiori. Un camin pentru tineret va avea o structura de cost atractiva care va atrage att pe schiori ct si pe cei care se dau cu snowboard-ul, din Romnia si strainatate (posibil prin investiii private). Repertoar pentru zona i calendarul de evenimente. Zona este foarte activa n ceea ce privete producia de pamflete si brouri despre unitatile i atraciile locale. Aceste informaii trebuie consolidate ntr-un repertoar care sa cuprinda i date despre ecologia i cultura din regiune, precum

i un calendar de evenimente. El trebuie tiparit pe hrtie reciclabila pentru a promova marca durabila a arii i orientarea spre conservare a noii abordari a turismului montan. Web site despre zona i baza de date. Valea Prahovei i zona adiacenta au o infrastructrura adecvata, servicii de vizitator si atracii care garanteaqza un web site special. Trebuie pus accent pe promovarea potentialului celor patru anotimpuri n regiune. (vezi www.whistlertourism.com) ca exemplu. Pregatire pentru managementul ecologic de hotel si staiune. Hotelurile si staiunile din Predeal, Azuga, i Busteni, precum i din Brasov trebuie sa fie lideri n ceea ce privete promovarea turismului durabil din Judet. Aceasta iniiativa trebuie sa asigure ca sectorul hotelier si de restaurante se ndreapta spre mbunatairea operatiunilor durabile ale unitatilor respective. Pregatirea personalului cheie va conduce la procesul de ecologizarei poate servi ca model pentru restul Judetului. Manual pentru conservarea apei. Zonele de schi sunt cunoscute pentru consumul de apa i, prin urmare, aceasta regiune mai are numai doua decenii de rezerve de apa. Pierderea inevitabila a acestei rezerve va afecta att activitaile de iarna ct si cele de vara. Rezerva de apa poate fi totui protejata printr-un program riguros de conservare pentru sectorul privat. Mai degraba dect legislaia ar trebui sa fie elaborat un manual care sa arate cum pot operatorii sa protejeze sursele de apa.

c) Zona Poiana Brasov Asa cum sugereaza si numele, Poiana Brasov este att separata de Municipiul Brasov ct si parte integranta a serviciilor oferite de aceasta cetate medievala. Provocarea este de a valorifica aceste calitai precum si pozitia Zonei integrate de turism Brasov/Poiana Brasov ca destinaie individuala n cadrul Judetului. Ceea ce poate sa nu fie usor. Capacitatea de cazare nu a cresut substantial n ultimii 15 ani (aproximativ 500 camere) iar proprietarii de hoteluri par mai mult sau mai puin mulumii de situaia actuala. Facilitatile de schi si cazarea atrag segmental de vrf al pieei de schi iar in acelasi timp a crescut mult segmental convenii i conferine, n ultimii ani. Acest lucru duce la o rata de ocupare acceptabila, dar mai puin dect stelara, de 55%. Mai mult dect att, un teleschi de viteza mare (acest an), un curs de golf si un centru de conferine cu 2000 de paturi par sa raspunda cererii operatorilor si pieii n urmatorii ani. Totui, pozitia pe care o are Pioana Brasov, precum i ca Zona de Destinaie pentru Turismul Integrat, n asociere cu Brasov, va necesita un efort mai coordonat (si planificat). Poiana Brasov/Centrul Satului de Munte Poiana. Destinaia a fost la origine planificata ca un grup de hoteluri situate de-a lungul vaii. Construcia ulterioara de proprietati i vile a urmarit acelai tipar. De exemplu, distana dintre Hotelul Caprioara i prtiile de schi Sulinar i Drumul Rosu este de mai mult de un kilometru avnd hoteluri raspndite de-a lungul celor patru artere laterlale. Nici un loc din acea vale nu da sentimental ca te afli ntr-o staiune bine structurata. Staiunile actuale de schi i de munte necesita un centru distinct unde turitii pot mnca, face cumparaturi i, n general, se pot distra la diferite puncte de atracie si evenimente. S-au avut n vedere doua localizari: 5 Lnga lac: Acest loc este n centrul geographic al staiunii i mai mult sau mai puin echidistant fata de marile hoteluri. Lacul este o atracie n sine i poate potena centrul unui sat de munte cu activitati aum ar fi patinaj i hidrobiciclete. 6 Situl Poiana: Se pare ca noile facilitai, inclusiv terenul de golf, se muta mai aproape de Brasov. Prin urmare, ar fi prudent sa se construiasca un centru n zona Poiana. Pregatirea unui plan principal pentru staiune de munte integrata. Amplasamentul final al Centrului Satului ar fi n mod normal identificat n cadrul unui Plan Principal al Zonei de Munte. Acest plan nu ar asigura numai dezvoltarea logica a sitului n urmatoarea decada dar ar i identifica combinaia de facilitai care definesc caracteristicile viitoare ale staiunii Poiana Brasov ca staiune de munte. Trasaturile esentiale ale planului ar include dar nu s-ar limita la urmatoarele:

7 Inventarul si analiza ntregii zone de munte 8 Evaluarea pieii din punctual de vedere al cererii pentru munte, schi i turism pentru golf la nivel naional si international 9 Localizarea noilor facilitai inclusiv: o Facilitati pentru practicarea sportului si pentru petrecerea timpului liber o Hoteluri si locuri n staiuni o Case de vacana sau zone rezideniale o Parcuri si coridoare pentru pietoni o Acces pentru vehicule, zone de parcare si transport public o Trasee montane si cabane alpine (drumeie, ciclism, interpretare, observarea animalelor salbatice, picnic, camping, schi fond etc) o Legatura pietonala i rutiera cu Municipiul Brasov o Dezvoltarea infrastructurii (tratament deeuri si apa reziduala, conservarea energiei, sistem de reciclare etc). Pregatirea i implementarea unei strategii comune de marketing. Marketingul se face actualmente prin hoteluri individuale cu un marketing relativ puin coordonat al Zonei Poiana Brasov ca singura destinaie. Aceasta ar putea eventual sa amenine viabilitatea pe termen lung a proprietailor existente sau cel puin ar suprima veniturile. Piaa de schi este foarte competitiva iar Poiana Brasov poate sa fie supra evaluata foarte curnd deoarece romnii gasesc mai rentabile pachetele de schi din alte destinaii (de ex. Austria). De asemenea, succesul actual al pieii conferinelor nu poate fi asigurat atta timp ct mai multe destinaii, care se lupta cu rate scazute de ocupare, concureaza pentru aceeai piata (Bucureti). Proprietatii de hoteluri din Poiana Brasov trebuie deci sa faca o evaluare pe termen lung a pozitiei lor pe piata i sa ncerce sa atraga noi segmente precum i sa consolideze cota lor de piata actuala. In mod special ei trebuie sa identifice potentialul de interes al Europei occidentale pentru varietatea activitailor de turism montan care pot fi promovate de-a lungul anului. Municipiul Brasov trebuie sa evalueze rolul semnificativ pe care-l joaca Poiana Brasov n cadrul economiei municipiului i, daca este necesar, sa asigure ca Poiana Brasov atinge ntregului sau potenial. Avnd n vedere ca majoritatea hotelurilor sunt alimentate prin Brasov este sigur ca activitatile de schi i conferina aduc cteva milioane de euro n economia municipiului. Municipiul trebuie prin urmare sa protejeze aceasta baza financiara i sa asigure viabilitatea sa pe termen lung. Zonele de servicii secundare a) Zona Bran-Rasnov Realizarea unui centru de informatii turistice de zona. Cele 2 comunitati au fost grupate ntr-o zona de servicii prin urmare ambele necesita un CIT pentru distribuirea de informaii despre activitatile si serviciile din aceste doua comunitai. Locurile selectate trebuie sa fie centrale si accesibile traficului rutier care se desfaoara de-a lungul coridorului. Fiecare ar trebui sa aiba un mic magazin unde sa se vnda articolele locale meteugareti. b) Zona Fagaras Realizarea unui centru de informaii turistice de zona. Zona Fagaras deine toate atraciile i serviciile necesare pentru a fi o destinaie n cadrul Judetului precum i un punct important de popas pentru cei care calatoresc ntgre Brasov si Sibiu. Poate fi amplasat n centru (de exemplu n zona parcului oraului). Ar cuprinde informaii cuprinzatoare despre istoria Fortareei (model, fotografii, obiecte de arta) precum si prezentari video ale unor puncte de atracie turistica din zona, inclusiv Manastirea Sambata de Sus, vechea spalatorie, crescatorie de cai, vizitarea locului si drumeii pe trasee. Trebuie prezentate poze ale tuturor posibilitatilor de cazare din zona, precum i numerele de

telefon de contact. c) Zona Rupea Realizarea unui centru de informaii turistice de zona. Posibila restaurare a Citadelei Rupea precum i combinaia actuala de atracii i servicii din zona garanteaza necesitatea construirii unui CIT. CIT se va concentra pe istoria Citadelei i rolului acesteia n evoluia regiunii. Istoria sa, inclusiv schimbarile economice de dupa revoluie formeaza o poveste interesanta. CIT va trebui sa serveasca i ca Poarta pentru zona i sa promoveze posibilele opiuni de turism n regiune, cu vizite la Viscri, Racos, si alte sate din regiune. Att Fagaras ct i Rupea trebuie sa coopereze pentru asigurarea, de catre CIT-urile lor, a unei promovari i al unui turism reciproc ntre cele 2 comunitai, ca parte a unui circuit n triunghi care ncepe din Brasov. d) Zona Prejmer Comunitatea se dezvolta ca o zona de servicii o data cu deschiderea ctorva case de oaspei n centru oraului. Popularitatea n crestere a Bisericii saxone cu ziduri de fortificare (inclusiv destinaia sa ca monument UNESCO) ar trebui sa asigure un flux continuu de turiti n mod special n lunile de vara. Biserica atrage actualmente aproximativ 15.000 vizitatori anual. Nu exista taxa de intrare. Totui, calitatea acestor atracii arata ca s-ar putea rapid taxa 3 euro/persoana i crete la 5 euro n urmatorii 2 ani. Aceste fonduri nu-l vor descuraja pe turist (nici pe operatorii de turism) i vor furniza fonduri pentru ntreinere si program de interpretare. Planul principal al sitului centrului oraului. Situl unei coli primare abandonate, peste drum de biserica saxona a fost propus ca mic centru de servicii si conferina. Un investitor local s-a aratat interesat de promovarea acestui proiect. O astfel de realizare ar consolida poziia Prejmer ca Zona de Servicii Secundare. In timp ce conceptual Centrului de Conferine necesita o evaluare ulterioara, planul principal ar trebui sa identifice cu rapiditate i sa localizeze urmaoarele facilitai: 1 Restaurant cu servicii complete cu capacitatea de a servi grupuri mari de turisti 2 Magazin de articole metesugareti i unitati de productie asociate 3 Unitai de cazare la etajul doi 4 Spaii de interpretare si un teatru mic 5 Zona de parcare pentru autocare Presupunnd ca acest proiect este de succes situl poate deveni amplasamentul pentru un Centru de informare pentru zona Centrul de informatii turistice pentru zona Prejmer. Zona Prejmer este relativ necunoscuta prin comparaie cu alte zone de servicii si activitai din judet. Operatorii de turism au introdus biserica de patrimoniu n itinerariile lor (n mod special graie calitatii restaurarii i muzeului precum si a proximitaii cu Brasovul) iar turistul rareori se aventureaza n alte pari ale Coridorului Prejmer/Teliu/Vama Buzaului. Acest lucru nu este binevenit deoarece zona deine resurse peisagistice i tradiionale din abundena. Acestea precum i facilitatile Prejmerului vor fi demonstrate n CIT-ul propus. e) Zona de servicii Parcul National Piata Craiului (PNPC) Planificarea Ecotourismului, dezvoltarea produselor si pregatirea n marketing. PNPC are una dintre cele mai mari valori turistice i oportunitai de dezvoltare a produselor din Romnia. Mai mult dect att, se pare ca exista muli operatori n Judetul Brasov i n regiunea care ar dori sa exploateze potentialul sau. De asemenea, exista multe posibilitai de extindere a produselor de ecoturism astfel nct sa includa i alte zone de turism din jude, inclusiv zonele Predeal-Azuga, Poiana Brasov i Fagaras. Prin urmare sunt necesare ateliere formare care: 1 Sa identifice criteriile actuale de ecoturism, segmente din piaa internationala i activitati

preferate 2 Sa ofere ocazia participantilor (deinatori de afaceri locali) sa-i conceapa propriile pachete 3 Sa asigure structura si contactele necesare pentru a pregati o strategie de marketing pentru ecoturism Analiza si validarea Planului de management al parcului. Administraia parcului a pregatit un Plan de management totui rezidenii parcului nu cunosc coninutul acestuia. Planul de management cuprinde recomandari care pot asigura supravieuirea biodiveristatii si integritatii culturale a parcului. Totusi este esenial ca planul sa fie revizuit de rezideni i de cei din vecinatatea sa precum si de toate persoanele interesate de patrimonial natural si cultural al tarii. Programe de contientizare a publicului. Rezidenii PNPC i Zarneti nu cunosc prea bine valoarea economica si potentialul de dezvoltare a resurselor de turism ale PNPC. Prin urmare, nu exista o contientizare adecvata a nevoii de protecie a mediului natural si cultural. Este necesar un program de constientizare care sa arate beneficiile asigurate de parc (locuri de munca, venituri, impozite locale, pregatire etc). Model national pentru revitalizare economica. Posibilitatea de a crea un nou model de dezvoltare economica pentru Zarnesti i comunitatile din PNPC) este atractiva. Acest scenariu poate fi un exemplu clasic de repozitionare a zonei ca noua destinaie de turism international si ecoturism. Inchiderea unei fabrici de muniie a dus la pierderea a mii de locuri de munca. Multe dintre acestea ar putea apoi fi nlocuite prin crearea unui centru de servicii si activitati integrate (noua economie) n Zarnesti pentru a raspunde nevoilor a unui numar potential de 200.000 pana la 250.000 turiti pna n 2010. De fapt, cu puin efort i servicii disponibile parcul genereaza actualmente mai mult de 250 locuri de munca cu program integral si jumatate de norma. O strategie cuprinzatoare de revitalizare economica legata de protectia si dezvoltarea Parcului National poate duce la creterea numarului de 10 ori n urmatorii ani. In Fagaras s-au pierdut o serie de locuri de munca ca urmare a nchiderii uzinei chimice. Din nou, o abordare similara de dezvoltare economica integrata se poate baza pe o tema de patrimoniu cultural prin comparatie cu tema protectiei biodiversitatii pentru Zarnesti. Scopul ar fi acelai. Ar demonstra cum o comunitate care a trebuit sa dezvolte industriile traditionale poate fi revitalizata ca destinaie turistica pe baza unei combinaii de atracii de patrimoniu si naturale cum ar fi manastirile, comunitatile traditionale, artele si metesugurile etc. Zona serviciilor teriare a) Zarnesti i Moeciu Realizarea unui chioc de informaii turistice pentru zona (fara personal). Mixul de servicii i atracii, inclusiv parcul naional adiacent nu sunt imediat observabile atunci cnd vizitezi Zarnesti i Moeciu. Un CIT amplasat aproape de centrul orasului, n Zarnesti, ar pune n valoare casele de oaspei (fotografii, amplasament, contact), servicii de masa i posibilitati de campare, precum i nchiriere de echipamente. Eseniale vor fi atraciile oferite de Parcul National (de ex. traseele, flora, fauna). Este necesara o structura similara datorita numarului mare de case de oaspei din Moeciu. Consolidarea sectorului cazare. Exista mai mult de 20 de case de oaspei raspndite n ntreaga comunitate i mai mult de 75 n Moeciu. Turistul ajus aici nu cunoate prea bine calitatea si disponibilitatea acestor unitai. O prezentare speciala n cadrul Chiocului de informare turistica i n alte locuri din sat ar oferi turistului informatiile necesare pentru a ramne n comunitate. b) Vama Buzaului Extinderea sectorului de cazare. Vama Buzaului are potentialul de a fi un centru de agro turism pentru

Judet. De asemenea, poate deveni un centru recunoscut pentru produse organice de ferma care folosesc metode traditionale. Totui, n acest moment se pare ca exista o baza de cazare neadecvata pentru a atrage turitii si care nu ofera cazare pentru mai mult de o duzina de turiti pe serie. Satul precum i serviciile existente nu au prezena n Judet datorita lipsei de marketing. Deschiderea CIT-ului din Brasov poate sa joace un rol important pentru ncurajarea turitilor n zona. Consiliul local ar trebui sa pregateasca i sa realizeze un program de contientizare care sa informeze deinatorii de case de oaspei asupra acestor cerine. Se va pune accent pe acele case de oaspei care opereaza actualele ferme astfel nct activitaile de ferma sa fie integrate n program. Realizarea Pachetelor de turism de 2 pna la i zile, n asociere cu operatorii de case de oaspei interesai. Pentru a atinge potenialul sau de destinaie agro turistica este necesar sa se realizeze o serie de pachete turistice de mai multe zile n regiune. Aceste pachete ar include accesul la patrimonial comunitatii, agricultura, natura, resurse culturale si de peisaj din regiune. Ele trebuie realizate pentru a atrage operatorii de turism precum i pe turitii independeni carora li se prezinta aceste pachete la Centru de Informaii Turistice. Pachetele trebuie sa aiba o tematica astfel nct sa atraga pe cei interesai de bucataria traditionala, de drumeie si plimbari, de activitaile traditionale de ferma, metesugarit si texile etc. Realizarea unui chioc de informatii turistice de zona (fara personal), a unui magazin de prezentare a agriculturii i meteugurilor traditionale. Ester nevoie de o informare a turitilor din zona asupra diverselor resurse i practici agricole, a posibilitatilor de cazare disponibile precum i a acesului la traseele de drumeie din zona. In regiune continua sa se practice agricultura aa cum s-a practicat de secole. Produsele agricole sunt organice n majoritatea lor i prin urmare sunt de interes pentru piata occidentala. O combinaie de Chioc de informaii turistice, Prezentare a interpretativa a agriculturii si de mic magazin pentru vnzarea produselor locale de meteugarit, produsele lactate organice poate fi amplasata n apropiere de oficiul potal. Discuiile cu primarul arata ca aceasta unitate ar putea fi o prioritate pentru sat i din fericire ar avea acces la fondurile SAPARD graie sprijinului acordat agro turismului. Funcionarea caselor de oaspei si pregatire pentru marketing. O cazare adecvata i un marketing direcionat ar putea sa genereze venituri substaniale pentru comunitate. Operatorii de case de oaspei par a fi primul grup care poate profita de aceasta situaie. Totui, lipsa lor de experiena n domeniul afacerilor de cazare arata ca au nevoie de asistena pentru mbunatairea operaiunilor i marketingului unitatilor lor. Pregatirea ar oferi structura si informaiile tehnice de care au nevoie pentru lansarea unei afaceri de succes. c) Zona coridorului Jilbert-Viscri Prezentarea interpretativa a arhitecturii saxone de patrimoniu. Trebuie nfiinat un chioc care sa descrie patrimonial unic (arhitectura, agricultura, stil de viata) al saxonilor la Viscri i Jilbert, cel din urma beneficiind i de autostrada Fragaras - Rupea. Operaiuni de cazare pentru casele de oaspei si atelierul de marketing. Interesul crescnd pentru aceasta zona si n mod special pentru Viscri va necesita mai multe posibilitati de cazare, masa i servicii. Se poate realiza un atelier de lucru pentru valorificarea ofertei unice a acestei zone. Vezi Diagrama 2 pentru a cunoate conceptul general care sta la baza acestor servicii.

2.5.2. Zone destinate activitilor Zone de tipul unu destinate activitilor a) Municipiul Braov Elaborarea Ghidului pentru Dezvoltarea Turismului i Standarde de conservare a motenirii

arhitecturale. Principalele atracii ale Municipiului Braov sunt trsturile medievale create n mare parte de abundena cldirilor istorice i faadelor atractive. Cu toate acestea, n zona din jurul Pieei Sfatului, calitatea vizual este degradat ca urmare a exploziei de indicatoare i bannere comerciale, umbreluelor promoionale, posterurilor cu reduceri de pre i a altor trsturi contemporane care n general degradeaz o astfel de experien ntr-o zon cu o motenire excepional (chiar i dup standarde romneti). Dei actualele restaurri sunt excelente, impactul pozitiv este degradat de magazinele pentru un buget redus sau cele care ofer reduceri (de exemplu Cooper Jeans, etc.) i facilitile care nu respect imaginea. Dei este imposibil s dictezi tipurile de activiti comerciale, st n puterea autoritilor municipiului s pregteasc, s distribuie i s aplice ghidul planificrii i dezvoltrii. Ar trebui s fie angajai un arhitect i o persoan care s se ocupe de planificarea teritorial astfel nct s elaboreze ghidul care va fi apoi implementat n conformitate cu prevederile municipalitii. Elaborarea de pachete turistice cu activiti multiple si materiale informative Excursii n aer liber prin municipiu: Planul, pregtirea materialelor i promovarea excursiilor educaionale i de agrement la cldirile istorice, n parcuri, colegii, biserici i alte puncte de atracie. nchirierea de casete n mai multe limbi strine pentru fiecare excursie organizat. Crearea de panouri informative de-a lungul traseului. Weekend-uri lungi sau excursii sau pachete turistice de 4 zile: Municipalitatea ar putea fi destinaie pentru pachete extinse, dar scurte, cu vizitarea a dou-trei atracii ale Judeului Braov. Pachetele pot fi intitulate n funcie de: 1 Motenire: Fgra, Prejmer, Bran i Rupea (3-4 zile); 2 Natur: PNPC, ANP, Munii Fgra (3-4 zile); 3 Fotografie: Prejmer, Moeciu/ Sirnea, Poian (3 zile). Restaurarea Turnurilor (Bastioanelor) i a Zidurilor Cetii: De curnd au fost demarate, cu sprijinul finanatorilor internaionali, lucrrile de restaurare a diferitelor bastioane care nconjoar Municipiul Braov. Proiectul promite a fi unul dintre cele mai bune opiuni de a reabilita destinaia medieval care definete oraul. n plus, s-a propus ca meteugurile tradiionale care caracterizau fiecare bastion s fie reinstaurate. Acesta este exact tipul de program turistic care poate atrage o gam larg de segmente de pia. De exemplu, Bastionul estorilor sau cel al Fierarilor ofer o oportunitate excelent pentru reinstaurarea meteugurilor tradiionale, pentru revitalizarea cldirilor de patrimoniu, furniznd experiene de calitate i genernd vnzri prin comercializarea produselor meteugarilor. Vizitatorii ar putea de asemenea participa la fabricarea ctorva produse prin intermediul cursurilor cu o durat de o zi sau de o jumtate de zi. b) Coridorul Predeal-Azuga-Buteni Elaborarea unei strategii de turism montan durabil n zona. Succesul continuu (numr de vizitatori n cretere, mbuntirea gradului de ocupare) al acestei zone depinde de urmtorii factori: 1 Ptrunderea pe noi piee internaionale de schi, mai ales din Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia, etc. unde piaa vizitatorilor crete n continuare de la 3% la 5% pe an; 2 Creterea pieei de snowboard, mai ales din celelalte ri din Europa de est unde activitile continu s se extind (de ex. Bulgaria, Ungaria); 3 Crearea unei baze solide de vizitatori de var, obiectivul fiind acela ca pn n vara anului 2010, 40% din numrul total al vizitatorilor s fie vizitatori pe timp de vara; 4 Identificarea tuturor activitilor i facilitilor cerute pe pia care ar putea repoziiona coridorul ca staiune montan pe tot parcursul anului, inclusiv crri i trasee de ciclism, faciliti cu expoziii naturale, cabane la munte pentru crri de la o cabana la alta, aezminte montane i campinguri, etc. Cu toate acestea, pentru ca succesul s fie asigurat, este necesar o strategie sau un proiect care s ia n considerare toate aceste aspecte. Acest proiect ar trebui s cuprind i toate liniile directoare

necesare, precum i toate graniele zonelor astfel nct s se asigure protecia resurselor naturale i culturale ale regiunilor montane, inclusiv: 1 Conservarea surselor de ap i energie; 2 Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu; 3 Plan de management al deeurilor, tratarea apelor; 4 Metode de control asupra factorilor de eroziune; 5 Proceduri de management al pdurilor. O mai mare atenie ar trebui s fie acordat identificrii msurilor de protecie a resurselor din zona natural Bucegi i alte zone protejate. n cazul n care este naintat, propunerea de lege SuperSki ar trebui sa se concentreze pe aceasta abordare integrat de dezvoltare durabil a turismului n regiune i de protejare a resurselor. Planificarea i construirea de faciliti turistice montane pentru perioada de vara: Reea de crri: O serie de pliante i brouri cu amplasarea aproximativ a crrilor montane din zona Predeal. Aceste informaii trebuie s fie consolidate ntr-o reea complet de crri montane. Cabane montane (refugii): Cabanele situate n zona montan sunt din ce n ce mai populare printre vizitatorii care prefer s fac crri din caban n caban. Acestea sunt relativ ieftine i pot atrage vest-europenii pentru care propriile crri de munte sunt mult prea aglomerate. Planificarea i construirea unui centru al staiunii: Configuraia vii i tendina dezvoltrii istorice au fcut ca Predeal, Azuga i Buteni s aib o dezvoltare linear, ceea ce nu a lsat posibilitatea crerii unui centru al oraului sau a unei zone comerciale centrale ca cea din Braov sau din alte destinaii montane cum ar fi Whistler. Centrul staiunii poate fi amplasat n zona adiacent Centrului de Informare din Predeal, sau n alte locuri, cum ar fi la baza noilor prtii din Azuga. Locul ales trebuie s poat atrage vizitatori din toat regiunea. Centrul staiunii ar avea restaurante, magazine, echipament sportiv, locuri de nchiriat echipament sportiv, terase n aer liber, etc. Acesta poate deveni i locul principal pentru evenimente, festivaluri i spectacole. c) Zona destinat activitilor Poiana Braov Planificarea i construirea unui centru al staiunii: Un nou centru al staiunii care va furniza un nivel ridicat de activitate n zon. Dei amplasamentul final va fi identificat n propunerea de Plan Final al zonei, se pot identifica diferitele componente: i. Centru de informare pentru turiti Centrul staiunii este amplasamentul logic pentru Centrul de informare. Se presupune c amplasarea acestuia va oferi vizitatorilor acces la faciliti chiar de la sosirea n staiune. Centrul va organiza evenimente n zon pe toat durata anului. ii. Magazine Unul dintre elementele principale ale centrului staiunii va fi gama larg de magazine care s reflecte gama larg a vizitatorilor. Vor fi deschise de asemenea magazine care s comercializeze i s nchirieze echipament de agrement, echipament sportiv, produse de artizanat, etc. iii. Restaurante i cluburi de noapte Exist n momentul de fa o serie de restaurante i cluburi mprtiate prin ntreaga zon. Ar fi de preferat ca, n msura n care se poate, cteva dintre acestea i altele din aceast zon central s fie consolidate astfel nct s ofere animaia nocturn care lipsete acum. iv. Zon de agrement Aceasta poate cuprinde att un amfiteatru n aer liber, ct i un mic teatru pentru proiecii de

film, muzic, etc. v. Cazare Un centru al staiunii poate fi de asemenea o atracie pentru un mic investitor care i-ar putea dori s construiasc un hotel sau un han mai mic, mai intim. Acestea ar putea avea un specific propriu i s aib aproximativ 30-40 de camere. Construirea de faciliti turistice montane (alpine): Pentru a poziiona zona ca o destinaie de var (astfel nct numrul vizitatorilor s egaleze sau s depeasc numrul celor din iarn) trebuie s se ofere o gam larg de noi faciliti, printre care: 1 Ciclism i benzi pentru mountain bike; 2 Crri de munte pentru excursii pe cont propriu; 3 Reea de crri din caban n caban. Zone de tipul doi destinate activitilor a) Zona Bran-Moeciu-Rnov Reabilitarea atraciilor motenite: Att Castelul Bran, ct i Cetatea Rnov au un excepional potenial care nsa nu este exploatat din cauza lipsei tehnicilor de restaurare contemporane (i autentice) ale patrimoniului, datorit calitii sczute a materialelor de promovare i a numrului mic de ghizi. Castelul Bran: Ar trebui s se aleag o anume perioada istoric i s se fac restaurri innd cont de perioada respectiv. Aceasta ar presupune o reinventare completa a istoriei castelului. Ar trebui s se elaboreze un program de promovare care s cuprind: 1 Construirea unui kiosk la intrarea castelului; 2 Crearea i amplasarea de indicatoare n mai multe limbi strine prin tot castelul; 3 Elaborarea unei brouri de promovare (care s fie inclus n preul biletului). Cetatea Rnov: S-au ntreprins eforturi substaniale pentru a restaura aceasta fortreaa. Cu toate acestea, eforturile depuse sunt umbrite de magazinele cu suveniruri ieftine, obiecte care nu reflecta zona n care este amplasat fortreaa i alte elemente care au aprut la ntmplare. Facilitatea trebuie s fie evaluat de un muzeolog i trebuie elaborat un program de promovare care s cuprind i un panou la intrare i indicatoare n mai multe limbi strine prin toat cetatea. Moeciu de Sus: Aceasta este una dintre cele mai atractive regiuni pentru majoritatea plimbrilor ntr-un peisaj pastoral. Ar trebui marcate toate crrile i ar trebui elaborat o hart cu toate traseele. Ar trebui elaborate mai multe trasee cu sprijinul celor care dein pensiunile din cadrul comunitii. Moeciu, ca destinaie natural, ar putea ajuta la poziionarea zonei ca zon diferit de Bran. Traseele ar putea fi integrate celor din Parcul Naional, ceea ce ar contribui din nou la consolidarea imaginii de produs orientat ctre natur pentru acele pensiuni interesate n a comercializa pachete turistice complete. Atelier de lucru pe pachete turistice i marketing: n ciuda excelentelor atraciilor istorice, a gamei largi de spaii de cazare i a restaurantelor din zon, durata ederii este relativ scurt, de 2,5 zile. Accesul la o gam larg de pachete turistice interesante i incitante cu o edere lung vor avea un impact pozitiv asupra extinderii numrului de zile. Multe dintre aceste oferte ar putea fi oferite de operatorii locali. Atelierul de lucru va pune n discuie i activitile de marketing, mai ales cele de pe piaa romneasc. Construirea de faciliti adiionale: n cadrul atelierului de lucru care a fost organizat la Bran au fost identificate alte proiecte, cu toate acestea nu a fost analizat contextul acestora. Printre acestea se numra: 1 Terminarea construirii Capelei Reginei; 2 Construirea unui sistem de ap i canalizare; 3 Crearea unui serviciu de transport; 4 Deschiderea unei farmacii.

b) Zona Fgra Restaurarea complet a Cetii Fgra: Fortreaa este strategic amplasat n centrul oraului i ar trebui s fie considerat a fi principala atracie pentru vizitatorii comunitii i, pentru cteva ore, pentru cei care cltoresc ctre Sibiu. Ar trebui finalizate restaurarea tuturor seciunilor fortreei i elaborarea unui program de promovare. Acesta ar viza panouri informative amplasate la intrare care s prezinte evoluia cetii de-a lungul anilor. Extinderea hergheliei de la Smbta: coala de dresaj i herghelia sunt renumite la nivel internaional, renume care poate fi extins prin dezvoltarea i promovarea unor programe speciale. Principalele faciliti disponibile ofer o gam larg de programe. Principala cldire ar putea fi de asemenea restaurat astfel nct s poat oferi spaii de cazare, clase i spaii de prezentare. Identificarea potenialului altor atracii din zon: Exist numeroase alte faciliti n zon care contribuie la atractivitatea zonei Fgra. Printre acestea se numra vltoarea, mnstirea i crrile din zonele montane din apropiere. Sunt necesare cercetri suplimentare care s determine cum ar putea contribui acestea la transformare zonei ntr-o destinaie. c) Zona Rupea Restaurarea i refacerea infrastructurii Cetii de la Rupea: Deja a fost naintat autoritilor judeene un proiect prin care se solicit sprijin n valoare de 3 milioane de euro pentru activitile de restaurare. Se pare c proiectul a generat un rspuns pozitiv i este posibil ca activitile de restaurare s nceap n viitorul apropiat. Acest proiect este justificat, iar odat ce va fi finalizat, ar putea juca un rol important n dezvoltarea general a turismului din jude. Crearea unui rol semnificativ necesit o atracie important, iar fortreaa are toate atuurile pentru a fi o atracie n aceast zon a judeului. Restaurarea ar putea s mbunteasc accesul ctre cetate, i organizarea de parcri pentru maini i autobuze. Pachete turistice pentru zona Rupea: Rupea va fi punctul central pentru excursiile organizate n comunitile din mprejurimi, mai ales cele ctre Vicri. Cu toate acestea, la fel de atractivi sunt i vulcanii noroioi de la Homorod i coloanele de bazalt de la Raco. Aceste pachete trebuie s fie oferite de autoritile locale sau de sectorul privat. Construirea de pensiuni locale: Dei n zona de vest a comunitii exist un hotel, n Rupea se remarc momentan o lips a spaiilor de cazare. Motenirea arhitectural ofer multe oportuniti pentru construirea de pensiuni. Restaurarea cetii va crea oportuniti pentru crearea a cel puin 15 faciliti de cazare. Acestea nu vor obstacola dezvoltarea de faciliti de cazare n zonele rurale nconjurtoare cum ar fi Raco, Cata, Apata, etc. Sprijin pentru continua restaurare i refacere a infrastructurii de la Vicri: Continua restaurare a patrimoniului UNESCO de la Vicri va contribui la transformarea comunitii ntr-o destinaie din ce n ce mai popular la nivel internaional. Exist o serie de proiecte imediate de infrastructur care sunt necesare pentru a mbunti imaginea actual a i accesul ctre comunitate. Printre acestea: 1 Proiect de canalizare; 2 mbuntirea i ntreinerea cilor de acces pe drumuri; 3 Planificare i dezvoltarea pieei/ strzilor comunitii. Reabilitarea drumului va fi important i pentru locuitorii din zon i va demonstra acelora care nu neleg beneficiile economice directe importana pe care o deine turismul n cadrul comunitii. d) Zona de activiti Parcul Naional Piatra Craiului (PNPC) Parcul Naional are o baza de resurse adecvate care s l transforme ntr-una dintre atraciile principale ale judeului. Cu toate acestea, nc mai trebuie fcute multe astfel nct s se protejeze valorile

naturale i culturale ale parcului i s l transforme ntr-o destinaie. Elaborarea unui program complet de indicatoare: n parc sunt puine semne explicative i indicatoare. Dei vandalismul este o problem, exist materiale i tehnici de construcie care vor permite Administraiei Parcului s elaboreze un sistem de indicatoare complet. Un nceput bun pentru procesul de consolidare a prezenei parcului n regiune ar fi amplasarea de indicatoare impresionante la intrarea n parc. Aceast activitate ar fi urmat de: 1 Semne explicative pentru toate elementele cheie; 2 Indicatoare la toate interseciile; 3 Semne n funcie de trasee i pentru capetele de trasee. Standarde i linii directoare pentru dezvoltarea peisajului i arhitecturii: PNPC trece printr-un proces rapid de degradare a valorilor sale vizuale. Cea mai evident este explozia de case de vacan care n majoritatea cazurilor nu reflect motenirea arhitectural sau integritatea vizual a vilor Mgura i Petera. Parcul are nevoie urgent de o serie de linii directoare menite s controleze i s ghideze calitatea construciilor i s protejeze caracteristicile peisajului. Ar trebui s se pun accent pe aspecte precum ntreinerea punilor, folosirea materialelor tradiionale de construcie, monitorizarea vehiculelor i alte metode moderne. Aceste linii directoare ar trebui s ia n considerare aspectele ecologice prin construirea unui sistem adecvat de canalizare, de management al deeurilor, de conservare a surselor de apa i energie, eliminarea substanelor chimice toxice (plastic, pesticide, etc.). Sistem de hri i ghid al traseelor integrate: Exist o serie de documente i hri cu ajutorul crora se pot identifica aceste trasee prin parc. Cu toate acestea trebuie elaborat o hart complet care s cuprind informaii cu privire la diferitele trasee. Aceast hart i ghidul trebuie s cuprind: 1 Lungimea i durata traseelor; 2 Gradul de dificultate; 3 Aspecte cheie. Sistem de management al deeurilor: n parc nu exist momentan un sistem adecvat de management al deeurilor. Aceast problem trebuie s fie soluionata imediat deoarece volumul de deeuri ncepe s ating cote inacceptabile. Reea de crri complet i integrat: Exist numeroase crri prin parc i multe altele care ar putea fi dezvoltate astfel nct s fie dezvoltate valorile naturale i culturale ale zonei. Ar trebui creat o reea de crri montane care s ia n considerare diferite aspecte cum ar fi psrile, crri montane, crri din caban n caban, etc. Construirea unei fabrici de lactate pentru produsele locale care s cuprind i un centru de prezentare: nchiderea fabricii de lactate de la Braov a produs pierderi n veniturile ciobanilor din zona parcului. Cu toate acestea, se pare c un investitor i oficialitile judeene sunt interesai s construiasc att o fabric de lactate, ct i un centru turistic. Fabrica ar ntruni standardele UE cu privire la producia de produse lactate. Acestea poate fi un proiect important care s asigure conservarea stilului de via tradiional i prin care turitii s observe att procesul de producie a produselor lactate, ct i oieritul. Nu a fost nc identificat amplasamentul acestei fabrici, cu toate acestea mai multe opiuni pot att s sprijine comunitile deja existente, ct i s le aduc venituri adiionale. Zone de tipul trei destinate activitilor a) Zrneti Pensiuni + Curs de instruire pe marketing: Poziia strategic a oraului Zrneti, la intrarea n Parcul Naional, sugereaz faptul ca n cazul n care ar exista faciliti i o activitate de marketing adecvate, o afacere cu spaii de cazare ar putea fi foarte dinamic i profitabil. Proprietarii de pensiuni par a fi unul dintre primele poteniale grupuri de beneficiari de pe urma acestei situaii. Cu toate acestea, lipsa lor de experien n domeniu sugereaz faptul c au nevoie de asisten n mbuntirea

managementului i promovrii facilitilor. Atelier de lucru pe pachete turistice i marketing: Importana i valoarea economic a Parcului Naional rezid n potenialul su de a se transforma ntr-o destinaie turistic naional. Aceasta necesit acces la o gama larg de pachete de activiti. Aceste programe pot fi dezvoltate de profesioniti sau de proprietarii de pensiuni i de tour-operatori prin intermediul unui atelier de lucru. Oferta i promovarea itinerariilor speciale: Dei atelierele de lucru sunt eseniale pentru organizarea de excursii locale, muli operatori duc de obicei lipsa resurselor care s i ajute s dezvolte pachete turistice, mai ales pentru piaa internaional. Accesul la PNPC ofer o oportunitate unic n a crea o combinaie de pachete turistice tematice care s fie vndute direct tour-operatorilor i ageniilor din Europa de vest i America de Nord. Pachetele pot viza segmente de pia cum ar fi psri, exploatare de peteri, plante medicinale, protejarea zonelor montane i ecologice, observarea i studierea animalelor slbatice, precum i o serie ntreag de excursii de recreere, eco-turism sau educaionale. Birouri de nchiriere echipament: nvecinarea cu PNPC sugereaz nevoia vizitatorilor de a avea acces la o gam larg de echipamente sportive cum ar fi biciclete, echipament de camping, etc. Aceste activiti ar trebui s fie ncurajate de operatorii privai sau ar trebui s fie amplasate n noul centru de prezentare al parcului. Repararea principalelor ci de acces ctre PNPC: Ar trebui s fie reabilitate acele ci de acces care duc turitii ctre Parcul Naional i ctre noul CIT. b) Vama Buz ului Pachete agro-turistice: Practicile agricole agro-turistice care fac din Romnia o destinaie att de interesant, se regsesc n aceasta zon. Ar putea s fie posibil crearea de pachete turistice atractive care s poat fi vndute att ageniilor locale ct i celor strine. Printre temele abordate s-ar putea numra: tehnici agricole organice, conservarea produciei agricole, meniuri tradiionale i metode de pregtire a mncrurilor, etc. Indicatoare n comunitate + Dezvoltarea crrilor montane pentru crare/ ciclism: O activitate turistic mai intensa va presupune existena unui numr mai mare de crri montane pentru crri i ciclism. 2.5.3 Zone protejate Mediul natural i cultural al Judeului Braov a trecut n ultimele dou decenii printr-un proces acut de degradare. Acest proces distrugtor trebuie s fie oprit dac se dorete ca judeul s se transforme ntr-o destinaie turistic. Dei nu este realist s se ncerce soluionarea tuturor problemelor de mediu n urmtorii 5 10 ani, este posibil s se delimiteze anumite zone n care s se lanseze implementarea unor eforturi intense de protejare a calitii factorilor de mediu. n cadrul acestei strategii s-a ncercat identificare urmtoarelor zone: i) Parcul Naional Piatra Craiului (PNPC) 1 Elaborarea Ghidului de Dezvoltare ii) Centrul istoric al Municipiului Braov 2 Elaborarea Ghidului de Design Urban iii) Zona turistic montan Predeal-Azuga 3 Practici de management hotelier/ de restaurant care s respecte factorii de mediu i protejarea resurselor iv) Zona Vama Buzului 4 Protejarea practicilor agricole tradiionale (organice) v) Zona Rupea

5 Restaurarea Cetii Rupea 2.5.4 Legturi i coridoare Dei exist multe drumuri i coridoare turistice care ar trebui s fie reabilitate, costurile nu ar putea fi justificate momentan ca fiind cheltuieli eseniale pentru dezvoltarea turismului. Este evident c drumul european E60 care strbate coridorul Braov-Predeal-Bucureti nu are capacitatea necesar, cu toate acestea, reabilitarea sa ar presupune milioane de euro. n acelai mod exist multe drumuri degradate pe teritoriul judeului ale cror reparaii nu ar fi justificate n momentul de fa pentru sectorul turism. Coridorul turistic Rupea-Jilbert (Vicri)-Fgra: Aceast legtur dintre dou zone destinate activitilor/ serviciilor, Rupea i Fgra, este o component important a structurii generale a propunerii strategiei din turism. Aceast legtur definete un circuit, dar n acelai timp expune o zon atractiv a judeului inclusiv satul Vicri care face parte din patrimoniul UNESCO. Rmne s fie stabilite care sunt exact activitile de reabilitare, dar au fost identificate: 6 Poteniale activiti de asfaltare a drumurilor 7 Semne de circulaie 8 Kiosk-uri expoziionale 9 Zone pentru picnic-uri 10 Reabilitarea unei zone arhitecturale din satul Jilbert Vezi Diagrama 3 pentru o imagine clar a conceptului care st la baza activitilor menionate mai sus.

2.5.5 Proiecte la nivelul Judeului Braov Exist o serie de proiecte de pe urma crora ar putea beneficia toi actorii de pe teritoriul judeului, care s nu se adreseze n mod special unei anumite regiuni. Aceste proiecte sunt separate de cele care se adreseaz unei zone specifice. a) Organizare i structur regional

Angajarea unui Coordonator Turistic Regional interimar: Se remarc nevoia imediat e existenei unei persoane care s fie responsabil cu implementarea acestei strategii i cu coordonarea cerinelor imediate de implementare, inclusiv crearea unei Comisii Turistice a Judeului Braov. Cteva dintre responsabilitile acestei funcii ar fi: 1 coordonarea programelor pe termen scurt de cercetare a pieei 2 organizarea diferitelor ateliere de lucru propuse a fi organizate 3 furnizarea de asisten tehnic pe proiecte cum ar fi elaborarea de agende 4 asisten n crearea de parteneriate regionale 5 administrarea procesului de implementare a diferitelor activiti de marketing propuse 6 identificarea posibilelor surse de finanare Centrul de Informare pentru Turiti al Judeului Braov: Judeul Braov are nevoie de un centru de informare pentru turiti (CIT) care s poat distribui informaii despre ntreaga regiune. Cel mai bun amplasament ar fi Municipiul Braov care va juca de asemenea i rolul de Principal zon de prezentare sau Poart pentru serviciile i activitile oferite n regiune i n exteriorul regiunii. Actuala cldire a Consiliului care dateaz din secolul al XIV-lea din Piaa Sfatului, centrul administrativ i istoric al oraului, este o facilitatea excelent care a fost de curnd desemnat a gzdui Centrul de Informare pentru Turiti al Judeului Braov. Cu toate, aceasta cldirea are nevoie de un proces complet de redezvoltare i reabilitare astfel nct s ntruneasc cerina de a promova Destinaia Judeul Braov. n noua cldire ar trebui: 6 S se nlocuiasc actualul muzeu cu aparatur audio-video i ecrane de ultim generaie care s prezinte i s promoveze diferitele zone destinate activitilor i atraciile din ora i de pe teritoriul judeului; 7 S existe indicatoare i o prezentare a diferitelor CIT-uri satelit amplasate pe teritoriul judeului. Se poate instala cte o camer de luat vederi n fiecare comunitate n parte; 8 S se organizeze un birou unic de informare pentru toate spaiile de cazare i restaurantele din jude prin intermediul unui sistem de rezervare unic; 9 S se aloce un spaiu n cadrul CIT pentru promovarea atraciilor i serviciilor din Municipiul Braov, inclusiv faciliti de cazare, restaurant i magazine en-detail. Ecrane interactive ar putea prezenta imagini n direct din CIT al oraului; 10 S existe casa de bilete pentru tour-operatorii care vor s promoveze produsul turistic, mai ales pachetele turistice de 1-2 zile n regiune; 11 S existe mici magazine cu suveniruri care s comercializez materiale promoionale despre Judeul Braov (cri, casete, vederi, etc.) Elaborarea unui Sistem Integrat de Distribuire a Informaiilor Turistice despre jude (SIDIT): CIT Braov ar trebui s fie centrul unei reele judeene integrate de informaii turistice care s cuprind urmtoarele componente: 1 cele nou CIT-uri din Poiana Braov, Fgra, Prejmer, Rupea, Bran, Rnov, Zrneti, Moeciu i Vama Buzului. Pagina de internet ar trebui s fie n centrul unei reele complete de informare, comunicare i promovare care s grupeze, dar s nu se limiteze la urmtoarele componente: 1 2 3 4 1 2 3 4 Structuri fizice: Centrul de Informare pentru Turiti din cadrul Consiliului Judeean Centrele de Informare pentru Turiti n teritoriu (de ex. Fgra, Predeal) Centrul de Informare i Prezentare PNPC

Materiale promoionale Ghidul Turistic al Judeului Ghidul Turistic al Municipiului Braov Alte brouri i pliante din zon

1 Materiale pe suport electronic 2 Pagini de internet ale Judeului Braov, Municipiului Braov i pagini de internet locale 3 E-buletin 4 Baza de date Crearea unei Comisii Turistice a Judeului Braov (CTJB): Comisia Turistica a Judeului Braov va fi responsabil cu implementarea pe termen lung a strategiei i transformarea regiunii ntr-o destinaie turistic. Activitile comisiei vor presupune, dar nu se vor limita la: 1 identificarea i asigurarea surselor de finanare 2 sprijinirea crerii de aliane strategice i ncurajarea unui dialog susinut ntre sectorul public i cel privat 3 coordonarea activitilor de dezvoltare a turismului din jude cu acelea ale Autoritii Naionale din Turism i cu cele ale reprezentanilor regionali 4 administrarea tuturor activitilor de promovare i cercetare 5 elaborarea unui buget anual care s fie naintat autoritilor judeene 6 coordonarea tuturor activitilor turistice, inclusiv a evenimentelor speciale, excursiilor de familiarizare (FAM), expoziiilor, etc. 7 consolidarea bazei de membrii printre diferiii actori principali care reprezint sectorul turism n regiune Propunere de structura: Comisia ar trebui s aib urmtoarea structur: a) Personal administrativ. n urmtorii 3 ani urmeaz s fie angajai: 1 Director Executiv 2 Director de Marketing 3 Administrator de birou i contabil 4 Webmaster 5 Executiv i Consiliu de Administraie. Consiliul va fi mprit la rndul su n sector public i sector privat i va fi format din: 6 SECTORUL PUBLIC Autoritatea judeean (2 reprezentani) Autoritatea local Primarii din Predeal, Braov, Bran, Fgra Primarii a 3 sate Camera de Comer i Industrie (1) Agenia Regional a ANAT (1) PNPC (1) 7 SECTORUL PRIVAT 8 ANAT (1) 9 ANTREC(1) 10 Tour-operatori (2) 11 Agenii de turism (1) 12 Sectorul spaiilor de cazare (2) 13 Ghizi (1) 14 Art i meteuguri (1) 15 Atracii (1) 16 Evenimente speciale (1) c) Membrii. Toate persoanele, asociaiile i companiile care doresc s devin membri. b) ntlnirea sectorului public/ privat din cadrul strategiei Odat ce a fost aprobat Strategia, ar fi bine s se organizeze o ntlnire de 2 zile cu liderii sectorului public i ai celui privat. ntlnirea se va concentra pe mbuntirea relaiilor dintre cele 2 sectoare i pe consolidarea abilitii lor de a lucra mpreuna la implementarea planului. c) Activiti de promovare a judeului

Elaborarea unei Strategii pe 5 ani de Promovare a Destinaiei: Pentru a se ajunge la ndeplinirea previziunilor din cadrul strategiei i la transformarea judeului n Destinaie turistic, este necesar elaborarea unui plan complet de promovare n cadrul cruia s se identifice cele mai eficace mecanisme care s promoveze judeul ca destinaie naional i internaional. Planul ar trebui s cuprind urmtoarele componente: 1 Scopuri i obiective de marketing 2 Abordare de marketing 3 Marca destinaiei i declaraie cu privire la obiectiv 4 Mecanisme de marketing o Publicitate Pagina de internat i activiti de pe internet Brouri Agende Materiale publicitare o Vnzri i promoii Dezvoltarea unei baze de date i CRM Campanii de trimitere de scrisori directe i e-mail-uri Expoziii cu vnzare, expoziie a destinaiei i excursii de familiarizare Kiosk-uri i stand Organizatori de grupuri de vizitatori Elaborarea i distribuirea unui DVD o PR Buletin informativ Conferine i seminarii Centru de resurse o Cercetare de marketing o Buget de marketing o Metode de evaluare Elaborarea unei pagini de internet i a unei baze de date a Judeului Braov: Pagina de internet a Judeului Braov ar trebui s fie elementul central al tuturor activitilor de promovare. Aceasta va fi promovat printr-o strategie care s trimit ctre pagina de internet. O component integranta a paginii de internet va fi un tip de tehnologie capabil s solicite informaii de la vizitatorii paginii de internet prin intermediul concursurilor i promoiilor. Pagina de internet va fi structurata n jurul diferitelor zone destinate activitilor i serviciilor i va prezenta cteva din urmtoarele informaii: A) Furnizori regionali de servicii 1 Spaii de cazare 2 Restaurante 3 Tour-operatori 4 Transport (main, taxi, etc.) 5 Facilitile i activitile parcului 6 Magazine en-detail i de suveniruri B) Activiti 1 Atracii i evenimente speciale 2 Pachete turistice (cu hri i itinerarii detaliate) 3 Programe educaionale i de interpretare C) Reduceri speciale i oportuniti D) Amplasarea tuturor CIT Ghid Turistic Naional i Calendar de evenimente la nivel naional: Actuala combinaie de materiale de promovare necoordonate vor fi consolidate ntr-un singur Ghid al Destinaiei Turistice Braov. Acesta va cuprinde, dar nu se va limita la: 2 CUPRINS: 3 Resurse naturale i culturale 4 Elemente specifice

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Istorie i motenire Stilul de via tradiional SERVICII DE INFORMARE Spaii de cazare, restaurante, transport Tour-operatori, agenii de turism, etc. Centre de Informare pentru Turiti Hri i date de contact importante ACTIVITI TURISTICE Excursii i excursii de o zi Programe educaionale i de interpretare Crri i peisaje Calendar al evenimentelor speciale (evenimente anuale)

Participare la trguri: Odat ce a fost creat noul produs turistic i odat ce eforturile de marketing sunt sprijinite de o pagina de internet complet, va fi necesar s se identifice cel puin 4 trguri de turism pe an. Alegerea ar trebui sa fie realizat n colaborare cu Autoritatea Naional din Turism (A.N.T.) dar alegerea va fi fcut dintre urmtoarele trguri: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ITB Internationale Tourismus Boerse, Berlin, Martie CBR Munhen, Februarie BIT (Borsa Internazionale del Turismo) Milan, Italia, Februarie International Holiday Show in Bruxelles, Februarie Reisen Hamburg, Germania, Februarie Antwerp Travel Show, Antwerp, Belgia, Ianuarie FITUR Madrid, Ianuarie International MATKA Travel Fair, Helsinki, Finlanda, Ianuarie CMT Stuttgart, Stuttgart, Germania, Ianuarie Ferien-Messe Wien, Viena, Austria Ianuarie World Travel Market, Londra, Anglia, Noiembrie Top Resa Deauville, Franta, Septembrie

Excursii de familiarizare (1 naional, 3 internaionale): Excursiile de familiarizare rmn una dintre cele mai de succes mecanisme de marketing, dup anul 2006 vor fi planificate cel puin 4/ an. Tour-operatorii vor fi alei n colaborare cu ageniile locale, Autoritatea Naional din Turism (A.N.T.) i CTJB. Asisten pentru Tour-operatorii Inbound: Tour-operatorii inbound rmn unul dintre cele mai importante elemente n atragerea de noi clieni ctre o destinaie. In Braov exist 8 sau 9 operatori, dar majoritatea vizeaz grupurile mari, puini dintre ei ofer produse pentru piee specifice. Tour-operatorii care ofer pachete pe eco-turism, excursii de recreere i educaionale ar trebui s primeasc asisten n urmtoarele domenii: 1 Cercetare de pia i plan de afaceri; 2 Dezvoltare produs; 3 Creare pagin de internet i baz de date; 4 Planificare de pia. Asisten Internet/Pagin de internet: n ciuda necesitii actuale de a avea o prezen activ pe Internet, majoritatea operatorilor, mai ales proprietarii pensiunilor si proprietarii micilor hoteluri, nu au nici mcar o adresa de e-mail, dar mite o pagin de internet. Dac se vrea ca o afacere s fie competitiv, ea trebuie s fie accesibil pe internet, mai ales dac se vizeaz prezena pe viitoarele pagini de internet ale judeului. Ar trebui s se organizeze un program de asisten care s furnizeze asistena tehnic necesar pentru ca pn n anul 2006 cel puin 80% din industrie s fie accesibil prin internet. d) Dezvoltarea de produse turistice Dezvoltarea de pachete turistice (itinerarii): Lipsa semnificativ de produse turistice poate fi acoperit

printr-un efort susinut de a construi o gam larg de itinerarii care s fie oferite pieei. Pot fi propuse urmtoarele produse: 1 Experiene turistice rurale (4 pachete, 3 pn la 7 zile) 2 Excursii de patrimoniu (3 pachete, 5 pn la 12 zile) 3 Eco-turism (4 pachete, 5 pn la 14 zile) 4 Ecologia n Carpai (2 pachete, 5 pn la 7 zile) 5 Pasari (3 pachete, 4 pn la 6 zile) 6 Ciclism pe drum de ar (2 pachete, 5 pn la 12 zile) 7 Mountain-bike (2 pachete, 5 pn la 10 zile) 8 Photo Safari (2 pachete, 5 pn la 7 zile) 9 Agro-turism (3 pachete, 3 pn la 7 zile) Procesul de dezvoltare a pachetelor turistice va presupune implementarea urmtorilor pai: 1 Evaluarea segmentului de marketing 2 Analiza resurselor 3 Elaborarea de standarde durabile n turism 4 Planificarea unui circuit preliminar 5 Confirmarea furnizorilor 6 Preuri afiate pe internet 7 Testarea produsului 8 Asisten furnizorilor i eventual cursuri de instruire 9 Elaborarea materialelor de marketing Centru de educaie i promovare a Munilor Carpai: Experienele turistice montane din Carpai vor fi o component major n promovarea judeului. Bogata biodiversitate, caracterul rural i valorile culturale fac ca zona montan s fie o component esenial a experienei turistice din Braov. Prin urmare, o important expoziie de prezentare este o componenta important a produsului general al judeului. Spaiul va fi distractiv i educaional i va cuprinde urmtoarele zone: 1 Zona de primire i orientare 2 Prezentri grafice i interactive 3 Sala de proiecie i echipament audio-video 4 Camere web pentru a observa animalele slbatice 5 Biblioteca 6 Un mic laborator 7 Crri locale si indicatoare O echip de lucru a proiectului va fi responsabil cu amplasarea i dezvoltarea spaiului, procesul presupunnd urmtorii pai: 1 Identificarea i alegerea unor posibile spaii 2 Studiu de fezabilitate 3 Design durabil din punct de vedere arhitectural 4 Planuri de construcie i specificaii 5 Program de prezentare 6 Structur de management i program de instruire a personalului 7 Planuri de marketing c) Ateliere de instruire Transformarea Judeului Braov ntr-o destinaie turistic va presupune organizarea mai multor ateliere cu instruire intensiva astfel nct comerul cu turism s fie competitiv. Ar trebui acordat o mai mare atenie urmtoarelor subiecte: dezvoltarea produsului turistic, marketing i e-marketing, cursuri de instruire pentru ghizi i interprei. Aceste ateliere de instruire organizate la nivel de jude vor completa acele ateliere de lucru propuse a fi organizate la nivel de zona. Atelier de lucru - Train-the-Trainers pe Dezvoltarea Produsului Turistic: Planificarea, dezvoltarea i promovarea produsului turistic este o activitate n continu extindere pe teritoriul ntregului jude i necesit instruirea de specialiti n dezvoltarea produsului. Atelierul de lucru Train-the-Trainers va fi

organizat pentru aproximativ 30 de persoane. Odat ce vor primi certificatele, noii lectori vor putea s organizeze cursuri de instruire de mai multe ori pe an la nivel de sat. Potenialii lectori vor fi alei dintre reprezentanii sectorului public i ai celui privat. Programul va cuprinde urmtoarele etape: 1 Design i dezvoltare de program 2 Elaborarea materialelor de curs i a manualului de lucru pentru lectori 3 Selecia participanilor 4 Organizarea cursului 5 Evaluarea participanilor 6 Certificarea 7 Monitorizare i asistent tehnic continu Atelier de lucru pe marketing i e-marketing: Lipsa de profesioniti n marketing este unul dintre cele mai semnificative obstacole care ngrdete dezvoltarea industriei turistice din Judeul Braov. Muli operatori nu cunosc mecanismele pe care le au la dispoziie pentru a-i poziiona produsul (i zona) pe pieele naionale i internaionale. Se propune ca n fiecare an s se organizeze ateliere de lucru de cte 3 zile fiecare pe teme de marketing. Atelierele de lucru vor pune n discuie caracteristicile i tendinele pieei, precum i diferitele mecanisme i tehnologii de marketing contemporane pe care micii operatori le au la dispoziie. Se va pune accentul pe tehnicile i tehnologiile de e-marketing. Atelier de instruire pentru ghizi: Judeul duce lips de ghizi certificai i instruii. Pentru a putea atrage interesul operatorilor strini este esenial existena ghizilor certificai. Prin urmare se va organiza un program de instruire complet care s acopere toate aspectele cu privire la ghizi, att pentru nceptori, ct i pentru ghizii cu experien. Se propun urmtoarele programe: - Program pentru nceptori (30 zile) - Program pentru nivel mediu (20 zile) - Program pentru avansai (cei cu experien) (20 zile) Atelier de instruire pentru ghizi interprei: Exist mai multe domenii specifice care necesit cursuri de instruire de specialitate. Printre temele preferate care corespund oportunitilor de la nivel judeean se numra: 1 Ecologie i biodiversitate n Carpai 2 Istoria Transilvaniei 3 Arhitectura i motenire saxona Atelier de lucru pe spaii de cazare i marketing: Se propune organizarea la nivel local a ctorva ateliere de lucru pe spaii de cazare. n marea majoritate atelierele de lucru vor pune n discuie cerinele specifice zonei (de ex. pensiunile din Bran, hoteluri n Predeal-Azuga). Cu toate acestea, se remarc necesitatea unui atelier de lucru mai generic care s pun n discuie o serie de activiti n domeniul spaiilor de cazare, ncepnd cu Municipiul Braov i pn n Poiana Braov. Programul poate s cuprind teme precum: 1 Ospitalitatea i serviciile oferite oaspeilor 2 Contabilitate, bugetare i analiza fluxului de numerar 3 Practici de achiziionare 4 Siguran i securitate 5 Asigurri 6 Marketing Dezvoltare i promovare a meteugurilor, artei i mncrurilor locale: S-a remarcat o uoar pierdere a integritii calitii meteugurilor tradiionale la care au acces turitii. Proliferarea kitsch-ului nu sprijin un turism de o calitatea superioar n regiune. De fapt este greu s gseti produse de calitate n afara Braovului. n Bran, mare parte din suvenirurile disponibile sunt produse importate i pn i principalele atracii de patrimoniu au puine produse care s intereseze cltorii.

O revizuire complet a meteugarilor i productorilor ar identifica produsele disponibile. O campanie de marketing care s cuprind vnzri speciale pe paginile de internet propuse ar reabilita acest segment al industriei. Campanie de contientizare n turism : Procesul de dezvoltare a turismului ar trebui s fie implementat n paralel cu o campanie de contientizare la nivel judeean. Prezentrile susinute de liderii din turism ar trebui s pun n discuie beneficiile sociale i economice ale turismului, rolul su n sprijinirea altor sectoare i impactul pe termen lung pe care l va avea asupra judeului. 2.6. Implementare sau Plan de aciune Nici o strategie nu e btut n cuie. Strategia ar trebui s fie privit ca un document viu care va trebui s fie modificat n funcie de condiii. Sectorul va observa care sunt activitile care se mic mai repede, care sunt activitile care au impact i care sunt cele care nu au impact prin reviziile anuale ale procesului de implementare a strategiilor. Este posibil s fie necesar s se fac ajustri pe parcurs. Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabil a Turismului n Judeul Braov poate s dureze i pn la 10 ani (2005 - 2015). Aceasta va oferi sectoarelor public si privat posibilitatea de a mobiliza fonduri i finanri, i va permite industriei s se adapteze noilor condiii de pia, conform prevederilor strategiei. Un element mai important dect durata perioadei de implementare este secvena evenimentelor care duc la realizarea obiectivelor planului. Orizontul de timp a fost calculat ca s rspund mai multor factori cruciali pe termen mediu si lung, printre care: 1 Necesitatea imediat a Consiliului Judeean Braov de a rspunde cerinelor Uniunii Europene; 2 Necesitatea de a elabora un plan care s ajute judeul i sectorul n a atrage investiii private i publice i asisten din partea finanatorilor; 3 Urgenta necesitate de a crete numrul de turiti prin extinderea segmentelor de pia i prin ptrunderea pe noi segmente de pia naionale i internaionale; 4 Necesitatea de a stabili i de a implementa msuri de protecie i de reabilitare a mediului nconjurtor nainte ca procesul de degradare s reduc valoarea resurselor naturale i culturale 5 Contientizarea faptului c acele proiecte care presupun o valoare de capital mare vor asigura civa ani buni de investiii sigure Planul de implementare ar trebui s cuprind urmtoarele elemente pentru fiecare activitate sau set de activiti: a) Titlul activitii/ setului de activiti b) Locul i poziia, aa cum sunt ele definite n conceptul de dezvoltare c) Date iniiale i completare de informaii: date de referin pentru monitorizarea progresului d) Persoane responsabile (lider, membrii echipei i surse de finanare) e) Costuri aproximative (n funcie de standardele industriei) Seciunea urmtoare prezint un posibil set de activiti i recomandri att pentru comunitate sau zon, ct i pentru jude. Acest tabel va permite fiecrui ora n parte sau fiecrei autoriti judeene s extrag recomandrile care corespund regiunii din jurisdicie.

Denumirea zonei

Activitate necesar

Cost n Euro

Incepu Sfrit Responsabili/ t LL/AA Finanare LL/AA Se va determ.

Municipiul Braov Centru de Informare pentru - Design Turiti - Construire Indicatoare + Ghid de arhitectur Excursii n aer liber Excursii n zon pe timp de zi - Design - Model - Fond de sprijin - Design + Test - Promovare - Design + Test - Promovare 30.000 550.000 10.000 20.000 30.000 5.000 4.000 6.000 4.000 3.000 10.000 4.000 40.000 10.000 8.000 10.000 40.000 15.000 Se va determ. 799.000 10/05 05/06 01/06 02/06 01/07 05/07

10/05 10/05 12/05

05/06 06/06 04/06

Curs de instruire pe - Design management hotelier care - Organizare s respecte factorii de - Asisten mediul Pagin de internet i baz - Design de date a municipiului - Elaborarea bazei de date - Lansare Ghidul municipiului - Design - Tiprire - Distribuire

10/05

04/06

Proces continuu de restaurare a fortificaiilor i bastioanelor TOTAL Municipiul Braov Coridorul PredealAzuga-Buteni Strategie de turism montan Plan de management al resurselor naturale Atelier de lucru pe tema Planificarea produsului turistic montan - Pregtire - Aprobare - Pregtire - Aprobare - Design - Organizare - Asistenta

70.000 10.000 60.000 8.000 5.000 10.000 6.000 12.000 45.000 120.000 10.000

05/06 05/06 05/06

12/06 06/07 08/06

Dezvoltarea unei reele de - Planificare crri prin munte - Actualizare - Construire - Promovare

05/06

09/07

Dezvoltarea centrului oraului

- Selectare obiectiv - Planificare - Construire - Deschidere - Design - Construire - Format - Tiprire - Distribuire

6.000 45.000 2,0 M 10.000 30.000 600.000 2.000 5.000 2.000 30.000 6.000 4.000 3.000 10.000 4.000 8.000 11.000 3.000 3.130 M

06/07

09/09

Cmin pentru tineri Calendar de evenimente

06/08 11/05

08/09 01/06

Pagin de internet i baza - Design de date a zonei montane - Elaborarea bazei de date - Lansare Curs de instruire pe - Design management hotelier care - Organizare s respecte factorii de - Asisten mediu Manual de practici Conservarea surselor de apa TOTAL Coridorul Predeal- Azuga-Buteni Prejmer Area Zona Prejmer Elaborarea planului zonei istorice i a studiului de fezabilitate Construirea unui Centru - Design de Informare pentru Turiti - Construire Restaurarea i construirea unui Centru Istoric Pregtirea i promovarea - Design unui tur n zona Prejmer - Marketing Vama Buzului TOTAL Zona Prejmer Zona Bran-Moeciu-Rnov Centru de Informare pentru - Planificare Turiti - Construire Bran - Deschidere Centru de Informare pentru - Planificare Turiti - Construire Rnov - Deschidere Consolidarea Castelului Bran i Program cu ghid - Planificare - Construire - Deschidere - Design - Tiprire - Distribuire

02/06

09/06

07/06

09/06

60.000

06/06

10/06

15.000 200.000 Se va determ. 10.000 12.000 297.000

06/07 01/08 03/06

12/07 12/08 04/06

30.000 300.000 6.000 20.000 200.000 3.000 12.000 200.000 40.000

08/06

08/07

02/07

05/08

11/07

04/09

Consolidarea Cetii Rnov i Program cu ghid Oferta de excursii n zona i atelier de lucru pe marketing Calendarul evenimentelor din zona Finalizarea construirii Capelei Reginei Construirea sistemului de ap i canalizare

- Planificare - Construire - Deschidere - Design - Organizare - Asisten - Promovare - Design - Tiprire - Distribuire - Construire - Expertiz inginerie - Construire

6.000 100.000 12.000 4.000 20.000 6.000 4.000 1.000 4.000 1.000 Se va determ. 35.000 750.000 60.000 2.000 Se va determ. Se va determ. 7.000 2.516 M

02/09

02/10

09/06

12/06

01/06

05/06

05/07 12/07

02/08 12/09

Serviciu local de transport - Achiziionare n comun microbuz Farmacie - Amplasament - Construire - Construirea traseelor - Indicatoare

03/06 05/06 02/07

mbuntirea reelei de crri din zona Moeciu TOTAL Zona Bran-Moeciu-Rnov Zona Fgra Centrul de Informare pentru Turiti Fgra Reabilitarea pdurii i Kiosk Informativ

02/06

03/06

- Planificare - Construire - Deschidere - Planificare - Construire - Program de prezentare - Deschidere - Planificare - Pachete - Promovare

30.000 400.000 6.000 15.000 200.000 5.000 3.000 6.000 50.000 3.000 20.000 250.000 5.000 12.000 40.000 100.000 5.000 1.150 M

05/07

02/08

05/07

05/08

Pachete turistice n zon

05/06

04/07

Conversia colii de dresaj - Planificare (Smbta) - Construire - Deschidere Reea de crri montane - Planificare - Reabilitare - Construire - Promovare

05/07

02/09

05/06

02/07

TOTAL Zona Fgra

Zona Rupea

Centru de Informare i Prezentare pentru Turiti Rupea Restaurarea Cetii Rupea

- Planificare - Construire - Deschidere - Promovare - Planificare - Construire - Deschidere - Promovare - Planificare - Pachete - Promovare - Design - Organizare - Asistenta - Planificare - Pachete - Promovare

22.000 300.000 5.000 8.000 60.000 3.0 M 15.000 25.000 6.000 15.000 10.000 9.000 20.000 12.000 5.000 10.000 8.000 3.530 M

06/07

02/08

05/07

02/10

Pachete turistice n zon

05/06

02/07

Atelier de lucru panificare i managementul pensiunilor Dezvoltarea pensiunilor locale TOTAL Zona Rupea Coridorul turistic Vicri-Jilbet Proiect de canalizare Vicri Reabilitarea drumului de acces la Vicri Dezvoltarea pieei/ strzilor comunitii din Vicri Dezvoltarea coridorului turistic Rupea- JibertFgra

02/07

05/07

11/06

06/08

- Evaluare - Planificare - Construire - Ingineri - Construire - Planificare - Construire - Planificare + inginerie - Reabilitare drum - Indicatoare - Kiosk-uri informare - Planificare si Design - Construire

5.000 15.000 150.000 10.000 80.000 15.000 250.000 50.000 30.000 400.000 80.000 75.000 45.000 300.000 3.000 15.000 10.000 1.533 M

05/06

10/07

08/06 08/06

10/06 10/07

05/07

06/08

Expoziie de prezentare a motenirii saxone

08/07

06/08

Atelier pe management de - Design pensiuni - Organizare - Asisten TOTAL Coridorul turistic Vicri-Jilbet

10/07

11/07

Zona Vama Buz ului

Centrul de Informare pentru Turiti i Expoziie Agricol Atelier de lucru planificare i managementul pensiunilor Pachete agro-turism

- Planificare - Construire - Deschidere - Promovare - Design - Organizare - Asisten - Planificare - Pachete - Promovare - Planificare - Hart crri + reabilitare - Indicatoare

55.000 350.000 10.000 18.000 8.000 20.000 10.000 11.000 20.000 10.000 8.000 90.000 25.000 320.000

06/07

11/08

09/07

11/07

04/06

04/07

Indicatoare n comunitate + dezvoltarea crrilor de crat/ ciclism TOTAL Zona Vama Buz ului Zona Poiana Braov Planul zonei montane i Plan urban

04/07

10/08

- Elaborarea planului - Aprobare

60.000 10.000 11.000 100.000 5.000 90.000 Se va determ. 15.000 291.000

04/07

12/07

Dezvoltarea sistemului de - Planificare crri - Construire - Deschidere Planul i studiul de fezabilitate al centrului oraului TOTAL Zona Poiana Braov Zona Zrneti Centru de Informare pentru - Planificare Turiti i Expoziie a - Construire Parcului Naional - Deschidere - Promovare Atelier de lucru managementul si promovarea pensiunilor Atelier de lucru pachete turistice i marketing - Design - Organizare - Asisten - Design - Organizare - Testarea produsului - Planificare - Testare - Promovare - Planificare - Construire - Deschidere

04/07

06/08

04/08

06/10

35.000 350.000 10.000 10.000 9.000 20.000 12.000 3.000 10.000 4.000 18.000 5.000 5.000

04/07

11/08

11/06

02/07

11/05

03/06

Dezvoltarea de pachete turistice

05/06

02/07

nchiriere echipament (biciclete, etc.) Alegerea activitilor de reabilitare a strzilor TOTAL Zona Zrneti

- Instalare + cadru - Ingineri - Construire

20.000 20.000 Se va determ. 772.000

03/06 03/08

05/06 05/09

Parcul Naional Piatra Craiului Dezvoltare + Ghid Arhitectura - Planificare - Aprobare + Contientizare 40.000 10.000 30.000 Se va determ. 15.000 80.000 200.000 9.000 5.000 12.000 100.000 Se va determ. 06/06 09/10 07/06 03/07

Sistem de Management al - Planificare deeurilor - Construire Hart i ghid complet al traseelor - Planificare - Reabilitare - Construire - Identificare - Promovare - Design - Construire - Drumuri - Protecie - Pduri - Cmpii

03/06

10/06

05/06

09/07

Proiect de semne explicative i indicatoare Implementarea actualului Plan de management al parcului

Programe de - Planificare contientizare a populaiei - Materiale - Organizare Construirea fabricii de lactate i a centrului de prezentare Atelier de lucru -Dezvoltarea produsului eco-turism TOTAL Parcul Naional Piatra Craiului Judeul Braov - Planuri - Construire - Costuri start-up - Planificare - Materiale - Organizare - Asisten

7.000 20.000 50.000 18.000 300.000 50.000 12.000 20.000 20.000 25.000 818.000

03/06

08/06

05/06

08/07

08/06

10/06

Crearea Comisiei pe Turism a judeului Braov

ntlnirea sectorului public/privat Angajarea unui Coordonator Regional Interimar

- Atelier de lucru - Executivul - Membrii - Administraia - Cursuri de instruire

12.000 12.000 20.000 20.000 25.000 20.000 20.000

01/06

10/06

11/06 10/05

12/06 12/07

- Birou - Cltorii - Salariu

Se va determ. 50.000 750.000 20.000 60.000 20.000

Centru de Informare pentru - Design Turiti - Creare Dezvoltarea i promovarea meteugurilor i artei locale Activiti de Marketing Strategia de Marketing pe - Studiu de pia 5 ani a Judeului Braov - Preconizare vizitatori - Plan strategic Pagin de internet + baz - Design de date a Judeului - Creare baza de Braov date - Management - e-buletin Sistem de distribuire a informaiilor turistice din Braov - Design - Implementare - Inventariere i evaluare - Asisten tehnic - Promovare

01/06

01/07

18.000 3.000 20.000 32.000 12.000 20.000 5.000 34.000 50.000 18.000 60.000 7.000 12.000 10.000/ targ 6.000 12.000 10.000 per tour 6.000 30.000 50.000

12/06

06/07

03/06

12/06

02/06

05/06

Ghidul Turistic al Judeului - Design i plan - Tiprire - Distribuire Participare la trguri (4/an) - Planificare - Participare - Monitorizare Excursii de familiarizare (4/an) - Organizare - Planificare excursii - Monitorizare Asisten tour-operatori inbound - Asisten pentru start-up - Marketing

11/05

05/06

01/06

006/10

01/06

06/10

10/05

12/07

Asisten internet/ pagin de internat

- Evaluare - Fond internet - Format pagin de internet - Planificare - Organizare - Evaluare - Inventar resurse - Evaluarea pieelor - Design pachete turistice - Planificare excursii - Marketing pe grup int 30.000

10/05

06/07

Campanie judeean de contientizare n turism Dezvoltare produs Pachete judeene (25 excursii) - Rurale (4) - Motenire (3) - Eco-turism (4) - Ecologie n Carpai (2) - Psri (3) - Ciclism rural (2) - Mountain bike (2) - Photo Safari (2) - Ago-turism (3) Centru de Educaie i Promovare a Munilor Carpai

03/07

06/07

20.000 10.000 50.000 20.000 15.000

12/05

08/06

- Amplasare - Studiu de fezabilitate - Design - Construire - Design - Organizare - Excursie de recunoatere - Asisten - Design - Organizare - Asisten - Design general - Organizare

5.000 35.000 85.000 1.2 M 10.000 28.000 3.000 5.000 5.000 6.000 2.000 16.000 20.000

06/06

04/08

Atelier de instruire Dezvoltarea produselor turistice + Marketing Train-the-trainers (12- zile) Strategii de e-marketing (3 zile) Program de instruire pentru ghizi - nceptori (30 zile) - Nivel intermediar (20 zile) - Avansai (20 zile) Specialist - Ecologia n Carpai - Istoria Transilvaniei - Motenire i arhitectura saxona 10/05 05/06

07/06

11/06

08/06

05/07

- Organizare 14.000 - Organizare - Certificare - Design general - Organizare - Organizare 6.000 - Organizare 6.000 - Certificare 3.000 20.000 5.000 4.000 6.000 09/06 06/07

Cazare + Marketing (3 zile) TOTAL Judeul Braov TOTAL GENERAL

- Design - Organizare - Asisten

5.000 6.000 2.000 2.546 M 19.143 Milioane

07/06

11/06

2.7. Urmtorii pai Este perioada perfecta pentru a implementa mai multe iniiative care s transforme Judeul Braov ntr-o nou destinaie turistic internaional i ntr-o destinaie local i naional din ce n ce mai important. USAID (i poate i ali finanatori) i-a exprimat interesul n a lansa imediat o iniiativ serioas de implementare a acestui cadru strategic. Participanilor li s-a promis ca acesta NU va fi un plan care va sta ntr-un sertar i c se pot atepta s vad unele dintre recomandri implementate n urmtoarele 6 luni sau n perioada octombrie 2006 martie 2007. Dei aprobarea acestui plan poate fi vzut ca fiind primul pas, exist multe iniiative care pot fi demarate n urmtoarele cteva sptmni, printre care: I. Organizare la nivel judeean i implementare 1.1 Angajarea unui Coordonator de Turism Regional interimar: 10/05 1.2 Lansarea Comisiei de Turism din Judeul Braov: 12/05 1.3 Crearea unui Centru de Informare pentru Turiti n Braov: 01/06 II. Activiti de Marketing 2.1 Elaborarea unei strategii de marketing pe 5 ani: 02/06 2.2 Elaborarea unui Ghid Turistic al Judeului: 11/05 2.2 Elaborarea paginii de internet a judeului: 03/06 2.4 Asisten tour-operatorilor inbound: 10/05 2.5 Asisten internet i pagin de internet: 12/05 III. Ghid de dezvoltare i Standarde de Design 3.1 Indicatoare n Braov + Ghid Arhitectur: 02/06 IV. Atelier de instruire 4.1 Train-the-trainer - Dezvoltarea produsului turistic + Marketing (12- zile): 10/05 4.2 Curs de instruire management hotelier care s respecte factorii de mediu: 12/05 4.3 Atelier de lucru - Pachete turistice i Marketing n Zrneti: 11/05 4.4 Atelier de lucru - Pachete turistice i Marketing n Predeal-Azuga: 05/05 V. Dezvoltare produs 5.1 Plimbri prin Braov:10/05 5.2 Excursii de zi n Braov: 10/05 5.3 Dezvoltarea reelei de trasee montane din zona Predeal: 05/06