Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

Agenia de turism.
Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc
CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................1
INTRODUCERE.......................................................................................................2
CAPITOLUL I: TURISMUL DE AFACERI ISTORIC SI CONCEPTE...............3
1.2. Concepte si teorii privind turismul de afaceri.................................................9
1.3. Asemnri si deosebiri ntre turismul de afaceri si turismul de loisir...........14
1.4. Avantajele turismului de afaceri pentru destinatii.........................................15
1.5. Piaa turismului de afaceri............................................................................16
4.6. Organizarea ntlnirilor.................................................................................18
CAPITOLUL II: ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN ECONOMIA
ROMANEASCA.....................................................................................................21
2.1. Importanta economica a turismului..............................................................21
2.2. Importanta socio-culturala a turismului........................................................24
2.3. Importanta turismului n protejarea mediului...............................................26
CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM DE AFACERI
N ROMNIA.........................................................................................................30
3.1. Principalele activitati n turismul de afaceri din Romnia din perspectiva
ageniilor de turism..............................................................................................30
3.1.1. Managementul turismului de afaceri destinat calatoriilor oficiale
(organizaiilor guvernamentale si organismelor interne)..................................30
3.1.2.Managementul Turismului CORPORATE..............................................33
3.1.3. Managementul Turismul de afaceri pentru asociaiile non-profit si alte
organizaii.........................................................................................................37
3.2. Organizarea unei agentii de turism de afaceri din Romnia.........................38
3.2.1. Ticketing sau emiterea de bilete de avion...............................................41
3.2.2. Rezervare de hoteluri n strainatate si n tara.........................................42
3.2.3. Incentives................................................................................................42
3.2.4. Evenimente.............................................................................................43
CAPITOLUL IV: NOI CONCEPTE N MANAGEMENTUL AGENTIEI DE
TURISM. TURISMUL DE AFACERI, SOLUIE MODERNA DE
DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMNESC...................................................45
4.1. Prezentarea Ageniei de turism Paralela 45...............................................45
4.2. Propuneri de mbuntire a managementului in turismul romnesc............51
4.2.1. Cererea pentru turismul i cltoriile de afaceri. Cumprtorii i
consumatorii de turism de afaceri.....................................................................51
4.2.2. Cltoriile de Afaceri (Business Travel).................................................60
4.2.1. Rolul destinaiei in turismul de afaceri...................................................64
CONCLUZII...........................................................................................................66
BIBLIOGRAFIE
Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc
INTRODUCERE
Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod plcut i

instructiv a timpului liber, ct i ca activiti prestatoare de servicii solicitate n
diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezint una dintre caracteristicile
civilizaiei actuale, cu largi perspective de evoluie, fiind concomitent consecina i
cauza unor mutaii economice, sociale, culturale i de mediu. De aceea pentru a
releva situaia actuala a turismului romnesc, importanta acestei activiti n cadrul
societii romneti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, socialcultural i ecologic, ncercnd sa prezentam valenele multiple ale acestuia i locul
ocupat de el n viata economico-sociala a Romniei.
Caracterul de ramura de interferenta i sinteza al turismului
face ca acesta sa fie impulsionat i stimulat n dezvoltarea sa de
situaia diverselor ramuri economice ale economiei naionale, i n
acelai timp, face ca turismul sa exercite la rndul sau,
numeroase influente pozitive, att pe plan naional ct i
internaional.
Dezvoltndu-se intr-un ritm lent dar sigur pana de curnd, tiina conducerii
a cunoscut un salt valoric foarte important n ultimele zeci de ani, perioada n care i
s-a i recunoscut importanta pentru toate domeniile economiei.
O data cu acceptarea ei ca o componenta esenial a fiecrei activiti, s-au
eliminat i mare parte din piedicile existente, ceea ce a determinat o evoluie mai
rapida dect a multor alte tiine moderne.
Cu toate acestea, managementul ram ine unul dintre cele mai deschise si mai
permisive domenii tiinifice.
Educaia manageriala a ntreprinztorului i pune amprenta n mod esenial
asupra ca litatii actului managerial. Daca viziunea ntreprinztorului este moderna,
ansele de supravieuire i reuita ale ntreprinderii sale sunt foarte mari.
Tour-operatorii, n general, i cei din Romnia, n special, sunt ntreprinderi
mici (IMM-uri), a cror conducere nu este asociata n mod curent de ctre
literatura de specialitate cu metodele moderne de conducere. Motivul este faptul ca
aceste metode sunt aplicate cu precdere n ntreprinderile mari i foarte mari.
Metoda este un mod de cercetare, de cunoatere i de transformare a
realitii. n management, metoda reprezint maniera n care conducerea, cu
ajutorul unui complex de instrumente, procedee i tehnici, i exercita influenta
asupra factorilor umani, materiali i chiar financiari, n scopul unei folosiri
raionale a acestora n procesul muncii, n scopul obinerii rezultatelor preconizate.
2
CAPITOLUL I: TURISMUL DE AFACERI ISTORIC SI

CONCEPTE
Turismul este cea mai mare afacere a nceputului de mileniu, att pe plan
mondial, ct si n Uniunea Europeana spre care tinde si Romnia. Turismul de
afaceri parte componenta a activitatii turistice - este cea mai dinamica forma de
turism, detinnd circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25%
din totalul ncasarilor turistice, fiind una din cele mai pretentioase si mai
scumpe activitati1.
1.1. Scurt istoric al turismului de afaceri
Turismul, n general si turismul de afaceri n special sunt activitati aparute
odata cu omenirea, chiar daca acest termen nu a fost definit dect n secolul alXIX-lea.
Istoria turismului de afaceri se pierde n negura timpului. Apariia
agriculturii de subzistenta n Africa, Asia si Europa, cu mii de ani naintea erei
noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la
distante din ce n ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea oraselor a generat o
nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate afirma ca primele calatorii
de afaceri au fost ntreprinse de catre micii comercianti si de catre artizani care
puteau calatori si mii de kilometri pentru a-si desface produsele.
Urmeaza apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia si Roma, ce au
stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. Cel mai bun
exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de
drumuri extins n tot imperiul a facut posibil schimbul de produse din Italia n
Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pna n Marea Britanie. Printre
obiectele si produsele descoperite de arheologi n cele mai diverse locuri ale
Imperiului se numara: obiecte de olarit fabricate n Italia, vase cu ulei de masline
din Spania; carafe cu vin din Grecia sau pietre pretioase din Orientul Mijlociu,
toate expuse n prezent n muzeele tarilor unde au fost descoperite (Marea Britanie,
Franta, Germania sau Romnia, pentru a enumera doar cteva din marile rute ale
comercianilor antichitatii).
Rodica Minciu, Economia turismului; Editia a III-a ravazuta si adaugita; Editura Uranus,
Bucuressti, 2004, p. 81
3
Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate

economica si politica, reducnd temporar si volumul calatoriilor de afaceri2.
Pe toata durata evului mediu si pna n zorii erei moderne, principalele
categorii de calatori au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de vedere istoric,
oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate si factorul de
continuitate n relatiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat si de
faptul ca pna n secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si
instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, politele de asigurare si
contractele de comision dezvoltndu-se n aceasta perioada si oblignd
comerciantii la o mai mare grija fata de afacerile pe care le derulau3.
ntre secolul al XI-lea si al XIII-lea, Europa a fost leaganul unei revolutii
comerciale ce poate fi considerata att cauza ct si efect al redescoperirii
cltoriilor de afaceri. ncetarea nvlirilor (germanilor, scandinavilor, nomazii
stepelor euroasiatice, sarazinilor) este urmata de aparitia schimburilor pasnice
(chiar din timpul luptelor), aceste lumi vrjmae dovedindu-se acum mari centre
de producie si consum: grne, blnuri si sclavi din lumea nordica si rsriteana se
ofer si, n acelasi timp sunt cerute de marile metropole ale civilizatiei musulmane
de unde vin n schimb, din abundenta metalele preioase ale Africii si Asiei.
Evului mediu timpuriu, cu incursiunile si jafurile sale, i urmeaza o pace
(relativa), aceasta sigurana permitnd o nviorare a economiei si mai ales odata ce
uscatul si marea devenisera cai mai putin periculoase, o accelerare daca nu chiar o
reluare a comertului. n plus, mortalitatea regresnd si conditiile de hrana ca si
posibilitatile de subzistenta nbunatatindu-se, are loc un avnt demografic ce va
deveni pentru crestinatate o sursa de consumatori, de producatori, de mna de
lucru, un rezervor din care comertul si va recruta oamenii. Iar cnd situatia s-a
schimbat si a venit rndul crestinitatii sa atace, marele episod al Cruciadelor nu va
fi dect o fatada la umbra careia se vor dezvolta n continuare schimburile
comerciale.
Aceste rsturnri de situaii sunt legate de un fenomen capital: naterea sau
renaterea oraelor, caracteristica lor majora n aceasta perioada fiind primatul
funciei economice.
Fie ca sunt noduri de cai de comunicaie, halte marcnd etapele pe drumurile
comerciale, porturi maritime sau fluviale centrul lor vital se afla lng vechiul
castru feudal, lng nucleul militar sau religios, alturi de nou aprutul cartier al
dughenelor, alaturi de piata sau de locul de tranzit al marfurilor.
Cei doi poli ai comertului international erau Mediterana si Nordul, ceea ce
duce la aparitia a doua benzi de orase comerciale puternice: de o parte Italia si
(ntr-o masura mai mica) Proventa si Spania, de cealalta parte Germania de Nord.
Acest lucru si explica predominarea n Europa medievala a doi negustori:
italianul si hanseatul, fiecare cu propriile caracteristici.
2
J.Swarbrooke, Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth, Heinemamms,
London, 2002, p.15
3
M. Constantini, Complementi di storia economica del turismo, Editura Universita Ca Foscari di
Venezia, 1996, p. 3
4
ntre cele doua exista nsa o zona de contact cu un caracter de originalitate,

datorat faptului ca adauga functiei sale de mijlocitoare de schimburi ntre cele doua
arii comerciale mentionate anterior si functia de producatoare. Aceasta zona este
Europa de Nord Vest formata din sud-estul Angliei, Normandia, Flandra,
Champagne, tinuturile de pe valea rului Mense si cele ale Renaniei de Jos. Este
vigurosul domeniu al postavului si totodata, mpreuna cu Italia nordica si centrala,
singura regiune a Europei medievale unde se poate vorbi de prezenta industriei.
Alturi de articolele de consum provenind din Nordul si Rasaritul
continentului, produsele industriei textile europene constituie marfurile pe care
negustorul italian si cel hanseat vin sa le caute pe pietele si la trgurile din
Champagne si Flandra. n cursul acestei prime faze de aparitie si avnt comercial,
negustorul medieval este, n primul rnd, un negustor itinerant4.
Nenumratele obstacole l ateapt pe drumurile de uscat si apa pe care i
transporta mrfurile, att naturale, ct si legate de mijloacele de transport nc
rudimentare.
La aceste obstacole se adauga nesiguranta, dar si sumedenia de drepturi,
vmi de trecere, percepute de nenumarati seniori, de orase, sau de entitatile obteti
la traversarea unui pod, a unui vad, sau pentru simplul tranzit pe mosia unui senior
ntr-o epoca de extrema farmitare teritoriala si politica. Ca atare, ncepnd cu
secolul al XIII-lea, seniorii, manastirile si mai ales trgovetii vor construi poduri
nu numai n scopul usurarii traficului, ci mai ales pentru obinerea unor resurse
directe si indirecte apreciabile. Alteori, nsa, la initiativa negustorilor si din
propriile resurse financiare s-au construit lucrari importante, precum podul
suspendat (primul de acest fel) care n 1237 va deschide prin Gothard cea mai
scurta cale ntre Germania si Italia. Asadar, la greutatile si riscurile cu care se
confrunta calatorul de afaceri se adauga cheltuieli obligatorii care grevau n mod
oneros transportul pe uscat.
De exemplu: pentru produsele rare si scumpe (sclavi, postavuri de lux si
coloniale mrunte - o expresie referitoare la o serie ntreaga de articole cu pre
mare la volum mic, necesare n cosmetica, farmacie, boiangerie, buctrie) costul
unui transport nu ntrecea dect cu cel mult 20 25% valoarea iniial a mrfii
respective; n schimb, pentru mrfurile srace, cum le-a numit A. Sapori
produsele grele si voluminoase, dar cu valoare redusa (grnele, vinul, sarea)
costul unui transport putea urca pn la 100 150% si chiar mai mult peste preul
iniial al marfii5.
Din acest motiv, calatorul medieval prefera transportul pe apa. Sub acest
aspect, trei retele puteau fi considerate n Europa fara egal: Italia de Nord unde
Padul si afluentii sai constituiau cea mai mare cale de navigatie interna a lumii
mediteraneene, comparabila pastrnd proportiile cu actuala cale a marilor
lacuri americane. Apoi, bazinul Ronului, prelungit catre Mosela si Mense, care
pna n secolul al XIV-lea a reprezentat marea axa a comertului de la Nord la Sud.
4
J. le Goff Negustorii si bancherii n evul mediu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1994, pp. 1112
5
Idem, p. 13
5
n fine, strnsa retea de lacuri din zona flamanda, completata din secolul al
XII-lea cu o ntreaga retea artificiala de canale si de barje-ecluze, care a fost pentru
revolutia comerciala din secolul al XII-lea, ceea ce va fi pentru revolutia
industriala din secolul al XVIII-lea reteaua de canale din Anglia. La acestea se
adauga spre sfrsitul evului mediu calea Rin-Dunare, strns legata de dezvoltarea
economica a Germaniei centrale si meridionale. n toate aceste lucrri de
amenajare teritoriala, negustorii au fost aceia care, anterior principiilor, au jucat un
rol preponderent.
Transportul maritim a fost nsa prin excelenta mijlocul utilizat n negoul
medieval internaional, cel care va prilejui imbogatirea marilor mercatores, dar si
dificultile acestuia erau numeroase si mari. n primul rnd, erau riscurile legate
de naufragiu si pirateria.
n al doilea rnd, capacitatea vaselor era redusa, rareori un vas depind 500
de tone. Un alt obstacol era rapiditatea navigaiei.
Abia ncepnd cu secolul al XII-lea, rspndirea unor invenii (crma cu
etambreu, vela latina, busola, anumite progrese ale cartografiei) n legtura cu
care, pe lnga aportul oriental si extrem-oriental se cuvine a fi recunoscut si
meritul deosebit al unor marinari si savanti basci, cataloni si genovezi - reduce sau
chiar elimina dificultatile sub raportul rapiditatii legate de manevrele nocturne de
ancorare, stationarea fortata pe vreme rea sau cabotajul n lungul coastei.
Cu toate acestea, pe la mijlocul secolului al XV-lea unui negustor venetian i
erau necesari doi ani pentru a ncheia un ciclu comercial complet.
Oricum nsa, costul unui transport pe mare revenea infinit mai ieftin dect pe
uscat: 2% din valoarea produsului pentru lna sau mtase; 15% pentru grne, 33%
pentru alaun.
Ca exemplu de cltorie de afaceri din evul mediu, sa urmrim pe baza
cercetrilor lui Roberto Lopez si Armando Sapori un grup de negustori din
secolul al XIV-lea care se mbarca la Genova cu destinatia Orient. Caricul
cuprinde stofe, arme, metale. Navignd pe lnga coaste sau prin Corsica, Sardinia
si Sicilia, prima lor escala este Tunis, a doua Tripoli. Ajung la Alexandria; acolo,
caricul initial se amplifica cu tot felul de marfuri produse ale atelierelor locale
si produse venite din Orient. Vasul va face, n continuare, diverse escale prin
porturile siriene (Saint Jean dAcre, Tir, Autiohia) unde se vor mbarca noi
pasageri, pelerini si nca alte marfuri sosite din Rasarit cu caravanele. n fine,
iat-i la Famagusta, n Cipru, marele depozit de mirodenii al timpului; aici se
gsesc mai multe mirodenii dect n Germania pine.
Apoi, urmeaza Latakieh, la confluenta drumurilor dintre Persia si Armenia:
iarasi dupa Marco Polo un loc al tuturor spiteriilor si postavurilor mtsoase
si aurite ale pamntului. La Foceea alaunul att de pretios este si el ncrcat, iar
la Chios se face o noua escala pentru a lua vin si masticul util distilarii unei
bauturi foarte apreciate, dar si la fabricarea unei paste de dinti foarte cautate.
n fine, Bizantul, escala obligatorie la marea rascruce a drumurilor
levantine. Apoi, prin Marea Neagra ajung la Caffa n Crimeea unde culeg
produsele din Rusia si din Asia sosite acolo pe calea mongola: grul, blanuri,
ceara, peste sarat, matase si poate mai ales sclavi.
6
Dar multe din toate aceste marfuri, negustorii nostri nu le vor duce n
Occident, ci la Sinope sau la Trapezunt unde se vor opri ca sa le vnda. Iar de
acolo, cei mai temerari din grup vor pleca mai departe, escortati de politia
tatarasca, pna la Siva, spre Tabriz si India asa cum a facut-o Benedetto Vivaldi
sau spre China, ca Marco Polo, pe uscat prin Asia Centrala, sau tot pe mare de
la Basorah la Ceylon.
Sursa: J. Le GAFF Negustorii si bancherii evul mediu, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1994, p.18
Pentru negustorul itinerant din secolul al XIII-lea, principala tinta sunt

iarmaroacele (periodice) din Champagne, n Franta. Aceste predecesoare ale
trgurilor moderne aveau loc la Lagny, la Bar-sur-Aube, la Provins si la Troyes,
succedndu-se de-a lungul ntregului an: la Lagny n ianuarie februarie; la Barsur
- Aube n martie si aprilie, la Provins n mai iunie, la Troyes iulie august cu
deschidere in ziua Sfntului Ioan, apoi din nou la Provins n septembrie
noiembrie (deschis de ziua Sfntului Ayoul) si, n fine a doua oara la Troyes pentru
iarmarocul din noiembrie decembrie deschis de ziua Sfntului Remi.
Ca sa ajunga la destinatie, negustorii au facut o lunga si grea calatorie.
Italienii, care au strabatut defileurile Alpilor, au petrecut cinci saptamni pe
drum. Prima lor grija este locul de popas unde vor locui.
La nceput se construiau baraci provizorii n pietele publice sau dincolo de
barierele oraselor.
Apoi, localnicii au nceput sa le nchirieze ncaperi sau chiar case ntregi. n
final, cladiri speciale au fost ridicate pentru ei, de piatra, ca sa reziste la incendii, si
cu pivnite mari, boltite, pentru depozitarea marfurilor.
Dar la nceputul secolului al XIV-lea, trgurile periodice decad, att din
cauza nesigurantei instalata atunci n Franta n urma Razboiului de o suta de ani,
ct si dezvoltarii industriei textile italiene care a provocat declinul industriei
flamande a postavului principala sursa a postavului.
n consecinta este abandonat drumul catre Franta n schimbul adoptarii a
doua drumuri mai rapide si mai putin costisitoare: cel pe mare, care, de la Genova
si Venetia, prin Atlantic, Marea Mnecii si Marea Nordului ajunge la Bruges si
Londra, si cel pe uscat drumul renan de-a lungul caruia se vor dezvolta n
veacurile XIV si XV iarmaroacele de la Frankfurt si Geneva6.
Tot in evul mediu s-a dezvoltat (probabil) cea mai mare ruta a calatoriilor de
afaceri din toate timpurile: Drumul Matasii.
Chiar daca denumirea sugereaz un singur drum si o singura marfa
(mtasea), este vorba de o mulime de rute ce legau Asia de Europa pe care se
transportau o varietate de mrfuri.
Toate acestea, au dus la stimularea dezvoltarii echipamentelor de cazare si
alimentaie necesare calatorilor si a caravanseraiurilor servicii de transport cu
cmile si ghizi.
De asemenea, pe aceasta ruta au fost aduse n Europa bunuri si idei: de la
praful de pusca, la cunostiinte de astrologie si medicina, iar Istanbulul (de
6
Idem, p. 21
7
exemplu) si alte orase au devenit n aceasta perioada importante centre comerciale,

n parte datorita acestui Drum al Matasii.
De-a lungul istoriei au existat, alaturi de negustori, alte trei mari categorii
profesionale care au practicat (intr-o forma incipienta) calatoriile de afaceri: preoii
tuturor religiilor ce calatoreau fie n scopul introducerii religiei respective n
teritoriile ocupate, fie pentru ntlniri ale conclavurilor, fie pentru pelerinaje.
A doua mare categorie o reprezentau soldatii si n particular mercenarii, ce
cltoreau fie pentru a lua parte la batalii, fie pentru a se muta n teritoriile ocupate,
sau pur si simplu pentru ca se muta garnizoana.
A treia mare categorie era formata din muncitorii ce migrau temporar n
cutarea unui loc de munca (pentru cteva luni pe an atunci cnd n satele lor nu
aveau de lucru).
Interesant, este ca cele trei categorii profesionale, mpreuna cu comercianii
reprezint nca din vechime si pna n zilele noastre parti componente ale
calatoriilor de afaceri.
n perioada 1750 1900 calatoriile si turismul de afaceri n Europa s-au
dezvoltat din trei mari motive: revolutia industriala (nceputa n Anglia si extinsa
apoi n majoritatea tarilor europene); dezvoltarea imperiilor epocii moderne si
mbunatatirea retelei de drumuri (si foarte important: aparitia caii ferate).
La nceputul secolului XX primul loc n turismul de afaceri ncepe sa fie
ocupat de Statele Unite. ntlnirile (ntrunirile) aveau loc din vremuri imemoriale,
dar conceptul de conferinta sau conventie a fost dezvoltat abia acum in SUA.
Orasele realizeaza curnd ca prin gazduirea unor astfel de evenimente se
aduc mari beneficii comunitatii.
n aceasta perioada se deschid primele birouri pentru organizarea de
evenimente si pentru nscrierea oraselor respective ca destinatii pentru turismul de
afaceri: Detroit in 1896, Cleveland in 1904, Atlantic City (1908), Denver si St
Louis (1909) si Louisville si Los Angeles (1910).
n jurul anului 1950 turismul si cltoriile de afaceri se dezvolta exploziv
datorita pe de o parte creterii consumului (boom-ului economic), dar si dezvoltrii
facilitailor oferite turitilor.
La sfritul secolului XX tigrii economiei din Sud Estul Asiei si bogatele
tari petroliere din Orientul Mijlociu ncep sa devina elemente majore n dezvoltarea
acestei forme ale turismului7.
n trecut, foarte putini erau cei ce se plimbau de plcere, majoritatea
cltoriilor fiind bazate pe activiti comerciale, religioase sau militare, activiti ce
se regsesc si astzi printre motivele cltoriilor de afaceri, chiar daca la o scara
mult mai mare si cu mijloace mult mai evoluate.
Concluzia uimitoare a acestor succinte spicuiri din istoria activitatii turistice
este aceea ca, tot (sau, pentru a nu exagera aproape tot) ce se afirma ca este
istorie a turismului, n general, este n fond o istorie a turismului de afaceri.
J. Swarbrooke, Susan Hower, op. cit, p.20
1.2. Concepte si teorii privind turismul de afaceri

Calatoria de afaceri poate fi considerata coloana vertebrala sau pinea si
untul industriei turistice deoarece pentru o mare parte a oamenilor de afaceri,
cltoria face parte din activitatea zilnica. Odata ce calatoria este parte a slujbei lor,
cheltuielile legate de aceasta sunt, n general, constante nefiind sensibile la
fluctuaiile preturilor si tarifelor asa cum se ntmpla n cazul turismului de masa.
Atunci cnd cererea este constanta n timp si nu fluctueaz n sens invers cu
fluctuaia preturilor nseamn ca aceasta este inelastica. n acest caz, coeficientul
de elasticitate a cererii de servicii turistice n funcie de tarif ( p E ) aparine
intervalului [-1,0] :
Ep
c p
:
c0 p0 ,
unde
Ep = coeficientul de elasticitate a cererii de servicii turistice n funcie de pre

(tarif)
c = c1 c0 = modificarea cererii n perioada curenta (c1) fata de perioada de
baza (c0)
p = p1 p0 = modificarea preului tarifului n perioada curenta (p1) fata de
perioada de baza (p0)
Cererea pentru servicii turistice este, n general, elastica att fata de pre
(tarif) ct si fata de venit.
Cu ct companiile si globalizeaz activitatea cu att mai mult continua sa
creasca si turismul de afaceri.
Cheltuielile legate de turismul de afaceri n interiorul SUA se ridicau n anul
2000, la 970 $ / persoana, iar pentru cltoriile de afaceri internaionale la 3.455 $,
adic mai mult de 100 miliarde de dolari cheltuiesc companiile americane pentru
calatorii de afaceri anual.
De altfel, cltoriile si cheltuielile legate de acestea, reprezinta, dupa
cheltuielile cu personalul si cele cu informatizarea, cele mai mari cheltuieli ale
marilor corporatii8.
Turismul de afaceri este parte integranta a activitatii turistice, ceea ce
impune o definire a notiunilor de turism si turist.
Din prezentarea istoricului activitatii turistice se poate afirma ca aceasta se
mpletete cu istoria omenirii, nsa nu acelasi lucru se poate spune si de
teoretizarea sa.
Nu ne referim aici la povestirea unor calatorii fie ele de afaceri sau nu.
Astfel de izvoare exista si sunt foarte vechi. Problema apare atunci cautam o
definiie a calatorului, turistului sau turismului.
Utilizarea cuvntului turist este consemnata de Pegge abia n 1800 n
lucrarea aparuta la Londra Anecdotes of the English Language n care se spune:
A traveller is nowadays called a Tour-ist9.
8
R.A Cook, Laura J. Yale, J.J. Marqua, Tourism the business of travel, Prentice Hall, New
Jersey, 2002, p. 48
9
R. Lanquar, Leconomie du tourisme, ed II-a, coll. Que sais-je ?, PUF, Paris, 1992, p. 3, citat de
Rodica Minciu, op. cit, p. 12
9
Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englezesc to tour (a

calatori, a colinda) si este utilizat pentru prima data n jurul anilor 1700 n verbul
tranzitiv to make a tour.
Creat n Anglia secolului al XVIII-lea , desemnnd initial actiunea de a
voiaja n Europa, deriva din cuvntul francez tour (calatorie, plimbare) si a fost
preluat treptat n toate limbile moderne, pentru a exprima forme de calatorie care
urmaresc cu preponderenta un scop de agrement.
Termenul francez tour deriva din cuvntul grecesc tournossi respectiv
din cel latin turnus, pastrnd semnificatia de circuit n sensul de calatorie.
De asemenea, poate fi acceptata si ipoteza originii ebraice a cuvntului, n
ebraica veche tur corespunznd noiunii de cltorie, explorare10.
O definitie de referinta a activitatii turistice este propusa de profesorul
elvetian W. Hunziker n 1940.
Turismul este definit prin ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din
deplasarea si sejurul persoanelor n afara locului de resedinta, att timp ct sejurul
si deplasarea nu sunt motivate, de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa
oarecare.
Desi recunoscuta pe plan mondial, definitia este prea limitata, ea excluznd
o serie de calatorii avnd caracter turistic, tot mai frecvente n ultimul timp, cum
sunt calatoriile cuprinse n termenul generic de turism de afaceri.
O definitie mai completa din acest punct de vedere este data de F.W.Ogilvie
care subliniaza ca turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde
activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement,
recreere sau a deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni; include
toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si servicii ale turitilor11.
n aceeai perioada (1930 1940) apar si primele definitii ale subiectului
cltoriei respectiv a turistului.
n 1937, Consiliul Societatii Natiunilor ncearca o apropiere a parerii
experilor si recomanda definirea turistului international ca acea persoana care
cltorete pentru cel putin 24 de ore ntr-o alta tara dect cea n care se afla
reedina sa permanenta.
Conferinta Natiunilor Unite asupra turismului si calatoriilor internationale ce
a avut loc la Roma, n anul 1963, recomanda utilizarea termenului de vizitator
pentru a desemna orice persoana ce viziteaza o tara, alta dect cea n care se afla
resedinta sa obisnuita, pentru orice alt motiv dect desfasurarea unei ocupatii
remunerate n interiorul tarii pe care o viziteaza.
Definitia acopera doua categorii de vizitatori: turistii ce stau cel putin 24
de ore n tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi grupate n: loisir,
afaceri, familie, misiuni si reuniuni si excursionistii vizitatori temporari ce
cltoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore n tara vizitata.
Aceste definitii au fost aprobate si aplicate din 1968, principalul neajuns
fiind ignorarea definirii vizitatorilor interni12.
O Snak, P. Baron, N. Neacsu, Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, p. 19
Rodica Minciu, op. cit, p.p. 13-14
12
Idem, p. 15
10
11
10
Ultimele recomandri ale Conferintei internationale asupra statisticii

voiajelor si turismului facute la Ottawa n 1991 si adoptate n 1993 la Sesiunea a
XXVII-a a Comisiei de Statistica a Natiunilor Unite, precizeaza faptul ca turismul
se refera la activitati desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor,
n locuri situate n afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu
depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive13.
Aceeasi Comisie precizeaza ca turistul este reprezentat de orice persoana
care se deplaseaz spre un loc situat n afara resedintei sale obisnuite, pentru o
perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele
dect exercitarea unei activitati remunerate n locul vizitat14.
n plus vizitatorii sunt grupati, dupa rezidenta, n vizitatori internationali si
vizitatori interni, categorii ce se subdivizeaza n turisti (cei ce petrec cel putin o
noapte n locul vizitat) si excursionisti (vizitatori de o zi).
n conformitate cu clasificarile realizate de Organizatia Mondiala a
Turismului, principalele motive de calatorie sunt: loisir, recreere si vacanta; vizite
la rude si prieteni; afaceri si motive profesionale; tratament medical; religie /
pelerinaje; alte motive.
Afacerile si motivele profesionale se refera la instalarea de echipamente,
inspecii, vnzari si cumparari n contul ntreprinderilor straine, participarea la
reuniuni, conferinte si congrese, trguri si expozitii, participarea la activitati
sportive, profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi straine sau
de pregatire profesionala.
Turismul de afaceri conform definitiei date de Rob Davidson n 1994
include persoanele ce calatoresc n scopuri legate de munca lor (de activitatea lor
lucrativa, fara a fi nsa remunerate n locul de destinatie, ci n cel de resedinta, de
emisie).
Se poate spune ca reprezinta una din cele mai vechi forme de turism,
deoarece oamenii au calatorit pentru a face comert nca din cele mai vechi
timpuri15.
Termenii calatorie de afaceri si turism de afaceri sunt considerati si
utilizai de multi autori ca fiind sinonimi. Cu toate acestea exista cteva diferene
calitative ntre cei doi termeni.
Astfel turismul de afaceri putem spune ca ncorporeaz toata experiena
calatoriei de afaceri n plus, utiliznd definitia clasica a termenilor turism si
turist, se poate spune ca oamenii de afaceri pot fi numiti turisti n momentul cnd
stau departe de casa cel putin o noapte.
Calatoria de afaceri (pe de alta parte) si focalizeaza atentia pe mobilitatea
oamenilor de afaceri si pe faptul ca ei ntreprind calatorii de o zi avnd ca scop
doar afacerile, si n acest caz neputnd fi denumiti turisti n sensul convenional al
termenului.
13
OMT, Recomandation sur les statistiqued du tourism, Nations Unies, New Zork, 1993, p. 5,
citat de Rodica Minciu, op. cit, p. 17
14
OMT, op. cit, p. 7, citat de Rodica Minciu, op. cit, p. 18
15
J. Swarbrooke, Susan Hower, op. cit, p. 3
11
Desi definitia turismului si a calatoriilor de afaceri este destul de simpla, n

literatura de specialitate sunt enumerate o multitudine de forme sub care acest
fenomen poate fi prezentat.
Astfel, ntr-o tipologie ce nu se pretinde a fi completa, regasim mai multe
faete (categorii) ale acestei activitati: conferinte, ntlniri si conventii ale unor
asociaii sau corporatii realizate la nivel local, regional sau national; congrese si
convenii la nivel international; cursuri de pregatire profesionala (training); trguri
si expozitii; lansari de produse; calatorii stimulent (incentiv travel); schimburile de
studenti si profesori; migratiile sezoniere de munca; aprovizionarea cu anumite
produse a pietelor; livrarea de bunuri catre consumatori; servicii militare prestate
n alte locuri dect si au baza; actiuni de caritate / proiecte ale organizaiilor
nonguvernamentale realizate n alte locuri dect unde si au sediul; angajaii
guvernamentali ce calatoresc n serviciul statului si diplomatii; calatorii individuale
de interes general ale oamenilor de afaceri; navetismul.
Fiecare categorie prezentata are un numar de subdiviziuni.
De exemplu: calatoriile individuale n interesul afacerilor pot include:
un om de afaceri viziteaza un departament din cadrul guvernului pentru a
obtine o licenta de export;
un consultant n domeniul computerelor ce si viziteaza clientul pentru a-i
rezolva problemele, s.a.
Lucrarea de fata si propune abordarea celor mai importante forme ale
cltoriilor si turismului de afaceri, forme ce si fac simtita prezenta din ce n ce
mai mult si pe piata turistica romneasca.
Important este sa denumim care sunt elementele care sunt cuprinse in acest
concept, al turismului de afaceri, cuprinse in clasificarea de mai jos:
Forme de turism de afaceri ( business travel & tourism )
Congrese si convenii internaionale
Conferina si intalniri locale, regionale si nationale, pentru asociatii, firme,
institutii
Traininguri ( cursuri )
Expoziii si targuri comerciale
Lansri de produse
Incentive travel
Calatorii individuale de afaceri
Deplasri in interes de serviciu a functionarilor din institutiile de stat
Astfel, n ceea ce privete ntrunirea, tot Rob Davidson o definete ca fiind
un eveniment organizat pentru discutarea unor probleme comune.
Aceasta se poate referi la probleme comerciale sau non-comerciale, poate
ntruni 6 persoane sau sute de persoane, poate dura cteva ore sau o sptmna.
Ceea ce face ca ntrunirile sa fie parte a turismului de afaceri este faptul ca
ele angajeaz cteva servicii aparinnd industriei turistice si pleac de la premisele
organizrii.
Termenii ce definesc ntrunirile depind de mrimea evenimentului si de
locul unde se desfoar.
12
Astfel o mica adunare este numita ntrunire, dar o mare ntrunire este de
obicei numita conferina n Marea Britanie, conventie n SUA si congres n multe
din tarile europene16.
Expoziiile pot fi definite (tot conform lui Davidson), ca prezentri de
produse sau servicii avnd un public inta n scopul promovrii vnzrilor sau
informrii vizitatorilor.
Expoziiile sunt considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece
stimuleaz cltoriile (att ale expozantilor ct si ale vizitatorilor). De asemenea,
ele creeaza o cerere ridicata pentru diferite servicii turistice, ca de exemplu
cateringul si cazarea.
n diferite parti ale lumii le ntlnim sub denumirea de trguri sau
manifestri.
Cursurile de pregtire (training) sunt evenimente unde participanii se
ntlnesc (ntr-un anumit loc, pentru o perioada determinata de timp) pentru a primi
informaii, sau pentru a fi ajutai sa-si dezvolte anumite aptitudini.
Acestea pot fi cursuri de pregatire interne, unde toti participantii apartin unei
singure organizaii sau evenimente deschise unde institutia ce coordoneaz
cursurile de pregatire ofera programe ce sunt disponibile tuturor celor ce vor sa
beneficieze de ele.
Lansrile de produse sunt evenimente specializate pe care multe organizaii
le utilizeaz n prezent ca o modalitate de promovare a produselor si serviciilor ce
urmeaz a fi introduse pe piaa.
Ele au de obicei o audienta variata incluznd media, distribuitorii si
consumatorii. De asemenea, lansarile n general, evenimente de scurta durata (chiar
si de cteva minute), dar necesita un buget foarte mare.
Calatoriile stimulent au fost definite n 1998 de catre Society of Incentive
Travel Executives (SITE) ca fiind un instrument de management care - prin
oferirea unor calatorii de exceptie sa motiveze si / sau sa recunoasca
participanilor nivelul nalt de performanta atins n ndeplinirea sarcinilor ce le
revin n cadrul organizaiei.
Calatoriile stimulent utilizeaza turismul de loisir pentru recunoasterea
performantelor la locul de munca17.
Reuniunile organizate pot mbraca diferite forme, a caror definire este
prezentata de Rob Davidson n lucrarea sa Business Travel, aparuta n editura
Pitman, la Londra, n anul 1994, aceste definitii fiind recunoscute si utilizate de
majoritatea specialistilor fie ei romni sau straini:
Adunare ntlnire ntre persoane reunite pentru a delibera, diviza sau
pentru divertisment.
Colocviu ntlniri la care ctiva specialisti tin cuvntari pe un anumit
subiect sau raspund la ntrebari legate de acesta.
Conclav o ntlnire privata sau o adunare secreta (de obicei religioasa).
16
17
Idem, p. 5
Idem, p. 5
13
Conferinta un schimb de opinii formal sau o ntrunire a mai multor

oameni pentru a discuta probleme de interes comun, n care o persoana face
o expunere, auditoriul participnd activ.
Congres ntlnire formala a unor delegatii pentru discutii, n special
persoane apartinnd unui anumit organism sau unei specializari
profesionale.
Manifestari cu caracter informativ, congresele reunesc ntre 100 si 1.000 de
persoane cu scopul de a schimba idei si de a-si comunica rezultatele studiilor lor,
pe durata a 2 3 zile.
Conventie adunare de oameni care se ntlnesc ntr-un scop comun, n
special, o ntlnire a delegatiilor unui partid n scopul formularii politicii sau
selectarii candidatilor pentru functii.
Meeting o ntrunire a mai multor oameni cu un scop comun.
Receptie - manifestare cu caracter festiv, de un standard nalt.
Reuniune - manifestare cu caracter comercial, promotional sau informativ,
regrupnd 30 150 persoane, iar durata nu depaseste de regula 3 zile.
Seminar - reuniune de lucru sau de formare, pentru 10 30 de persoane cu
o durata de 3 5 zile.
Simpozion petrecere cu muzica si conversatie sau o ntlnire formala la
care ctiva specialisti tin scurte cuvntari pe un anumit subiect sau subiecte
asemanatoare, la care auditoriul nu participa activ.
Summit o conferinta oficiala la cel mai nalt nivel (de exemplu: la nivelul
sefilor de stat si de guvern).
Workshop reuniune de 30 35 de persoane n cursul careia se discuta n
grupuri mici, realizndu-se un schimb de experienta. Termenul este utilizat
n SUA, iar francezii l numesc salon sau trg n cadrul caruia un numr
variabil de expozanti si prezinta produsele unui public de profesioniti.
O alta clasificare (R. Davidson) mparte turismul de afaceri n:
turism general de afaceri (delegatii);
reuniuni / ntruniri;
trguri si expozitii;
calatorii stimulent.
Prin continutul sau complex, turismul de afaceri permite aparitia multor
definiii si clasificari.
1.3. Asemnri si deosebiri ntre turismul de afaceri si turismul de
loisir.
Serviciile turistice de baza si multe din cele suplimentare sau complementare
servesc att turismului de afaceri ct si celui de vacanta.
Transportul, cazarea, alimentatia, serviciile de informare si de promovare,
sau activitatea agentiilor de turism si chiar atractiile turistice sunt prezente pe
ambele piete, chiar daca serviciile oferite fiecaruia pot fi diferite.
14
Cu toate acestea exista si deosebiri importante ntre cele doua mari tipuri de
turism.
Turismul de afaceri contine un element important din turismul de placere. n
cazul calatoriilor stimulent putem spune ca aproape toate elementele sunt similare
turismului de odihna, exceptie facnd modalitatea de plata a serviciilor, dar chiar si
pentru delegatii la o conferinta, vizitatorii unor trguri comerciale si turistii de
afaceri individuali, vizitarea locurilor atractive poate reprezenta un mod de relaxare
la sfrsitul unei zile de lucru.
Spre deosebire de turistul obisnuit (clasic), cel ce calatoreste n interes de
afaceri cheltuiete de obicei mai mult att pentru cazare ct si pentru transport,
deoarece acesta din urma are nevoie de servicii turistice de calitate superioara si de
servicii specializate (sali de conferinte, translatori s.a.).
Exista patru mari asemanari ntre cererea pentru turismul de loisir si cea de
afaceri:
a) turitii de afaceri devin turisti de loisir odata cu terminarea zilei de lucru;
b) programul unei conferinte include si activitati de loisir pentru delegati;
c) cltoriile stimulent nseamna oferirea unei vacante ca recompensa pentru
munca depusa;
d) muli oameni de afaceri sunt acompaniai de partenerii lor sau / si de
copii, care fac cltoria de placere si nu pentru afaceri.
1.4. Avantajele turismului de afaceri pentru destinatii
La fel ca si turismul de loisir, turismul de afaceri aduce multe avantaje att
comunitatilor locale, ct si tarilor ce sunt preferate pentru organizarea unor
evenimente de amploare.
n plus, turismul de afaceri aduce att ncasari mai mari, ct si o reducere a
sezonalitii.
Sezonalitatea este una din problemele majore cu care se confrunta activitatea
turistica, turismul de afaceri jucnd un important rol n ameliorarea incidentei
acestui fenomen18.
Importanta acestei piete consta (pe lnga ncasarile mari) n cresterea ratei
de ocupare n extra-sezon, fapt recunoscut de foarte multe tari si orase
organizatoare de evenimente.
Lunile cu cele mai multe reuniuni intenationale sunt, n ordine octombrie si
septembrie.
Un exemplu l poate constitui orasul Heidelberg din Germania a carui
universitate renumita organiza congrese pe teme stiintifice.
Din 1990 cnd aveau loc 217 evenimente s-a ajuns n 2000 la peste 870 de
evenimente anual, n urma construirii unor centre de conferinte si facilitatilor
acordate de autoritatile locale pentru activitatea turistica.
18
*** All Season Tourism: Analysis of Experience, Suitable Products and Clientele, Office for
Official Publications of the European Communities, Luxemburg 1993, p.p. 23 24
15
S-a ajuns ca n luna septembrie gradul de ocupare al hotelurilor sa fie de

100%, iar n martie, mai si iunie de 80%.
Singurele luni cu grad de ocupare al hotelurilor foarte redus au rmas lunile
iulie si august (luni ce reprezint vrf de sezon pentru turismul de loisir).
Un alt avantaj major adus de turismul de afaceri este profitabilitatea ridicata.
Aceasta forma moderna de turism presupune costuri relativ mari, dar
datorita profilului socio-economic al celor ce cltoresc pentru afaceri (din clasa
medie si superioara de management) tinde sa aduc beneficii furnizorilor de
servicii de calitate superioara: hoteluri de peste trei stele, faciliti de transport la
clasa superioara etc.
Beneficiile cheltuielilor din turismul de afaceri nu sunt nsa restricionate
doar la hoteluri, sali de conferine sau transport aerian, ci se regasesc si cu
activitatea restaurantelor, atractiilor turistice si culturale, serviciilor de transport
local, ghizilor si magazinelor din zona19.
Turismul de afaceri are, de asemenea, un impact pozitiv si asupra mediului.
Cu toate ca delegatii pentru o conferinta sosesc ntr-o localitate n numar
mare, ei petrec majoritatea timpului n salile de conferinta, iar iesirile n oras seara
nu reprezinta o sursa de stres pentru populatia rezidenta. De asemenea, ei utilizeaza
pentru transport avionul sau trenul, nepunnd mari probleme cu poluarea sau cu
aglomerarea parcarilor.
Un ultim avantaj prezentat n aceasta lucrare se refera la posibilitatile de
promovare.
Astfel un vizitator care pleaca de la o conferinta avnd o buna impresie
devine un ambasador neplatit ce face reclama acelei destinatii.
Acesta este motivul pentru care autoritatile locale fac un efort deosebit n a-i
impresiona pe turistii de afaceri. De multe ori acesti turisti sunt persoane influente,
ale caror opinii pot fi determinante n alegerea unei destinatii pentru o actiune
ulterioara.
Eforturile locale de impresionare a vizitatorilor iau forme diverse: un discurs
al primarului la deschiderea unei conferinte, un film despre atractiile locale, un tur
cu autocarul al orasului si mprejurimilor, o cina traditionala.
Oricare ar fi tehnica aleasa, scopul este acela de a crea o imagine buna ce
poate fi transmisa colegilor sau prietenilor, dar si pentru revenirea ca reprezentani
ai turismului de loisir n localitate si n zona.
1.5. Piaa turismului de afaceri
Piata este locul de ntlnire al cererii cu oferta.
Aceasta este cea mai simpla definitie a pietei. Extrapolnd, piata turismului
de afaceri este locul de ntlnire al furnizorilor acestor servicii specializate cu
beneficiarii lor.
Principalii furnizori ai industriei reuniunilor si conferintelor sunt aceia care
asigura facilitati specifice acestei piete.
19
R. Davidson, Business Travel, Pitman Publishing, London, 1994, p. 4

16
Marile centre de conferinte reprezinta cei mai buni sustinatori ai ntlnirilor

de afaceri, dar muzeele, teatrele, castelele, vapoarele si chiar parcurile tematice
sunt capabile de a fi locuri de ntalnire pentru evenimente ce au nevoie de o locaie
speciala pentru a fi memorabile. Si hotelurile au locul lor important pe piaa
ntalnirilor de afaceri, datorita posibilitatii gazduirii unui numar mare de
evenimente de talie mica si medie.
Dominatia hotelurilor pe aceasta piata este concurata de alte tipuri de locaii.
Exemplul cel mai bun l reprezinta marile universitati ce au investit n uniti
pentru cazare si ntlniri, n scopul cresterii veniturilor proprii.
Chiar daca n prezent exista putine locatii potrivite pentru conferinte de mare
amploare, aceste evenimente pot aduce beneficii importante destinatiilor unde au
loc.
Centrele de conferinte construite n majoritatea lor din fonduri publice,
deoarece putine aduc profituri importante, contribuie semnificativ la economia
locala n momentul n care cteva sute de delegati sosesc n localitate pentru cteva
zile.
De cealalta parte a pietei turismului de afaceri se afla beneficiarii. Acestia
pot fi clasificai n trei mari categorii:
sectorul corporate,
asociatiile si
sectorul public20.
Sectorul corporate este reprezentat de companiile al caror interes principal
de realizare a ntlnirilor este unul strict comercial: conferinte pentru discutarea
strategiilor, lansari de noi produse si realizarea de sesiuni de pregatire pentru
angajati.
Marele avantaj al companiilor ce realizeaza astfel de ntlniri departe de
locul obinuit de munca al delegatiilor este acela ca ei scapa de rutina zilnica si se
pot concentra pe problemele abordate.
Activitile de relaxare ce nsotesc de obicei conferintele permit
participanilor sa creeze un mai bun spirit de echipa.
Asociaiile (a doua mare categorie de beneficiari) sunt de doua tipuri:
profesionale, cnd motivul ntlnirilor este legat de munca si de voluntari.
Asociaiile de voluntari acopera ntreg spectrul activitatilor umane ce nu este
legat de munca ca profesie: puncte comune de interes, convingeri religioase, sau
aspecte etnice.
Asociaiile pot fi locale, regionale, nationale sau internationale.
Cu toate ca membrii lor sunt foarte dispersati, acestia trebuie sa se reuneasc
regulat pentru a se pune la curent cu ultimele tendinte sau descoperiri n domeniul
lor de activitate.
Competiia cea mai mare ntre destinatii se da pentru organizarea
conferinelor asociaiilor internaionale care implica un numar mare de delegati,
dureaz mai mult si, ca o regula generala, sunt mai putin frecvente.
20
T. Rogers, Conferences and Conventions, A global industry, Butterworth Heimann, London,

2003, p.p. 15-16
17
Din fericire pentru agentiile de turism implicate in astfel de manifestari,

numrul asociatiilor internationale creste ca urmare a specializarii profesionale tot
mai mari.
Sectorul public autoritatile locale si centrale cumpara serviciile
oferite de organizatori ai turismului de afaceri, att pentru delegatii, ct mai ales
pentru organizarea unor evenimente la nivel local, national sau international.
Sectorul educational si cel al sanatatii sunt cei mai mari consumatori, dar si
organizatori ai unor astfel de activitati.
4.6. Organizarea ntlnirilor
Responsabilitatea de a organiza ntlnirile si de a decide unde vor fi inute
acestea l au, n cazul companiilor mici si medii, managerii de marketing, n cazul
asociaiilor, administratorii, iar n cadrul sectorului public secretarii generali.
Foarte putini din cei ce organizeaza astfel de evenimente sunt angajati doar
pentru acest scop, aceasta sarcina fiind una pe care ar evita-o cu cea mai mare
plcere. De aceea, multe domenii de afaceri ce organizeaza frecvent ntlniri pentru
diverse scopuri apeleaza la organizatori profesionisti.
Organizatorii corporate sunt angajati ai companiei, ce lucreaza pe proprie
raspundere, selectnd si rezervnd locatii si avnd grija de toate evenimentele
legate de reuniune.
Pentru o companie cu peste 20 de ntlniri pe an, este o regula angajarea
unui organizator corporate, a carui unica treaba este organizarea ntlnirilor de
afaceri, sesiunilor de pregatire, conferintelor21.
Organizatorii corporate sau orice alta persoana ce se ocupa n cadrul
asociaiei sau companiei cu organizarea unui eveniment pot cere asistenta pentru
gsirea unei locatii, unei agentii specializate (cunoscute sub numele de agenii de
plasare).
Principalele criterii avute n vedere de organizatori n realizarea selectarii
unei locaii sunt:
locatia sa fie apropiata de o autostrada;
locatia sa fie situata la mai putin de o ora de un aeroport important;
locatia sa fie la mai putin de o ora de un oras important.
Gasirea unei locatii este nsa doar primul pas n organizarea unui eveniment.
De aceea companiile sau asociatiile ce organizeaza frecvent ntlniri
apeleaz la organizatorii profesionisti de evenimente, care sunt companii
specializate n managementul destinatiilor si care asigura rezolvarea tuturor
aranjamentelor logistice.
IAPCO este Asociatia Internationala a Organizatorilor Profesionisti de
Congrese, care a stabilit un cod ce trebuie urmat de acestia pentru asigurarea celor
mai nalte standarde de competenta printre membrii.
21
J. M. Poznier, Corporate Travel Management, Education Systems, USA, 1998, P. 14

18
Conform acestui cod, pasii ce trebuie urmati pentru crearea unui eveniment
important sunt:
recomanda ca scopul si obiectivele generale ale congresului sa fie bine
definite, pentru ca evenimentul sa poata fi planificat;
da sfaturi privind reducerea de taxe (acolo unde este cazul);
pregateste si prezinta un buget estimativ de cheltuieli pentru congres, pe
baza experientelor anterioare;
cauta si identifica surse de finantare;
preia controlul financiar n totalitate;
va stabili facilitatile generale si particulare necesare a servi congresului;
va ajuta la pregatirea programului tehnic sau stiintific;
va organiza productia si distributia anunturilor, formularelor de nregistrare,
programelor, listelor de participanti;
va crea o imagine a congresului si va face reclama;
va realiza si va monitoriza toate aranjamentele n locatia dorita incluznd
negocierea contractului ce va cuprinde: numarul cerut si caracteristicele
pentru salile de conferinte, climatizarea, iluminarea si sonorizarea, precum si
toate serviciile de catering;
va angaja personal cunoscator al limbii majoritatii delegatilor;
va aranja un program corespunzator pre si post congres pentru tururile
tehnice si turistice;
va organiza transportul delegatilor si rezervarile la hotel la cel mai bun pret
disponibil si conform cererii;
va achita toate facturile neplatite la terminarea congresului.
O alta categorie de organizatori profesionisti de evenimente si congrese o
reprezint operatorii la sol.
Acetia sunt oamenii care le rezolva pe toate, specifici fiecarei destinaii,
care fac ca toate detaliile aranjamentelor sa fie respectate.
Muli organizatori corporate si organizatori profesionisti de evenimente
sunt membrii ai ACE (Association of Conference Executives), creata n 1971 n
Marea Britanie si care are n prezent 600 de membrii reprezentnd toate sectoarele
acestei industrii. Asociatia asigura membrilor sai o serie de servicii, printre care:
publicatii (The ACE Buyers Guide catalog anual); cursuri de pregatire si
perfectionare, vizite si inspectii n locatiile ce organizeaza expozitii si trguri.
O alta organizatie implicata n bunul mers al activitatilor legate de turismul
de afaceri este Federatia Europeana a Oraselor ce gazduiesc conferinte (EFCT), ce
are sediul la Bruxelles si are ca membre principalele localitati destinatii pentru
turismul de afaceri din ntrega Europa. Fondata n 1964, EFCT are peste 70 de
membrii dintr-un total de 22 de tari din Europa. Pentru a fi membru un oras trebuie
sa ndeplineasca urmatoarele criterii:
sa poata oferi facilitati pentru cel putin 300 de delegati, cu echipamentele
potrivite si servicii bune;
19
sa aiba o unitate de cazare corespunzatoare standardelor pentru cel putin 300

de persoane;
sa poata asigura transportul adecvat al delegatilor;
sa aiba o echipa disponibila pentru realizarea conferintelor;
sa aiba o experienta demonstrata de gazduire a unui numar de conferinte
internationale n ultimii ani;
sa asigure libertatea circulatiei spre si dinspre tara orasului propus a fi
membru.
Publicaia principala a EFCT este Your Convention in Europe, unde sunt
prezentate informatii generale despre fiecare oras membru si este sustinuta prin
publicitatea cumprat de membrii22.
n final se poate afirma ca turismul de afaceri detine un loc de seama att n
preocuprile teoreticienilor activitatii turistice, dar mai ales n viata economica,
fiind necesara o monitorizare mai atenta a acestui fenomen n interesul extinderii
acestei activiti si evitrii efectelor sale negative.
22
T. Rogers, op. cit, p.p. 17 - 20

20
CAPITOLUL II: ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN

ECONOMIA ROMANEASCA
Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod placut si

instructiv a timpului liber, ct si ca activitati prestatoare de servicii solicitate n
diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezint una dintre caracteristicile
civilizaiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si
cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu23. De aceea pentru a
releva situatia actuala a turismului romnesc, importanta acestei activitati n cadrul
societatii romnesti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, socialcultural si ecologic, ncercnd sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul
ocupat de el in viata economico-sociala a Romniei.
2.1. Importanta economica a turismului
Caracterul de ramura de interferenta si sinteza 24 al turismului face ca acesta
sa fie impulsionat si stimulat n dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri
economice ale economiei nationale, si n acelasi timp, face ca turismul sa exercite
la rndul sau, numeroase influente pozitive, att pe plan national ct si
international.
Pentru a reliefa importanta economica a turismului romnesc, ca ramura
distincta a economiei nationale, ncadrata n sectorul tertiar, vom folosi criteriile
precizate de literatura de specialitate25:
ponderea populatiei ocupate n unitatile si institutiile cu profil turistic n
totalul populatiei ocupate a tarii;
contributia turismului la crearea produsului intern brut;
investitiile n turism;
Tabel 2.1. Populaia ocupata n servicii si populatia ocupata n hoteluri
si restaurante n perioada 2001-2005
Total(mii)
2001
2002
2003
2004
2005
8813
8420
8629
8563
8329
-121
0,99
-0,01
23
Barbu, Ghe, Turismul n economia nationala, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981, p.82
Minciu, Rodica, op. cit., p. 22
25
Postelnicu, Ghe, Introducere n teoria si practica turismului, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.
24
21

Servicii(mii)
2749,6
2559,7
2692,2
2705,9
2820,5
17,98
1,006
0,006
Hoteluri si
98
100
93
79
95
-3
0,97
-0,03
restaurante(mii)
% Hoteluri si
1,11
1,19
1,08
0,92
1,14
restaurante in
total
% Hoteluri si
3,56
3,91
3,45
2,92
3,67
restaurante in
servicii
Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti,
2006, pp. 95,105
Din observarea libera a tabelului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea

numrului populatiei ocupate la nivelul tarii n anul 2003 ( fara a atinge cotele din
anul 2004) tendinta care s-a manifestat n anii urmatori a fost descrescatoare. n
anii 2001-2002, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a nregistrat
o scadere, populatia ocupata n hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, n
anii 2003-2004 populatia ocupata n hoteluri si restaurante scade, urmnd tendinta
descrescatoare a populatiei ocupate n economie, pentru ca abia n 2005 sa se
nregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei
scaderi a populatiei ocupate n economie. Constatam ca n anul 2002 populatia
ocupata n hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 2001, n 2003 s-a
nregistrat o scadere cu 7% fata de 2002, n 2004 scaderea a fost cu 15% fata de
2003, pentru ca n 2005 sa se nregistreze o crestere cu 20% fata de 2004.
Tabel 2.2. Nivelul P.I.B. n Romnia n perioada 2001 -2005
-miliarde lei preturi curenteAni
2001
2002
2003
53753,8
72776,0 88984,3
Total
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2006, p.282
2004
2005
156128,6
171075,2
Din pacate n sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din
turism. Dar stiind ca la nivelul economiei romnesti P.I.B. din turism reprezinta
circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din
turism n perioada cercetata.
Tabel 2.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism n Romnia n perioada 20012005
Ani
2001
2002
2003
2004
2005
Total
53753,8
72776,0
88984,3
156128,6
171075,2
Turism
1075,07
1455,52
1779,68
3122,57
3421,50
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2006, p.282
22
Att P.I.B.-ul total, ct si P.I.B.-ul din turism au avut n perioada 20012005 o

evolutie ascendenta, astfel ca n anul 2005 nivelul P.I.B.-ului realizat n economia
romneasca a fost cu 218,3% superior celui din 2001, iar valoarea P.I.B.-ului
realizat n turism a fost n acelasi an cu 218,25% mai mare dect n 2001.
ANUL 2006, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL
DECENIU
Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de
persoane, cu 10% mai mult decat in 2005
Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul
trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai
importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia Pacific, precum si in Orientul
Mijlociu.
Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia Pacific in
2006, fata de 2005, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere
semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si
Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%.
Desi cresterea din 2006 raportata la 2005 trebuie vazuta ca o reactie la rezultatele
foarte scazute din 2005, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS,
rezultatele din 2006 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de
2004. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 milioane, ceea ce
inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor care viziteaza annual Franta.
Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a
profitat de majorarea numarului de turisti regiunea Asia Pacific, vizitata de 34
milioane persoane mai mult decat in 2005.
In ultimii ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor
de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a
straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la o
lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai
ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit
permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE,
tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare.
Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de
afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule,
de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),
Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de
profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din regiunea
mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate
ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion.
Destinatiile din regiunea Asia Pacific s-au relansat extraordinar dupa
pierderile suferite in 2005 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care
au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2006, iar cel al
chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii
de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2006 China a
fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia.
Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2006 America a revenit pe
23
drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu
12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu
11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au
dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar
companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si de Est, in orase ca Tallin,
Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru
companiile low-cost din Asia Pacific si Orientul Mijlociu.
Anul 2006 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni
din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9
milioane de persoane.
Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele
de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani,
segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in
timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%.
Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu
34%, in timp ce numar ul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioane de
straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de
Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat
capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti
au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneoclimaterice, iar
118.000 s-au bronzat pe litoral.
2.2. Importanta socio-culturala a turismului
Turismul, n calitate de activitate economica, si manifesta rolul n diferite
sfere ale economiei si, n acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce
se exercita att asupra turistilor ct si asupra populatiei zonelor vizitate.
Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai cresterea
numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea
populatiei n practicarea turismului, ca activitate alternativa 11, ci determina si
cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului
implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este
unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitnd obtinerea
unor performante superioare, si n acelasi timp, acesta se reflecta n mod nemijlocit
n calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea serviciilor
turistice n Romnia nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor, decalajul
dintre asteptari si experienta traita, aducndu-si si el contributia la situatia actuala a
turismului romnesc. De aceea pentru impulsionarea activitii turistice la nivel
national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului
implicat n domeniul turistic. Din pacate si n aceasta direcie turismul romnesc
ntlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor, mentalitati.
n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin
creterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n
24
serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca

sezoniere, mai ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere
a curateniei si igienei publice, a confortului general n localitatile turistice si prin
scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale n ceea ce priveste
veniturile realizate.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a
capacitii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului
de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale,
devenind asa cum arata Barbu Ghe un act de cunoastere, de instruire si de
educaie.
Valorificnd mostenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul
modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de
afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii Romniei n lume.
Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor
culturale si religioase, actioneaza n sensul cresterii interesului populatiei pentru
pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati turistice.
Prin turism se poate promova potentialul cultural romnesc, aceasta
permitnd ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile
tarii noastre, de la piatra neslefuita pna la arta si cultura dacica si romana, de la
constructiile populare pna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si
brncovenesti sa fie popularizate att pe plan intern ct si international,
evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamnturi la patrimoniul
cultural universal.
Alturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului
romnesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea
mentalitilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea de catre
populaia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si
tradiiei romneti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme,
atunci cnd turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, aparitia unor
manifestri artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovnd nonvaloarea. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale
romneti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamnt a influentelor
culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care conduce la
disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare
msura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de
maxima semnificatie n societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si
de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile
specializate n activitatea culturala si n cea turistica.
Cunoaterea si utilizarea patrimoniului cultural n activitatea turistica
permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe ntreg teritoriul tarii noastre
avnd influente benefice att prin creterea gradului de exploatare resurselor
turistice ct si prin ridicarea standardului de viata al populaiei.
25
2.3. Importanta turismului n protejarea mediului

Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care se
manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta cu
probleme pe care pna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor,
poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strns legate de
nsi continuarea vieii pe pmnt. Daca, nc de la aparitia sa pe pamnt omul a
fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru ai servi
interesele, acum, n mileniul trei, el a nceput sa nteleaga faptul ca existenta sa pe
aceasta planeta depinde de modul n care o va proteja, iar mostenirea pe care o lasa
generatiilor viitoare depinde de felul n care pretuieste si apara potentialul existent.
Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila, adica sa
asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia interesele
generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra
problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska
Dezvoltarea umana este ecologic durabila, n relatie cu mediul, daca interveniile
si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau
culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor ntr-un fel
necontrolabil de natura sau intro forma ireversibila din punct de vedere al
generatiilor viitoare.
Mediul, definit ca totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol,
pdure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale
naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) n strnsa
interaciune, influentnd echilibrul ecologic si determinnd conditiile de viata
pentru om, de dezvoltare a societatii(Legea nr.9 din 1973 Legea Mediului)
determina existenta si evolutia omului si a societatii n ansamblul sau, protectia
mediului fiind o problema a tuturor.
Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta n 1995
Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat Strategia protectiei
mediului n Romnia care defineste liniile directoare n ceea ce priveste pricipiile,
obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o dezvoltare
durabila a tarii noastre, att din punct de vedere economic ct si social, n conditiile
tranziiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Romniei la Uniunea
Europeana.
Fiind o industrie al carei specific este strns legat de mediu, prin dependenta
de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati, turismul
trebuie sa actioneze n directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea calitii
resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de
dezvoltare durabila, aparnd astfel notiunea de turism durabil. n publicatia
O.M.T. Turismul n anul 2010 se specifica urmatoarele: turismul durabil
dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, n
acelai timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are n vedere
satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale actorilor din
turism, mentionndu-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si
toate sistemele ce sustin viata.
26
Avnd n vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este

atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active ntr-un mediu nconjurator avnd
trsturi superioare att n privinta cadrului natural, ct si a celui antropic, se
impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii
activitii turistice. Relieful, padurile, rurile, lacurile, marea, aerul, apele
minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse
turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament
balnear, de litoral sau cultural. Cu ct resursele sunt mai diverse si mai
nealterate, cu att atractivitatea lor turistica este mai mare, iar activitatile
generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunznd unor diverse motivatii
turistice.
Atractia exercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cu
calitatea diferitelor componente ale mediului nconjurator: cu ct degradarea
acestora nregistreaza o amplitudine mai mare, cu att activitatile turistice sunt mai
afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte socialeconomice dintre cele mai grave.
Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate are
drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri,
reprezentnd o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele
turistice care includ n structura lor resurse degradate, si pierd din valoare,
consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea
utilizarii bazei materiale turistice si scaderea ncasarilor rezultate din
comercializarea lor.
Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, nsemnate.
Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele
recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant
legatura dintre turism si mediul nconjurator. Deteriorarea chiar si ntr-o masura
redusa a acestuia, diminund posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor
umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza
odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si
educationale ale oamenilor.
Relatia turism-mediu nconjurator este polivalenta, ea incluznd si
circumstanta n care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice
se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului nconjurator.
Aceasta este situatia n care se afla litoralul romnesc al Marii Negre, unde
s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul
nconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a
turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si ngrijirea plajelor, prin crearea de
plantatii si peluze nierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios
ncadrate n peisaj, a contribuit la nnobilarea peisajelor, concomitent cu
conservarea calitatii naturale a zonei de litoral. Legatura intrinseca dintre turism si
mediul nconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de protectie a
mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum arata
specialistul elvetian, prof. Krippendorf: Daca putem sa pierdem si apoi sa ne
reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se ntmpla
27
n turism, unde substanta de baza-peisajul si pamntul- odata pierduta este

iremediabil pierduta.
n procesul de dezvoltare a industriei turistice n tara noastra se impune
adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe
calitatile mediului nconjurator si contributia acestuia la protejarea, mbunatatirea
si valorificarea rationala a acestor nsusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de
conditionare reciproca mediu nconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine
qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului. Prin
masuri de protejare a mediului nconjurator si monumentelor naturii, prin
realizarea unor rezervatii si parcuri nationale n diferite zone ale tarii s-au mentinut
si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural avnd o flora
variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea si
exploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurndu-se protectia si
conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice
de atractie deosebita, mbogatesc si diversifica oferta turistica romneasca cu noi
produse turistice.
O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii
monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucrari de sistematizare orientate, fie
spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin
crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea n valoare si includerea lor n
circuitul turistic.
Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului
turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari ale resurselor
turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase, mai ales n
zonele si la obiectivele la care se manifesta o concentrare turistica, si n conditiile
n care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor activitati
turistice lipsesc, astfel, distrugndu-se uneori ireversibil elemente ce le-au
consacrat ca atractii turistice, unele avnd caracter de unicat (vizitarea intensiva,
iluminatul cu lumnari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus la degradarea
unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta din Bucovina).
Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de proiectarea
necorespunztoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de amplasamente
nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de constructii inestetice,
nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale zonei turistice, aceasta
ultima situatie putnd afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv.
Asemenea situatii au aparut n unele statiuni balneare, prin crearea unei baze
materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu capacitatea de
primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultnd o suprancarcare a
teritoriului cu instalatii turistice, ajungndu-se pna la urbanizarea statiunii (Bile
Herculane si partial Sovata).
Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a nlesni
accesul intens al turistilor n zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate
afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M-tii Bucegi, M-tii Cindrel, M-tii
Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rndul lor la
nfrumusearea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras).
28
Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a

lungul traseelor turistice sau n imediata apropiere a unor obiective turistice,
cauzeaz degradarea peisajului si a altor componente ale mediului nconjurator,
prin rezidurile lasate de catre turisti n locurile de campare. Aceste fenomene apar
n toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, ndeosebi n vecintatea
centrelor urbane, n munti, n apropierea cabanelor, pe malul rurilor sau al
lacurilor.
Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si
prentmpinarea degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a
resurselor turistice, astfel nct rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata
lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu
factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora,
amenajarea tiinifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor
pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor n plan global teritorial,
printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor.
Protecia mediului nconjurator si a patrimoniului turistic este dependenta si
de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si respect pentru
natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile artistice realizate dea lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobndirea acestei contiine ecologice
se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie, actiune ce trebuie ndeplinita
permanent pentru toate vrstele, insuflndu-se o atitudine de respect si
responsabilitate fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii lor.
Potenialul turistic fiind o parte integranta a mediului nconjurator, existenta
si dezvoltarea lui depinde n mod obiectiv de calitatea acestuia, deci poate fi
considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un barometru al
calitii acestuia: se practica intens acolo unde sunt ntrunite conditii bune sau se
diminueaz si dispare treptat n zonele unde, din diverse motive, o componenta sau
alta a mediului nconjurator se degradeaza.
Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara si
activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a economiei,
fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii economicosociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei, rata
omajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea cu
bunuri de folosinta indelungata.
29
CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM DE

AFACERI N ROMNIA
Un studiu asupra managementului agentiei de turism ce deruleaz activiti

de business travel este necesar in demersul nostru de a propune solutii de
mbuntire a situaiei existente la ora actuala n Romnia.
3.1. Principalele activitati n turismul de afaceri din Romnia din
perspectiva ageniilor de turism
In functie de beneficiarii turismului de afaceri (clientii), acesta se mparte n:
Turismul de afaceri destinat organizatiilor guvernamentale si organismelor
internationale (ministere, regii, agentii guvernamentale, primarii, prefecturi
etc).
Corporate. Turism de afaceri al carui beneficiar sunt companiile private.
Turismul de afaceri ai carui beneficiari sunt Asociatiile, Federatiile,
Uniunile, n general organizatiile non-profit, asociatii patronale, profesionale
sau de orice alta natura.
3.1.1. Managementul turismului de afaceri destinat calatoriilor oficiale
(organizaiilor guvernamentale si organismelor interne)
Era secretarelor
n perioada 1990 1996, o mare parte a calator iilor de afaceri din
ntreprinderile romneti (majoritatea ntreprinderi de stat, n acea perioada), erau
comandate de ctre secretare. Am putea-o numi fara greseala era secretarelor n
evoluia turismului de afaceri din Romnia si cu siguranta nu ar fi gresit.
Caracteristic acestei perioade este selectarea dupa criterii mercantile sau
dup relaii personale ale furnizorului de servicii, fara sa fie avut n vedere
neaprat aspectul calitativ al calatoriei. n plus, aceste calatorii de afaceri,
organizate cu precadere de catre sectorul de stat sau de catre institutiile locale sau
centrale ale adiministratiei de stat, erau n special apreciate dupa numarul
30
excursiilor sau vizitelor de 1 zi si al petrecerilor de sfrsit de zi, si mult mai putin

dup calitatea sau nivelul profesional si finalitatea acestor deplasari (ntlniri,
contacte de afaceri etc.).
Au existat, n acea perioada, firme de Management care mimau deplasri
n strintate n scop educational, facnd ntlniri formale, care ar fi trebuit sa
constituie obiectul deplasarii.
Evident, platitorul acestor servicii, proprietarul acestor ntreprinderi era
statul, iar consumatorul era delegatul, n general din conducere, ale carui motivaii
erau n mare majoritate total diferite dect ale firmei la care era angajat. De multe
ori, se creau nevoi artificiale de deplasare, societatea neavnd legatura cu scopul,
cel putin teoretic, al deplasarii.
Principalul reprezentant al acestei perioade din rndul agentiilor de turism
din Romnia a fost Marshal Turism, proprietatea lui Ion Antonescu.
Agentia a fost deschisa n 1993, pierznd startul din 1990, si s-a axat cu
precdere pe turismul de afaceri, si mai putin pe turismul clasic.
Ion Antonescu, a devenit repede un cuceritor de secretare, fapt care,
mpreuna cu un comision deloc de neglijat, au ndreptat, masiv, fluxul de afaceri
catre Marshal Turism.
Ideea a fost pe ct de simpla, pe att de geniala, ntr-o perioada
postcomunista, n care firmele romnesti ncepusera deja sa miste n strainatate.
Confundnd turismul de afaceri cu calatorii de afaceri, piata a nregistrat,
n acea perioada pe Marshal Turism ca fiind prima agentia de turism de afaceri
din Romnia.
Caietele de Sarcini
Urmtoarea etapa a fost cea a caietelor de sarcini, precursorul fiind Camera
Deputailor, iar primul travel agent contractant fiind Simpaturism.
Conditiile contractului erau extrem de grele, agentia Simpaturism fiind
obligata sa suporte diversele costuri (chirie, salarii personal, costuri activitate
curenta), si de asemenea, sa cedeze 40% din comisionul realizat !
Aceasta atitudine a contracta rilor la adresa agentiilor de turism este insa pe
deplin justificata !
Atta timp ct agentii importante de turism n speta Marshal Turism sau
Happy Tour au facut oferte scrise de cedare benevola a ntregului comision (9% la
vremea respectiva , din valoarea biletului de avion), oferte mai mult sau mai puin
publice, era normal ca toti viitorii clienti sa solicite acest lucru.
Cstigul acestor agentii era dat, la vremea respectiva, de supracomision.
Companiile aeriene, n speta Compania Tarom, nesesiznd ca, de fapt,
ncurajeaz concurenta neloiala, au acordat preferential numai ctorva agentii
supracomisioane, criteriile fiind s ubiective.
Interventia destul de ferma a ANAT si schimbarea echipei de conducere a
TAROM au facut ca politica de supracomisionare sa fie deschisa si accesibila
tuturor, nemaiexitnd agentii privilegiate !
Situatia s-a ntors astfel mpotriva agentiilor Marshal Turism si Happy Tour,
acestea dnd dovada de o perfecta ipocrizie, luptnd mpotriva - cedarii de
comision !
31
Motivatia este clara nu mai au clienti din sector public !

n ultimii ani s-a ajuns la folosirea a numeroase aranjamente la licitatiile
organizate de catre Institutiile de Stat.
n speta, caietele de sarcini se refera la tariful biletelor de avion si, mai nou,
la cazare.
Licitatiile erau cstigate de catre agentiile care, n general, aveau
aranjamente cu cel care ntocmea caietul de sarcini, principala modalitate fiind
introducerea unor criterii subiective de selectie a agentiilor participante la aceste
licitaii.
Este de notorietate cazul agentiei DANCO PRO, care nu a putut participa la
o licitaie, pentru ca nu avea 7 ani vechime (avea 6 ani si 8 luni)!
n schimb, aceeai DANCO PRO a aranjat ca, ncepnd din 2004, sa se ceara
acreditarea ISO9001 agentiilor de turism ce doreau sa participe la licitaiile
organizate de Institutiile de Stat.
n plus, caietele de sarcini, au nceput sa fie create de catre un
pseudospecialistdin fiecare Minister, cu ecuatii si formule ce amintesc de
examenele de algebra din liceu.
n fapt, toate aceste calcule complicate si toti acesti algortimi de calcul
reprezint doar o acoperire, pentru ca o agentie bine informata din interior, va stii
ntotdeauna cum sa completeze aceste caiete.
Strategia aplicata la aceste licitatii este simpla. n general, se face media
aritmetica a tarifelor din oferta. Daca o agentie candidata are informatii din
interiorul institutiei, stie ca nu se calatoreste, de exemplu, pe destinatia Bucuresti
Tbilisi, sau Bucur esti Alma Ata, si aici se dau tarife simbolice de 50 de euro,
n asa fel nct media artimetica a tuturor tarifelor ofertate sa fie cat mai mica.
Nicieri nsa nu se stipula ca oferta unui tarif nu trebuie sa depaseasca tariful
IATA, astfel incat tarifele nelicitate se vindeau, practic si la un tarif dublu fata de
cel IATA.
Este tot de notorietate faptul ca la un control al Curtii de Conturi asupra
Ministerului de Externe, pe anul 2004, control solicitat de catre patronul Marshal
Turism, Ion Antonescu, la acea data Secretar de Stat n Ministerul Culturii, s-a
descoperit ca Olimpic International, agentia care era agentul Ministerului de
Externe n 2004, practica comisioane de 100%, vnznd practic, la preturi duble !
Or, regulile IATA, conform rezolutiei 810, interzic vnzarea biletelor de
avion la un alt pre dect cel pe care ti-l da sistemul (sau orice alt tarif publicat,
evident).
Marshal Turism a remis presei actul de control, au aparut articole, dar, pe
fond, nu s-a schimbat nimic.
O situatie asemanatoare s-a produs la licitatia din 2004, la Ministerul
Finatelor. Agentia DANCO PRO, care lucra deja cu Ministerul de Finante, a lsat
sa se nteleaga ca licitatia este ca si cstigata. Paralela 45 a sesizat, cu 5 zile nainte
de licitatie, pe Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, ca urma sa aiba loc o licitatie
cu final cunoscut, dar, evident, nu s-a luat nici o masura si, evident, licitatia a
fost cstigata de ctre agentia DANCO PRO.
32
Este evident ca trebuie intervenit pentru curatirea sistemului, si introducerea

acestor licitatii n circuitele licitatiilor corecte si serioase.
Exista o solutie, relativ simpla realizarea, de catre Ministerul de Finante,
mpreuna cu Ministerul Transporturilor si ANAT, a unui caiet de sarcini ct mai
corect, echidistant, care sa permita, pe de o parte, concurenta loiala, si sa asigure si
beneficiarului servicii bune, n cea mai eficienta formula de pret.
Sunt cteva reguli sa nu se ofere mai mult dect tariful publicat (sau cel pe
care ti-l ofera sistemul de rezervari); sa se dea o limita maximala pentru tarife
hoteliere etc. In fapt este important sa se renunte la solicitarile aberante cum ar fi
precizarea pretului biletului, n lei, pentru luna septembrie a anului 2006, pe ruta
Bucuresti Londra Bucuresti, la licitatia ce va avea loc n octombrie 2006.
De asemenea, este absolut normal ca aceste caiete de sarcini sa nu se mai
limiteze la bilete de avion, ci sa se extinda si la servicile de cazare si, n special, la
organizarea de evenimente.
n ultimii 2 ani, n special datorita apropiatei inte grarii n comunitatea
europeana, sunt tot mai multe reuniuni, ntlniri, seminarii, realizate de catre
Ministere pe diverse teme.
De asemenea, nu exista nici un criteriu de analiza a calitatii serviciului
prestat, aprecierea avnd un caracter subiectiv, de multe ori.
3.1.2.Managementul Turismului CORPORATE
n ultimii ani, exista din ce n ce mai multe societa tii, romnesti sau strine,
corporatii cu filiale n Romnia, care apeleaza la agentiile de turism, fie pe baza
unui contract cadru, fie pe baza unei cereri de oferta pentru fiecare aciune.
Diferenta ntre a lucra cu sectorul de stat sau cu cel particular este mare.
n primul rnd licitatiile sau selectiile sunt mai corecte (nici aici neputnduse elimina n totalitate factorul subiectiv).
Oricum, n sectorul privat exista criterii de eficienta mult mai multe si mai
clare dect n sectorul de stat.
O alta deosebire consta n faptul ca firmele si corporatiile solicita o mare
paleta de servicii: traininguri, team-building-uri, sau incentives, activitati pe care
sectorul de stat nu le solicita.
a) Calatorii de afaceri ticketing si rezervari de hoteluri.
Firmele abordeaza mult mai corect ofertarea acestor servicii, criteriul
principal nemaifiind pretul, ci n primul rnd realizarea scopului calatoriei, din
punct de vedere profesional. n general, pretul platit pentru biletul de avion este un
exemplu de cerere inelastica si elastica.
Daca analizam vnzarea n general a biletelor de avion, vom vedea ca
biletele cele mai ieftine sunt, evident, cele vndute cu mult timp nainte de plecare
n general, este vorba de pasageri individuali sau turisti.
Decizia oamenilor de afaceri de a calatori este luata cu putin timp nainte de
plecare, acestia sunt dispusi sa plateasca tarife mai mari (cerere inelastica : nu pot
accepta modificarea semnificativa a datelor de calatorie).
33
Institutiile de stat ar dori sa plateasca tarife mici (ca n cazul cererii elastice),
dar sa se hotareasca cu 1-2 zile nainte de placere (cerere inelastica).
Cu alte cuvinte, sa plateasca putin pentru conditiile corespunzatoare tarifelor
mari!
Evident ca si n cazul companiilor mari exista un departament sau un travel
organizer care organizeaza selectii, pretentiile nef iind nsa la fel de absurde ca n
cazul licitatiei organizate de ministere.
Exista si varianta de a lucra cu tarife nete plus o taxa de rezervare / bilet
(cum lucreaza, de exemplu, Philip Morris).
Firmele mari sunt extrem de atente cu aceste cheltuieli, care sunt importante
n bugetul lor.
b) Cltoriile de stimulare Tip Incentives
Foarte multe firme din Romnia, cu management autohtone sau straine,
organizeaza vacante tip incentives.
ING NEDERLANDEN sau OMNISASIG, si premiaza agentii cei mai buni
de asigurari.
Producatorii sau importatorii / distribuitorii de medicamente i premiaza, n
special, pe farmacisti.
Sunt cateva firme care organizeaza mai mult de 3 deplasari n strainatate pe
an pentru grupuri mai mari de 20 persoane.
Distribuitorii de ngrasaminte pentru agrucultura - Alcedo, sau reprezentanta
Whirpool - Romnia, organizeaza pentru distribuitorii fruntasi vacante extrem de
frumoase n strainatate.
De obicei, aceste deplasari au si o componenta de reuniune, seminar, analiza
a activitatii sau lansare de produs, fiind o oportunitate de a avea un numar mare de
clienti, agenti, distribuitori sau angajati mpreuna, cu un program pe care l decide
cel care plateste!
c) Cursuri, s eminarii, traininguri
n ultimii 2 ani, se remarca un val de asemenea actiuni.
In general, problema principala este cea a salilor. Grupurile fiind nsa destul
de mici (30 50 de persoane n general), se gasesc sali chiar si n zone mai
speciale (de exemplu Delta Dunarii Delfinul din Sfntul Gheorghe, Egreta
Dunavat sau Cormoran din Uzlina si chiar zona Bran-Moeciu).
Cursuri se mai organizeaza n zona litoralului, n lunile iunie si septembrie,
cnd sansele sa fie vreme buna sunt mari, iar tarifele de cazare sunt extrem de
atractive, fiind extrasezon.
Problema care apare pentru agentiile de turism este ca furnizorii de
asemenea servicii sunt extrem de putini, sunt cunoscuti, si multe firme apeleaz n
mod direct. Aici apare si lipsa de etica profesionala a multor hotelieri, pentru care
nu conteaza daca au o relatie comerciala buna si de lunga durata cu un agent de
turism si ofera de multe ori, tarife mai mici beneficiarului final dect agentului de
turism.
n plus, exista si o puternica competitie neloiala din partea diferitelor firme
de P.R. sau obscure firme media, care, sub pretextul de a fi organizatori de
34
evenimente, efectueaza activitate de agentie de turism n cel mai adevarat sens al

cuvntului.
Desi Ordonanta 58/1998, actuala Lege a turismului, prevede la art. 28 ca
nu poate face reclama si valorifica produs turistic dect agentia de turism
liceniata, aceste prevederi sunt ignorate de catre hotelieri si Autoritatea Nationala
pentru Turism.
d) Team-bulding.
Din ce n ce mai multe firme apeleaza la aceasta formula pentru a-si mari
coeziunea colectivului, spiritul de echipa , abilitatea de vinde, abilitatea de a
conduce, etc.
Au aparut si mici firme, specializate n activitati in-door si / sau out-door
(ball-painting, tiroliana, etc), care devin subcontractanti ai unor agentii de turism.
Team buildingul, o distractie dirijata
O sesiune de antrenament costa firmele si 7.000 de euro
Reprezentantele multinationalelor din Romnia investesc bani grei n teambuildinguri, pentru ca angajatii sa nvete sa lucreze mai bine unul cu altul si
pentru a vedea daca n rndul salariatilor nu se gasesc manageri talentati care
nau fost nca descoperiti. Bugetul unei reprize de team-building organizate n
afara marilor orase pleaca de la cteva sute de euro, pentru un numar de
participanti sub zece persoane, si doua-trei zile de cazare.
Costurile pot ajunge nsa si la 7.000 de euro pentru o companie al carei
numar de angajati este de 100-150 de persoane.
Trainingul organizat de Coca -Cola n Defileul Jiului a costat 5.000 de euro
pentru 20 de participanti, incluznd transportul si cazarea.
ntruct nu exista o regula, fiecare angajator organizeaza un teambuilding
ori de cte ori simte ca echipa sa are nevoie de consolidare.
Daca cei de la Coca-Cola apeleaza frecvent la aceasta formula pentru
fiecare departament, altii organizeaza traininguri de doua ori pe an (McCann
Erikson, Procter&Gamble). ncercarile la care sunt supusi angajatii dureaza, de
regula, ntre doua si cinci zile.
Ideea lucrului n echipa a aparut pentru prima oara n Statele Unite, spre
sfrsitul anilor 20, nceputul anilor 30.
Un profesor de la Universitatea americana Harvard a descoperit ca
muncitorii sunt mult mai motivati daca li se da libertate n rezolvarea problemelor,
dupa ce a studiat comportamentul muncitorilor de la Western Electric, o
companie de electricitate din Chicago.
Organizatori
De regula, fiecare companie si organizeaza propriul training;
Exista insa si agentii specializate: Tranzit Romnia, Team Zone, Outward
Bound, Codecs, CityPaintball organizeaza si nchiriaza echipament pentru jocul
de paint-ball (mpuscarea adversarului cu o bila de vopsea, verificndu-se prin
aceasta gndirea strategica si planificarea).
Cu barca Rafting pe apele nvolburate ale Jiului
Pentru a -si cunoaste mai bine angajatii, Coca-Cola a organizat recent un
training n Defileul Jiului, pentru o echipa de 20 de persoane.
35
Proba de foc a fost raftingul.

Angajatii, mpartiti pe echipe si aruncati n barci pneumatice, trebuiau sa
strabata apele nvolburate ale Jiului si sa ajunga la o destinatie stabilita anterior
fara sa se rastoarne cu barca.
Scopul acestui joc a fost ca angajatii sa nvete sa se coordoneze si sa
comunice ntre ei. Am cobort cu bine pe Jiu, dar ce peripetie... Vslasii de pe
stnga barcii si cei de pe dreapta trebuiau sa traga la rame n acelasi timp, iar la
vltori trebuia sa ne coordonam si sa echilibram extrem de repede barca, altfel
ntr-o fractiune de secunda ne-ar fi rasturnat curentul. La una dintre cotiturile
rului am cazut n apa; mi era frig si m-a luat curentul. Colegii mei m-au tras
afara din apa, dar am continuat sa tremur de frig si dupa ce am iesit cu barca la
mal. Abia la autocar mi-a revenit placuta senzatie de a simti pamntul sub
picioare, povesteste Mugurel Radulescu, un angajat al firmei.
De la nceputul anului, 600 de angajati ai companiei Coca-Cola au
beneficiat de team-buildinguri de acest fel.
Distractie
Angajati n bai cu spuma
O experienta unica au trait-o si cei de la Procter&Gamble (P&G).
Aproape 300 de angajati din Romnia si din sase tari balcanice (Albania,
Bosnia, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Serbia) au participat la un team-building
de trei zile pe litoral, n Eforie Nord.
Dupa ce fiecare angajat si-a mpartasit experienta acumulata n companie,
dupa ce s-au discutat strategii de afaceri si s-au revizuit rezultatele, a venit rndul
distractiei. Pentru o mai buna ntelegere a regiunii reprezentate, s-a organizat o
vizita virtuala a celor sapte tari.
Aceasta a presupus vizitarea unor standuri cu obiecte traditionale din
fiecare tara (mncare,bau tura, mbracaminte).
Fiecare participant trebuia sa strnga pe un buletin stampile de la fiecare
stand, iar n urma tragerii la sorti cstigatorul primea un cos cu produse specifice
celor sapte tari participante.
Revelatia serii a fost nsa baia cu spuma , atunci cnd toti angajatii au fost
invitati sa se bata ntr-un bazin nspumat. A fost un mic moment de nebunie, n
care am dansat n spuma, mpreuna cu colegi din mai multe tari din Balcani, care
ne-au devenit prieteni. A fost o petrecere pe cinste, de la care pastrez amintiri
placute, marturiseste un angajat de la P&G.
Supravietuire
Lista cu 12 obiecte de nelipsit
Compania de publicitate McCann Erikson a organizat, recent, un
teambuilding n Delta Dunarii, pentru cei 150 de angajati.
Este pentru prima data cnd organizam un team-building cu ntreaga
agentie. Am mai organizat astfel de evenimente, dar pe departamente, pentru
nchegarea lucrului n echipa, spunea Rebeca Atakul, managerul
Departamentului de resurse umane. S-au facut simulari de supravietuire teoretica.
Angajatii au vizionat un film n care ei trebuiau sa fie actorii principali.
36
Se presupunea ca acestia survolau cu elicopterul o zona muntoasa; la un

moment dat, vremea se nrautatea, elicopterul se prabusea, dar ei scapau
nevatamati. Li se cerea sa supravietuiasca timp de trei zile, iar pentru aceasta
trebuiau sa aleaga numai 12 obiecte pe care aveau sa le salveze din elicopter.
A fost o situatie foarte comica, pentru ca majoritatea au ales n primul
rnd arma, fara sa se gndeasca la faptul ca este foarte greu sa supravietuiesti
fara mancare si fara apa, care ar fi trebuit sa fie primele pe lista, spune Rebeca
Atakul.
Tiroliana
Suspendati de-un fir
Aflata ntr-un team-building n Defileul Jiului, Gabi Srbu, o angajata a
firmei Coca-Cola, a fost nevoita sa-si depaseasca propriile limite.
Trebuia sa traverseze o anumita distanta pe tiroliana (traversarea pe cablu
suspendat a distantelor dintre stnci). Exercitiile sunt asistate ntotdeauna de
alpinisti experimentati. Am ra u de naltime. Echipa mea trebuia nsa sa-si atinga
obiectivul, altfel era depunctata. Pentru aceasta eu trebuia sa trec pe tiroliana la
75 de metri naltime deasupra solului. Fara ncurajarile neobosite ale colegilor
mei nu as fi reusit niciodata, dar am simtit ca mi tin spatele. Si acum, privind n
urma, mi este greu sa cred ca am trecut pe-acolo!, mrturisete angajata.
Scopul departamentului de resurse umane era sa observe ct de motivati
sunt angajatii si ce suport si acorda unul altuia.
SURSA : EVENIMENTUL ZILEI, 3.10.2006
e) Lansari de produse, reuniuni.

Aceste evenimente, mai speciale, necesita o atentie mai mare.
n general, partea de spectacol este contractata cu organizatori de spectacole,
iar partea de P.R., daca este mai complexa, cu firme de P.R. sau agentii de media.
f) Expozitii.
n general, agentiile de turism nu organizeaza expozitii, dar sunt principalii
furnizori de servicii de cazare, masa, transport, translator cu ocazia acestor
evenimente. Din pacate, capacitatea hotelie ra a Bucurestiului (si a Iasului, de
exemplu) este mica pentru expozitiile importante si n aceste perioade hotelierii
sunt extrem de insensibili n ceea ce priveste politica tarifara.
3.1.3. Managementul Turismul de afaceri pentru asociaiile non-profit si alte
organizaii.
Exista numeroase conferinte, congrese de reuniuni cu caracter profesional.

De exemplu, agentia de turism Paralela 45 a organizat n 2004, mpreuna cu
ISIM Timisoara Congresul Mondial de Sudura la Palatul Parlamentului din
Bucuresti, sau Congresul Dermatologilor din iunie 2005, tot n Bucuresti.
n general, aceste reuniuni se caracterizeaza prin nevoia de sali de capacitate
mare, de buna calitate, cu dotari sofisticate (videoproiector, ecran, laptop, flipchart, multimediaprojector, s.a.m.d.), precum si prin necesitatea existentei in
aceeai locatie sau in locatii foarte apropiate a mai multor sli de dimensiuni si
37
capacitai mai mici pentru work-shopuri sau pentru discutiile pe sectiuni, cazarea
facndu-se n general la hoteluri de 4 si 5 stele.
De regula, participantii sunt preluati de la Aeroportul Henri Coanda si
asistai fiecare minut pe parcursul manifestarii.
Trebuie coordonat totul, de la ritmul sosirii autovehiculelor la aeroport, la
welcome-desk-ul organizat n fiecare hotel, la transferul la si de la locul de
desfurare a evenimentului, cinele n mare parte festive, sau programele turistice
ce se organizeaza nainte, n timpul sau dupa derularea Congresului.
Un astfel de eveniment presupune o pregatire in detaliu cu mult timp nainte
de nceperea sa si presupune o ofertare competitiva (nu exista astazi manifestri de
mare amploare pentru care sa nu se organizeze licitatii sau selectii de oferte), o
contractare/negociere cu unitatile de cazare in forta pentru a se putea garanta
tarife aducatoare de profit, inregistrare atenta a participantilor (cea mai fericita
varianta este cea in care participantii transmit agentiei de turism direct un formular
completat cu optiunea de cazare, modalitatea de transport, dorinta de a / a nu
participa la excursiile optionale pre / post conferinta, etc.), control amnunit al
incasarilor (in cazul in care nu exista un for care achita pentru toti participanii ci
fiecare participant isi plateste singur cheltuielile), care pot fi cash upon arrival
(bani gheata, dupa sosire), prin credid card (in care caz participantul trebuie sa
transmita o scrisoare de accept pentru debitarea credit cardului propriu, insotita de
copie fata verso a cardului si o copie a unui act de indentintate), sau prin transfer
bancar (a carui dovada trebuie facuta cu cel putin 7 zile inainte de sosire).
n general, la aceste evenimente de mare amploare, o agentie
demonstreaz daca poate fi sau nu un adevrat organizator de evenimente.
n ultimii 3-4 ani, n Romnia si n special n Bucureti, se organizeaz din
ce n ce mai multe asemenea evenimente, fiind o tara cu un potential mare, cu o
crestere economica constanta n ultimii 5 ani si din 2007, speram noi, membra a
Uniunii Europene.
3.2. Organizarea unei agentii de turism de afaceri din Romnia.
Pentru a nelege modul de organizare a unei agenii de turism de afaceri,
trebuie sa ntelegem mai nti ce anume determina o companie sa apeleze la o
agentie de travel management.
n principiu, ar fi vorba de:
1. Calitatea serviciului prestat;
2. Reducerea de costuri;
3. Consultanta.
Este, deci, important sa exista o calitate excelenta a serviciului oferit, n
condiii de eficienta financiara.Certificarea conform standardelor de management
al calitatii este o necesitate mai ales in contextual derularii parteneriatelor
internaionale dar mai putin familiara companiilor romanesti. Chiar daca la nivel
teoretic general se recunoate corespunzator si chiar se constientizeaza in mod
38
satisfacator aceasta problematica, la nivel national doar 0,1 % din companii au

obinut Certificarea Sistemelor de Management al Calitatii. Este clar ca sint foarte
puine, iar daca observam ca si dintre acestea cele mai multe sint filiale / investiii
ale unor firme straine sau preponderent firme care sint obligate prin natura
relaiilor de afaceri (export), atunci se poate spune ca mediul economic autohton
practic ignora aceasta cerinta. Dar si aici, ca si in alte multe domenii, se apropie
momentul adevarului pentru ca, departe de perceptia actuala ca fiind doar un
apanaj de imagine, certificarea activitatii companiei conform standardelor de
management al calitatii este totusi un pas decisiv atit pentru propria optimizare cit
si privind stabilirea parteneriatelor.
Paralela 45 Turism a realizat inplementarea sistemului de management al
calitatii si a obtinut certificarea corespunzatoare conform standardului SR EN ISO
9000:2001 in februarie 2005.
Acest demers, dincolo de conceptul nostru intern propriu de organizare a
activitii, a devenit de actualitate in contextul dezvoltarii atit a relatiilor cu
importani tour-operatori straini carora le furnizam servicii in Romania dar si in
relaia directa cu mari firme pe plan intern, carora de asemenea le furnizam pachete
complexe de servicii de tip corporate business : calatorii, evenimente,
traininguri, etc.
Procesul a implicat un volum semnificativ de munca pe plan intern /
organizational si de asemenea cheltuieli importante privind consultanta / asistenta
tehnica externa din partea experilor specializati. Au fost derulate in principal
activitati privind:
definirea structurii functionale optime a companiei
formalizarea activitatilor de baza / generale
elaborarea / testarea / fixarea procedurilor de lucru
instruirea personalului de la toate nive lurile, conform atributiilor specifice
implementarea sistemului de management al calitatii
auditarea / certificarea conform standardului
Monitorizarea continua a activitatii curente si procesarea informatiilor /
observaiilor fac obiectul activitatii managerului de calitate si al delegatilor afereni
fiecrui compartiment astfel incit sintem in masura sa ne auto-reglam si sa ne
perfecionam procedurile de lucru in scopul eficientizarii activitatii.
Procesul de implementare si certificare a fost practic o noua nastere a
firmei in sensul ca a constituit inainte de toate - o complexa si necesara analiza a
organizarii si a activitatii noastre, o evaluare a resurselor si perspectivelor de
dezvoltare si orientarea competenta spre obiective strategice si practice, atit pentru
a le defini cit si pentru a le atinge in evolutia noastra ca firma care tinteste si
dorete permanent sa se mentina in pozitii de top in bransa.
In primul rind, nu a fost nici usor si in nici un caz simplu de realizat si
finalizat aceste activitati pina la incheierea procesului de certificare, cu att mai
mult ca astfel, compania isi asuma de fapt o continuare permanenta a procesului si
implicit mentinerea parametrilor fixate, inclusiv optimizarea sistemului. Pare fie
banal fie abstract sa se radiografieze activitatile normale si de rutina, cum sint
39
cele cotidiene, ca piese constitutive importante si integrate in acest puzzle

complex care este sistemul de management al calitatii dar tocmai acest mod de
abordare ne-a adus in prim-plan diferite lacune, inadvertente sau chiar
disfunctionalitati carora nu le acordam atentie sau le ignoram sau pur si simplu nu
le cunosteam anterior.
Analiza obiectiva si neutra a expertilor in calitate a creat un tablou
aprofundat si complet al companiei evidentiind si in acelasi timp oferind solutiile
practice privind:
relaiile funcionale intre compartimente
optimizarea activitilor si a muncii angajailor
resursele pentru eficientizare
perspectivele dezvoltrii stabile si solide
modul direct si rapid de a interveni pentru corectarea unor disfuncionaliti
Sistemul de management al calitii nu este un apanaj de imagine
dimpotriv : este baza de lucru cea mai clara si mai interesanta pentru o firma
furnizoare de servicii turistice, cu atit mai mult privind segmentul de corporate
business din simplul si foarte importantul motiv ca este centrat si pune in
primplan criteriul satisfaciei clientului acest alfa si omega al ratiunii noastre
de a funciona si implicit arata caile si modul de atingere al acestui obiectiv. Toata
filozofia, sistematizarea, standardele si derularea practica a procedurilor pornesc si
se finalizeaza de la si in directia satisfactiei clientului cu mijloacele cele mai
eficiente si la nivelul cel mai inalt. In consecinta , certificarea reprezinta o garanie
recunoscuta si o recomandare convingatoare pentru orice partener de afaceri,
pentru ca trebuie subliniat calitatea este atit o cerinta cit si un rezultat. In acest
sens, firma certificate trebuie sa aiba sub-furnizori de servicii pe care trebuie sa ii
monitorizeze si sa le ceara sa respecte reguli si standarde fara de care nu va putea
mai departe sa isi organizeze propria activitate in mod corespunztor si mai mult
evident pentru ale caror prestatii / produse pe care le inglobeaza in pachetul
propriu va garanta fata de beneficiarul final. Deci este practic un sistem de lucru
care se auto-genereaza si se auto-intretine pentru ca se produce o perfectionare
si o filtrare a relatiilor parteneriale continua cu efecte benefice pentru ambele parti.
Eforturile logistice si financiare necesare pentru implementarea si
certificarea sistemului de management al calitatii pot fi prohibitive in acest
moment pentru unele, poate multe, dintre firme; dar in nici un caz nu pot fi
excluse din strategia de dezvoltare pe termen mediu si chiar pe termen scurt pentru
catimpul nu mai are rabdare.
Dezvoltarea sustenabila a propriei afaceri poate chiar supravietuirea in
mediul concurential globalizat in mod sigur includ in nota de plata si costurile
privind asigurarea calitatii.
Afacerile se des-personalizeaza prin extindere, internet-ul anuleaza
distantele in timp si spatiu, oportunitatile apar si dispar citeodata chiar fara a mai
sti de existenta lor, deci avem nevoie de structuri de lucru eficiente si rapide,
orientate ctre piata si client, avem nevoie de parteneri cu care sa lucram in
40
conditii de securitate si avantaj reciproc si in baza unor norme eficiente, simple de

aplicat si de urmrit.
Finalitatea este sa putem sti cit se poate de bine si de clar ce doreste
publicul, sa putem explora eficient nisele pietei si sa disponibilizam produsele
corespunztoare si sa obtinem feed-back-ul necesar dupa livrarea acestora,
pentru a satisface atit pe clientul care intra de pe strada in agentia noastra cit si pe
acela care ne solicita de la antipozieste dificil, dar implementarea unui sistem de
management al calitatii performant ne ofera o sansa majora de succes pe care nu ne
este permis sa o ratam.
Consultanta, este de cele mai multe ori necomensurata financiar, sau cel
putin nu explicit.
De cele mai multe ori, consultanta se regaseste in valoarea pachetului de
servicii. Cine si nchipuie ca poate crea o agentie de turism de afaceri distinct de o
agentie cla sica de turism se nsala. Practic toate serviciile care se presteaza ntr-o
agentie de turism clasic, se regasesc si ntr-o agentie de turism de afaceri, cu
exceptia evenimentelor.
Bilete de avion si rezervari de hoteluri se fac n orice agent ie de tur ism la
fel ca si organizarea de excursii, care pot fi n orice moment incentives.
Din contra, unui agent de turism i este mai usor sa lucreze la o excursie tip
incentive, ntruct are numai un singur beneficiar, care comada si plateste
excursia, agentia nemaifiind nevoita sa si formeze grupul de turisti, fiind sigura pe
numarul de clienti.
n general, calitatea serviciilor pentru incentives este superioara celor
destinate turismului de masa.
Departamentele unei agentii de turism de afaceri se structureaza, practic, pe
tipurile de turism de afaceri, prezentata n aceasta lucrare.
3.2.1. Ticketing sau emiterea de bilete de avion.
Ticketingul si rezervarile de hoteluri formeaza calatoriile de afaceri.

Pot exista si exista agentii specializate numai n asemenea activitati dedicate
n ntregime lucrului cu firme sau pot reprezenta departamente n cadrul agentiei.
Emiterea de bilete de avion se face n concordanta cu prevederile si regulile
IATA (International Air Traffic Association).
Un agent IATA este absolventul unei scoli IATA (4 saptamni), care a luat
examenul IATA, un examen destul de dificil de altfel.
Un bun agent de ticketing se formeaza n minim 1 an, fiind nevoie, pe lng
cunoaterea limbii engleze si talent, de foarte multa abiliate, n dorinta de a
ntelege exact nevoiele pasagerului.
Un bun agent ticketing trebuie sa stie sa si ntrebe pasagerul exact ce
dorete acesta , pentru ca lipsa de informatii specifice asupra itinerarului poate
duce la o varianta de calatorie gresita si neagreata de catre client.
Este extrem de important ca acesta sa realizeze profilul pasagerului, pentru
a-i satisface ct mai bine nevoile.
41
Trebuie sa stie daca pasagerul este interesat numai de confortul calatoriei, de

durata sau de pretul acesteia sau daca exista si alte dorinte specifice.
Necunoasterea n detaliu a cererii pasagerului poate duce la o oferta eronata.
Pentru pasagerii, oameni de afaceri, au aparut programele de tip frequent
flyer sau qualiflyer, pe care un bun agent trebuie sa stie ntotdeauna sa le ofere
(programe de acumulare a numarului de mile zburate si care, dup acumularea unui
anumit numar de mile pot aduce detinatorului beneficii : upgradari de categorie a
zborului sau chiar zboruri gratuite).
Ca recomandare generala, pentru calatoriile de afaceri sunt necesare agentii
de ticketing IATA, cu o experienta de minim 2 ani.
3.2.2. Rezervare de hoteluri n strainatate si n tara.
Rezervarea de hoteluri n strintate, pentru individuali, se face n prezent, in

majoritatea cazurilor, prin sistemele de rezervari on-line.
Acestea pot fi accesate fie prin contract direct, fie printr -un intermediar, de
exemplu din Romnia.
Exista si sisteme de rezervari deschise cum este Expedia, exista nsa si
sisteme de rezervari n care este necesar un contract si o anumita garantie
financiara.
Pentru usurinta tranzactiei si economie, platile se pot face la termen (o data
la 30 de zile) si de aceea este nevoie de o garantie financiara (Scrisoare de
Garantie).
n Romnia se folosesc, ca si sisteme de rezervari mari, GTA Gullivers
Travel Associates, Amadeus si Miky Travel.
Aceste sisteme ofera teoretic tarife de contract la peste 20.000 de hoteluri
din intreaga lume, comisionul la vnzare variind ntre 10-20%.
O confirmare a unei rezervari poate dura ntre 5 minute si 48 de ore, n
functie de complexitatea acesteia , de perioada in care se solicita rezervarea (varf
de sezon, perioada de targ).
Exista sistemele de rezervari germane TUI si Neckerman, n speta pentru
destinaii de vacanta, si DER TOUR, care ofera posibilitatea rezervarilor de
hoteluri n orase.
Diferenta ntre aceste sisteme este ca cele germane ofera pretul final (n
ideea de a controla comisionul care este 8 12%), in timp ce restul oferta agentului
de turism posibilitatea de a controla el pretului final.
Ideal este ca un agent sa fie un bun emitent de bilete de avion si de asemeni
capabil sa faca si o oferta buna pentru hotel.
n ultimul timp, se remarca aparitia asa zisului agent complet, capabil sa
emit si un bilet de avion, sa faca o rezervare de hotel, rent -a-car, transfer sau sa
emit o asigurare de calatorie.
Rezervrile pentru grupuri insa nu se pot face on-line ci n genere se
negociaz cu partenerii existenti.
42
3.2.3. Incentives
Pentru realizarea de calatorii incentives este nevoie de agentii de turism cu

experienta n realizarea de programe si de realizarea unui sistem de parteneriate
directe sau prin sisteme de rezervari cu ct mai multe agenti din ct mai multe tari.
Un agent care concepe programe trebuie sa cunoasca foarte bine oferta
locala, pentru ca atunci cnd o companie i solicita o oferta incentive, n anumite
limite bugetare, sa se poata raporta sau chiar sa foloseasca oferta locala.
Spre exemplu, daca un client solicita o vacanta n Grecia pentru 40 de
persoane, 7 zile, cu avionul aceasta se poate organiza fie cu cursa regulata fie cu
charter.
Necunoasterea faptului ca exista chartere pentru Creta si Rhodos si
organizarea unei excursii pe cursele regulate duce la realizarea unei oferte scumpe
si necompetitive din punct de vedere al programului.
Un agent de turism pentru incentive trebuie sa nteleaga ct mai bine din
discuia cu clientul care este scopul pe care acesta doreste sa l atinga.
Daca, de exemplu, doreste sa si premieze salariatii fruntasi, destul de
muli nsa, i se va oferi Spania , la un hotel bun de 4 stele, cu programe de vizitare
si o sala pentru de zi pentru analiza activitii.
Pentru salariati, o vacanta gratuita mpreuna cu seful, n conditii foarte bune,
o recunoastere a meritelor lor n activitate, reprezinta n sine un fapt care i
impresioneaz, fara a mai fi nevoie sa impresioneze firma prin costuri exagerate.
Daca, nsa, firma doreste sa invite 20 de clienti imporanti cu care nu exista
filiatiuni de natura subiectiva, atunci acestia trebuiesc impresionati prin programul
calatoriei si destinatia acesteia, evident la alte preturi.
Exista insa si cazuri speciale in care nu doar calitatea serviciilor este extrem
de importanta ci si securitatea participanilor.
Este cazul companiilor care organizeaz ntruniri periodice ale top
managementului propriu, in diverse locatii din lume si pentru care securitatea
acestora este cea mai importanta.
Exista pentru astfel de cazuri reguli specifice care trebuiesc urmate. De
exemplu, nu vor zbura mai mult de 6 (sase) participanti in aceeasi aeronava.
In acest caz costul (respectiv alegerea unei zbor cursa -charter) nu are
relevanta pentru client; acesta poate accepta sa achite chiar si locuri la business
(mult mai scumpe), dar sa indeplineasca aceasta cerinta de siguranta pentru
integritatea echipei sale de management.
n organizarea unor asemeanea vacante , experienta este cea mai
importanta.
3.2.4. Evenimente
Realizarea de evenimente (incluznd aici cursuri, seminarii, teambuildinguri, expozitii, lansari de produse, conventii, conferinte, congrese).
Pentru a putea fi eficient in aceasta activitate, trebuie cunoscute toate slile
din Romnia, contractate, vizionate si prezentate.
43
Evident, contractarea hote lurilor este absolut necesara, n special a celor

care sunt integrate n complexele care detin sali sau n zona limitrofa.
De foarte multe ori, definirea locatiei nu este determinata de dorinta
clientului, ci de capacitatea salii. Alegerea locatiei este deosebit de importanta,
pretul fiind un factor de luat in seama , dar nu determinant.
Este important, de asemenea si accesul, calitatea serviciilor (nu numai a
salii), flexibilitatea managementului unitatii de cazare si evident , natura
evenimentului.
O expozitie de mare anvergura se realizeaza n orasele mari.
O conventie (reuniune) a 1.000 de agenti de vnzari ai unei firme naionale
trebuie sa aiba loc n centrul tarii.
Un team-building pentru 40 de persoane este de preferat sa fie la munte, la
mare sau n Delta pentru a realiza jocurile si competitiile de echipa n functie de
tema team-building-ului.
Acestea sunt departamentele operationale.
Nu trebuie sa uitam nsa cel mai important departament marketing
vnzari.
Este vorba aici de doua probleme:
1. Imaginea (brandul firmei)
2. Vnzarea modul si tehnica de atragere a clientilor.
Imaginea firmei.
Imaginea unei agentii de turism de afaceri este extrem de importanta.
Nici un presedinte sau director general de firma sau corporatie nu va
ncredinta realizarea unui eveniment, fie el si un simplu training, unei firme
obscure si necunoscute.
Nu este vorba numai de gasirea unei locatii ci de toate celelalte elemente
care dau certitudinea reusitei. Imaginea firmei se formeaza prin elemente de
Marketing Mix. Este nevoie de realizarea unei brosuri, a unui material scris, care
sa nsoteasca o prezentare. Este de asemenea, nevoie de un site profesionist, usor
accesibil si in permanenta up-datat.
n prezent, n Romnia exista extrem de putine agentii care desfasoara
activitate de turism de afaceri, care poseda aceste doua elemente de identificare a
brandului.
Vnzarea modul si tehnica de atragere a clientilor.
Modul de abordare al clientului este esential.
n cazul n care firma are un anumit brand, daca exista un site specializat si
un material de prezentare atractiv, corect si coerent, exista deja premizele unei
bune abordari.
Este extrem de important ca cel care face prezentarea sa cunoasca n detaliu
activitatea firmei n asa fel nct sa nu raspunda nu stiu la o ntrebare pe care i-ar
putea-o adresa un posibil viitor client n timpul prezentarii.
Pot fi abordari ale clientilor:
a) organizate, cnd este un client cunoscut, cu o pregtire nainte de
ntlnire;
44
b) semiorganizate, atunci cnd este o ntlnire aranjata, dar interlocutorul nu

cunoaste subiectul, existnd posibilitatea mai ridicata a unui refuz;
c) neorganizate, atunci cnd abordarea este directa si ad-hoc. Acest mod de
abordare are sanse de reusita, n functie de context.
CAPITOLUL IV: NOI CONCEPTE N MANAGEMENTUL

AGENTIEI DE TURISM. TURISMUL DE AFACERI, SOLUIE
MODERNA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMNESC
Plecnd de la experiena practica acumulata in cei 15 ani de existenta vom

ncerca sa creionam cteva soluii de mbuntire a sistemului de management din
ageniile de turism romneti.
4.1. Prezentarea Ageniei de turism Paralela 45
Agenia de turism Paralela 45 a fost nfiinat n anul 1990, ca ntreprindere
mica, n conformitate cu Prevederile Decretului Lege nr. 54/1990.
Principala activitate a firmei o reprezint turismul intern i internaional.
Printre primele activiti desfurate a fost turismul intern, respectiv
valorificarea de locuri la mare, la munte i n staiunile balneare, pentru ceteni
romni.
Avantajul esenial la constituit faptul ca, la nivelul anilor 90 nu se
contientiza necesitatea uni avans i cu att mai puin a garaniilor contractuale.
Numai buna credina a patronilor din acea perioada, marea majoritate
provenind din turism sau pasionai de aceasta ramura, a fcut ca ntreprinderile
turistice din acea vreme sa nu aib debite nerecuperate.
Nefiind nevoie de capital dect pentru deschiderea sediului (Paralela 45 a
fost printre cei care s-au bucurat de la bun nceput de un sediu central, n
Bulevardul Regina Elisabeta, 29 31, sector 5), comisionul rezultat, n acea
perioada neinflaionist, a putut fi folosit pentru dezvoltarea ageniei.
45
Au urmat sejururile cu autocarul, n Turcia (pentru 3 zile 2 nopi, se

plteau n 1990, 25 de dolari i 500 lei) i Grecia.
Grecia a fost o destinaie de succes, care merge foarte bine i n 2005, pe o
alta structura de produs.
Vacantele externe s-au diversificat, Paralela 45 devenind unul din principalii
tour-operatori din Romnia.
Produsele sale se vnd, astzi prin cele 15 agenii proprii i prin circa 400 de
agenii colaboratoare, n ntreaga tara.
n ultimii 5 ani, turismul de grup este axat n principal pe circuite europene,
i chartere n sezonul estival.
ncepnd din anii 1995 1996, s-a nceput colaborarea cu mari societi ce
activau n Romnia, n prima perioada, n special companii strine.
Aceste companii aveau experiena i tiau ce nseamn un travel
departament i un travel management al costurilor.
Prima experiena a constituit-o un contract cu Compania Procter&Gamble
Romnia, al crui obiect l-au reprezentat emiterea biletelor pentru toate companiile
aeriene ce opereaz n Romnia, precum i rezervri de hoteluri pe anumite
destinaii.
Negocierea acestui contract a durat peste 3 sptmni, marja comisionului
rmas fiind extrem de mica, de respectiv 5%, iar ca serviciu gratuit, agenia a oferit
transferul la i de la aeroport pentru pasagerii care aveau bilete de avion emise de
Paralela 45 i erau angajai sau colaboratori ai P&G.
n acea perioada, cltoriile de afaceri, delegaiile (bilete de avion + cazare)
reprezentau majoritatea serviciilor solicitate de companii.
n anii 97-98-99 au nceput sa apar primele incentives i aciuni organizate
pentru diverse firme (mese festive, lansri de produse, traininguri).
De exemplu, Compania de Asigurri NEDERLANDEN Romnia, a
organizat, prin Paralela 45, 5 ani consecutiv, 1-2 excursii/an, tip incentives n
strintate, in destinaii traditional turistice cum ar fi Atena, Londra, Madrid, Paris,
Praga in grupuri de dimensiuni intre 40 persoane 250 persoane.
Aceste calatorii se acorda ca un bonus agenilor de asigurri cu realizri
foarte bune, fiecare asemenea vacanta avnd i o componenta profesionala n
spe, o reuniune de zi, n scopul analizei activitii i evidenierii rezultatelor.
n general, locaia era vizitata nainte de aciune, fie de directorul general, fie
de un alt reprezentant, care se asigura de faptul ca serviciile corespundeau calitativ
cu solicitrile companiei.
Dei s-a ncercat prin toate prghiile reducerea la maximum a costului,
volumul era mare, datorita numrului mare de participani, bugetele depind de
multe ori 100.000 USD.
Evident, la un numr mare de persoane, comisionul ageniei / persoana era
extrem de mic, ceea ce a determinat ca beneficiarul sa fie satisfcut.
Paralela 45 a avut marea ansa sa ctige licitaia organizata n 1999 de ctre
Guvernul Romniei Agenia Romna de Dezvoltare pentru organizarea
participrii Romniei la Expoziia Universala de la Hanovra Hanovra 2000.
Este unul din putinele cazuri cnd statul este beneficiarul unei activiti
46
complexe, n care s-au prestat servicii de cazare i masa n Germania, servicii de

transport internaional, cu avionul i autocarul, servicii de transport i transferuri
pe teritoriul Germaniei, asistenta i coordonare a desfurrii tuturor acestor
activiti pe o perioada de 7 luni.
Succesul reuitei la aceasta selecie l-a constituit faptul ca Paralela 45 a fost
singura agenie care a trimis delegaie n zona Hanovra, sa vad hotelurile, sa
negocieze cu directorii sau proprietarii acestora, n aa fel nct a putut prezenta
cea mai competitiva oferta.
Toi ceilali contracandidai au fcut ofertele din birou.
Era evident ca n perioada Trgului Internaional, hotelierii nu vor face
oferte speciale dect n urma unei negocieri directe, cu att mai mult cu ct
valoarea contractului a fost de peste 1 milion de dolari.
Aceast experien a fost extrem de benefica pentru experiena firmei, o
asemenea aciune, extrem de complexa, necesitnd o atenie deosebit i reacii
rapide i eficiente.
Dup 2001, tot mai multe firme din Romnia au nceput sa organizeze teambuilding-uri.
Aceste aciuni, pe lng serviciile de cazare, masa, transport si, n genere,
sala, au componenta de team-building, care este cea pe care companiile o doresc n
mod special.
Este nevoie de multa creativitate, i de aceea, n multe situaii s-au folosit
firme specializate.
Cursuri, seminarii, traininguri n general, se organizeaz din ce n ce mai
mult n ultimii ani, fiind organizate att de catre companii private, ct i de stat sau
de organisme internaionale, fonduri europene etc.
Chiar n 2005, n luna iulie s-a organizat de ctre Ministerul Educaiei i
Cercetrii ( in calitate de Project Implementation Unit Unitate de Implementare a
Proiectului), cu fonduri PHARE, prin firma LARIVE (coordonatorul expunerilor
prezentate), Paralela 45 punnd la dispozitie cazare, masa, transport, sala,
simpozionul cu tema Conferinta Nationala pentru sprijinul segmentului de
populaie defavorizat copiii rromi, la Poiana Braov.
Licitaia pentru aceasta aciune a fost extrem de complex, organizatorul,
firma LARIVE, realiznd un caiet de sarcini extrem de detaliat, in conformitate cu
toate normele i regulile impuse de ctre Uniunea Europeana pentru licitaiile
proiectelor finanate de catre PHARE.
In plus, ntreaga documentaie (caietul de sarcini, adresele oficiale,
corespondenta, rapoartele periodice i raportul final) a fost elaborata in limba
engleza, limba oficiala pentru astfel de proiecte, in Romnia neexistnd in acest
moment caiet de sarcini autorizat in limba romana, pentru proiectele finanate
PHARE.
Foarte interesant i in sprijinul celor susinute la pct. 5.1.2. modul de
evaluare al ofertelor : 80% din punctaj a fost acordat pentru partea din oferta care
detalia modalitatea propusa pentru organizarea evenimentului i mijloacele de
implementare ale acestuia, iar 20% pentru evaluarea ofertei financiare.
Aadar punctajul nu s-a acordat numai n funcie de pre ci i mai ales
47
condiiile oferite.
Un punct important in oferta care de altfel a contribuit i la ctigarea
licitaiei a fost Expertul Cheie (Key Expert) al ageniei Paralela 45 pentru aceasta
aciune (Alin BURCEA), al crui Curriculum Vitae a demonstrat abilitile
antrenate i calificate , de bun organizator, in msur sa supervizeze un
eveniment care estima participarea a peste 600 participani i peste 20 experi.
Aciunea a fost un succes, att ca mod de prezentare i dezbatere a temei
prezentate, ct i a condiiilor de cazare, masa i transport i a slilor n care s-au
desfurat aceste reuniuni.
Pentru realizarea unui transport eficient, de exemplu, avnd n vedere ca
participanii trebuiau sa fie colectai din ntreaga tara , respectiv din 23 judee , sa avut n vedere drumul critic, adic numrul de km parcuri sa fie minim, la un
timp minim de transport (timpul petrecut de participani in mijlocul de transport ,
spre/ de la destinaie) al participanilor, concomitent cu organizarea judicioasa a
punctelor/orarului de colectare din fiecare jude in parte ( nu mai mult de trei
puncte de colectare/jude) , astfel nct costurile nete ale transportului sa permit i
obinerea de profit, pe lng scopul principal de obinere a unui grad maxim de
satisfacie al participanilor.
Pentru cazare, s-a apelat la un complex hotelier (3 hoteluri)
din Poiana Braov , aparinnd aceluiai concern, astfel nct
toate serviciile oferite sa poat fi controlate unitar.
Pentru buna desfurare a evenimentul, Paralela 45 a alctuit o echipa (cu
personal experimentat in turismul de afaceri) dedicata acestei aciuni.
Fiecare membru al echipei a avut de urmrit un anume aspect al
evenimentului (primirea participanilor, nregistrare i repartizarea camerelor /
conferina, pauze de cafea, dotri tehnice in sala / mese / transport, etc.) , toate
atent monitorizate i coordonate de ctre seful de proiect, al crui rol era in acelai
timp i de persoana de legtur (le isioner officer) intre autoritatea contractanta,
experi i furnizorii de servicii.
Toate acestea au fost posibile datorita faptului ca in anul 2000, a fost creat n
cadrul ageniei Paralela 45 un Departament de Corporate Travel.
In 2003, urmare a creterii volumului de activitate, s-a achiziionat un sediu
separat, distinct; (situat intr-o zona eleganta a Bucurestiului vechi, Str. Luca
Stroici, nr 10, sector 2), destinat numai activitii de corporate.
Tot n acelai sediu se afla i departamentul de incoming, avnd n vedere
ca, n principiu, pentru Romnia, furnizorii sunt aceiai (hoteluri, restaurante,
autocare, sli).
n cadrul Departamentului Corporate, au aprut deja specializri
Contractare, Ticketing i Hotel Booking, Evenimente Organizare i Operatiuni,
Incentives.
Extrem de important este sectorul Operaiuni, ntruct de modul n care se
desfoar un eveniment tine i succesul n sine al aciunii, satisfacerea clientului,
ct mai ales ctigarea de noi clieni.
Activitile:
1. Ticketing
48
Paralela 45 are experiena de 12 ani n aceasta activitate, fiind acreditata

IATA din 1995, cu un volum de vnzri de cca. 4 milioane euro / an (locurile 810/
tara), cu o cota de piaa de 2 - 2,2%.
2. Rezervri on-line de hoteluri n strintate i n tara.
Paralela 45 este unul dintre cei mai importani ageni ai GTA (Gulliver
Travel Associates) din Romnia, fiind i reprezentantul n Romnia al acestei
prestigioase agenii (este de altfel i furnizorul local al acestei agentii pentru
serviciile oferite de GTA clientilor sai din intreaga lume).
Paralela 45 detine al 2-lea volum de vnzari GTA (dupa HotelCon, dealer de
sisteme de rezervari) pentru turistii individuali (mai putin de 9 persoane intr-o
locatie, in aceeasi perioada) i primul loc la grupuri (cu o cifra a de vanzare de
peste 500.000 euro/an), printre care o mare pondere o au grupurile tip incentives.
Sistemul de rezervari on-line GTA este usor de utilizat, permitnd realizarea
unei rezervari n numai cteva minute. In plus, acest sistem permite selectarea
hotelurilor in functie de mai multe criterii (de mare ajutor pentru ofertarea
specifica cererii elastice si/sau inelastice) cum are fi :
categoria hotelului;
locaia hotelului;
tariful;
facilitile, etc.
Paralela 45 este i agent Der Tour, Meyers i ADAC, putnd astfel accesa i
aceste sisteme de rezervri germane .
Diferenta cea mai importanta este ca sistemele de rezervari germane ofera
spre vnzare tariful direct catre utilizatorul final.
Marja de negociere fiind astfel foarte mica.
Limba germana reprezint i ea un impediment.
Se mai folosesc i alte sisteme on-line, pentru diferite tari: EURO TOUR
(Austria), HOTUSA (Spania) i altele.
Pentru o vnzare mai buna catre clientii corporatisti individuali, s-a creat i
site -ul www.avionhotel.ro, care este un site on-line, de rezervare i plata, a
biletelor de avion i hotelurilor din platforma AMADEUS.
De asemenea, GTA a creat portalul www.octopus.ro, destinat final
customers, din care agenia ctiga un comision de 18% i care este accesibil, prin
formatul sau personalizat Paralela 45, de pe site-ul agentiei : www.paralela45.ro.
Pentru usurinta rezervarilor de hoteluri n Romnia, Paralela 45 a creat 2
site-uri: www.hotelbooking.ro (hoteluri n ntreaga tara) , i www.bucharesthotel.ro
(pentru hoteluri n Bucuresti).
Noutatea acestor site-uri este ca acestea funcioneaz pe baza de allotment
garantat, rezervarea n limita allotmentului, fiind on-line, si, ca noutate absoluta,
plata fiind tot on-line (cu credit card).
Aceste instrumente sunt folosite pentru atragerea acelor clienti corporate,
care doresc sa utilizeze sistemele de rezervarii on-line .
3.
Incentives.
Paralela 45, avnd o experienta de 15 ani pe piata turistica, are experienta
49
necesara organizarii oricarei vacante tip incentives, n orice parte a lumii.

Problemele Departamentului Corporate nu rezida, deci, n partea de realizare i
executare a activitatii, ci n partea de marketing vnzari:
1. Nu mai exista o brosura pentru activitatea de Corporate Travel (CD de
prezentare);
2. Nu exista un site dedicat;
3. Nu exista suficiente persoane dedicate, capabile sa aduca noi clienti.
4. Analizand situaia, s-a constatat ca la diverse ntlniri de prezentare ale
activitii de Corporate Travel, nu exista un material de prezentare
prefabricat (broura, CD).
De aceea, urmare a analizei, s-a hotart realizarea unei brosuri, care sa
prezinte activitatea Paralelei 45 n toate sectiunile activitatii de turism de afaceri:
calatorii de afaceri (Business Travel Ticketing i Hotel Booking), incentive,
evenimente.
Trebuie prezentate avantajele parteneriatului cu un agent de turism, n speta
Paralela 45, i anume:
a) Daca, de exemplu, o firma lucreaz cu o companie aeriana sau cu un
hotel, ea cunoate numai oferta acesteia.
O agentie de turism prezinta o gama larga de oferte.
Deci, varietatea oferteiprezinta un argument.
b) Daca o firma dorete o oferta complexa, trebuie sa intre n contact cu
fiecare furnizor de servicii (hotel, companie aeriana).
Daca se apeleaz la o agenie de turism specializata n turism de afaceri,
aceasta va prezenta mai multe oferte comparative. Deci, economie de timp.
c) agenie de turism contracteaz sute sau mii de nopi la un hotel, n timp ce
o firma ce apeleaz ad-hoc contracteaz mult mai puin.
Este evident ca o agenie (angrosist) obine un tarif mult mai bun de la un
hotel, la fel cum o agenie acreditata IATA obine tarife mai avantajoase pentru
calatorii aeriene.
Deci, economie de bani.
Prezentarea avantajelor de a lucra cu o agenie, precum i prezentarea
detaliata a activitii, ct i a portofoliului fac ca acest material sa fie absolut
indispensabil, n special la prima ntlnire.
Nu exista un material de prezentare n limba engleza, diferit de cel pentru
piaa romna: Brosura n limba romna se adreseaza pietei romne, care cunoate
furnizorii i calitatea serviciilor din Romnia. Brosura n limba engleza are rolul de
a prezenta Romnia plannerilor (planificatorilor de evenimente), care sa
organizeze evenimente cu participanti straini, fara legaturi asociative sau
profesionale cu Romnia.
n general, nu exista, astazi, n Romnia, un site dedicat activitatii corporate.
De cele mai multe ori , sunt subcapitole ale site-urilor unor agentii de turism, care
prezinta activitatea corporate a agentiei.
Este nsa necesar sa existe un site separat, n principal avnd n vedere faptul
ca marii operatori de turism au imagine formata pe turismul clasic, foarte muli
dintre potentialii clienti necunoscnd capacitatea de a se dedica turismului de
50
afaceri al unei agentii de turism.

Ca o speta, este foarte interesant faptul ca exista manageri de firme, care
apeleaz la Paralela 45 pentru vacante i de la Marshal Turism spre exemplu (care
are un brand clar definit ca agentie de turism de afaceri), cumpara bilete de avion
sau fac rezervari de hoteluri.
Ori, existenta unui site dedicat i specializat prezinta exact activitatea
corporate a unei agentii, dnd i alte valente ale activitatii acesteia.
Cea mai importanta problema o reprezinta cei care lucreaza la
Departamentul Marketing, n speta, cei care prezinta clientilor activitatea
corporate. Acetia nu prezint un simplu produs, un aspirator sau o masina. Ei
prezinta o activitate, care este extrem de complexa, i aceasta prezentare nu poate
sa fie fcuta de un neavizat sau un amator.
De calitatea pregatirii profesionale a acestui agent, care, pe lnga relatii,
trebuie sa mai aiba i charisma, depinde, practic volumul de clienti al unei agentii.
Trebuie realizata o noua abordare a potentialilor clienti, prin diversificarea
metodelor folosite.
Participarea la Trgurile de Turism de afaceri (ex. IMEX Frankfurt), cu
prezentarea Romniei ca potentiala destinatie pentru organizarea de conferinte,
congrese (reuniuni, n general). Romnia este o piata noua, neexplorata, are
infrastructura foarte buna (sali de conferintaa, hoteluri), n special n Bucuresti,
tarifele sunt mult mai mici, iar excursiile optionale sunt deosebit de atractive.
4.2. Propuneri de mbuntire a managementului in turismul
romnesc
Pentru a analiza i oferi idei i soluii n vederea dezvoltrii turismului de
afaceri n Romnia, trebuie analizate nite elemente foarte clare.
4.2.1. Cererea pentru turismul i cltoriile de afaceri. Cumprtorii i
consumatorii de turism de afaceri
Pentru a putea gasi solutiile cele mai bune, o agentie specializata n turismul
de afaceri trebuie sa nteleaga faptul ca exista o distinctie clara ntre cumprtor
(client) i consumator. n general, clientul este un angajator (firma) o organizaie
sau o institutie care decide faptul ca salariatii vor calatorii cu un anumit scop, ntr-o
anumita destinatie. Firma este, practic, cea care plateste, de exemplu, calatorii n
interes de afaceri a salariatului sau reprezentantului sau.
Consumatorul este n genere, diferit de client. Acesta este, n fapt, salariatul
care efectiv calatoreste, este, n final, consumatorul acestor servicii.
Exista, evident i situatia cnd clientul i consumatorul sunt una i aceeasi
persoana de exemplu, n cazul participarii la o conferinta stiintifica poate fi i cel
care plateste, dar i cel care participa.
Patronul unei firme mici, care este i directorul acesteia, si plateste, practic,
deplasarea n interes de serviciu.
51
Prezentarea acestei diferente client consummator, are rolul de a scoate n

evidenta o alta diferenta, i anume MOTIVATIA.
n principiu, interesul clientului i consumatorului este acelasi, dar de multe
ori, salariatul aflat ntr-o delegatie are i interese proprii, care nu au legatura cu
interesele firmei i n nici un caz cu motivele pentru care a fost trimis n delegatie.
n general, exista 3 tipuri de cumparatori pentru turismul de afaceri
corporate, asociatii sau sectorul de stat.
Aceasta clasificare este, la rndul ei, importanta pentru ca exista diferentieri
n modul de abordare, n functie de categoria i tipul cumparatorului.
Spre exemplificare, prezentam mai jos cteva caracteristici ale clientilor
corporativi i asociatiilor, n calitate de cumparatori de servicii.
Caracteristici ale clientilor corporative i asociatiilor, ca i cumparatori

CLIENTI CORPORATIVI
Sunt organizaii ce lucreaz pentru profit
Procesul de decizie a realizrii unui
eveniment e rapid
Evenimentele dureaz puin, ca timp
ASOCIATII DE CUMPARATORI
De obicei sunt organizaii non profit
Procedeul de decizie a unui eveniment e lung
i complex
Evenimentul dureaz mult
Se organizeaz un numr ct mai mare Se organizeaz

de evenimente i variante, n acelai timp evenimente
un
numr
limitat
de
Evenimentele pornesc de la cteva zeci, Evenimentele au sute, daca nu mii de delegai

mai rar cteva sute de participani
Costurile pe persoana sunt relativ mari, Costurile pe persoana sunt mici, avnd n
ntruct compania este cea care pltete
vedere ca la aceste conferine i pltesc
participanii
Evenimentele se realizeaz tot anul
Majoritatea evenimentelor se realizeaz
primvara i toamna
Majoritatea
evenimentelor
maxim 2 zile
Partenerii delegaii vin rar
dureaz Majoritatea evenimentelor dureaz 3 sau 4

zile
Partenerii
delegai
ntotdeauna
participa
aproape
Firmele mari, n special corporaiile, au un birou (departament) sau chiar o

persoana, dedicata propriilor calatorii (travel manager).
Acest departament preia toate comenzile din cadrul firmei, le prelucreaz, le
structureaz nregistreaz i transmite agentului de travel al firmei.
52
Existenta acestui Travel Manager, din punct de vedere al ageniei, este

extrem de benefica, ntruct acesta preia comenzile din interiorul firmei,
intermediaz ntre delegat i agentul de travel alegerea variantei optime de
cltorie, urmrete realizarea n bune condiii a serviciilor i decontarea acestora.
Travel managerii apar, n general, n urma tendinei de scdere economica,
fiind mai preocupai de cost i implica tot mai mult departamentul de achiziii.
Managementul de calatorii este strns aliniat la ultimul rnd al bilanului, adic
la veniturile i pierderile nete ale companiei.
Activitatea Travel Managerul este ntr-o continua evolutie. Dupa cum
declara John Ohaver, Vicepresedinte al Management Alternatives, Novwalk,
Connecticut, S.U.A. Exista percepia ca persoanele de la achiziionare doreau sa
preia cltoria i s-o transforme ntr-un produs. Activitatea de management al
cltoriilor funcioneaz acum cu principii de resurse strategice, nu neaprat
cumprarea celui mai ieftin lucru, pentru cea mai mica suma de bani, ci pentru
folosirea acelor principii care sa aduc valoare n asistenta acordata
departamentului calatorii. Astfel s-au adus standarde profesionale care n-au fost
ntotdeauna ntlnite n domeniul cltoriilor.
Un asemenea punct de vedere este extrem de important, fiind i extrem de
corect.
Este absolut normal ca Travel Managerul sa aleag varianta unei calatorii
dintr-un singur zbor, nu din 2 sau 3, mai ales daca diferena de pre este mica.
Este, de asemeni, normal, ca delegatul sa ajung cu anume timp nainte de
ntlnire, pentru a putea sa se pregteasc i sa fie n forma.
Este, de asemeni, important, ca hotelul sa fie aproape de locul de ntlnire,
fcndu-se economie la timp i la bani (transferul hotel-loc de ntlnire). Se poate
alege un hotel mai scump cu 50 euro/noapte, aflat la 3 minute de mers pe jos de
locul ntlnirii sau de expoziie, economisindu-se timp i bani (un taxi ar costa 3040 euro).Evident, toate aceste analize se pot face cel mai bine n cadrul firmelor.
Din pcate la nivelul instituiilor de stat, singurul criteriu care conteaz,
conform legislaiei actuale n vigoare este preul. Evident, sunt alese variantele cele
mai ieftine la prima vedere, pentru ca la o analiza de fond, un zbor din trei
segmente i o cazare la 1 ora de mers de locul de destinaie sunt mult mai
ineficiente dect o cazare mai scumpa, n vecintate, aa dup cum am artat mai
sus.
Travel Managerii, n general, nu sunt bine priviti de anumite agentii din
Romnia, pentru ca acestia stiu foarte bine cum sa reduca coturile i sunt spaima
ageniilor.
Exista o temere fata de acesti Travel manageri i de aceea sunt cautate
firmele care nu au travel manageri sau care lucreaz separat, fiecare departament
organizndu-i propria activitate de corporate.
Este un avantaj fals, din mai multe motive:
1. Este de preferat ca agenia sa aib un singur interlocutor, nu mai muli.
2. Travel managerul are cunotine bune despre activitate, i de aceea
cererile lui sunt concrete i mai ales, posibile. Directorul unui
53
departament poate avea solicitari nefezabile sau chiar imposibile, i

refuzul ageniei poate crea parerea ca agentia este incompetenta
De altfel, numrul companiilor care au o persoana desemnata pentru
business travel este n continua crestere.
Dei Travel Managerul era, pna acum ctiva ani apanajul companiilor
strine, n ultimii ani foarte multe Societati romneti au neles importanta acestui
post i au o persoana desemnat pentru aceasta activitate.
Chiar daca nu au exigente la fel de mari ca Travel Managerii marilor
corporaii, cu sigurana n scurt timp vor ncepe sa devina travel manageri
profesioniti.
n orice situaie este mai buna prezenta unui travel manager, bineneles daca
este corect i obiectiv.
Se nlatura astfel subiectivismul i chiar coruptia n decizia de selectare a
unei agenii, cele cu adevarat profesioniste avnd, n acest context, numai de
ctigat.
Un rol important n cumpararea serviciilor de business travel l au, totusi,
asistenii personali i secretarele, un fel de travel manageri personali pentru sefii
lor directi.
Dei, la prima vedere, se poate crede ca achizitia unui serviciu de travel va fi
subiectiva, nu este asa.
Asistentul va alege exact acele servicii pe care stie ca le doreste seful sau,
att din punct de vedere al confortului calatoriei, ct mai ales pentru reusita i
succesul ntregii deplasari.
Pentru cursuri, traininguri, ntlniri cu caracter profesional, poate fi de
asemeni implicat i departamentul de resurse umane, n special atunci cnd se pune
problema cresterii gradului de pregtire a salariatiilor.
Cumprtorii corporate, n general, sunt n mod particular implicati n
organizarea ntlnirilor de consiliu de administraie, ntlnirilor generale anuale,
expoziii, incentive travel, lansarea de produse, conferine de vnzari, teambuildinguri sau traininguri.
Practic, exista multe companii care si organizeaz prin departamentul
specializat, evenimentele trguri, conferine, seminarii.
Exista nsa i situaia mixta, cea mai corecta, de altfel, care reprezinta
marea majoritate a acestor situatii, n care departamentul de travel al unei
companii, colaboreaz ndeaproape cu agentul de travel cu care are contract, n
vederea eficientizrii costurilor i realizarii unui produs de buna calitate.
Cteva caracteristici ale clientilor corporativi (Rogers, 1998):
1. n general, planificarea timpului pentru evenimente se face cu zile i
sptmni nainte, mai degrab dect luni i ani.
2. 71% dintre clienii corporatisti se vor ntoarce la o locaie, daca au fost
satisfcui de ea.
3. 55% dintre cumparatori doresc sa vada o clasificare sau un sistem de
evaluare pentru locatii, nainte de a realiza un eveniment n acea locatie
4. Peste 80% din cumparatori au fost satisfacuti de locatia pe care au avut-o
ultima data.
54
5. Clientii corporativi folosesc destul de putin trgurile i publicatiile pentru

a obtine informatii. Toate aceste caracteristici trebuiesc avute n vedere
atunci cnd se lucreaza cu o companie, n genere cnd se fac ofertarile
pentru o companie.
n functie de activitatea unei companii, nivelul cererii pentru turismul de
afaceri este variabil.
ntr-o clasificare a pietei americane, acestea sunt:
Tehnologia Informaiei 80%;
Industria Farmaceutica 75%;
Industria Automobile 72%;
Servicii financiare asigurari 70%;
Telecomunicatii 60%.
Organizaiile (asociaiile) care organizeaz evenimente, (n general, non
profit), trebuie sa si acopere costurile. Acestea au, n general, un buget foarte bine
definit, care nu trebuie depasit.
Asociaiile, ca i cumparatori, organizeaza cele mai mari conferinte (pot
depi 10.000 participanti), folosind specialisti pentru organizarea acestor
evenimente.
n multe situatii se folosesc voluntari, iar deciziile se iau de catre un comitet.
Decizia asupra modului i locului de organizare a unui eveniment, n cazul
asociaiilor, trebuie sa ia n considerare nevoile tuturor membrilor. De exemplu,
muli membrii ai unor asociatii nationale doresc ca aceste conferinte sa nu mai aib
loc n Capitala, ci n centrul tarii, pentru a fi ct mai accesibile membrilor ce
locuiesc n zone diferite.
Sectorul public local i central i alte organizatii guvernamentale, lucreaz
cu bugete foarte stranse.
Pentru actiunile foarte mari, la nivel guvernamenta, care se organizeaza o
data pe an sau o data la 2 ani (ex. Festivalul Enescu, Expozitia Universala), se
aloca fonduri soeciale i se organizeaza actiuni i programe speciale in vederea
realizrii acestora.
Sanatatea i Educatia sunt doua sectoare importante care sunt puternic
implicate in organizarea de evenimente.
In general, sectorul public ca i comparator de turism de afaceri, nu este
specializat in organizarea de evenimente. Cea mai mare parte a activitatii curente o
reprezinta calatoriile de afaceri (delegatiile), in care rolul cel mai important la
achizitia serviciilor il constituie pretul.
In general, multe evenimente se organizeaza de catre clienti, insa in ultimii
ani, companiile private, asociatiile i sectorul public apeleaza din ce in ce mai mult
la specialiti, pentru a-si planifica, realiza i coordona evenimentele.
Apropiata integrare a Romaniei in Uniunea Europeana a determinat
organizarea in ultimii doi ani a numeroase evenimente intalniri, seminarii,
conferinte, cu tematica europeana.
Titularul evenimentului este in genere, un minister, acesta fiind insa sprijinit,
logistic i financiar , de organizatii i fonduri europene.
55
In functie de activitateasau actiunile pe care le realizeaza, agentiile se

pot clasifica in functie de segmentul de turism de afaceri.
TIPUL DE
AGENTIE
Organizator
profesional de
conferine
ROLUL
Rol important in organizarea
ntregii conferine/miting sau
aspecte pariale, cum ar fi
gsirea locaiei, aranjamente
financiare sau organizarea de
programe cu caracter social
TIPUL DE TURISM DE
AFACERI
Conferine, mitinguri, cursuri de
formare i perfecionare
Serviciul de gasire
de locatii
Gasirea de camere pentru

conferinte i intalniri
Conferinte, mitinguri, cursuri,

lansari de produse
Incentive travel
agency
Organizarea de pachete de
incentive travel pentru clienti
Incentive travel
Management
Destination
Company
Corporate
Hospitality
Company
Business Travel
Agency
Specialisti in servicii la sol

care realizeaza aranjamentul
practice pentru destinatii
Specializati in organizarea
ospitalitatii corporative i a
evenimentelor de distractie
Furnizeaza servicii de
agentie de travel, pentru cei
care calatoresc cu afaceri,
cuprinzand, in general,
rezervari transport i servicii
de cazare
Organizarea de expozitii /
rezervari
Conferinte, mitinguri, cursuri,

incentive, expozitii, lansarea de
produse
Conferinte, intalniri, seminarii,
expozitii, lansarea de produse,
incentive travel
Calatorii individuale de afaceri
Organizator de
expozitii
56
Expozitii
Fiecare tip de turism de afaceri are structura sa specifica.
57
58
59
In general, ageniile primesc pentru serviciile lor un commission de la

clientul in numele cruia acioneaz (hotel, companie aeriana) sau o suma fixa.
60
Exista i agenii localizate in organizatiile mari i care lucreaza exclusiv

pentru ei agentiile tip implant .
4.2.2. Cltoriile de Afaceri (Business Travel)
Dintre toate componentele Turismului de Afaceri, calatoriile de afaceri au

cea mai mare vechime.
Organizarea de evenimente i excursiile incentive au aparut, ca o activitate,
mult mai trziu.
n general, prin calatorie de afaceri se ntelege o calatorie ce este necesara
din punct de vedere al meseriei profesate i care, n general, depaseste cercul
transportului normal de 50 km.
Diferena n termeni ntre cltoriile de afaceri i cltoriile profesionale se
mparte dup caracterul reglementarilor legale ale autorului.
Liber profesionitii, antreprenorii persoane fizice i n general patronii se
deplaseaz n calatorii de afaceri, n timp ce angajaii companiilor se deplaseaz n
scop profesional.
Generic, le vom numi calatorii de afaceri.
n domeniul calatorilor de afaceri, pe plan internaional, se petrec astzi
foarte multe schimbri. Dup cum arata revista Travel News, care prezint
discuiile purtate cu privire la schimbrile n unele activiti de cltorie de afaceri
n lume (noiembrie 2004), punctul de vedere al lui Marc Hildebrand, preedinte al
TQ3 Travel Solutions, vede cauza primara a aproape ntregii complexiti
suplimentare i schimbrilor permanente i din ultimii 4 ani, ca fiind preocuparea
fr precedent pentru costuri. Clienii fac un management al cltoriilor i un
efort de aprovizionare mult mai bune, schimbarea majora este reprezentata de
profesionalismul mai mare al acestora. Referitor la furnizori, comisio nul zero,
ocolirea G.D.S., transportatorii cu pre redus i consolidarea liniilor de transport
aerian, toate sunt exemple n ncercarea de eliminarea a costurilor.
Este, deci foarte evident ca aceasta tendina va fi tot mai pregnanta i n
Romnia n ultimii ani. Exista nsa elemente concrete care determina o specificitate
a pieei din Romnia. Printre acestea, foarte important este numrul foarte mic
(cca. 20) al companiilor aeriene care opereaz n prezent n Romnia, i care nu
permit un numr mare de oferte i soluii de cltorie.
n scurt timp, comisionul la transportul aerian, n prezent de 7%, va deveni
0, ageniile de turism urmnd sa aplice un comision (taxa de emitere). nc nu se
tie exact care va fi volumul i mai ales impactul acestei taxe n activitatea de
ticketing.
Un alt aspect l reprezint concurenta neloiala, uneori stupida, a ageniilor de
turism din Romnia. n loc sa ndrepte preocuparea clientului i a activitii ctre
calitatea serviciilor prestate, principalaarma competiional a fost reducerea
comisionului, pn la cota 0, n favoarea clientului, n sperana unui
supracomision.
La licitaiile pentru institutiile publice, caietele de sarcini realizate
individual, de catre fiecare institutie, conform scopurilor sale i motivatiei celui
61
care organiza licitaia (!), au generat din nou competitie neloiala i conruptie.
Este interesant faptul ca 2 agentii, mari emitatoare de bilete de avion, cei
care au folosit arma reducerii totale a comisionului n lupta concurentiala, se plng
astazi de... concurenta neloiala, clientii lor, n special publici, fiind din ce n ce mai
putini.
Nici una dintre modalitatile de lucru i de competitie prezentate mai sus nu
sunt sntoase i nu trebuie practicate.
n scurt timp, se va realiza un caiet de sarcini unic, la nivelul tuturor
instituiilor publice, care va elimina o doza mare de subiectivism. n curnd,
comisionul la biletele de avion va fi zero, competitia va fi deschisa.
Numai calitatea prestatiei i profesionalismul unei agenii de travel vor
reprezenta atuurile n fata competiiei i a viitorilor clienii.
n Europa, ca i n Statele Unite, exista semne de ntrebare mai multe dect
au existat vreodat, cu privire la fiecare veriga a lantului de furnizori, de la liniile
aeriene, i alti furnizori, care se lupta n competitie, trecnd prin intermediari, cum
sunt companiile de management al calatoriilor, prin canalele de distribuie i pe tot
parcursul pna la cumparator, a carui identitate precisa este din ce n ce mai
nesigura.
Un rol important n viitoarea politica a firmelor privitor la calatoriile de
afaceri o reprezint apariia liniilor aeriene bugetare low -cost, fapt care a dus i
la multe schimbri de sistem n cadrul cltoriilor.
Micrile fcute de liniile tradiionale de transport aerian pentru a opri plata
de comisioane ctre ageniile de voiaj i de a elimina taxele G.D.S., sunt unele din
elementele care arata efortul acestor companii de a elimina elementele de cost pe
care transportatorii bugetari le - au evitat cu succes.
Cu toate acestea, utilitatea liniilor aeriene cu pre sczut pentru calatorii de
afaceri a rmas sub semnul ntrebrii, dup cum s-a demonstrat ntr-un studiu al
Carlson Wagonlit Travel, la nceputul anului 2007.
Studiul a artat ca, dei tariful mediu pentru cursa retur Londra Amsterdam
pltit de clienii si era de 376 EURO cu transportatorii traditionali, i 133 EURO
cu liniile aeriene bugetare, transportatorii bugetari au avut o cota de piaa de numai
4% la Carlson Wagonlit pe acea ruta.
n schimb, concurenta liniilor aeriene low-cost a adus un important beneficiu
companiilor, prin reducerea tarifelor de transport ale majoritatii companiilor
aeriene.
Exemple: Cnd SAS a ntmpinat n anul 2005 o concurenta serioasa a
acestor companii, au scazut imediat tarifele cu 30%. n Norvegia, tarifele au
sczut dramatic cu peste 45%. i n celelalte tari ale Europei, tarifele au scazut cu
15% n Marea Britanie, 25% n Elvetia, 35% n Irlanda i 25% n Germania.
Ian Itall, fost Director pentru Europa de ma nagement de calatorii, n cadrul
Unilever, considera schimbarea ca fiind irevocabila Unele companii mari spun ca
totusi se simte nevoia unui travel manager dedicat, dar multe cred ca n momentul
de fata nu mai este nevoie de el, i functia poate fi suplinita de afara.
Cu alte cuvinte, agentiile de turism vor avea un rol important, chiar mai
important, prelund i functia Travel Managerului din cadrul companiei.
62
Aceste agentii vor trebui sa devina agentii de management al calatoriilor

firmelor pe care le deservesc. Va trebui sa faca analize, bazndu-se pe statisticile de
calatorii ale companiei respective. n urma acestor analize, poate rezulta, de
exemplu, ca se pot restrnge numarul furnizorilor de transport aerian de la 12 la 3,
urmnd ca negocierea sa se faca numai cu acestia 3, evident, n avantajul
companiei.
Chiar i atunci cnd o companie negociaza direct cu un furnizor,
contractarea rezervarii se va face cu o agentie autorizata.
Exista posibilitatea negocierii comisionului cu agentia, mai ales n cadrul
unor contracte mari cu furnizorii, care pot aduce cstiguri suplimentare prin
supracomision.
De altfel, un mod de a contracta serviciile unei agentii de turism poate fi
comisionul zero. Serviciile prestate se factureaza la valoarea neta, urmnd ca
pentru fiecare serviciu (bilet emis) sa se plateasca un comision fix, bine stabilit
prin contract.
De altfel, avnd n vedere ca n curnd comisionul la transportul aerian va
dispare, probabil ca aceasta va fi cea mai rspndita forma de contractare a
serviciilor dintre agentii i clientii corporate.
O alta modalitate de dezvoltare a activitatii de calatorii de afaceri o
constituie implantul.
Implantul reprezinta crearea unui punct de vnzarea al agentiei chiar n
cadrul companiei client. Acest mod de lucru duce foarte mult la cresterea
rapiditatii n prestarea serviciului, agentul implant fiind mult mai aproape de
client i putnd acorda att consultanta la fata locului, ct i realiza efectiv
rezervarea.
Dezvoltarea tehnica permite chiar introducerea unui satelite printer la
sediul companiei, care poate emite on-line bilete de transport aerian, sub
supravegherea agentiei.
n ceea ce priveste rezervarile hoteliere, i rent-a-car, pentru corporate sunt
obligatorii sistemele de rezervari on-line, care permit efectuarea unei rezervari, i
chiar a platii, n doar cteva minute.
Liniile de separatie la nivel de servicii, care separau odata n mod clar
principalele linii aeriene de transporturile cu pret redus i hoteluri cu servicii
complete de hotelurile cu preturi medii, n ultimii ctiva ani s-au estompat n mod
semnificativ. Caracteristicele unui pret mediu au limitat disponibilitatea
confortului, important pentru calatorii de afaceri, incluznd accesul rapid la
Internet, transport suplimentar dus-ntors pentru aeroport i parcare gratuita. ntre
timp, transportatorii cu pret redus au oferit caracteristici standard, cum ar fi scaune
de piele, n timp ce liniile aeriene majore si-au redus drastic ofertele.
n plus, companiile de management calatori prin internet au crescut din
punct de vedere al importantei n ultimii ani, oferind multe dintre aceste servcii
similare la preturi mai mici ca i Companiile de Travel Management.
Utilizarea sistemelor de rezervare on-line a crescut pna n punctul n care
aproape jumatate din companiile care se ocupa de calatorii i au astfel de sisteme,
i clientii care le-au adoptat, n medie, se refera la o treime din excursiile
63
convenabile. Instrumentele mari de generare on-line i instrumentele de rezervare

on-line ale companiilor i companiile de management al calatoriilor au influentat
din ce n ce mai mult soft-ware-ul bazat pe internet, pentru a mbunatatii raportaea
de date, n conformitate cu politica firmei, operarea electronica i usurinta n
utilizare.
n anul 2006, piata calatoriilor de afaceri administrata on-line din S.U.A. a
crescut la 12 miliarde USD, sau la 16% din totalul veniturilor obtinute din
calatoriile de afaceri n 2006. ncepnd din anul 2000, site-urile liniilor aeriene au
nceput sa activeze, i pentru a atrage pasagerii, au initiat tarifele web.
Apariia companiilor de Management calatorii , prin internet (Expedia,
Orbitz i Travelocity in SUA), nu duce in mod automat la disparitia travelagentului.
Este evident insa ca acesta trebuie sa tina pasul cu noile tendinte i sa
cunoasc toate sistemele de rezervare on-line, devenind un agent pentru acestia.
In viitorul apropiat se va muta practic ponderea activitatii unei agentii la
nivelul de consulatnta i travel management, activitatea de rezervare i emitere
propriu-zisa fiind realizata de catre sistemele de rezervari on-line.
Este evident ca lupta cu aceste sisteme este pierduta din start.
Solutia este clara agentiile trebuie sa foloseasca aceasta siteme, sa ctige
comis on (supracomison), iar activitatea lor sa se muta in partea de consultanta i
analiza / management.
O agentie ( companie ) de management de calatorii ( Travel Management
Company ) va trebui sa fie extrem de atenta atunci cand isi ofera serviciile i mai
ales cand incheie contractul.
4.2.1. Rolul destinaiei in turismul de afaceri
Definitie:
O destinatie este locul unde principala atentie a calatoriei de afaceri va fi
concentrata pe o conferinta, o misiune de vanzari sau un pachet incentive.
Destinatie, in functie de nivel, pot fi la nivel de tari, regiuni, o zona rurala,
un oras, o zona de coasta, etc.
Diferenta dintre destinatie i locatie
In timp ce destinatia furnizeaza, in mod teoretic, toate serviciile de care are
nevoie calatorul, locatia furnizeaza unul sau mai multe din aceste servicii. Definiia
are i excaptii au aparut atractii majore i complexe importante, care au devenit
destinatii prin ele insele, furnizand, practic, toate serviciile necesare de catre
turistul de afaceri.
Produsul destinatiei
Produsul destinatiei in cadrul turismului de afaceri nu este chiar un produs
propriu-zis, ci mai mult un amalgam de produse individuale la dispozitia celui ce
calatoreste in scop de afaceri. Destinatia este, practic, ca un kit de tipul
construiete-ti singur, din care turistul de afaceri isi construieste propriul produs.
Destinaia, ca toate produsele turistice este un mix de elemente tangibile i
intangibile.
64
Legatura cu turismul de vacanta

Multe decizii referitoare la alegerea unei destinaii pentru o conferina sunt
influenate mult de faptul daca delegaii vor percepe destinaia ca pe o destinaie de
vacanta.
Exista, practic, 3 legaturi intre turismul de afaceri i turismul de vacanta,
care au implicatii asupra destinatiilor:
1. Omul de afaceri devine turist atunci cand ziua de lucru s-a sfarsit,
indiferent la ce ora din zi ar fi.
2. Multe conferine au programe sociale sau de destindere pentru delegati.
Acestea pot avea loc seara, sau chiar i in timpul zilei. De asemeni, se pot
organiza tururi post-conferinta, ce incep o data ce aceasta s-a sfrit!
3. Partenerii de viata acompaniaza oamenii de afaceri in deplasarile lor, i
atunci cand partenerul lucreaza, acestia pot sa desfasoare o activitate de
relaxare.
Managementul destinaiei
Destinaiile necesita management efectiv deoarece trebuie sa rezulte o
ntlnire armonioasa intre dorinele turistului de afaceri i posibilitile unei
destinaii.
65
CONCLUZII
Evoluia general pozitiv a economiei romneti, are ca efect direct o

intensificare a relaiilor de afaceri. Ca urmare a acestor tendine pozitive, turismul
de afaceri poate avea si el un trend cresctor, chiar daca pn n prezent aceast
form modern de turism a avut o dezvoltare destul de redus.
nainte de 1990, n Romnia, turismul de afaceri era foarte slab dezvoltat.
Singurele evenimente erau, organizate n cadrul Complexului Expoziional
Romexpo (fosta ntreprindere de Trguri si Expoziii, care a gzduit n 1970, prima
ediie a TIB. nsa, lipsa de experiena n organizarea de mari congrese si conferine
internaionale s-a resimit mult timp dup 1989, nici n prezent Romnia nefiind
ceruta pentru organizarea unor astfel de evenimente.
Turismul de afaceri a nceput sa fie impulsionat n tara noastr de o serie de
investiii ale marilor lanuri hoteliere internaionale (Sofitel, Crowne Plaza, Best
Western, Hilton, Marriott), lrgind oferta de cazare pentru turismul de afaceri
66
(Intercontinental, Bucureti) si adaptnd-o la cerinele internaionale n domeniu (4

5 stele, faciliti specifice turismului de afaceri sli de conferine, dotri).
De asemenea, au aprut o serie de centre de conferine si expoziii care,
completnd oferta Romexpo, au dezvoltat baza materiala specifica acestei forme de
turism. n Bucureti, un exemplu l reprezint Centrul Internaional de Conferine
Palatul Parlamentului, dar nu trebuie uitate centrele de afaceri ce sau dezvoltat
ndeosebi n zona montana si pe litoral.
n ceea ce privete ageniile de turism, acestea au neles profitabilitatea
ridicata a turismului de afaceri, o parte din acestea adaptndu-si activitatea n
directia oferirii de servicii specifice cltoriilor de afaceri.
Oferta turismului de afaceri cuprinde si serviciile de nchiriere de maini
(cunoscute ca rent-a-car). Istoria acestor servicii n Romnia ncepe n 1975, cnd
ONT Carpai deschide primul birou. Dupa 1990 s-au deschis filiale ale unor mari
companii de rent-a-car: Avis, Hertz, Europcar, Budget, Eurodolar, dar au aprut si
firme locale ce ofer aceleai servicii ntr-un mod din ce n ce mai profesionist. 59
Trebuie menionata, de asemenea, importanta introducerii sistemelor de
rezervare computerizata (Amadeus, Worldspan), att pentru biletele de avion, ct si
pentru nchirierea de maini sau rezervarea locurilor la hotel. Este de remarcat aici
activitatea ageniilor de turism ce au obinut licena IATA, specializndu-se pe
emiterea biletelor de avion (exista astzi in Romnia peste 230 agenii acreditate
IATA).
Toate aceste aspecte pozitive, au dus la o cretere constanta a numrului
turitilor avnd ca motiv de cltorie afacerile. Din pcate, Anuarul Statistic al
Romniei nu mai prezint cererea turistic pe motive de cltorie nc din 1998, o
previziune avnd la baza date att de vechi fiind irelevanta.
n prezent, n Romnia exista extrem de puine agenii care desfoar
activitate de turism de afaceri, care poseda aceste doua elemente de identificare a
brandului.
Vnzarea modul si tehnica de atragere a clienilor.
Modul de abordare al clientului este esenial.
n cazul n care firma are un anumit brand, daca exista un site specializat si
un material de prezentare atractiv, corect si coerent, exista deja premizele unei
bune abordri.
Este extrem de important ca cel care face prezentarea sa cunoasc n detaliu
activitatea firmei n aa fel nct sa nu rspund nu tiu la o ntrebare pe care i-ar
putea-o adresa un posibil viitor client n timpul prezentrii.
Pot fi abordri ale clienilor:
a) organizate, cnd este un client cunoscut, cu o pregtire nainte de
ntlnire;
b) semiorganizate, atunci cnd este o ntlnire aranjata, dar interlocutorul nu
cunoate subiectul, existnd posibilitatea mai ridicata a unui refuz;
c) neorganizate, atunci cnd abordarea este directa si ad-hoc. Acest mod de
abordare are anse de reuit, n funcie de context.
67
Pregtirea profesionala a personalului implicat n organizarea de evenimente

si calitatea nc neperformanta a serviciilor prestate, reprezint nc un impediment
n dezvoltarea acestei ramuri a activitii turistice.
Cu toate acestea, dup anul 2000, se remarca un boom (o cretere
exploziva) att in ceea ce privete cltoriile in strintate ale oamenilor de afaceri
din Romnia cat si sosirile de oameni de afaceri din strintate in Romnia.
Apropiata integrare europeana a Romniei face mai tot mai multe firme din
strintate, de dimensiuni mari, mijlocii si mici si fie interesate in deschiderea de
afaceri in Romnia. In plus, capitalul romanesc in special dup desfiinarea
vizelor este intr-o continua expansiune si cutare de noi oportuniti de afaceri.
Pentru toi acetia, rezervrile de hoteluri, in Romnia si in strintate
(realizate cu precdere on-line, in ultimii ani), s-au dezvoltat tot mai mult.
Emiterea de bilete de avion a cunoscut de asemeni un boom in anul 2005,
IATA preconiznd o ncasare de peste 180 milioane euro, ceea ce reprezint o cifra
spectaculoas.
Numeroase companii aeriene au ajuns la 2 curse/zi spre o anumit
destinaie / ruta, iar apariia companiilor low-cost (cost redus) duce la o
intensificare a traficului de afaceri, in special pentru ntreprinderile mici si mijlocii.
Asociaiile profesionale n domeniul turismului de afaceri au meritul de a
promova unitar tara noastr ca destinaie pentru manifestrile specifice, acordnd
consultanta si sprijin acestei forme de turism ce se afla n Romnia nc la nceput
de drum, dar care are o tendina pozitiva.
BIBLIOGRAFIE
1. Rodica Minciu, Economia turismului; Editia a III-a ravazuta si adaugita;

Editura Uranus, Bucuressti, 2004;
2. J.Swarbrooke, Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura
Butterworth, Heinemamms, London, 2002;
3. M. Constantini, Complementi di storia economica del turismo, Editura
Universita Ca Foscari di Venezia, 2005;
68
4. J. le Goff Negustorii si bancherii n evul mediu, Editura Meridiane,

Bucuresti, 1994;
5. R.A Cook, Laura J. Yale, J.J. Marqua, Tourism the business of travel,
Prentice Hall, New Jersey, 2002;
6. O Snak, P. Baron, N. Neacsu, Economia turismului, Editura Expert,
Bucuresti, 2005;
7. Gabriela Stanciulescu, Managementul operatiunilor de turism, Editura All
Beck, Bucuresti, 2003;
8. ****** - Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2006;
9. OMT, Recomandation sur les statistiqued du tourism, Nations Unies, New
Zork, 2003
69

Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agenia de turism.

Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod plcut i

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

CAPITOLUL I: TURISMUL DE AFACERI ISTORIC SI

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

ntre cele doua exista nsa o zona de contact cu un caracter de originalitate,

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Pentru negustorul itinerant din secolul al XIII-lea, principala tinta sunt

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

exemplu) si alte orase au devenit n aceasta perioada importante centre comerciale,

J. Swarbrooke, Susan Hower, op. cit, p.20

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

1.2. Concepte si teorii privind turismul de afaceri

Ep = coeficientul de elasticitate a cererii de servicii turistice n funcie de pre

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englezesc to tour (a

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Ultimele recomandri ale Conferintei internationale asupra statisticii

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Desi definitia turismului si a calatoriilor de afaceri este destul de simpla, n

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Conferinta un schimb de opinii formal sau o ntrunire a mai multor

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

S-a ajuns ca n luna septembrie gradul de ocupare al hotelurilor sa fie de

R. Davidson, Business Travel, Pitman Publishing, London, 1994, p. 4

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Marile centre de conferinte reprezinta cei mai buni sustinatori ai ntlnirilor

T. Rogers, Conferences and Conventions, A global industry, Butterworth Heimann, London,

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Din fericire pentru agentiile de turism implicate in astfel de manifestari,

J. M. Poznier, Corporate Travel Management, Education Systems, USA, 1998, P. 14

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

sa aiba o unitate de cazare corespunzatoare standardelor pentru cel putin 300

T. Rogers, op. cit, p.p. 17 - 20

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

CAPITOLUL II: ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN

Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod placut si

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Din observarea libera a tabelului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2006, p.282

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Att P.I.B.-ul total, ct si P.I.B.-ul din turism au avut n perioada 20012005 o

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

2.3. Importanta turismului n protejarea mediului

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Avnd n vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

n turism, unde substanta de baza-peisajul si pamntul- odata pierduta este

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a

Agenia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM DE

Un studiu asupra managementului agentiei de turism ce deruleaz activiti