Universitatea Transilvania Braov Facultatea de tiine Economice Specializarea Marketing

CERCETARE DE MARKETING IMAGINEA STAIUNII AZUGA N RANDUL TURITILOR DE PE VALEA PRAHOVEI

STUDENT: MARCAR MIHAI

Anul III. Grupa 8172

~2010~

CUPRINS

Imaginea statiunii Azuga in randul turistilor de pe Valea Prahovei

Fost oras industrial, localitatea Azuga a devenit intr-un timp foarte scurt o statiune intr-unul dintre cei mai importanti poli turistici din Romania, si anume Valea Prahovei. Punctul de plecare in transformarea suferita de aceasta localitate este reprezentat de constructia primei partii de ski , omologata international din Romania, partia Sorica. Apoi in scurt timp datorita potentialului turistic existent, si datorita disparitiei intreprinderilor industriale, Azuga a devenit o statiune balneoclimaterica. Localizata intre mult mai renumitele statiuni Busteni si Predeal, din punct de vedere turistic, Azuga a cunoscut o dezvoltare foarte rapida, astfel la 10 ani de la aparitia partiei de ski, aici se gasesc deja alte 3 partii de ski, cea mai moderna instalatie de transport pe cablu, mai multe hoteluri, pensiuni si restaurante iar de industrie nici nu mai poate fi vorba. Tocmai datorita faptului ca statiunea Azuga este un punct nou pe harta destinatiilor turistice din Romania, nu se bucura de acelasi success pe care il au celelalte statiuni de pe Valea Prahovei. Prin intermediul acestei cercetari se va afla care este imaginea statiunii in randul

turistilor ce fregventeaza sau aleg sa mearga pe Valea Prahovei. Aceasta cercetare poate fi utila celor ce vor sa investeasca in aceasta zona si autoritatilor locale.

1. Definirea obiectivelor i ipotezelor cercetrii

1.1 Formularea ipotezelor generale

1) Majoritatea Turistilor ce aleg statiunea Azuga sunt tineri. 2) Majoritatea turistilor de pe Valea Prahovei au vizitat cel putin o data statiunea Azuga. 3) Majoritatea turistilor sunt multumiti de calitatea partiilor de ski. 4) Majoritatea turistilor sunt multumiti de calitatea serviciilor. 5) Majoritatea turistilor nu sunt multumiti de calitatea infrastructurii rutiere. 6) In opinia turistilor statiunea nu este suficient promovata. 7) Majoritatea turistilor vor recomanda si prietenilor statiunea.

8) Majoritatea turistilor ce au vizitat cel putin o data statiunea Azuga vor mai reveni in aceasta statiune. 9) Majoritatea turistilor nu sunt multumiti de implicarea autoritatilor locale din statiunea Azuga, in intretinerea statiunii.

1.2 Formularea ipotezelor statistice

H0 cel putin 60% din turistii care aleg statiunea Azuga sunt tineri cu varste pana in 35 de ani H1 mai putin de 60% dinturistii care aleg statiunea Azuga sunt tineri cu varste pana in 35 de ani H0 cel putin 70% din turistii de pe Valea Prahovei au vizitat cel putin o data statiunea Azuga. H1 mai putin de 70% din turistii de pe Valea Prahovei au vizitat cel putin o data statiunea Azuga. H0 cel putin 60% din turisti sunt multumiti de calitatea partiilor de ski H1 mai putin de 60% din turisti sunt multumiti de calitatea partiilor de ski H0 cel mult 30% din turisti sunt multumiti de infrastructura rutiera H1 mai mult de 30% din turisti sunt multumiti de infrastructura rutiera H0 - cel putin 60% din turisti sunt multumiti de calitatea serviciilor H1 mai putin de 60% din turisti sunt multumiti de calitatea serviciilor H0 cel mult 10% din turisti cred ca statiunea este suficient promovata H1 mai mult de 10% din turisti cred ca statiunea este sufficient promovata H0 - cel putin 60% dinturistii care aleg statiunea Azuga o vor recomande prietenilor H1 mai putin de 60% din turistii care aleg statiunea Azuga o vor recomanda prietenilor H0 cel putin 60% din turistii ce au vizitat cel putin o data statiunea Azuga vor mai reveni in aceasta statiune H1 mai putin de 60% din turistii ce au vizitat cel putin o data statiunea Azuga vor mai reveni in aceasta statiune

1.3Stabilitea obiectivelor cercetrii

Aspecte de baz Turisti sositi in statiunea Azuga Atractivitatea statiunii

Inrebrile cercettorului Care este varsta medie a turistilor sositi in statiunea Azuga? 1.Ce puncte tari cred

Obiectivele cercetrii Identificarea varstei medii a turistilor sositi in statiunea Azuga Identificarea atitudinii

Gradul de satisfactie

Autoritatile locale

Buget de vacanta Durata sejurului Recomandare

turistii ca are aceasta statiune? 2. Ce puncte slabe cred turistii ca are aceasta statiune? 1.Vor reveni turistii in aceasta statiune? 2. De ce vor reveni? 3. De ce nu vor mai reveni? 4. Ce parere au de calitatea partiilor de ski? 5 Ce parere au de calitatea serviciilor oferite? 6. Ce parere au de infrastructura rutiera a orasului? 1. Cum vad ei implicarea autoritatilor in dezvoltarea statiunii? 2. Este promovata suficient statiunea? 3. Ce cred turistii ca ar trebui schimbat in statiune? 4. Ce ar mai trebui construit/realizat? Ce suma de bani ar cheltui pentru un sejur in aceasta statiune Care este durata sejurului petrecut in localitate Turistii vor recomanda si prietenilor statiunea?

turistilor cu privire la atractivitatea localitatii Azuga. Identificarea gradului de satisfactie a turistilor .

Identificarea opiniilor turistilor cu privire la munca autoritatilor locale.

Identificarea posibilitatilor financiare a turistilor sositi in statiunea Azuga. Identificarea perioadei medii a sejurului petrecut in aceasta localitate Identificarea dorintei turistilor de a recomanda si altor personae aceasta statiune.

2. Proiectarea i redactarea chestionarului avand in vedere

tema general de cercetare

2.1. Chestionarul cercetrii

Universitatea Transilvania Braov Facultatea de tiine Economice Chestionar nr._____ Data ____________

Chestionar

Buna ziua! Ma numesc Marcar Mihaita, sunt student la Universitatea Transilvania din Brasov, la facultatea de Stiinte Economice si realizez o cercetare de marketing cu privire la Imaginea statiunii Azuga in randul turistilor de pe Valea Prahovei. Sunteti amabil(a) sa-mi raspundeti la cateva intrebari? 1. Cat de mult va place turismul montan? 1. Foarte mult 2. Mult 3. Nici mult/Nici Putin 4. Putin 5. Foarte putin/deloc

2. Ordonati in ordinea preferintelor statiunile de pe Valea Prahovei. ( 1 pentru cel mai bun si 4 cel mai slab) Predeal Busteni Sinaia Azuga 3. Ati vizitat vreo data statiunea Azuga ? 1. DA 2. NU (se trece la intrebarea 13) 4 . Cum apreciati urmatoarele aspecte cu privire la statiunea Azuga ? Aspecte Aer curat Liniste Partii de schi Infrastructura Unitati de alimentative/cazare Posibilitati de distractie Foarte Bun 5 Bun 4 Nici bun/ Nici slab 3 Slab 2 Foarte slab 1

5. Cum apreciati urmatoarele aspecte cu privire la statiunea Azuga? Repartizati 100 de puncte in functie de importanta lor pentru dumneavoastra. 1. Aer curat: .. 2. Liniste: .. 3. Trasee turistice: .. 4. Posibilitati de distractie: .. TOTAL 100 pct.

6. Cum apreciati urmatoarele aspect ale partiilor de schi? +3 +3 +3 +3 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +1 +1 Iluminat Lungime Dificultate Zapada artificiala -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -3 -3 -3 -3 7. Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite in statiune? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

8. Intentionati sa reveniti in aceasta statiune? 1. DA (se trece la intrebarea 9) 2. NU (se trece la intrebarea 10) 9. Ce va determinat sa luati aceasta decizie?(un singur raspuns) 1. Calitatea Serviciilor 2. Calitatea Partiilor de schi 3. Preturile 4. Aerul curat 5. Altele. (se trece la intrebarea 11) 10. Ce va determinat sa nu mai reveniti? (un singur raspuns) 1. Infrastructura rutiera 2. Preturi prea mari 3. Calitatea serviciilor 4. Calitatea partiei de schi 5. Altele. . (se trece la intrebarea 16)

11. Care ar fi primul lucru care l-ati schimba./imbunatati in aceasta statiune?( un singur raspuns)

12. Veti recomanda si altor personae aceasta statiune? 1. Da 2. NU

13. Intentionati sa reveniti/vizitati in viitorul apropiat aceasta statiune? 1. DA 2. NU (se trece la intrebarea 19) 14. Care este durata sejurului pe care ati dori sa-l petreceti in aceasta statiunea Azuga in viitorul apropiat? 1. 1-2 zile 2. 3-5 zile 3. 6-7 zile 4. peste 7 zile 15. Ce buget aveti planificat pentru un sejur in statiunea Azuga in viitorul apropiat? 1. sub 300 ron 2. 301 500 ron 3. 501 700 ron 4. 701 1000 ron 5. peste 1000 ron 16. Cum apreciati implicarea autoritatilor locale in intretinerea localitatii? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

17. Cum apreciati implicarea autoritatilor locale in promovarea statiunii? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

18. Cum apreciati promovarea acestei statiuni? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

19. Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovare a unei statiuni turistice? (un singur raspuns) 1. Spoturi publicitare 2. Concursuri sportive televizate 3. Pliante/afise/benere 4. Publicitate pe internet 5. Presa scrisa 20. Sexul dumneavoastra. M F

21. Ce varsta aveti? 1. 18-25 2. 26- 35 3. 36- 55 4. peste 55 22. Care este ultima institutie de invatamant absolviuta? 1. Scoala gimnaziala 2. Scoala profesionala 3. Liceu 4. Postliceala 5. Facultate 6. Postuniversitara 7. Alta.. 23. Ce ocupatie aveti in acest moment? 1. Elev/student 2. Somer 3. Muncitor necalificat 4. Muncitor calificat 5. Maistru 6. Inginer 7. Manager 8. Patron 9. Alta.. 24. Care este venitul dumneavoastra lunar? 1. 400-1000 2. 1000-1600 3. 1600-2200 4. 2200-3000 5. peste 3000 25. Care este localitatea dumneavoastra de domiciliu?

2.2. Analiza legturilor dintre intrebri

3. Consideraii metodologice privind eantionarea 3.1. Populaia cercetat i mrimea acesteia

Populaia cercetat este reprezentat de turitii sosii pentru ai petrece timpul liber n zona Vii Prahovei. Pe Valea Prahovei sunt patru staiuni turistice : Sinaia, Buteni, Azuga i Predeal. Dimensionarea eantionului a nsemnat luarea n considerare a turitilor cazai n toate unitile de cazare de pe teritoriul Vii Prahovei, n lunile decembrie 2009-ianuarie 2010. Conform unor autoritatilor in aceasta perioada pe Valea Prahovei au sosit 64000 de turisti.

3.2. Stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina marimea eantionului am folosit formula:

n = mrimea eantionului = ptratul coeficientului z corespunztor nivelului de incredere p = estimarea procentelor in caz de succes q =(1-p) reprezint estimarea procentelor in caz de insucces = ptratul nivelului erorii exprimate in procente Am considerat eroarea de 5% i intervalul de incredere de 95% pentru care valoarea lui z este de 1,96. Deoarece nu cunosc proporia celor care vor spune DA i nici a celor care vor rspunde NU am considerat p=q=50. In cazul parametrului procent, avand in vedere particularitile scalei binare,pentru care abaterea standard este egal cu rdcina ptrat a produsului dintre procentul rspunsurilor pozitive i procentul rspunsurilor negative, formula de calcul a mrimii eantionului devine: n= Datorit faptului c cercetarea este realizat din scop didactic, am chestionat 30 de respondeni. Astfel eroare este egal cu:

E=

3.3. Descrierea succint a unitii de observare, de eantionare i de analiz

Unitatea de observare este reprezentat de persoana de la care se culeg datele, respectiv respondentul. Unitatea de eantionare este reprezentat de fiecare turist ce si-a petrecut vacant pe Valea Prahovei in perioada decembrie 2009 ianuarie 2010.

3.4. Alegerea metodei de eantionare i prezentarea planului de eantionare

Pentru realizarea acestei anchete s-a ales metoda eantionrii aleatoare simple.

3.5. Metodologia propus pentru culegerea datelor

In culegerea datelor a fost folosit metoda inteviului direct, ceea ce a asigurat un mai bun control asupra condiiilor de desfurare a interviului. Ancheta s-a desfasurat n cele mai frecventate zone ale Vii Prahovei (prtii de schi, centre cultural, etc). Subiecilor li s-a comunicat tema cercetarii i au fost asigurai de importana raspunsurilor date i de caracterul confidenial al acestora. Intrebrile au fost puse in ordinea stabilit in chestionar.

4. Analiza i interpretarea datelor primare i secundare 4.1. Statistica intrebrilor relevante 4.1.1. Rezultatele msurarii cu scala respectiv
ntrebarea nr.2 (scala ordinal de ordonare a rangurilor) 2. Ordonati in ordinea preferintelor statiunile de pe Valea Prahovei. ( 1 pentru cel mai bun si 4 cel mai slab) Predeal Busteni Sinaia Azuga

Descriptive Statistics N Predeal 30 Busteni 30 Sinaia 30 Azuga 30 Valid N 30 (listwise)

Mean 1.7667 3.1000 1.3333 3.8000

Comform tabelului de mai sus Statiunea Sinaia se afl pe primul loc n topul preferinelor turitilor, fiind urmat de staiunea Predeal, iar Azuga se afl pe ultimul loc.

ntrebarea nr.3 (scal numeric binar)

3. Ati vizitat vreo data statiunea Azuga ? 1. DA 2. NU (se trece la intrebarea 13)

Statistics Ati vizitat vreodata statiunea Azuga? N Valid Missing Mean Std. Error of Mean Std. Deviation 30 0 .8000 .07428 .40684

Ati vizitat vreodata statiunea Azuga? Cumulative Frequency Valid Nu Da Total 6 24 30 Percent 20.0 80.0 100.0 Valid Percent 20.0 80.0 100.0 Percent 20.0 100.0

n urma analizei acestei ntrebari se poate obserca c 20% din turitii sosii pe Valea Prahovei nu au vizitat nc Statiunea Azuga. Acest lucru poate fi un semnal de alarm pentru autoritatile locale i pentru ntreprinztorii din zona Azuga, care ar trebui s gaseasc o strategie de promovare a statiunii.

ntrebarea 4 (scal ordinal de tipul diferential semantic)

4 . Cum apreciati urmatoarele aspecte cu privire la statiunea Azuga ? Aspecte Aer curat Liniste Partii de schi Infrastructura Unitati de alimentative/cazare Posibilitati de distractie Foarte bun 5 Bun 4 Nici bun/ Nici slab 3 Slab 2 Foarte Slab 1

4.1 Aer curat

Statistics Aer curat N Valid Missing Mean 24 6 1.2083

Aer curat Cumulative Frequency Valid Foarte Bun Bun Total Missing Total 99 19 5 24 6 30 Percent 63.3 16.7 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 79.2 20.8 100.0 Percent 79.2 100.0

n urma analizei variabilei Aer Curat se observ c aceasta a nregistrat un scor mediu de 1,2 ceea ce nseamn c pentru turiti, aceast variabil are o importan foarte mare, deoarece se afl ntre prima obiune i a doua.

4.2 Linite
Statistics Liniste N Valid Missing Mean 24 6 1.3750

Liniste Cumulative Frequency Valid Foarte Bun Bun Total Missing Total 99 15 9 24 6 30 Percent 50.0 30.0 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 62.5 37.5 100.0 Percent 62.5 100.0

La fel ca i variabila Aer curat i variabila Linite se incadreaz intre a prima si a doua obtiune, cu un scor mediu de 1.37. Acest scor indic faptul c i linistea din statiunea Azuga este un pol de atractie. 4.3 Prtii de schi
Statistics Partii de schi N Valid Missing Mean 24 6 2.6250

Partii de schi Cumulative Frequency Valid Bun Nici Bun / Nici Slab Total Missing Total 99 9 15 24 6 30 Percent 30.0 50.0 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 37.5 62.5 100.0 Percent 37.5 100.0

Urmrind analiza variabilei Prti de schi, se observ c aceasta a nregistrat un scor mediu de 2,62. Acest lucru indic faptul c turitii ce au vizitat statiunea Azuga apreciaz bine calitatea partiilor de schi, chiar dac aceast variabil nu are un scor la fel de bun ca si celelalte variabile.

4.4 Infrastructur
Statistics Infrastructura N Valid Missing Mean 24 6 3.0833

Infrastructura Cumulative Frequency Valid Bun Nici Bun / Nici Slab Slab Total Missing Total 99 6 10 8 24 6 30 Percent 20.0 33.3 26.7 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 25.0 41.7 33.3 100.0 Percent 25.0 66.7 100.0

Urmrind analiza variabilei infrastructur putem observa c 33.3 % din populaia cercetat a bifat rspunsul nici bun/nici slab i 26.7 % a bifat raspunsul slab. Acest lucru poate fi un semnal de alarm pentru autoritile locale. 4.5 Unitti de alimentaie/cazare
Statistics Unitati de alimentatie/cazare N Valid Missing Mean 24 6 2.6667

Unitati de alimentatie/cazare Cumulative Frequency Valid Bun Nici Bun / Nici Slab Total Missing Total 99 8 16 24 6 30 Percent 26.7 53.3 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 33.3 66.7 100.0 Percent 33.3 100.0

Urmrind analiza variabilei unitti de alimentaie/cazare, putem observa ca majoritatea respondentilor(53.3%) nu sunt nici multumiti nici nemultumiti de oferta. Asta poate indica o oportunitate pentru cei ce vor sa investeasca in aceasta zona. 4.6 Posibiliti de distracie
Statistics Posibilitati de distractie N Valid Missing Mean 24 6 2.6667

Posibilitati de distractie Cumulative Frequency Valid Bun Nici Bun / Nici Slab Slab Total Missing Total 99 11 10 3 24 6 30 Percent 36.7 33.3 10.0 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 45.8 41.7 12.5 100.0 Percent 45.8 87.5 100.0

Urmrind analiza variabilei posibiliti de distracie putem observa ca si aici 33.3% din respondenti au ales cea de a treia varianta de raspuns, ceea ce poate fi deasemenea o oportunitate pentru intreprinzatori. Intrebarea 7 (scal ordinal de tipul diferential semantic)
7. Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite in statiune? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

Statistics Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite? N Valid Missing Mean 24 6 2.9583

Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite? Cumulative Frequency Valid Buna Nici buna/ Nici slaba Slaba Total Missing Total 99 6 13 5 24 6 30 Percent 20.0 43.3 16.7 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 25.0 54.2 20.8 100.0 Percent 25.0 79.2 100.0

Urmarind analizaacestei intrebari se poate observa ca majoritatea respondentilor(43.3%) nu sunt nici multumiti nici nemultumiti de serviciile oferite in aceasta statiune. Acest lucru poate indica intreprinzatorilor din zona ca este necesar sa imbunatateasca calitatea serviciilor oferite. ntrebarea 8 (scal numeric binar)
8. Intentionati sa reveniti in aceasta statiune? 1. DA 2. NU (se trece la intrebarea 13)

Statistics Intentionati sa reveniti in statiunea Azuga? N Valid Missing Mean 24 6 .9167

Intentionati sa reveniti in statiunea Azuga? Cumulative Frequency Valid Nu Da Total Missing Total 99 2 22 24 6 30 Percent 6.7 73.3 80.0 20.0 100.0 Valid Percent 8.3 91.7 100.0 Percent 8.3 100.0

Deasemenea si analiza acestei intrebari poate indica o oportunitate pentru intreprinzatori, deoarece 73.3% dintre cei chestionati au declarat ca vor reveni in aceasta statiune. Intrebarea 9 (Scala nominala cu un singur raspuns)
9. Ce va determinat sa revenii n staiunea Azuga?(un singur raspuns) 1. Calitatea Serviciilor 2. Calitatea Partiilor de schi 3. Preturile 4. Aerul curat 5. Altele. (se trece la intrebarea 11)

Statistics Ce va determinat sa reveniti? N Valid Missing Mean 22 8 2.3636

Ce va determinat sa reveniti? Cumulative Frequency Valid Calitatea Serviciilor Calitatea Partiilor de Schi Preturi Aer curat Total Missing Total 99 4 11 2 5 22 8 30 Percent 13.3 36.7 6.7 16.7 73.3 26.7 100.0 Valid Percent 18.2 50.0 9.1 22.7 100.0 Percent 18.2 68.2 77.3 100.0

Conform analizei acestei intrebari, calitatea partiilor de schi, este principalul motiv pentru care turistii vor reveni in statiunea Azuga. Acest raspuns a fost bifat de 36.7% dintre respondenti. Un alt factor important fiind aerul curat ce a fost ales de 16.7 % dintre respondent. Intrebarea 10 (Scala nominala cu un singur raspuns)
10. Ce va determinat sa nu mai reveniti n staiunea Azuga? (un singur raspuns;,se trece la intrebarea 19) 1. Infrastructura rutiera 2. Preturi prea mari 3. Calitatea serviciilor 4. Calitatea partiei de schi 5. Altele. .

Statistics Ce va determinat sa nu mai reveniti? N Valid Missing Mean 2 28 3.0000

Ce va determinat sa nu mai reveniti? Cumulative Frequency Valid Missing Total Calitatea Serviciilor 99 2 28 30 Percent 6.7 93.3 100.0 Valid Percent 100.0 Percent 100.0

Analiza acestei variabile este un semnal de alarma pentru intreprinzatorii din statiunea Azuga. Deoarece cei ce au declarat ca nu vor mai reveni in aceasta statiune au bifat ca motiv principal calitatea serviciilor.

ntrebarea 12 (scal numeric binar)

12. Veti recomanda si altor personae aceasta statiune? 1. Da 2. NU (se trece la ntrebarea 16)

Statistics Veti recomanda si altor persoane statiunea Azuga? N Valid Missing Mean 23 7 .6957

Veti recomanda si altor persoane statiunea Azuga? Cumulative Frequency Valid Nu Da Total Missing Total 99 7 16 23 7 30 Percent 23.3 53.3 76.7 23.3 100.0 Valid Percent 30.4 69.6 100.0 Percent 30.4 100.0

Urmarind tabelul de mai sus putem spune ca majoritatea turistilor vor recomanda si altor personae aceasta statiune. Procentul celor ce au declarat acest lucru fiind de 53.3 %. ntrebarea 13 (scal numeric binar)

Intentionati sa vizitati/revenii in viitorul apropiat aceasta statiune? 1. DA 2. NU

Statistics Intentionati sa vizitati in viitorul apropiat statiunea Azuga? N Valid Missing Mean 30 0 .6667

Intentionati sa vizitati in viitorul apropiat statiunea Azuga? Cumulative Frequency Valid Nu Da Total 10 20 30 Percent 33.3 66.7 100.0 Valid Percent 33.3 66.7 100.0 Percent 33.3 100.0

Deasemenea analiza acestei intrebari din chestionar indica o oportunitate pentru intreprinzatori, deoarece aceasta indica faptul ca 66.7% dintre respondenti vor reveni sau vor vizita in viitor aceasta statiune. Intrebarea 14 (Scala nominala cu un singur raspuns)
14. Care este durata sejurului pe care ati dori sa-l petreceti in aceasta statiunea Azuga in viitorul apropiat? 1. 1-2 zile 2. 3-5 zile 3. 6-7 zile 4. peste 7 zile

Statistics Care este durata sejurului? N Valid Missing Mean 14 16 1.8571

Care este durata sejurului? Cumulative Frequency Valid 1-2 zile 3-5 zile 6-7 zile peste 7 zile Total Missing Total 99 8 2 2 2 14 16 30 Percent 26.7 6.7 6.7 6.7 46.7 53.3 100.0 Valid Percent 57.1 14.3 14.3 14.3 100.0 Percent 57.1 71.4 85.7 100.0

Urmarind analiza anterioara putem spune ca durata sejurului preferat de turisti in aceasta zona este de 1-2 zile ( 26.7% dintre respondenti) acest lucru ajutand intreprinzatorii in elaborarea ofertelor. Intrebarea 15 (Scala nominala cu un singur raspuns)
Ce buget aveti planificat pentru un sejur in statiunea Azuga in viitorul apropiat? 1. sub 300 ron 2. 301 500 ron 3. 501 700 ron 4. 701 1000 ron 5. peste 1000 ron

Statistics Ce buget aveti planificat? N Valid Missing Mean 14 16 2.7857

Ce buget aveti planificat? Cumulative Frequency Valid sub 300 ron 300.01-500 ron 500.01-700 ron 700.01-1000 ron peste 1000 Total Missing Total 99 3 3 4 2 2 14 16 30 Percent 10.0 10.0 13.3 6.7 6.7 46.7 53.3 100.0 Valid Percent 21.4 21.4 28.6 14.3 14.3 100.0 Percent 21.4 42.9 71.4 85.7 100.0

Un alt indicator ce ajuta la elaborarea ofertelor este bugetul alocat vacantei. Aici majoritatea respondentilor au declarat ca au un buget cuprins intre 500 si 700 ron (13.3%) urmat de bugete dcuprinse intre 300 si 500 ron si sub 300 ron , fiecare cu cate 10% din respondent. ntrebarea 18 (scal ordinal de tipul diferential semantic)
18. Cum apreciati promovarea acestei statiuni? 1.Foarte buna 2. Buna 3. Nici/Nici 4.Slaba 5.Foarte Slaba

Statistics Cum apreciati promovarea statiunii Azuga? N Valid Missing Mean 20 10 4.3000

Cum apreciati promovarea statiunii Azuga? Cumulative Frequency Valid Nici buna/ Nici slaba Slaba Foarte slaba Total Missing Total 99 2 10 8 20 10 30 Percent 6.7 33.3 26.7 66.7 33.3 100.0 Valid Percent 10.0 50.0 40.0 100.0 Percent 10.0 60.0 100.0

Urmarind analiza variabili Promovarea statiunii putem observa ca 33.3% din respondent au declarat ca aceasta este slaba si 26.7 % au declarat ca aceasta este foarte slaba. Acest lucru este deasemenea un semnal de alarma nu numai pentru autoritatile locale ci si pentru intreprinzatorii din zona.

Intrebarea 19 (Scala nominala cu un singur raspuns)

19. Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovare a unei statiuni turistice? (un singur raspuns) 1. Spoturi publicitare 2. Concursuri sportive televizate 3. Pliante/afise/benere 4. Publicitate pe internet 5. Presa scrisa

Statistics Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovarea unei statiuni turistice? N Valid Missing Mean 30 0 1.9000

Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovarea unei statiuni turistice? Cumulative Frequency Valid Spoturi publicitare Concursuri sportive televizate Internet Total 15 9 6 30 Percent 50.0 30.0 20.0 100.0 Valid Percent 50.0 30.0 20.0 100.0 Percent 50.0 80.0 100.0

Analizand opinia turistilor in ceea ce inseamna promovarea unei statiuni turistice precum Azuga, acestia cred in proportie de 50% ca spoturile publicitare sunt cea mai buna solutie si in proportie de 30 % ca cea mai buna solutie sunt concursurile sportive.

4.1.2. Realizarea tabelelor de contingen

Se pune n eviden legturile dintre bugetul alocat pentru o vacan i durata vacanei.

Case Processing Summary Cases Valid N Care este durata sejurului? * Ce buget aveti planificat? 14 Percent 46.7% N 16 Missing Percent 53.3% N 30 Total Percent 100.0%

Care este durata sejurului? * Ce buget aveti planificat? Crosstabulation Count Ce buget aveti planificat? 300.01-500 sub 300 ron Care este durata sejurului? 1-2 zile 3-5 zile 6-7 zile peste 7 zile Total 3 0 0 0 3 ron 2 0 1 0 3 500.01-700 ron 3 1 0 0 4 700.01-1000 ron 0 1 0 1 2 peste 1000 0 0 1 1 2 Total 8 2 2 2 14

Tabelul de mai sus dovedeste faptul ca, cu cat bugetul de vacant este mai mare, cu atat si durata sejurului este mai mare. Se poate observa ca nici un respondent cu un buget sub 300 ron nu doreste sa petreaca mai mut de 1-2 zile in aceasta statiune.

4.2. Estimarea parametrilor populaiei pentru 2 variabile importante ale cercetrii.

4.2.1. Estimarea mediei.

Pentru estimarea mediei vom utiliza datele obinute de la intrebarea numrul 15 din chestionar.
15. Ce buget aveti planificat pentru un sejur in statiunea Azuga in viitorul apropiat? 1. sub 300 ron 2. 301 500 ron 3. 501 700 ron 4. 701 1000 ron 5. peste 1000 ron

Descriptives Statistic Ce buget aveti planificat? Mean 95% Confidence Interval for Lower Bound Mean 5% Trimmed Mean Median Variance Std. Deviation Minimum Maximum Range Interquartile Range Skewness Kurtosis Upper Bound 2.7857 1.9954 3.5760 2.7619 3.0000 1.874 1.36880 1.00 5.00 4.00 2.25 .238 -.910 .597 1.154 Std. Error .36583

Media obtinuta la nivelul esantionului este de 2.78. Acest lucru ne indica faptul ca in medie bugetul alocat pentru vacant este cuprins in intervalul 300-500 ron. Limita inferioara a intervalului de incredere este de 1.99 iar limita superioara de 3.57. Astfel putem garanta ccu o probabilitate de 95% ca bugetul de vacant al turistilor este peste 300 ron, cu o eroare de esantionare de 1.58.

4.2.2. Estimarea procentului

Pentru estimarea procentului vom utiliza datele obinute de la intrebarea numrul 3 din chestionar.

3. Ati vizitat vreo data statiunea Azuga ? 1. DA 2. NU (se trece la intrebarea 16)

Descriptives Statistic Ati vizitat vreodata statiunea Mean Azuga? 95% Confidence Interval for Lower Bound Mean 5% Trimmed Mean Median Variance Std. Deviation Minimum Maximum Range Interquartile Range Skewness Kurtosis Upper Bound .8000 .6481 .9519 .8333 1.0000 .166 .40684 .00 1.00 1.00 .00 -1.580 .527 .427 .833 Std. Error .07428

Media este de 0.8, iar intervalul de incredere este cuprins intre 0.95 si 0.64. Astfel putem garanta cu o probabilitate de 95% ca toti turistii au vizitat cel putin o data statiunea Azuga.

4.3. Testatea ipotezelor statistice ale cercetrii 4.3.1. Testarea ipotezelor n cazul parametrului procent
Primul set de ipoteze statistice testat este: H0 cel putin 70% din turistii de pe Valea Prahovei au vizitat cel putin o data statiunea Azuga. H1 mai putin de 70% din turistii de pe Valea Prahovei au vizitat cel putin o data statiunea Azuga. Voi testa ipotezele in cazul procentelor cu ajutorul sistemului SPSS in cazul urmtoarei intrebri:
Ati vizitat vreo data statiunea Azuga ? 1. DA 2. NU

Prin testarea acestei intrebari se va putea determina daca turistii de pe Valea Prahovei, ce au vizitat cel putin o data, statiunea Azuga, reprezinta mai mult de 70% din populatia cercetata. Ho: =70% H1: > 70%

One-Sample Statistics N Ati vizitat vreodata statiunea Azuga? 30 Mean .8000 Std. Deviation .40684 Std. Error Mean .07428

One-Sample Test Test Value = 0.70 95% Confidence Interval of the Difference t Ati vizitat vreodata statiunea Azuga? 1.346 df 29 Sig. (2-tailed) Mean Difference .189 .10000 Lower -.0519 Upper .2519

Pe baza nivelului de semnificaie minim pentru care se poate eccepta ipoteza elternativ (Sig-2 tailed), care este mai mare de 0.05, ceea ce semnific faptul c putem garanta cu o probabilitate de 95% c procentul celor care au vizitat cel putin o data statiunea Azuga este mai mare de 70%. De asemenea intervalul de incredere pentru diferena dintre media populaiei i valoarea prestabilit conine valoarea 0, ceea ce inseman c cele dou valor pot fi egale. Prin urmare se va accepta ipoteza Ho.

4.3.2. Testarea ipotezelor n cazul comparaiei distribuiei variablilei cu o distribuie prestabilit.

Testul 2 Testarea ipotezelor in cazul comparaiei distribuiei variabilei cu o distribuie prestabilit.

19. Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovare a unei statiuni turistice? (un singur raspuns) 1. Spoturi publicitare 2. Concursuri sportive televizate 3. Pliante/afise/benere 4. Publicitate pe internet 5. Presa scrisa

Voi considera distribuia teoretic ca fiind una uniform i voi incerca s identific pe baza testului 2 dac distribuia variabilei analizate la nivelul populaiei cercetate este diferit de distribuia uniform, in anumite condiii de probabiliatate.

Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovarea unei statiuni turistice? Observed N Spoturi publicitare Concursuri sportive televizate Internet Total 15 9 6 30 Expected N 10.0 10.0 10.0 Residual 5.0 -1.0 -4.0

Test Statistics Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru promovarea unei statiuni turistice? Chi-Square df Asymp. Sig. 4.200a 2 .122

a. 0 cells (.0%) have expected frequencies less than 5. The minimum expected cell frequency is 10.0.

Dac nivelul de semnificaie (Asymp. Sig) este mai mic sau egal cu 0.05 se accept ipoteza H1, iar dac acesta este mai mare de 0.05 se accept ipoteza nul. Din tabel se vede c acest nivel este de 0,122 care este mai mare decat 0.05 deci acceptm ipoteza H0, adic distribuia variabilei nu difer de distribuia normal.

4.3.3. Analiza legaturii dintre 2 variabile

Testarea existenei unei diferene intre brbai i femei in ceea ce privete aprecirea partiilor de schi din statiunea Azuga.

Pentru aceast analiz am folosit Independent Sample T test. Ho:1 = 2 Hi: 1 2

Group Statistics Care este sexul dumneav oastra? Partii de schi Barbat femeie N 13 11 Mean 2.6923 2.5455 Std. Deviation .48038 .52223 Std. Error Mean .13323 .15746

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means Std. Error Sig. (2F Partii de Equal schi variances assumed Equal variances not assumed .712 20.632 .484 .14685 .20626 -.28256 .57627 1.479 .237 .717 22 .481 .14685 .20477 -.27782 .57152 Sig. t df tailed) Mean Difference Differenc e Lower Upper 95% Confidence Interval of the Difference

Faptul c intervalul de incredere conine valoare zero, adic prima valoare este negativ i al doilea pozitiv, accept ipoteza Ho, pentru c nu se poate garant in condiiile de probabilitate stabilit, existena unei diferene seminificative intre cele dou grupuri. Testarea existenei unei difrene intre brbai i femei in ceea ce privete calitatea serviciilor din statiunea Azuga. Pentru aceast analiz am folosit Independent Sample T test.

Group Statistics Care este sexul dumneav oastra? Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite? Barbat femeie N 13 11 Mean 2.9231 3.0000 Std. Deviation .75955 .63246 Std. Error Mean .21066 .19069

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence Interval of the Sig. (2F Cum apreciati calitatea serviciilor de cazare si alimentatie oferite? Equal variances assumed Equal variances not assumed -.271 21.998 .789 -.07692 .28415 -.66622 .51237 1.039 .319 -.266 22 .792 -.07692 .28867 -.67558 .52174 Sig. t df tailed) Mean Difference Std. Error Difference Difference Lower Upper

Faptul c intervalul de incredere conine valoare zero, adic prima valoare este negativ i al doilea pozitiv, accept ipoteza Ho, pentru c nu se poate garant in condiiile de probabilitate stabilit, existena unei diferene seminificative intre cele dou grupuri.

5. Concluzii i propuneri
n urma efectuarii acestei cercetri de marketing am putut identifica care este imaginea staiunii Azuga n rndul turitilor de pe Valea Prahovei. n urma datelor obinute se poate observa care sunt punctele tari ale staiunii si care sunt punctele slabe n opinia turitilor, deasemenea se pot identifica si oportunitile pe care aceast staiune le poate oferi intreprinztorilor. Astfel din analiza datelor am observt c staiunea Azuga este aleasa de turisti pentru partiile de schi si pentru aerul curat. Iar cei ce ocolesc aceast statiune o fac datorit infrastructurii si a serciciilor ce nu sunt pe placul acestora. Deasemenea tot din analiza datelor se poate observa ca turistii nu sunt multumiti de eforturile autoritilor locale pentru ntreinerea localitii si deasemenea acetia cred c imaginea staiunii nu este suficient promovat, iar cele mai bune metode de promovare sunt spoturile TV si concursurile sportive televizate. n concluzie parerea mea este ca cercetarea efectuat poate furniza informaii preioase atat autoritailor locale din staiunea Azuga ct i intreprinztorilor ce au investit deja sau vor s investeasc n aceast staiune.

Bibliografie

1. Lefter, C., Cercetarea de marketing. Teorie si aplicatii, Editura Infomarket, Brasov, 2000; 2. Constantin, C., Sisteme informatice de marketing, Editura Infomarket, Braov. 2006 3. www.insse.ro