Cuprins

Cuprins................................................................................................................................. 1 Cap 1. Covasna prezentare general..................................................................................2 Cap. 4. Viata culturala........................................................................................................ 17 Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toi i fiecare...................23 Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale.....................................................................27 Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice.....................................................................36 ........................................................................................................................................ 44 Cap 9. Atmosfera special a regiunii i a staiunii..............................................................44 Cap 10. Puterea , magia naturii ca parte a staiunii......................................................45 Cap 11. Sportul ca modalitate important de petrecere a sejurului................................45

Cap 1. Covasna prezentare general

Orasul Covasna se situeaza n partea estica a judetului Covasna (fostul comitat cu acelasi nume, Covasna), la poalele nordice a muntii Bretcului. Orasul, avnd asezare centrala n Scaunul Orbai, a avut rol important n viata Scaunului, desi nu a avut nici statut de oras de trg. Din punct de vedere istoric localitatea se poate compara cu comunele mari din apropiere: Ghelinta, Zabala si Zagon. A devenit centrul administrativ al Scaunului Orbai maitrziu; n 1952 a primit statut de oras si n prezent este cea mai importanta statiune balnearadin judet. Poate cea mai frumoasa descriere a cadrului natural din Covasna provine de la Hank Vilmos: O parte a satului se situeaza pe cmpii, cealalta parte este plasata pe muntii acoperiti de paduri. Este o priveliste senzationala care mbratiseaza veselia cmpiilor si maretia muntilor. Orasul si mprejurimile acestuia sunt populate din timpurile cele mai vechi, dovezi pentru aceasta fiind ramasitele cetatii situate n padurea Miske la o distanta de aproximativ doua ore si jumatate de mers, de la oras. Se afirma n mai multe lucrari ca aceasta cetate ar fi fost o cetate dacica. n partea de est a vaii prului Miske s-au gasit ramasite de cladiri romane, construite n a treia treime a secolului al II. dupa Hristos (ntre anii 150- 158). Aceste vestigii sunt importante din punctul de vedere al invadarii romane care a durat putin mai mult de un secol. n teritoriul orasului s-au gasit ramasite de sabii si de topoare de arama. Conform traditiei populare n aceasta zona a Carpatilor Orientali se afla cetatea znei Ileana Snzeana - dupa care a fost numit cea mai frumoasa vale, Valea Znelor. Prima mentionare scrisa a numelui localitatii se dateaza nca din anul 1548 sub numele de Kowazna, iar numele CsomakVrs (Kewres) apare n anul 1464. n partea estica a Covasnei se gaseste Valea Voinesti, care a fost a localitate distincta de Covasna dar care din secolul al XVI. este amintit ca fiind o unitate administrativa comuna cu Covasna. Covasna este a zona geografica foarte bogata n ape minerale si terapeutice, respectiv n bioxid de carbon. De aici provine si numele localitatii nu ntmplator din cuvntul slav kvasz ceea ce nseamna acru. Prima aparitie documentara a apelor mineralele din Covasna se dateaza din 1567. n 1773 deja se dateaza analiza chimica a izvoarelor, iar n 1818 localitatea apare deja ca statiune balneara. Apele acre sunt folosite cu scop curativ pentru diferite boli (de stomac, sistemului digestiv,
2

probleme renale, etc,), iar sub forma de baie pentru boli cardiace. Pe lista resurselor naturale din Covasna se nscrie si bioxidul de carbon care se foloseste sub forma de tratament de mofeta. Ionizarea aerului din aceste munti este, deasemenea, importanta. Orasul se compune din doua parti oarecum distincte: Covasna si Voinesti. Fiind n present un cartier rezidential cu aspect rural, sau mai bine-zis cu aspect de oras-gradina, cartierul Voinesti face tranzitia spre Valea Znelor, zona cu caracter recreativ si curativ-balnear, marcata de prezenta spitalului cardiologic si statia inferioara a Planului nclinat, monument de istoria industriei de exploatare a lemnului. Suprafata administrativa a orasului este de 15.800 hectare, din care 796 hectare teren intravilan. Teritoriul orasului se ntinde de la sesul Rului Negru pna la vrful Lacauti, din Muntii Vrancei (1.777 m). De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud. Teritoriul administrativ al orasului se nvecineaza cu cele ale comunelor Comandau la est, Zabala la nord, si Zagon spre sud, Brates la vest. n partea de est zonele paduroase de pe crestele Muntilor Vrancei fac legatura cu teritorii atribuite comunei Gura Teghii din judetul Buzau, si Nereju din judetul Vrancea. Judetul Covasna, care si-a capatat numele dupa orasul Covasna, s-a nfiintat n urma reorganizarii administrative din 1968. Judetul Covasna a mostenit teritoriul fostului comitat si mai devreme scaun numit Trei Scaune, iar comuna Covasna, atestata documentar n 1548, a fost sediul scaunului Orbai, unul dintre subdiviziunile scaunului Trei Scaune (alaturi de scaunul Kzdi si scaunul Sepsi, toponime pastrate n denumirea municipiului Tg. Secuiesc/Kzdivsrhely si Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyrgy). Asezat n partea estica a judetului Covasna, orasul Covasna este al doilea centru urban din Depresiunea Tg. Secuiesc, aflat la 20 km sud de municipiul Tg. Secuiesc, si la 35 km est de municipiul Sf. Gheorghe, resedinta judetului. Asezarea

si-a capatat statutul de oras n 1952, datorita mai ales functiilor sale turistice si industriale, avnd n prezent o populatie de 11530 locuitori (2005). La Recensamntul populatiei din 2002 orasul a avut 11207 locuitori din care maghiarii au avut o pondere de 66,58 % (7462 locuitori), romnii 32,03 % (3590 loc.), iar 1,38 % (155 persoane) fiind de alte nationalitati. Din punct de vedere confesional populatia locala apartine la biserica reformata (5211, 46,49 %), ortodoxa (3224, 28,76 %), romanocatolica (2316, 20,66 %), baptista (67, 0,59 %) si unitariana (47, 0,41 %). Orasul se afla, ca si celelate asezari mai mari din vecinatate (Zagon, Zabala, Ghelinta, Ojdula) la contactul dintre munte si depresiune, pe conul de dejectie al prului ce iese din zona montana. Formatiunile piemontane au facilitat formarea vetrei asezarii, darorita prezentei apelor freatice aproape de suprafata, totodata fiind adapostit de influentele climatic nefavorabile (ngheturile mai frecvente n zonele mai joase ale depresiunii, vnturi puternice (Nemira dinspre nord-est), precum si de inundatii. Resursele naturale ale depresiunii (soluri relativ fertile) si ale zonei montane (paduri de amestec si rasinoase; piatra pentru constructii) sunt completate n mod fericit de resurse ale subsolului: emanatiile de gaze mofetice si ape minerale folosite pentru tratamente balneare respectiv pentru consum alimentar. Pe baza pasunilor montane, submontane din zona, oieritul si prelucrarea produselor de lactate, si produselor din lna sunt ndeletniciri traditionale ale oierilor romni din Voinesti. Ceea ce a creat reputatie orasului este turismul balnear bazat att pe factorii terapeutici naturali, dar si pe procedeele teraputice, competenta personalului si dotarea materiala-tehnica a spitalului de cardiologie, nfiintat n anul 1977 n Valea Znelor. n anii 1970 s-au construit cteva hoteluri balneare cu capacitati apreciabile (totaliznd peste 2200 locuri cazare). n dezvoltarea turismului din ultimul deceniu se remarca nmultirea pensiunilor turistice, care ofera att servicii de cazare, ct si agrement.

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii. Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Cap 2. Resurse naturale ale regiunii i staiunii

Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana.

Cine ajunge in statiunea Covasna, aflata la cca. 60 de kilometri de Brasov, va intalni un cadru natural cu totul extraordinar: munti vulcanici cu culmi domoale si pline de verdeata, dar care ascund in maruntaiele lor lava incandescenta, sute de izvoare cu ape minerale de toate tipurile, vulcani noroiosi, mofete cu gaze vindecatoare. Intreaga asezare este un adevarat miracol al naturii in care sanatatea vine concomitent din adancurile pamantului si din... cer. Din cer, pentru ca aerul Covasnei este unul dintre cele mai bune din lume. E suficient sa inspiri adanc, o singura data, si puterile iti revin. Greu de crezut, dar adevarat: in aceste locuri, sursele de sanatate tasnesc la tot pasul. Sa le cunoastem pe rand. Relieful Relieful prezinta pronuntate diferente de altitudine, fiind alcatuit din masive muntoase bine mpadurite, ce nconjoara ca o cetate zona depresionara a Covasnei. Culmile domoale, vrfurile tesite, pantele prelungi si uniforme ale muntilor, acoperite de paduri si pasuni strabatute de nenumarate poteci si drumuri, sunt locuri deosebit de pitoresti. Prin gama larga a aspectelor peisagistice si usoara lor accesibilitate, masivele muntoase din zona (Muntii ntorsurii, Bretcu, Penteleu si Vrancei) creeaza un cadru potrivit pentru odihna si recreere, precum si posibilitati multiple pentru practicarea drumetiei si sporturilor de iarna (zona Comandau).

Valea Znelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al prului Covasna, la iesirea din Voinesti (n prezent cartier al orasului Covasna). n apropiere se afla Dealul Znelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetati. Ape minerale, mofete Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase si gazul therapeutic de mofeta, fenomene postvulcanice, prin calitatile lor terapeutice fac din Covasna o statiune de valoare europeana, axata n principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare. Concentratia ridicata n CO2 situeaza mofetele din Covasna pe primul loc n Europa, depasind cu 24 % - 34 % concentratia n CO2 a gazelor de la Grota di Cani - Italia, una din cele mai cunoscute pe plan european. Specificul emanatiilor de gaze, numarul mare al surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale si amplasarea ntr-un cadru natural si climatic cu efecte terapeutice importante, creeaza un potential balneoturistic de exceptie, neexploatat la valoarea lui reala. Bogatia teritoriului n gaze este reprezentata de dimensiunile mofetelor care pot gazdui simultan mai multe grupuri; precum si de aparitia unor mofete private n pivnitele caselor private. In statiune au fost descoperite 12 tipuri de ape minerale: carbogazoase, arsenicale,feruginoase, iodurate, sulfuroase, oligominerale, radioactive etc., aceasta in conditiile in care cele mai vestite statiuni balneoclimaterice din lume au maximum 4-5 tipuri de izvoare minerale. Aceasta bogatie coplesitoare a statiunii face ca aici sa poata fi vindecata aproape orice afectiune, de la cele cardiace la cele endocrine, de la cele reumatice sau gastrice la cele psihice. Doar descrierea indicatiilor si efectelor acestor izvoare ar ocupa, fara exagerare, cuprinsul unei carti de cateva sute de pagini. Cert este ca, deocamdata, din motive care nu fac obiectul acestui articol, nu au fost puse in valoare sistematic decat foarte putine izvoare, a caror principala actiune este tratarea bolilor cardiovasculare. Cantitatea uriasa de ape carbogazoase care tasneste din pamant face posibila practicarea pe scara larga a bailor de ape minerale, care maresc lumenul vaselor de sange cu peste 40%, repun in functiune circulatia, stimuleaza si armonizeaza activitatea sistemului nervos central. In cura interna sunt folosite relativ putine izvoare, deoarece, continutul de minerale al apei fiind variabil, exploatarea acestora ar
6

necesita un control extrem de riguros al continutului lor, control pe care deocamdata nu are cine sa il faca. Izvoarele din Covasna mai sunt folosite in prezent pentru tratarea obezitatii si a afectiunilor endocrine, pentru ameliorarea gastritelor hiper- si hipoacide, pentru tratarea afectiunilor neurologice si psihice.

Cap 3. Tradiii si turisti celebri

Covasna este cunoscut i sub denumirea de 'Staiunea celor 1000 de izvoare de sntate", datorit climatului blnd, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Numele vine de la cuvantul slavon - cvaz -, ceea ce inseamna acru-acrisor (referire la gustul apelor minerale). In centrul orasului poate fi gasita Balta Dracului, ramasita a unei eruptii vulcanice din trecut. In secolul al XVIII-lea au fost inregistrate mai multe eruptii. In imediata apropiere a orasului se afla Valea Zanelor, zona renumita pentru sanatoriile ei si pentru privelistea minunata Cetatea Zanelor, se afla pe un deal in apropierea localitatii ce margineste valea cu acelasi nume, ea atestand prezenta dacilor si romanilor pe teritoriul actual al localitatii - a trezit interesul istoricilor, cetatea fiind construita la mijlocul secolului I B.C. in timpul domniei lui Burebista.Cetatea dacic de la Covasna a trezit interesul unor istorici i cercettori romni, cum ar fi: I. Nestor, A. Ferenczi i C. Daicoviciu, care au ncadrat-o n irul cetilor dacice din estul Transilvaniei, apreciind c cetatea a fost construit la mijlocul secolului I .e.n., n timpul domniei lui Burebista. Pe dealul Cetatea Zanelor se gasesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificatii a dacilor, cu ziduri din piatra dispuse in terase. Atractii turistice Nedeia Mocneasc Tradiia pstoreasc, pe cuprinsul ntregii ri, a dat romnilor nu numai celebra Miori,dar i o salb de srbtori cunoscute sub genericul de Nedei. Acestea sunt cunoscute sub diverse denumiri i sunt legate de

mari srbtori religioase, precum Sfntul Petru, Sfntul Ilie sau Sfnta Maria. Au devenit deja familiare romnilor Smbra Oilor din Maramure, Nedeia de la Novaci n Gorj, ca s nu mai vobim de vestitul Trg de Fete din Apuseni. Pentru mocanii din zona noastr, srbtoarea Sfntului Ilie s-a impus ca cea mai ndrgit i popular dintre srbtori. Aceasta s-a datorat faptului c ea era legat de momentul crucial din viaa comunitii, acela al cstoriei. Cci de Sfntul Ilie, n rnduiala vieii mocne coborau la vale feciorii, ndeosebi cei de nsurat, dar i alii, pentru primii srbtoarea rostindu-le viitorul.

Cercetrile arheologice mai recente au condus la emiterea unor consideraii preliminare. Locuirea din epoca bronzului a fost sporadic, pe cnd cea din prima epoc a fierului a fost mai intens, cnd este posibil s se fi efectuat anumite amenajri. Lucrrile de amenajare au fost importante, ele incluznd obinerea unor terase de circa 10.000 m2, ca i ridicarea unor fortificaii de aprare sau de susinere a teraselor de peste 700 m. Suprafaa relativ mare a teraselor, de circa 1 ha, i masivitatea liniilor de fortificaie indic un centru dacic important, poate o reedin zonal i un loc de refugiu pentru comunitile dacice din depresiunea Sf. Gheorghe. La acestea se adaug rolul militar - de control al ntririlor i ieirilor n/dinspre sud-estul Transilvaniei spre/n Moldova. Rmne ca prin cercetrile

viitoare s se stabileasc structura, cronologia i rostul celor cinci linii de fortificare identificate pn acum, ca i stratigrafia.

Una din curiozitile Vii Znelor este Planul nclinat, sau, cum l mai numesc localnicii, "iclul". Este vorba de o instalaie deosebit de ingenioas (nu se tie exact data construirii ei, dar n 1899, ea era deja n funciune), care asigura odinioar transportul unor materiale, ncrcate n vagonete "ambarcate" pe un plan -, ce se deplaseaz pe ine, pe o distan de 1232 m i la o diferen de nivel de 327 m, fr a se folosi vreun motor. Acest tip de transport se realiza prin utilizarea forei degajate de coborrea platformei ncrcate de obicei cu material lemnos i care trage astfel, printr-un cablu gros, platforma de jos, mai puin ncrcat. Cam pe la mijlocul traseului platformele se ocolesc, la captul de sus existnd un sistem de frnare a cablului ce le deplaseaz. Ajunse la extremiti, vagonetele sunt coborte de pe platforme i ataate garniturii trenuleului forestier care pornete la drum spre Comandu, respectiv spre gara Covasna. Partea de sus a planului nclinat se afl la o altitudine de 1113 m, iar mijlocul acestuia, "cumpna", la 1068.

Valea Znelor este n sezonul turistic estival i scena unor manifestri devenite tradiionale cum ar fi "Ziua forestierului" (luna septembrie). Ziua forestierului, care coincide cu deschiderea noului an forestire, prilejuiete desfurarea unor ntreceri la un complex de probe de ndemnare, de stpnire a tehnicii de exploatare a lemnului. Mncruri tradiionale i produse legate de obiceiuri Mncruri tradiioale din produse lactate Pe lng produsele lactate omogene, pstorii la stn sau gospodinele n sat au preparat i unele amestecuri de produse lactate. Acestea se consum cu pine, mmlig sau chiar goale, dac au fost pregtite cu fin. Bulz. Cocolo de mmlig cald n care s-a pus brnz sau urd de oaie. Adesea, bulzul astfel pregtit este copt n ceaun (Buzul Ardelean), n alte pri este fript pe grtar, plit sau direct pe jar. Produse legate de obiceiuri. Tradiia pastoral romneasc i continua interferen ntre viaa de stn i viaa agricol a obtei steti au dat natere unor frumoase obiceiuri i n domeniul ndustriei laptelui. Astfel, din caul nedospit, s-au preparat unele cauri speciale, utilizate n relaiile de rudenie, vecintate, prietenie. Aceast tradiie s-a mai pstrat pn de curnd n ara Vrancei, Moldova, Rmnicul - Srat, Muntenia, ara Brsei i Transilvania. Este vorba de unele feluri de ca presat n tipare de lemn de tei. n funcie de forma i decorul acestor tipare, poporul romn deosebete patru tipuri de cauri legate de obiceiuri. Ppui de ca. De obicei sunt de form dreptunghiular i imprimate cu o ornamentaie bogat i variat pe ambele fee, n stil geometric. Tematica lor cuprinde elemente fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe i cosmice, redate cu mult exigen. Se prepar din ca verde nedospit, care se punea ntr-un ceaun cu zer proaspt, amestecndu-se bine cu o lingur mare, sau se introduceau felii de ca verde ntr-un vas cu ap clocotit i se frmnta pn se obinea o coc creia i se putea da forma tiparelor de ppui. Dup cteva zile caul era scos din tipar i pus cteva sptmni la fum. Ppui de cacaval. Se prepar din cacaval nou fcut, n ppuare din lemn sculptat, cu aceeai decoraie bogat, forma rezultat fiind de obicei rotund sau dreptunghiular. Legate de problemele industriei lactate n pstoritul romnilor, au existat ori s-au practicat mai ales n trecut - o seam de credine i obiceiuri, a cror cunoatere analitic ar prezenta un deosebit interes etnografic, nu numai pentru istoria culturii populare romneti, dar i pentru nelegerea acestor
10

vechi i ample relaii ntre popoarele din regiunea balcano - carpato - danubian. Acestea vor face obiectul unui studiu special. Produsele casnice textile, confecionate de femei, au fost ntregite cu cele meteugreti, pe care oierii le treceau legal peste grani. Ele nu participau la viaa de la stn, n ara Brsei exista superstiia c dac o femeie rmnea la stn oile narc i nu mai dau lapte. Vestigii arheologice. Pe teritoriul localitatii au fost descoperite importante urme arheologice. Din neolitic a fost identificat un topor de piatra, cu gaura inceputa si neterminata si doua topoare de cupru de cate 0,12 m lungime, cu gaura transversala, decorate pe partile laterale cu spirale. Pe baza stratigrafiei si a materialelor descoperite se poate spune ca zona a fost locuita sporadic si in epoca bronzului. In prima varsta a fierului, locuirea a fost mai intensa si foarte probabil ca o parte din amenajari sa se fi facut atunci."Cetatea Zanelor", izolata din trei parti, reprezinta una dintre cele mai puternice si bine conservate cetati dacice din estul Transilvaniei. Noile cercetari arheologice au pus in evidenta rolul important al cetatii, ce strajuia asupra depresiunii si facea parte dintr-un lant de asezari dacice aflate in vecinatatea Covasnei. In urma sapaturilor din vara anului 1942, au fost identificate urmele unui mic edificiu din epoca romana. Pe teritoriul dintre Covasna si Zagon, s-au gasit trei monede de la Constantin II, una de argint si doua de bronz. Din alte puncte ale orasului mai provin: fragmente ceramice neolitice apartinand culturii Boian, faza Giulesti; doua fragmente dintr-o spada de bronz din epoca bronzului; o urna de la sfarsitul epocii bronzului; o cana de lut, cu gura larga, de tehnica superioara, de caracter dacic, apartinand epocii La Tne; o ceasca dacica; ulcior, fragmente de vase, fusaiole, datand probabil din Hallstatt; un varf de sageata, tipul III de sageti din La Tne-ul tarziu; tetradrahme din .asos; follis bizantin anonim. Dintr-un tezaur de monede romane de argint descoperit in 1968, s-au gasit sase denari republicani din sec. I i. Hr., un denar roman de la Vespasian si o piesa de la Hadrian. De la prima atestare si pana astazi s-a pastrat denumirea de origine slavo-romana (de la cuvantul cvasana - apa sarata). Astfel, intr-un document din timpul domniei lui Mihai Viteazul, se mentioneaza ca domnitorul, fauritor al Unirii din 1600, nu l-a putut gasi pe prefectul de Huedin, acesta fiind plecat la bai la Covasna. Mai tarziu, incepand cu secolul al XVIII-lea, apar numeroase scrieri consacrate apelor minerale din Covasna. Printre acestea se afla si lucrarea medicului roman Vasile Popp: Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, aparuta in 1821, prima lucrare de balneologie in limba romana.

11

Medicul balneolog Vasile Stroescu din Covasna este autorul lucrarii Covasna ilustrata geografica si economica, geologica, balneara, medicala, industriala, turistica si arheologica, aparuta sub egida Societatii de Hidrologie si Climatologie Medicala in perioada interbelica. In anul 1800 a fost descoperita o baie de namol ("baia" sau "balta dracului"), despre care documente din anii 1837, 1856 si 1885 mentioneaza ca se comporta ca un adevarat vulcan (se agita, "scuipa" noroi, elimina gaze, "mormaia"). In anul 1881, Covasna intra in randul statiunilor balneo-climaterice. Potentialul balnear al locului a fost cercetat de cunoscutul balneolog Marius Sturdza, care a numit statiunea Covasna drept "Minunea Transilvaniei". Pe teritoriul localitatii curg apele Copotului si Miscaului, in care se varsa Horgaza si Conderia. Muntii cei mai apropiati poarta numele Copotu, Ceratu, Coportu, Tilis etc. La mijlocul sec. al XIX-lea, un negustor din Brasov a infiintat o societate pe actiuni pentru exploatarea minereului de fier din muntele Copot, dar afacerea nu a fost rentabila. Indeletnicirea principala a locuitorilor a ramas cresterea animalelor, industria casnica (de prelucrare a laptelui si lanii de oaie) si industria forestiera. Partea de sus a orasului se numeste Voinesti (de la familia de romani Voina - ce provine de la "voinicii aparatori ai cetatii" - razboinici.) si este locuita aproape exclusiv de romani. Voinestii Covasnei, impreuna cu Bretcu si celelalte asezari din curbura interioara a Carpatilor a facut parte din cunoscutele asezari ale oierilor transhumanti, "barsanii din Secuime", fiind la fel de vestiti ca si cei din Marginimea Sibiului, Bran, Sacele sau cei din zona Toplitei. Un document din anul 1602 pomeneste in Covasna pe romanul Anton Bogdan. In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt consemnati romanii: Anton Bogdan (Bogdan Antal), probabil acelasi din 1602, primpil, Andrei Lung (Hozzu Andras), iobag, Dumitru Vasile (Vazili Demeter), iobag, Ioan si Stefan Cizmarul originari din Muntenia (Czizmasia Janos, Hauaselui fy, Czizmasia Jstuan, hauaselui fy), jeleri, Mihai Bucur, originar din Fagaras (Bokor Mihaly Fogarasi fi), slujitor. Desigur ca "muntenii" vor fi fost cizmari in localitate. In 1750, in Covasna sunt inregistrate urmatoarele nume de familii romanesti: Paltan, Urszuj, Kretzuj, Bretzkan, Vrancean s.a. Un document din anul 1785 mentioneaza pe un Vasile Baci (Bats), roman ortodox din Covasna. Din totalul populatiei romanesti inregistrate in 1819-1820, 39 de familii locuiau grupate in cartierul Voinesti, fiind barsani: Brassovany, Toma, Gyaka, Berszan, Berkuj, Oltyan.
12

Documente inedite, pastrate la Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Sfantu Gheorghe, atesta faptul ca la 1829, in Covasna existau 92 de familii cu 481 de suflete, dintre care: Stratulat, Buga, Borosneu, Zburlan, Bercheu, Teaca, Muntean, Sarbu, Batranu, Casuneanu, Japescu, Ceanga, Ovesea, Acru, Munteanu, Preja, Ciurea, Serban, Cocos, Doicu, Urzica, Stochici, Papuc, Borcan, Teaca, Padurateanu, Vranceanu, Busceanu, Furtuna, Dobrosu, Cosneanu, Brasoveanu, Popa, Tuglea, Cosneanu, Manea, Cata, Dan, Peter, Coaciu, Morari, Moraru, Stanciul, Berchea, Covaci, Briceag, Bacicoru, Rusul, Tradaburu, Contrasu, Radui, Lingurari, Ursul. In timpul primului razboi mondial, numerosi romani din Covasna participa la luptele de peste munti purtate de eroica Armata Romana pentru reintregirea neamului. Astfel ca, intr-un raport al primariei comunei Covasna catre Prefectura Treiscaune din 15 ianuarie 1931, sunt amintite numele a 20 de tineri din familii de vaza din Voinesti, voluntari in Armata Romana, printre care: Cosneanu, Baila, Nitu, Vranceanu, Giulea, Enea, Poteica, Preda, Papuc, Muntean, Oltean, Toma, Sandulea, Vlad si Brasoveanu. Din cei mentionati aparandu-si glia strabuna au murit la Marasesti: Gheorghe Maior, Constantin Ioan Stefan si Dumitru Dobrot. Pentru activitatea sa patriotica si solidara cu romanii din Tara, pr. Gheorghe Furtuna a fost inchis la Brasov in perioada 10 octombrie 1915-26 decembrie 1915, apoi deportat la Sopron, in perioada 15 august 1916-25 iulie 1918. Pentru eliberarea sa, la 5 mai 1917, Ion N. Serban si Gh. Papuc intocmesc un memoriu catre Arhiepiscopia Sibiului, intrucat credinciosii nu puteau sta fara preot. La 14/27 noiembrie 1918 s-a constituit cercul electoral Covasna. S-au ales pentru delegatia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sarbescu si Nicolae Jurebita. Presedinte: inv. Nicolae Dobros; secretar: Nicolae Jurebita. In textul hotararii pentru Alba Iulia, romanii din Covasna declara: "Voim sa fim alaturati, impreuna cu teritoriile romanesti din Ardeal, Banat, Ungaria si Maramures, la Regatul Romaniei, sub stapanirea Majestatii Sale, Regelui Ferdinand I". La aceasta hotarare au subscris: 155 persoane, printre care invatatorii Alecsandru Ciucan, Nicolae Dobros, impreuna cu romani din familiile: Furtuna, Hulpoi, Sorescu, Papuc, Cosneanu, Muntean, Oltean, Moldovan, Cojan, Barla, Stefan, Teaca, Urzica, Ciubuc, Casunean, Serban, Porumboi, Smadu, Vrancean, Lungu, Manea, Teculescu, Basarab, Dobros, Sandulea, Enea, Manole, Preda, Perta, Costea, Cianga, Manole, Moroianu, Brasovean, Sbarcea s. a. Intre cele doua razboaie mondiale printre pretorii, primarii si notarii orasului s-au aflat: C. Tanasescu, N. Furtuna, Gheorghe Serban, D. Saveanu, Gheorghe Colan, Nicolae Boiu. In perioada interbelica, in oras functiona tipografia "Patria", care executa lucrari de legatorie, avand si o librarie proprie.
13

Imediat dupa semnarea Dictatului de la Viena (1940) si in Covasna s-au petrecut acte tragice pentru populatia romaneasca. Acest act odios a deschis drumul unor grele suferinte: peste 310 persoane adulte si copii sunt izgoniti din vatra strabuna peste granitele vremelnice si doi voinesteni cad victime bestialitatii hortyste: Dumitru Gavrila si Ion Cimpoi. In noaptea de 13-14 septembrie 1940, unii locuitori de origine maghiara din Covasna s-au constituit in banda, au sfaramat crucea de piatra din comuna si apoi au navalit in casa lui Balea Ionel Trandaburu, pe care au devastat-o. Trei femei din sat, din cauza ca nu au trecut la o confesiune maghiara, au fost puse in genunchi pe boabe de porumb si tinute astfel ore intregi, cruzime care se practica pe tot cuprinsul Transilvaniei ocupate. Dupa retragerea admnistratiei romanesti din zona, incepand din 15 noiembrie 1944, romanii au fost supusi la noi si grele incercari, generate de atmosfera de nesiguranta exercitata de autoritatile locale de etnie maghiara. In timpul celor patru ani de Dictat, dar si dupa 1944, parintele Aurel Babiciu a trecut printr-o adevarata odisee. El facea parte din lotul de invatatori trimis in zona de Episcopul Nicolae Colan al Clujului pe timpul ocupatiei Ardealului de Nord. In ianuarie 1945, pe fondul diverselor pretexte ale noilor autoritati, preotul Aurel Babiciu a fost inchis timp de zece saptamani. In urma unui asa-zis proces cu ascultare de martori si prezentari de dovezi este eliberat in schimbul unei sume de 200.000 lei garantie. Regulile existente nu admiteau eliberarea, chiar daca cel arestat se dovedea a fi nevinovat, asa incat devenea obligatorie plata unei sume de bani. Din zecile de romani voinesteni care au luptat in cel de-al doilea razboi mondial, 14 nu s-au mai intors acasa niciodata, jertfindu-se pentru idealurile Romaniei Mari. Prin asezarea sa geografica intr-un cadru natural admirabil, la poalele muntilor Vrancei si ai Bretcului, prin climatul placut, ferit de curenti si prin resursele geologice deosebite, localitatea Covasna are mari perspective de dezvoltare ca statiune balneo-climaterica. La Covasna s-a desfasurat, in 1866, conferinta invatatorilor din protopopiatele Brasov II si Treiscaune. La conferinta a participat si "arhimandritul de Buzau", care a fost impresionat de frumusetea costumelor nationale romanesti. Conferinta s-a desfasurat sub credinta ferma de "a propaga lumina intre poporul nostru si mai cu seama in Treiscaune, unde cea mai mare parte dintre romani au uitat limba si numai religiunea ii leaga de corpul cel mare al natiunii". In prezent, in Covasna functioneaza sectia in limba romana a Liceului "Krsi Csoma Sndor" si Scoala generala "Avram Iancu" din Voinesti. In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la sectia cu predare in limba romana 1069 de copii, repartizati astfel pe cicluri scolare: prescolar - 175, primar - 236, gimnazial - 379, liceal - 148, profesional - 17, complementar - 20 si postliceal - 94.
14

Din anul 1878 pana in 1900 a functionat in Covasna Reuniunea invatatorilor romani ortodocsi din Districtul X Brasov, cu 4 despartaminte: Despartamantul I si II Brasov, III Bran si IV Treiscaune, si avea ca deviza: "cultura ulterioara pedagogico-didactica a invatatorilor si ridicarea scolii noastre populare la o stare mai buna si la o reala (autoritate) mai mare". La 1 Decembrie 1935 a vut loc in Covasna o mare manifestare antirevizionista, la care au participat 3000 de romani din oras si imprejurimi. In 1935, Sextil Rusu reediteaza lucrarea Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, scrisa in 1840 de Vasile Popp. Brosura este considerata drept cea dintai lucrare medicala in limba romana. In perioada interbelica, la Covasna a aparut prima publicatie literara denumita Flux, care, desi de scurta durata, era deschizatoare de drumuri. In jurul anilor 1970, apare revista scolara Cavalul, editata de elevii scolii generale din Voinesti, iar dupa 1990, revista scolara Liceenii a elevilor de la liceul din localitate. Covasna a fost vizitata in 1939 de Silviu Dragomir, ministru minoritatilor si de generalul Danila Popp, rezident regal al Tinutului Mures. Romanii covasneni s-au remarcat prin perfomantele realizate in oierit si prepararea branzei. In 1930 existau 4 fabrici de tors, trei de scarmanat si 4 piue pentru ingrosatul paturilor si al postavului de lana. O marca de prestigiu o constituie vestita branza Penteleu. La primul Congres al oierilor din toata tara, tinut la Sibiu la 21 noiembrie 1935, in comitetul Uniunii Oierilor pe tara au fost alesi si Ion Gh. Papuc (oier) si Ion Cianga (notar), ambii din Covasna. In Voinesti, in anul 1938 existau 96.000 de oi, iar in 1950 in jur de 75.000 de oi. Voinestenii au creat vestita rasa de oi "tigaia de munte", adaptata la conditiile specifice si raspandita apoi in intreaga tara. Elita locala economica a cuprins de-a lungul anilor, nume de oirei si gospodari fruntasi din randul carora mentionam: Nicolae Jurebita sen., Dumitru Olteanu (Rusu), Nicolae Olteanu, Staicu Olteanu, Gheorghe Papuc (Gatej), Ioan Papuc (Tica), Ioan Costea, Ioan Badea, Constantin Negut, Ioan Trandabur, Constantin Neculai Munteanu, Ioan I. Sandulea, Ilie Olteanu, Dumitru Manole, Gheorghe Cojan, Ioan Cojan, Ioan Lungu sen., Nicolae Enea, Nicolae si Constantin Barla s.a. Aceste familii vestite de oieri voinesteni au facut eforturi deosebite pentru a-si trimite copiii la scoli. Din randul lor si a celorlalte familii din Voinesti s-au ridicat intelectuali in diferite domenii: Gheorghe Serban, Nicolae si Ioan Ceanga, Ioan Sorescu, Ioan Ghe. Serban, Ilie Olteanu, Dan Jurebita, Nicolae Enea, Codrin Munteanu s.a.
15

Dintre personalitatile orasului Covasna care au imbogatit patrimoniul cultural si spiritual national, se numara si cei mai jos prezentati: Episcopul Iustinian (Ioan) Teculescu, nascut la 1 noiembrie 1865 in Covasna. Urmeaza studiile la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. Este inscris apoi la Institutul Teologic din Sibiu. In 1901, Mitropolia din Sibiu il desemneaza protopop de Alba Iulia, functie in care va ramane timp de 22 de ani, avand o activitate exceptional de bogata si de rodnica, atat pe taram bisericesc, cat si scolar si national. La sfarsitul anului 1922, Ioan Teculescu se calagureste, primind numele de Iustinian si devine Episcop al nou infiintatei Episcopii a Armatei (la 1 aprilie 1923). In decembrie 1925 este ales Episcop al Eparhiei Cetatii Albe si Ismail, eparhie pe care o va conduce timp de 7 ani si 7 luni. Isi gaseste sfarsitul intr-un spital din Brasov, la 16 iulie 1932, fiind inmormantat in cimitirul din orasul natal. Nicolae Jurebita (1898-1991), jurist, s-a nascut in 1 iunie 1898 in Covasna, intr-o familie foarte atasata de biserica din mosi si stramosi. A urmat studiile la scoala primara in Covasna, gimnaziul la "Andrei Saguna" din Brasov, Seminarul "Andrei Saguna" din Sibiu si Scoala militara din Veszprem, Ungaria. A fost, initial, ofiter in armata austro-ungara, dar renunta, chemat de idealul national, si organizeaza garzile nationale din Trei Scaune. Participa la Marea Adunare de la Alba Iulia in delegatia covasneana. Se inroleaza in Armata Romina, fiind printre primii soldati romani care au intrat in Budapesta. Este decorat pentru faptele sale de arme. A fost primul invatator roman la scoala de stat din Sfantu Gheorghe. A studiat Dreptul la Cluj si si-a dat licenta la Cernauti. A profesat avocatura in Covasna, Targu Secuiesc si Brasov, iar dupa al II-lea razboi mondial a fost comandantul Centrului de informare aeriana din Brasov. Ilie Olteanu (1903-1968), medic, sportiv de performanta, om de cultura, luptator pentru drepturile romanilor din curbura Carpatilor. In studentie, la Cluj, a fost campion national la schi fond si fotbalist la "U". Pasionat culegator de folclor, a fost conducatorul unui ansamblu de jocuri populare de aproape 100 de persoane. Colaborator apropiat al prof. Iuliu Hateganu, s-a specializat in Pneumologie si Balneologie. In anii 1938-1968 a fost medic specialist la Sfantu Gheorghe. In noiembrie 1940, in urma situatiei create de cedarea Ardealului de Nord, este silit sa se refugieze cu familia la Petrosani. In luptele din razboiul impotriva Uniunii Sovietice este decorat cu ordinul Mihai Viteazul. A fost primul in Romania (poate si din Europa) care la inceputul anilor 1950 a introdus gimnastica in aer liber si ergoterapia in tratamentul bolnavilor de TBC. Nicolae Vleja, invatator, s-a nascut in 1907 in Poiana Sarata. A fost secretar de redactie al revistei Era Noua, si autorul volumului de nuvele si schite In slujba neamului si al unei monografii a
16

localitatii Covasna (aflata in manuscris), unde a fost mult timp invatator. Este membru de onoare al Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita. Nita Buzea, invatator, a fost director al Scolii primare Voinesti-Covasna. Intre 1934-1937 este revizor scolar (inspector-sef al judetului Treiscaune), iar intre 1938-1940, revizor scolar al judetului Ciuc; intre anii 1940-1944 a fost revizor scolar la Brasov, apoi, in perioada 1944-1964, inspector in cadrul Ministerului Invatamantului. Din initiativa sa si a altor covasneni a fost inaltat un nou monument al Ostasului Roman in orasul Covasna. Marcel Condor, grafician, s-a nascut in Covasna, la 3 iunie 1906. Urmeaza scoala de arta la Baia Mare (1925) si scoala de arta grafica din Budapesta (1928). Participa la expozitii de grafica din 1956 si expozitii personale la Bucuresti (1971, 1973). A executat ilustratie de carte, grafica de sevalet si publicitara. Matei Jurebita, profesor, s-a nascut la 10 februarie 1908 in Covasna. Dupa studiile scolare primare din localitate a urmat Liceul "A. Saguna" din Brasov, apoi Liceul "Principele Nicolae" din Sighisoara (1929) si Seminarul Pedagogic Universitar (1937), luandu-si licenta la Academia de Muzica si Arta dramatica din Bucuresti, in 1938, an din care lucreaza ca instructor muzical in Armata. Din 1946 este profesor titular in invatamant, iar din 1950 profesor la Scoala speciala de muzica din Bucuresti; a editat manuale de muzica si solfegii, din care unele se mai folosesc si azi. Sublocotenent erou Ioan Teculescu, economist, nepot al Episcopului Iustinian Teculescu, s-a nascut in 1920 in Covasna. A facut studii la scoala primara din Covasna, Liceul ,,Andrei Saguna" din Brasov, Academia Comerciala din Bucuresti, scoala de ofiteri in rezerva din Sfantu Gheorghe. In ajunul trecerii Prutului, pentru eliberarea Basarabiei, isi scrie testamentul in care isi arata dragostea pentru familie si pentru tara.

Cap. 4. Viata culturala

Cultura si societatea civila sunt destul de greu urmarite, fiind deseori activitati invizibile, n sensul ca de multe ori se desfasoara fara un sediu stabil sau chiar n afara oricaror organizatii cu personalitate juridica. Exista mai multe biserici, o biblioteca, un muzeu (la Chiurus) si doua camine culturale, si de fapt nici unul. Aceasta nsemna, ca structura cladirii destinate noului camin cultural, din piata Libertatii a primit o alta destinatie (Hotel Spa International ****), iar cladirea bibliotecii, unde

17

momentan se ndeplineste aceasta functie, nu are o sala mare pentru spectacole. n cladirea cinamatografului, n care se planuieste mutarea casei de cultura functioneaza momentan o discoteca. Ca institutii, cultura nu este reprezentata abundent, neavnd formatiune de teatru oficiala, insitutii de arte plastice, galerii, formatiuni de muzica clasica sau populara, etc. de altfel necesare ntr-o statiune turistica. Sunt cteva asociatii care au activitati sociale, ngrijesc batrni, organizeaza actiuni caritabile sau culturale, sau chiar o gradinita engleza, acestea sunt: Diaknia, Asociatia Socioculturala Fbin ErnV, Asociatia Szent Alajos, Asociatia Mayflower. Exista si o asociatie sportiva (A. Carpati), care mai ales se ocupa cu sprijinirea echipei locale de fotbal, dar momentan nu este activa. O alta asociatie pentru tineri, INFINITY nsa organizeaza multe activitati sportive pentru copii din zona. Pe lnga acestea exista urmatoarele asociatii si fundatii: Asociatia de Culturala KVrsi Csoma Sndor, Asociatia Cultural-Crestina "Justinian Teculescu", Asociatia Inimi Curate (Tisztaszv) - cor de copii, Asociatia Pastorala cor, Clubul Vnatorilor si Pescarilor din Covasna si uniunea de cercetasi. Fara personalitate juridica functioneaza grupa de actorie al elevilor, corul bisericesc al bisericilor reformate si romano-catolice si un grup comunitar ce are ca prioritate dezvoltarea pe termen lung a orasului Covasna. Se poate aprecia astfel, ca Covasna dispune de o infrastructura culturala slab dezvoltata, lipsesc cteva elemente importante din cultura artistica, mai ales n ce priveste artele plastice, dar se poate mndri cu numeroase initiative locale, care depasesc statutul sau de mic oras din provincie, si dovedesc o evolutie dinamica a societatii civile din Covasna. Evenimente culturale, traditie, arta populara Orasul Covasna: Toamna culturala covasneana Zilele Orasului Covasna, n perioada 14-16 septembrie 2007. Nedeia mocaneasca de la Voinesti se desfasoara anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc manifestari legate de vechi obiceiuri si traditii, o parada a portului popular din aceasta zona, precum si programe artistice cu cele mai cunoscute formatii folclorice de amatori. n localitate se pastreaza si se mai utilizeaza instalatii tehnice populare (moara de apa). ntlnirea Trabantistilor, organizata de Asociatia Autocrono
18

competitie sportiva automobilista off-road ntlnirea fanfarelor din zona, n perioada verii concerte si muzica de promenada a diferitelor fanfare ocazionale

Comandau: Zabala: Zagon: Cernat: arta populara (prelucrarea artistica a lemnului), manifestari traditionale: Festivalul folcloric de la cetatea Ika (se desfasoara n luna iulie) si carnavalul Fresaug (se desfasoara n sezonul de iarna). Edificii, constructii monumentale Orasul Covasna: Biserica reformata din centru construita ntre 1812 1815, pe locul fostei biserici care a fost construit n 1754 si demolat dupa cutremurul din 1802. Biserica ortodoxa Sf. Nicolae, construita n anul 1800. Pastreaza picture murale originale; Biserica catolica a fost construita ntre 1914 - 1922 Planul nclinat, o instalatie deosebit de ingenioasa, conceputa de firma Obach din Viena. Data exacta a construirii acestuia nu se cunoaste, cert este ca, n anul 1890, Planul nclinat era deja inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, n principal masa lemnoasa, ncarcata n vagoane, ce se deplasau pe sine, pe o distanta de 1.231m, la o diferenta de nivel de 327 m, fara a se folosi vreun mijloc de tractiune. Deplasarea vagoanelor se realize prin utilizarea energiei degajate de coborrea platformei ncarcate, de obicei, cu material lemnos si care tragea astfel, printr-un cablu, platforma de jos mai usor. Pe lnga avantajele economice evidente ale acestui sistem de transport gravitational, el era si ecologic, fiind un mijloc de transport silentios si
19

creatie artistica populara (renumit centru de cusaturi si tesaturi populare).

creatie artistica ( dansuri populare secuiesti).

instalatie tehnica populara (moara de apa).

nepoluant. Planul nclinat reprezinta unica instalatie de acest gen din Romnia si printre putinele din Europa. Conectat la o retea de transport industrial de circa 200 km, prin care se realiza legatura ntre Covasna, Comandau, Negoiu, Muntii Vrancei si ntorsura Buzaului, Planul nclinat si-a dovedit n timp eficienta economica si utilitatea publica. A functionat pna n toamna anului 1999 Monumente istorice, muzee Orasul Covasna: La biserica reformata putem gasi doua porti secuiesti care au fost construite pentru comemorarea de 150 de ani a Revolutiei din 1848, respectiv pentru comemorarea reunirii Transilvaniei de Nord cu Ungaria din anul 1940. n fata bisericii este un parc comemorativ. Pe cladirea parohiei reformate este amplasata o placheta comemorativa, iar n parcul central se afla statuia comemorativa a scriitoarei Igncz Rzsa, nascuta n oras; n centrul orasului este amplasata statuia lui KVrsi Csoma Sndor, pionier de reputatie mondiala a explorarii estului si a maghiarilor; el a scris dictionarul Engleza Tibetiana si prima carte despre gramatica tibetiana; Galeria orasului este gazduita de casa Kdr. Vestigii arheologice Orasul Covasna: rezervatia arheologica Cetatea Znelor, cetate dacica, construita n sec. I .Hr. I d.Hr., fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamnt, late de 2 m, strajuite pe turnuri de aparare. n interiorul cetatii au fost descoperite arme si unelte de fier, monede romane, ceramica dacica. Cetatea Znelor a fost una dintre cele mai importante fortificatii a sistemului defensiv. Construirea ei a presupus un efort social si economic deosebit. Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un important centru politico-militar, poate chiar o resedinta zonala, dar si un loc de refugiu pentru comunitatile din imediata apropiere. Asezata la rascruce de drumuri, cetatea a avut si un rol de supraveghere a cailor de comunicatie ntre sud-estul Transilvaniei, Moldova si Muntenia.

20

Stralucind prin amplasare dar si prin vestigiile pastrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului admiratie si teama, de numele ei legndu-se numeroase povesti si legende. Toate acestea au atras, pe parcursul anilor diversi cercetatori si oameni de cultura, dar si cautatori de comori si antichitati Cultura locala Functia culturala a unei oras-statiune trebuie sa prezinte anumite specificitati fata de orasele mici care nu au functiuni turistice, mai ales balneare. n statiunile balneoturistice serviciile culturale se adreseaza oarecum separat pentru clientii caselor de oaspeti si ale uniitatilor balneoturistice. n acest sens prestatatorii de servicii culturale sunt contractati de firmele de turism, pe de alta parte n infrastructura lor hoteliera si de agrement sunt amenajate spatii pentru sustinerea unor spectacole, sali de dans, de jocuri, de lectura, pavilioane de muzica, promenade etc. care au servit la petrecerea mai placuta a timpului dintre procedurile terapeutice. Spatiile comune au trebuit sa faciliteze contactul dintre oaspeti, si acest aspect devine mai interesant cnd clientela unei statiuni, sau a unei unitati este multiculturala, provenita din diferite tari, regiuni, din diferite etnii. Un aspect aparte a culturii balneare a constituit milieul oferit de arhitectura specifica, bai, piscine, pavilioane cu ornamente dantelate, turnulete, foisoare etc. Acest stil nsa nu s-a mai pastrat la Covasna. n Covasna aspectul arhitectural al unitatilor balneare este specific stilului modernist, comun statiunilor balneare dotate cu mari hoteluri n anii 1970. Foisoarele pentru fntni si izvoare au deasemenea un stil modernist. Daca complexul Montana se evidentiaza de la mari departari, avnd o locatie deosebita, cu un fundal natural al muntelui Pilisca, hotelurile situate pe strada Unirii se confunda cu blocurile de locuinte. Hotelurile din centrul orasului deasemenea domina peisajul urban, nesugernd nici o apropiere de natura. Hotelul Bradul si Spitalul Cardiologic, nsa au si ele macar locatii remarcabile. Hotelul Bradul se apropie din punct de vedere arhitectural de un stil adecvat zonei montane. Caracterul vietii balneare, interactiunea dintre oaspeti pe de o parte si dintre oaspeti si populatia locala pe de alta parte, poate fi influentata, prin amenajarea unor spatii, zone comune de agrement. Una dintre problemele de imagine a statiunilor balneoturistice, specifice si Covasnei poate fi detasarea oamenilor sanatosi de bolnavii tratati la bazele de tratament, oaspeti ai hotelurilor balneare, mai ales ca clientela specifica din aceste stabilimente sunt oameni vrstnici, pensionari, nu neaparat din strate sociale bogate. Pentru schimbarea acestei imagini nu este necesara neaparat schimbarea clientelei, care tine oarecum de strategiile private ale firmelor balneoturistice, ci diversificarea ofertei de agrement, divertisment si de cultura. pentru aceasta conditiile actuale nu sunt satisfacatoare, cu toate ca n centrul orasului se afla cinematograful
21

Victoria, Casa de Cultura Oraseneasca, Biblioteca Oraseneasca si Muzeul de Arte Plastice din casa Kdr Lszl. Caminul cultural de la Chiurus gazduieste o mica expozitie ce ilustreaza viata si opera savantului KVrsi Csoma Sndor, lingvist si orientalist, autor al primei gramatici tibetane si a vocabularului engleztibetan. Fiind unul dintre cei mai ilustri personalitati nascuti pe meleagurile covasnene, KVrsi este recunoscut si prin denumirea liceului din Covasna, respectiv, cei doi busturi reprezentnd savantul, aflate n centrul orasului si a satului natal. Alaturi de institutiile sustinute de administratia publica locala, un rol de baza revine organizatiilor non-guvernamentale, care initiaza, organizeaza si deruleaza evenimente culturale. Asociatia Culturala "KVrsi Csoma Sndor" si axeaza activitatea pe ngrijirea memoriei lui KVrsi Csoma Sndor, organizarea de comemorari, manifestatii de popularizare operei savantului. n afara ei, mai sunt si alte organizatii socio-culturale cum ar fi Asociatia Socioculturala "Fbin ErnV", Asociatia "Sf. Aloisiu", apartinnd bisericii romano-catolice, Asociatia "Mayflower" care administreaza o gradinita n limba engleza, Asociatia "Inimi Curate", sustinnd corul de copii. Mai exista corul din cadrul Asociatiei Culturale "Pastorala", precum si corurile apartinnd bisericilor reformate si romanocatolice. Asociatia pentru Copii si Tineret "Infinity" se preocupa de organizarea unor competitii sportive cu ocazia unor manifestatii culturale, cum sunt Zilele Covasnei. Comunitatea romneasca se poate mndri de Asociatia Cultural-Crestina "Iustinian Teculescu", principalul organizator al manifestatiei etnofolclorice renumite Nedeia mocaneasca, care renvie traditii legate de alegerea miresei. Episcopul Iustinian Teculescu (1865-1932) a fost o mare personalitate a comunitatii romne din localitate, s-a nascut la Covansa, unul din artizanii Unirii de la 1 dec. 1918. Asociatia ce-I poarta numele, desi nu are personalitate juridica, are o continuitate de 30 de ani functioneza un grup de teatru al elevilor. Asa cum s-a mai mentionat la capitolul 2.3. cultele sunt deservite de 9 biserici/lacase de cult (bisericile reformate din str. Dzsa Gy. si din Voinesti, respectiv cea din Chiurus, bisericile ortodoxe Sf. Nicolae si noua biserica ortodoxa din Voinesti, biserica romano-catolica de pe str. Stefan cel Mare. Desi n centrul orasului a nceput o constructie destinata realizarii unei noi case de cultura, lipsa fondurilor financiare pentru terminarea investitiei poate rezulta schimbarea destinatiei constructiei ncepute, cu mare probabilitate pentru o noua unitate hoteliera si de agrement. Valorile de patrimoniu construite din Covasna sunt: ruinele Cetatii Znelor de origine dacica, biserica reformata din 18121815, biserica ortodoxa n stil vechi, Sf. Nicolae din Voinesti (1798 1800), biserica romano-catolica (19141922) si nu n ultimul rnd Planul nclinat (sfrsitul sec. 19.), monument din istoria industriei de exploatare si transport a lemnului. Desi exista proiecte pentru
22

repunerea n functiune a caii ferate cu ecartament ngust n scopuri turistice, prin introducerea cursei de agrement cu trenulete de nostalgie, deocamdata continuarea proiectului este suspendata de problemele legate de regimul juridic al terenurilor aferente, societatea care a detinut si acest stabiliment cu Planul nclinat fiind n lichidare. n cartierul Voinesti exista o serie de case cu caracter de monumente de arhitectura: casa taraneasca din str. Cuza Voda, nr. 53., casa taraneasca din str. Eminescu nr. 8, casa parohiala a bisericii ortodoxe (str. Eminescu nr. 19.), iar monumentele de arta plastica si cu valoare memoriala sunt statuia ostasului romn si bustul episcopului Iustinian Teculescu, nascut la Voinesti, busturile lui KVrsi Csoma Sndor din fata Casei de Cultura, respectiv de lnga biserica reformata din Chiurus.

Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toi i fiecare

Infrastructura turistica poate fi identificata, ca fiind concentrata n 3 mari grupuri, fiecare ntr-o zona diferita al orasului (conform delimitarii folosite PUG din 1996):

Prima este n Valea Znelor, si este compusa din campingul din aceasta zona, hotelul Bradul

cabana turistica, noul Hotel Clermont de lnga hotel Bradul si celelalte obiective turistice (terenuri de sport, baza de tratament, restaurant Odisea etc.).

Cealalta zona este zona centrala, alcatuita din cele trei mari hoteluri (Caprioara, Covasna

siCerbul), baza de tratament si restaurantele din incinta, hotelul Turist, hotelul CARP, hotelul nou n constructie (n locul structurii casei de cultura proiectata), pensiunile Kdr si Casa din Parc, restaurantul Ca La Mama Acasa, mofetele din strada PetVfi Sndor, precum si celalalte obiective din piata Libertatii (banci, unitati comerciale, atractii precum Balta Dracului, etc.). A treia zona este deja legata de cea din centru, prin strazile II. Rkczi si Unirii, si se compune din hotelurile Hefaistos si Dacia, pensiunea Andreas, hotelul Montana din capatul strazii Tth si fundatia de beton al unui hotel proiectat pe lnga hotelul Montana (daca va fifinalizata, deocamdata lucrarile treneaza). Pe lnga aceste zone sunt cteva pensiuni dispersate n localitate, 3 dintre ele (Schneider, Jn si Bborka) pe strada Stefan cel Mare, si o pensiune n valea Hank (Gl-lak).

23

n orasul Covasna avem astfel urmatoarele unitati de cazare n functiune, cu capacitatile respective:
Denumirea si tipul unitatii Hotel Caprioara Hotel Cerbul Hotel Covasna Camping Valea Znelor Hotel CARP Hotel Bradul Hotel Montana Hotel Turist 2 Hotel Hefaistos (corp A + corp B) Pensiunea Schneider Pensiunea Egyed Pensiunea Jn Pensiune Andreas 3 7 Pens. Biborka 2 4 Pens. Gl-lak 4 10 Pens. Casa din Parc 8 16 Pens. Casa Enea 6 12 Pens. Adriana 2 4 Numar de camere 140 P P 42 37 85 252 20 130 6 4 3 3 2 4 8 6 2 Numar de locuri 265 210 235 168 83 160 500 44 250 15 10 5 7 4 10 16 12 4 Numar de locuri (stele) *** ** ** * * ** ** * ** ** ** ** **

Se poate vedea de mai sus, ca exista o baza de cazare destul de voluminoasa n statiune, cu aproape 2000 locuri, inclusiv cele sezoniere din campingul respectiv. Se poate observa, ca n structura locurilor de cazare predomina hotelurile. Doar n cele 3 hoteluri ale societatii S.C. Turism Covasna S.A. sunt o treime din totalul locurilor din statiune, iar toate hotelurile cuprind circa 90% din totalul locurilor, ce
24

nseamna oconcentrare foarte puternica. Practic unele categorii nu exista, cum sunt vilele, specifice de altfel statiunilor si activitatii balneare, sau hotelurile pentru tineret, hostelurile. Si unicul camping este considerat de dimensiuni reduse, si ofera un comfort modest, chiar si n categoria sa. Conform datelor statistice (Fisa localitatii 2008), la Covasna exista n 2008 un numar de 2269 locuri, n doar 12 unitati de cazare, din care 9 erau hoteluri. De mentionat, ca din aceste structuri foarte putine au clasificare superioara, doar doua avnd 3* si nici una dintre ele nu au mai mult de att. Categoriile de 1* si 2* sunt necorespunzatoare din punct de vedere calitativ si al cererii existente pe piata. Din pacate este binecunoscut ca majoritatea locurilor din statiune deservesc turismul social, ce constadin bilete de odihna si tratament finantate partial din bugetul de stat, destinat n principalpentru a treia categorie de vrsta. Acest segment, mai ales daca mai este si un segment dezavantajat din punct de vedere material, va cheltui extrem de putin n afara serviciilor incluse n pachetul biletului de odihna. Acest fapt va bloca functionarea buna amultiplicatorului de consum si a celei de venit, celelalte furnizori de servicii si bunuri din statiune si mprejurimi nebeneficiind de nici un efect economic al turismului.

Pachete turistice
Sejur tratament Covasna - Hotel Hefaistos** 1254 LEI / 10 zile de persoana Durata :10 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare :Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport :la cerere Masa:pensiune completa Descriere: Sejur pentru tratament la Covasna. Structura: 148 camere duble si 4 apartamente. Dotari camere: baie proprie, balcon. Facilitati: restaurant cu preparate specifice ardelenesti; gradina amenajata cu foisoare, masute de lemn si gratar; baza de tratament.
25

Baza de tratament este dotata cu aparate diadinamice, aparate pentru electroterapie, ultrasunete, aparta aerosol, aparate magneto-diaflux, bai galvanice. Servicii incluse:Cazare cu pensiune completa meniu fix si tratament. Tratamentul include 2 proceduri bai CO2 si mofeta. Reduceri copii: 0 - 7 ani cazare gratuit in camera cu parintii daca nu se solicita pat suplimentar; 7 - 14 ani beneficiaza de reducere 50% din tariful de cazare si vor avea pat suplimentar.

INIMA SANATOASA Covasna Hotel Clermont**** - 2420 LEI / 12 zile de persoana Durata :12 zile Categorie cazare :Hotel 4**** Masa demipensiune Descriere: Programul O INIM SNTOAS se adreseaz cu precdere persoanelor suferinde de afeciuni cardiovasculare i a celor cu hipertensiune arterial. Respectarea perioadei minime recomandate precum i repetabilitatea n timp a tratamentului (de 2 ori pe an) cresc foarte mult eficiena tratamentului prestat n cadrul Health Center Clermont. Studii de specialitate arat c persoanele cu presiune arterial crescut sau hipertensivii care se trateaz la Covasna, triesc cu 5-6 ani mai mult datorit reducerii numrului de accidente vasculare precum infarctul sau atacul cerebral. Procedurile efectuate au la baz resursele locale unice la nivel european: aerul puternic ionizat negativ, gazul mofetic i abundena apelor minerale de calitate regsite n ntreaga staiune Covasna. Obiective: tratarea bolilor cardiovasculare instalate, educaie privind efectul nociv al fumatului i al consumului de alcool, alimentaie rational, micarea n aer liber. Recomandari medicale: hipertensiune arterial uoar/medie, tulburri circulatorii arteriale/venoase. Cazare la Hotel Clermont****. Dotari camere standard: sistem de acces pe baza de cartela, climatizare, TV satelit, telefon, baie cu cada si dus, telefon in baie, uscator de par, minibar, seif. Facilitati: Restaurant, Cafe Clermont, Bar & Club, Crama. Serviciile Wellness & SPA oferite de catre acest cetru de sanatate se bazeaza in primul rand pe calitatea deosebita a resursele locale unice la nivel european (gazul mofetic, apele minerale, aerul puternic ionizat), dar si pe procedurile si aparatele de diagnoza / tratament moderne. Sport & Fun: 2 piste bowling, 2 mese biliard, tenis de masa, karaoke, discoteca, jocuri distractive (rummy, table, sah, carti de joc), tenis de camp, fotbal, drumetii cu: ATV-uri, snowmobile, biciclete (in functie de sezon, paintball, tir cu arcul, plimbari cu trasura sau sania trasa de cai (in functie de sezon). Servicii incluse: PACHET SERVICII: cazare 12 SAU 18 nopti in camera standard cu demipensiune SAU pensiune completa, tratament 10 SAU 15 zile, taxa de statiune, acces piscina, sauna, jacuzzi si fitness. Tratamentul include: consultatia medicala si 4 proceduri balneo stabilite de ctre medicul balneolog. Copiii sub 12 ani au gratuitate la cazare (n camer cu parinii, fr pat suplimentar). Tariful pentru pat suplimentar este de 50% din tariful de cazare fr mic dejun.
26

Procedurile ce pot fi recomandate de medicul balneolog n urma consultaiei medicale de specialitate, pentru fiecare pachet n parte sunt: mofeta (emanaii de bioxid de carbon), hidroterapia (bi carbogazoase cu ap mineral, du subacval, not), electroterapia (cureni diadinamici, cureni interfereniali, cureni Trabert, magnetodiaflux, raze unde scurte, ultrasunete), masoterapia (masaj manual uscat), kinetoterapia individual sau de grup, vibromasaj, jacuzzi, climatoterapia sedativ (aer puternic ionizat negativ), crenoterapia (cura intern), aromoterapi Pentru o inima sanatoasa la Covasna - Hotel Montana** - 750 LEI / 12 zile de persoana Durata 12 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare : Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport la cerere Masa pensiune completa Descriere Oferta speciala de tratament la Covasna - Pentru o inima sanatoasa. Cazare la Hotel Montana**. Capacitate: 248 de camere 507 locuri. Facilitati: restaurant, bar, baza de tratament, farmacie, lift, bagaje, sala de gimnastica, teren de sport, frizerie & coafura, agentie de turism, magazin. Camere: baie cu dus, frigider, seif, telefon, TV cablu. Servicii incluse: Pachet servicii: cazare 12 nopti, pensiune completa, tratament 10 zile, 2 proceduri/zi, pe baza trimiterii de la medic.

Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale

Romania poate fi destinatia europeana de referinta in domeniul balnear, al turismului de sanatate, putand genera oferta specializata pentru diferite tipuri de subiecte medicale, preocupari personale, dar si nivel de servicii dorit, de la solutii exclusiviste costisitoare, pana la solutii economice, dar eficiente ca rezulatat al curelor sau procedurilor balneare. Populatia Romaniei si Europei se afla intr-un proces de imbatranire cu nevoile specifice ale inaintarii in varsta iar, in ciuda aparentelor, noile generatii sunt extreme de pragmatice si preocupate de autoconservare, aspect ce trebuie retinut, aprofundat si utilizat in dezvoltarea noilor concepte de turism de sanatate.

27

In anumite circumstante, hotelurile balneare pot fi gazda unor conferinte, seminarii reuniuni internationale, in masura in care si-au, sau isi vor dezvolta astfel de facilitati, prilej cu care vor avea posibilitatea sa distribuie informatie catre participantii la conferinta despre oferta balneara, ba chiar sa ofere mostre gratuite de proceduri, cu perspectiva de a convinge asupra ofertei balneare.
Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici:ape minerale, apa si namolul unor lacuri, gaze etc.,raspanditi cu generozitate pe aproape intrega suprafata a tarii, in diferite zone climatice.Varietatea mare a acestor factori se datoreaza asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii noastre.Prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament din vremuri stravechi. Au fost intrebuintate in scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Baile Herculane .In decursul timpului si alte statiuni balneare ca Baile Felix si Vatra Dornei si-au inscris numele alaturi de Baile Herculane, reprezentand prin virtutile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in zona central-europeana.Mai tarziu, o alta statiune din Romania, Calimanesti-Caciulata, capata o faima internationala, apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii renale. Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cure cu factori naturali terapeutici si imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare moderne, care isi gaseste astazi o fundamentare stiintifica pentru multe din metodele traditionale folosite in trecut in mod empiric.

Curele balneoclimatice devin parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, factorii

terapeutici naturali sunt considerati in present, pe de o parte , remedii cu valoare deosebita, in unele situatii fiind indispensabili, de neinlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice sau de recuperare, pe de alta parte, o alternative a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Balneologia moderna si medicina fizica din tara noastra dispun de o fundamentare stiintifica solida.Metodele fizicale, parte integranta a arsenalului terapeutic folosit in statiunile balneoclimatice, respectiv metodele de hidroterapie, kinetoterapie, pneumoterapie, electroterapie sunt fundamentate pe date moderne de fiziologie neuromusculara, a circulatiei periferice, a termoreglarii, a respiratiei si schimburilor gazoase. Metodele balneoclimatice reprezinta metode traditionale, bazate pe observatiile indelungate ale multor generatii de medici balneologi, care au tinut seama de caracterul particular, specific, de individualitate alfiecarui factor natural in parte bioclimat , ape minerale, namoluri etc. Tara noastra dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali terapeutici. In multe statiuni s-au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanatoriale, in care serviciile de diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri, de exemplu la Baile Calimanesti,Caciulata,Baile Govora,BaileTusnad,Baile Olanesti,etc. In cercurile medicale de specilitate din lume este binecunoscut faptul ca Romania dispune de o mare 28

bogatie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete, namoluri si lacuri terapeutice, raspandite pe aproape intreaga suprafata a tarii, in diferite zone climatice. Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape minerale oligominerale, alacline, alcalinoterose, clorurate sodice, iodurate, sulfurose, carbogazoase,termale etc.- cu o mare varietate in privinta compozitiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii lor. Namolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turba sau minerale, iar mofetele-emanatii naturale de gaze terapeutice- contin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat. O alta particularitate consta in repartizarea geografica a factorilor naturali de cura, ceeace determina ca in zone relativ restranse teritorial sa intalnim numeroase surse de apa minerala cu concentratii si compozitii chimice diferite, fapt ce permite tratarea simultana la acelasi pacient, a mai multor boli asociate.Pentru exemplificare citam statiunile unde se pot trata mai multe categorii de boli: Covasna- boli cardio-vasculare, digestive si metabolice; Calimanesti ,Caciulata boli ale aparatului renal, ale aparatului digestiv, ale cailor respiratorii si ale aparatului locomotor; Baile Olanesti boli ale aparatului digestiv,ale aparatului renal si boli alergice. Asocierea individualizata a medicatiei adecvate si alimentatiei dietetice, precum si asigurarea unui regim sanatorial corespunzator profilului terapeutic al fiecarei afectiuni dau posibilitatea efectuarii uni tratament comlex si ridica statiunile balneoclimatice de pe Valea Oltului la nivelul unor centre curative-profilactice de o deosebita importanta pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.

Evolutia balneoclimaterica in Romania

Statiunile balneoclimaterice pentru cura si odihna au cunoscut in perioada postbelica o dezvoltare fara precedent atat in tara noastra, cat si o serie de state europene cu traditie in acest domeniu. In tara noastra s-au construit in statiunile balneoclimatice si pe litoralul marii negre hoteluri moderne, cu baze de tratament complexe, echipate cu instalatii si aparatura din cele mai noi timpuri destinate aplicatiilor balneo si fizioterapeutice, pentru utilizarea in scopuri terapeutice si de odihna a bogatiei factorilor de cura existenti in Romania. Numeroase statiuni balneoclimatice modernizate au intrat in circuitul international balnear si sunt cautate, anual, de zeci de mii de straini din tari europene sau de pe alte continente. In acest context s-a acordat o atentie deosebita, pe de o parte, valorificarii factorilor naturali terapeutici (ape minerale, namoluri terapeutice, mofete, climat), iar pe de alta parte, cresterii si perfectionarii continue a asistentei medicale balneare, prin numirea in policlinicile medicale balneare a unor cadere medicale si medii de specialitate cu pregatire cat mai buna. Dezvoltarea economica si progreselor stiintelor medicale au determinat o foarte accentuata largire si
29

imbunatatire a asistentei medicale in numeroase tari in epoca postbelica, correlate cu cresterea continua a cheltuielilor destinate sanatatii si cu o importanta socializare a asistentei medicale in numeroase tari cu sisteme economico-sociale diferite. In conditiile de viata oferite de societatea moderna, industrializata si urbanizata, alaturi de bolile cronice degenerative urmare a prelungirii duratei medii de viata , au crescut in importanta, in tabloul morbiditatii, bolile de nutritie, afectiunile determinate de tulburarile psiho-vegetative, generate de solicitarea ritmurilor biologice, precum si afectiunile si starile determinate de reducerea capacitatii de efort, datorate micsorarii cantitatii de miscare. Fata de modificarile rapide si fundamentale ale structurii morbiditatii, medicina clinica, medicina de spital si de cabinet, cu toate progesele tehnice si farmacoterapice extraordinare inregistrate in ultimele decenii, nu au putut si nu poate face fata problemelor complexe ale asistentei medicale a populatiei diferitelor tari dezvoltate economic si social sau aflate in curs de dezvoltare rapida ,ea ramanand deficitara, mai ales, in domeniile preventive si de recuperare. Dezvoltarea acestor ramuri ale medicinii actuale este strans legata de progresele tehnice in domeniul evaluarii diferitelor functii ale organismului, de fundamentarea stiintifica adusa de fiziologia moderna patologiei functionale. In acest context medico-social, dezvolatrea si modernizarea statiunilor balneare intr-o serie de tari europene, intre care si Romania nu apare ca un fenomen conjuctural, cu valente exclusiv economice, ci ca o consecinta a solicitarilor crescande de cure balneare si climatice, respectiv de cure cu factori naturali terapeutici.Explicarea trebuie cautata si in continutul imbogatit, innoit al medicinii balneare moderne care isi gaseste astazi si o fundamentare stiintifica pentru multe din metodele traditionale folosite in trecut in mod empiric. Frecventarea statiunii balneoclimatice din multe tari bogate in factori naturali terapeutici, cum este in cazul Romaniei, atat de populatia statelor respective, cat si de numerosi curanti in alte tari are o pondere semnificativa in cadrul actiunilor de sanatate si, deaceea, O.M.S. s-a sesizat, in ultimii cativa ani, de aceasta problema,intrata, incepand din anul 1977, in preocuparile sale prin intermediul comitetului european al organizatiei. Interesul pentru remediile naturale este in crestere si datorita costului extrem de ridicat al metodelor farmacoterapiei, eficacitatii limitate a multora dintre produselor industriei farmaceutice, toxicitatii si efectelor secundare ale altora , puse in evidenta si subliniate tot mai clar de studii controlate si initiate de O.M.S. Intr-unul din rapoartele elaborate de o comisie de experti ai O.M.S. in anul 1977 s-au discutat atat

30

conditiile necesare pentru recunoasterea statiunilor balneoclimatice, cat si nevoile de dotare, echipare si incadrarea complexelor de tratament din statiuni. Conditiile respective se refereau la cunoasterea, studierea si acceptarea factorilor naturali terapeutici, instalatiile de tratament pentru utilizarea lor si pentru aplicarea metodele de fizioterapie, instalatiile necesare pentru supravegherea bolnavilor si asistenta de urgenta, incadrarea cu personal medical si paramedical calificat. Toate aceste aspecte sunt cuprinse, in detaliu, in documentele intocmite de Federatia Internationala de Balneologie si Climatologie,(F.I.T.E.C.), in special in cel referitor la Principiile moderne de tratament in statiunile balneare si climatice. Interesul terapeutic si social pentru curele in statiunile balneoclimatice, intr-o continua crestere in numeroase tari, inclusiv in tara noastra, a determinat dezvoltarea balneologiei international, explicabila, in primul rand, prin eficienta acestei cura la categorii largi de bolnavi cronici. In afara rezultatelor imediate, postcura, care dupa statistici medicale romanesti sau straine indica procese impresionante de ameliorari ale simptomatologiei subiective si obiective, un ecou insemnat l-au avut o serie de studii asupra rezultatelor in timp ale unor cure repetate, folosindu-se indicatori economici de eficienta, respectiv incapacitatea temporara de munca determinata de bolili pentru care se practicau curele balneare. Medicina baneara este inztegrat cu medicina fizica si reprezinta o specialitate metodica terapeutica ce studiaza si plica in practica medicala mijloacele fizicale terapeutice (caldura, lumina, energia electrica, electromagnetica, mecanica etc.) si factorii terapeutici naturali (climat,ape minerale,namoluri etc.). Ca oricare specialitate midicala, medicina fizica si balneologia au astazi o fundamentare stiintifica moderna si se incadreaza in gandirea medicala despre boala , stare de sanatate, terapie. Resursele balneare ale Romaniei Apele minerale Inca din cele mai veche timpuri, apele minerale au fost considerate ca resurse balneare valoroase, epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga, datorita sedentarismului, poluarii si abuzului de medicamente. Pentru a fi considerate minerala, o apa, conform definitiei internationale, trebuie sa contina cel putin 1g saruri minerale dizolvate la un litru de apa, elemente chimice sau gaze cu actiune farmacodinamica sau sa aiba la izvor temperatura de cel putin
31

20C si desigur sa posede o actiune curativa stiintific recunoscuta. Tara noastra foloseste o clasificare ce se bazeaza pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale si care tin cont de bogatia si varietatea acestor ape pe intreg intinsul tarii. Apele oligominerale Aceste ape slab mineralizate sunt ape de infiltratie cu circulatie prin roci care contin substante minerale solubile in apa de infiltratie. Daca apa de infiltratie patrunde la mari adancimi, aceasta se incalzeste proportional cu treapta geotermica atinsa, iar apa este impinsa spre suprafata ca apa termala. Daca rocile strabatute de apa sunt vulcanica, termalitatea apei poate fi castigata si la adancimi mici. De exemplu, la Baile Felix apele termale provin de la o adancime de 1100 metri. Apele incalzite astfel se numesc acratoterme. Apele minerale acratoterme se gasesc la Baile Felix, Geoargiu-Bai, Moneasa, Calacea,Calan etc. Apele acratoterme se folosesc in special, sub forma curei externe, in bazine sau cada. Ele au un efect general sedativ, calmant asupra durerilor,relaxant pentru musculatura si resorbant asupra proceselor inflamatorii cronice. Apele oligominerale reci , denumite si acratopege, au ca efect principal spalarea tesuturilor prin traversarea compartimentelor de apa ale organismului, cu antrenarea metabolitilor rezultati din catabolism, datorita diurezei provocate de cura interna cu acest tip de apa minerala. Curele interne cu ape acratopege se folosesc in litiaza urinara, infectii urinare, sechele dupa glomerulonefrite, guta, sindrom hiperuricemic, obezitate. Aceste ape se intalnesc la Calimanesti(izvoarele 7,14), Slanic Moldova(izvorul 300 Scari), Baile Olanesti(izvoarele24,10,11,12). Namolurile terapeutice Namolurile se impart in : sapropelice , turbe si namoluri minerale Namolurile sapropelice sunt depozitele negre bogate in hidrosulfura de fier coloidala , care se gasesc pe fundul lacurilor sarate si al marilor si care au luat nastere in timp indelungat sub actiunea microorganismelor din substanta anorganica a solului, din flora si fauna bazinului acvatic. Namolurile sapropelice se formeaza pe fundul bazinelor de apa ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Sarat,etc.) sau a limanurilor(Techirghiol) si in lacurile sarate(Sovata, Ocna Sibiului). Namolurile de turba au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unei mlastini sub actiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate in substante organice , continand procente ridicate de acizi humici, bitumine, grasimi, ceruri,pectine, celuloza si substante proteice. Depozitele de turbe se gasesc la Mangalia-Nord(turba marina), la Covasna, Borsec, Poiana Stampei etc. Uneori este necesar ca inainte de
32

folosire, turba sa fie fin macinata pentru a putea fi aplicata pe piele. Namolurile minerale iau nastere la emergenta izvoarelor sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sintgeorz-Bai). Slicurile (namoluri de rauri, delta ,limanuri) si nisipul (psamitele) sunt si ele folosite, mai rar, in practica medicala. Tratamentul cu namol este pentru organism un excitant general nespecific, o procedura terapeutica de intensitate mare , cura cu namol folosita de judiciozitate, avand efect terapeutic obisnuit, in special, prin antrenarea si calirea organismului . Ungerile generale cu namol, in aer liber, asa cum se practica in sezonul cald, pe malul lacurilor continentale sau pe litoralul Marii Negre, sunt cele mai solicitante proceduri, deoarece ungerea se face cu namol relativ rece, care se incalzeste si se usuca la soare.Corpul se supraincalzeste si transpira, iar spalatul ce se face in apa rece a lacului, urmat din nou de uscarea corpului la soare, constitue proceduri alternante termice solicitante, la care se mai adauga si miscarea aerului de pe plaja.Din aceste motive nu se indica aceasta forma terapeutica la bolnavii hiperreactivi, la debili sau la cei cu varsta inaintata. O alta forma de namoloterapie- asa numita procedura calda- o constituie baile cu namol diluat (deobicei chiar cu apa lacului de unde a fost extras); tot proceduri calde sunt si impachetarile partiale sau complete cu namol, precum si tampoanele vaginale cu namol. In ultimul timp se folosesc in practica medicala si preparate din namol(pelox, pellamar) aplicate sub forma de injectii sau pomezi.Efectul lor curativ se bazeaza pe actiunea metabolica a constituientelor chimice din preparatul respectiv, de mare valoare terapeutica fiind substantele biogene ce iau nastere in cursul maturarii namolului. Apele carbogazoase In tara noastra intalnim deobicei ape carbogazoase-alacaline, alaclino-teroase, feruginoase,clorurate,sodice etc. Bioxidul de carbon se gaseste in apa minerala in stare libera si la presiune mare se dizova in apa sub forma de acid carbonic; acesta este gazul care se degaja la deschiderea unei sticle imbuteliate ce contine apa carbogazoasa. Daca izvoarele carbogazoase pure sunt extrm de rare in schimb izvoarele ce contin saruri minerale dizovate de apa carbogazoasa sunt foarte frecvente. Astfel de izvoare intalnim la: Borsec, Zizin, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei, Buzias, Lipova etc. In unele statiuni (Covasna si Baile Tusnad) bioxidul de carbbon se degaja din sol sub forma de gaz, fiind folosit in terapeutica ca atare(mofete). Tehnica bailor cu ape carbogazoase trebiue sa evite inhalarea gazului ce se degaja la suprafata baii, gaz care daca este inhalat produce efecte vasoconstrictorii si de cresterea tensiunii arteriale.Pentru aceste motive bolnavul va sta linistit in apa baii, capul fiind protejat de inhalarea bioxidului de carbon
33

printr-un cearceaf asezat deasupra baii. Incaperea de baie va fi bine ventilata.Apa din baie nu va mai fi calda de +34C, pentru a nu accelera pierderea gazului dizovat in apa. Apele minerale alcaline In natura , apele alcaline pure sunt extrem de rare. Intalnim, de obicei, ape alcaline mixte(calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase).Efectele farmacodinamice ale apelor alvcaline sunt imprimate de prezenta si ponderea diferitilor ioni din apa minerala, fapt ce explica individualitatea fiecarui izvor mineral. Cura interna cu apele alcaline are efecte coleretice, fluidifica bila, ajuta depunerea de glicogen in ficat, scade colesterina si alcalinizeaza urina.Apa minerala ingerata produce efecte de stimulare a secretiei pancreato-intestinale, actionaeza diferentiat asupra enzimelor digestivei si asupra florei intestinale.Cand apa minerala alcalina contine calciu si magneziu, au loc procese de sensibilizare la factorii alergenici. Tara noastra este deosebit de bogata in ape alcaline de o varietate remarcabila:Lipova, Slanicmoldova,Tinca,Tamaseu,Singeorz-Bai, Valea Vinului,Zizin, Bodoc,Biborteni,Racosul de Jos, MalnasBai,Borsec,Stoiceni,Sapanta. Apele minerale clorurate-sodice Sunt ape minerale in care predomina clorura de sodiu cu limita minima de 1g /l, respectiv 393 mg sodiu/l si 607 mg clor/l, originea lor fiind legata de rocile sedimantare bogate in sare. Alaturi de izvoarele clorurate-sodice pure (ex. Hygeea de la Baile Herculane), apele de acest tip mai pot contine anionul bicarbonic(Slanic-Moldova, Singeorz-Bai) sau anionul sulfat(Baltatesti si Ivanda). Apele minerale clorurate sodice pot avea concentratii uneori foarte mari . Acestea sunt apele sarate concentrate, care sunt folosite in terapeutica numai sub forma curei extene(bai). Ele actioneza asupra organismului prin osmolaritatea mare a apei din cada sau din bazin, precum si prin sarurile ce se depun pe piele, formand o adevarata manta de sare, cu deosebite calitati terapeutice. La aceste calitati specifice apelor sarate concentrate se mai adauga si termalitatea baii, atunci cand apa este incalzita pentru proceduri calde. Tara noastra este bogata in ape minerale clorurate-sodice: Ocna Mures, Rodbav, SarataMonteoru, Baile Herculane, Someseni, Vulcana, Gura Ocnitei, Sacelu, Praid, Ocna Sugatag, Singiorgiu de Mures, Baltatesti, Telega, Bazna, Ocna Sibiului, Cacica-Bai, Baile Govora, Ocnele Mari, Vizanteu,Jitea.
34

Apele minerale sulfuroase In apa minerala sulfuroasa, sulful se gaseste sub mai multe forme (hidrogen sulfurat liber, grupe sulfhidrice, si acizi polisulfidrici). Toate acestea sunt forme instabile, usor oxidabile, oxidarea lor ducand la forme matastabile ale acizilor tiosulfurici. Ingalbenirea,opalescenta si depunerea uni precipitat albicios pe fundul sticlei cu apa minerala sulfuroasa pe cale de oxidare indica intensitatea procesului oxidativ al apei prin oxigenul din aer. Apele minerale sulfuroase simple sunt mai rare(Mangalia, Sinaia), in timp ce foarte frecvent intalnim ape sulfuroase alcaline sau alcalino-teroase(Caciulata si Calimanesti). Ape sulfuroase clorurate sodice se gasesc la Calimanesti, Baile Govora, Nicolina, Sacelu, Vizantea.La Baile Herculane se afla apele sulfuroase termale folosite in cura externa:Bradet(Ages), Homorod(Brasov), Fisici(Buzau), Baile Herculane(Caras Severin), Baita(Cluj), Puciosa(Dambovita), Sacelu(Gorj), Nicolina,Strunga(Iasi), Bala(Mehedinti), Sinaia (Prohova), Bizusa,Caciulata, Calimanesti (Salaj Valcea), Baile Olanesti(Valcea). Apele minerale feruginoase Apele feruginoase se prescriu in cura interna, efectul lor farmacodinamic bazandu-se pe prezenta fierului bivalent, foarte usor asimilabil si activ metabolic-enzimatic, cu conditia ca aciditatea sucului gastric sa fie normala. Curele cu apa minerala feruginoasa se recomanda in anemii secundare, in covalescente. Avand in vedere efectul congestiv al fierului asupra mucoaselor, se contraindica o astfel de cura hidro-minerala in gastroduodenitele cu tendinta la hemoragii (chiar microscopice). Este contraindicata, deasemenea, cura in glomerulonefrite cu hematurie. In tara noastra ape feruginoase exista la Lipova, Homorod, Malnas-Bai, Ozunca-Bai, Vilcele, Biborteni, Baile Tusnad, Vatra Dornei, Brosteni, etc. Apele arsenicale Arsenul din apa minerala provine din spalarea unor roci cristaline de origine eruptiva ce insotesc filoanele metalifere. Apele arsenicale contin, de obicei, si fier. Apele de la Saru Dornei si unele ape de la Covasna contin arsen si sunt folosite numai in cura interna Efectele farmacodinamice ale acestui tip de apa minerala sunt legate de reducerea proceselor metabolice oxidative din organism, cu predominenta proceselor de asimilatie. Apele arsenicale stimuleaza hematopoeza.
35

Apele minerale iodurate Apa minerala sarata-iodurata concentrata se foloseste numai in cura externa. Baile sarateiodurate sunt indicate in bolile reumatice degenerative, in reumatismele abarticulare sau in bolile neurologice periferice. Afectiunile ginecologice cronice, unele boli de piele beneficiaza, deasemenea, de cura cu apele sarate-iodurate. Statiuni cu astfel de ape minerale sunt: Bazna, Baile Govora, Baltatesti, Sarata Monteoru. Ape ce contin iod si care sunt folosite in cura interna se intalnesc la Baile Olanesti, Calimanesti si Cozia. Apele minerale radioactive In tara noastra apele minerale de acest tip sunt sub limita minima internationala ceruta pentru definitia lor ca ape radioactive. Desi in concentratii mult sub aceste limite internationale, unele izvoare de la Baile Herculane, de la Singeorz-Bai sau Borsec pot fi appreciate ca actioneaza asupra organismului si prin componenta lor radioactiva. Folosite sub forma de baie sau inhalatii, contactul bolnavului cu emanatia radonica este mai eficienta. Emanatia radonica are afinitate pentru organele bogate in tesut gras, pentru glandele suprarenale, sistemul nervos si in general pentru orice membrane biologica. Baile radonice stimuleaza functia sitemului vegetative simpatic si cresc permeabilitatea barierei hemato-tisulare. S-au constatat si unele efecte metabolice, cum ar fi reducerea glicemiei si uricemiei.

Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice

Cea mai importanta activitate economica si functie a localitatii se poate considera turismul balnear si serviciile de sanatate din cadrul spitalului cardiologic. Covasna si-a putut primi statutul de oras n 1952 tocmai datorita functiei turistice, desi functiile industriale (produse alimentare, textile, exploatarea si prelucrarea materialului lemnos) sunt/erau deasemenea importante. Turismul balnear are traditii de peste un veac, dupa utilizarea empirica si rudimentare a apelor minerale si a mofetelor, n anul 1891 o societate pe actiune a concesionat baile pe o perioada de 25 ani. Zona centrala, unde si n prezent se afla Balta Dracului un fenomen geologic, o clocotitoare rece prin care namolul format din nisipul fin este mbibat de apa si clocotit de gazele de dioxid de
36

carbon ce ies la suprafata, avnd un aspect de vulcan noroios. Acest izvor a avut eruptii n secolul 19. umplnd piata central cu gaze, apa si noroi. Amenajarile turistice din Covasna au cuprins pe de o parte zona Balta Dracului, dar si n Voinesti, n gradina Mikes si Apor s-au construit vile. n valea Meses sau Hanko deasemenea au existat bai sarate-alcaline succedate de baile calde de la fntna Hanko. Tot aici a fost si uzina de mbuteliere de apa minerala numita Naturalis si care a functionat pna la momentul nationalizarii. n anii 1970 s-au construit acele hoteluri care constituie si n prezent tabloul de oferta balneoturistica al orasului-statiune, completate de pensiunile turistice nfiintate n ultimul deceniu si jumatate. Resursele turistice de baza pe care se sprijina activitatile turisice sunt factorii terapeutici naturali: apele minerale, mofetele si bioclimatul. Apele minerale care apar n zacamntul Covasna formeaza o entitate hidrogeologica n cadrul zonei largi de hidrostructuri cu ape minerale carbogazoase frecvente n bazinul Tg. Secuiesc. Aflat la contactul morfologic ntre depresiune si muntii Bretcului/Vrancei, zacamntul are caracteristici hidrogeologice mixte, care apartin att masivului muntos, ct si formatiunilor intramontane. Apa minerala si bioxidul de carbon este acumulat att n formatiunile de bazaapartinnd flisului cretacicpaleogen (eocen, oligocen), ct si n formatiunile acoperitoare, pliocencuaternare n facies de molasa si continentala. Majoritatea forajelor executate au explorat apele minerale din depozitele acoperitoare, care au grosimi de 100 m n vest, 20 m n zona Voinesti, respectiv apele din alternanta de gresii, sisturi si marne cretacice. Caracteristicile tectonice ale zonei sunt marcate de un sistem de fracturi, cu orientare NS, paralel cu structura fundamentului (falia HalomBalta Dracului si falia Voinesti), apoi cu orientare VE, format n urma caderii n trepte ale fundamentului del a N la S, reprezentat de falia Covasna. Asadar, aceasta compartimentare a generat o structura n blocuri ale formatiunilor cretacic-paleogene si pliocen pleistocene, ascunse de depozitele mai noi, pleistocen-superiorholocene. n zona Covasna cercetarile au pus n evidenta doua structuri hidrominerale. Acviferul din formatiunile creatacice si paleogene se acumuleaza n gresii, marnocalcare, sisturi argiloase si calcare cu o circulatie a apei si a gazului mofetic n mediul fisural, la intersectarea stratelor permeabile cu fracturile profunde. Aceasta hidrostructura a fost pus n evidenta prin foraje executate pe doua mici pruri afluente Covasnei precum si prin izvoarele naturale care apar n zona filaturii de lna (ntre Caminul cultural si Oficiul postal).

37

A doua structura, cea din formatiunile pliocencuaternare este formata din trei orizonturi acvifere diferentiate prin gradul de mineralizatie si prin regimul hidrologic. Orizontul superior, cu o grosime de 2030 m include si stratele freatice, este prezent n majoritatea fntnilor localitatii, avnd a mineralizare relativ redusa de pna la 2000 mg/l. Orizontul mediu este un strat acvifer de adncime, cu grosimi reduse datorita intercalatiilor de 2545 m ale straturi impermeabile, dar de mineralizatie mai ridicata, iar orizontul inferior se afla sub adncimea de 45 m, acumulat n depozitele permeabile din formatiunile pliocencuaternare. Apele minerale de adncime din Covasna sunt constituite dintr-un amestec de ape bicarbonatate, sodice cu ape clorosodice iodo-bromurate, gaze de origine mofetica si ape acumulate n acviferul freatic care au caracter bicarbonatat, calcic, magnezian. Continutul de CO2 liber din aceste ape minerale variaza ntre 1,0 si 2,5 g/l, iar gazul uscat de CO2 apare n escavatii de cteva metri adncime. n statiunea Covasna sunt mai multe izvoare recomandate de medicii balneologi pentru cura interna (pe cale bucala) si externa (prin bai). Izvoarele prezentate n continuare fie sunt naturale fie provin din puturi si sonde, fie accesibile publicului larg, fie administrate de unitatile balneare. Izvorul nr. 1. din fata hotelului Covasna are o apa bicarbonatata, sodica, magneziana, calcica, carbogazoasa, hipotona. Mineralizarea ei totala este de 6107 mg/l, din care 1582 mg/l CO2. Cura interna indicata n tratamentul tulburarilor tubului digestiv, de metabolism, boli ale aparatului urinar, sub forma de aerosoli pentru rinite cronice, faringite cronice nespecifice, iar prin cura externa pentru afectiuni cardiovasculare, dermatologice, reumatismael degenerative. Izvorul nr. 2, aflat n spatele mofetelor apartinnd S.C. Turism Covasna SA are apa bicarbonatata, sodica, magneziana, calcica, carbogazoasa. Mineralizarea ei totala este de 7073,7 mg/l, din care 2311 mg/l CO2. Indicatiile sunt identice cu cele ale izvorului nr. 1. Izvorul nr. 3. (putul de la centrala de termoficare) este folosit la baile cu apa mineral carbogazoasa, combinat cu apa de la izvoarele precedente. Are apa bicarbonatata, sodica, feruginoasa, carbogazoasa, hipotona. Mineralizarea ei totala este de 7303,3 mg/l, din care 1720 mg/l CO2. Fntna rdg situata n apropierea Hotelului Hefaistos are o apa bicarbonatata, sodica, potasica, clorurata, calcica, magneziana, slab carbogazoasa, usor radioactiva (0,184 mC/l). Mineralizarea ei totala este de 5284 mg/l, din care 1531 mg/l CO2. Prin cura interna este indicata pentru gastrite cronice hiperacide, boli ulceroase, stomac rezecat, boli endocrine, n dispepsiile intestinale de fermentatie si n constipatie atona.

38

Izvorul Covasna a carui apa a fost mbuteliata are caracter bicarbonatat, clorurosodic carbogazos, hipoton, cu o mineralizare totala de 7136 mg/l. Avnd si caracter alcalinic, poate fi utilizata n cura interna, n afectiuni gastrointestinale (sindrom dispeptic hipertonic, gastrite acide, boli ulceroase, stomac rezecat, dispepsii de fermentatie), afectiuni hepatobiliare (insuficienta hepatica, sechelele dupa hepatite virotice, hepatitele cronice, starile precirotice, starile alergice, diatezele urice, colecistitele cronice simple sau litiazice, sechelele dupa colecistectomii). Se mai poate utiliza si pentru boli de nutritie, pentru guta, litiaze urice, precum si pentru tratarea traheobronsitelor cronice. Izvorul din fata vilei nr. 1 a spitalului de cardiologie are o apa asemanatoare cu Izvorul Covasna cu aceleasi indicatii, dar mineralizatia totala depaseste 15000 mg/l. Izvorul de la Unitatea de tratament balnear de la hotelul Dacia are apa bicarbonatata, usor clorurata, sodica, slab carbogazoasa, asigurnd debitul necesar pentru instalatiile de bai calde cu apa minerala carbogazoasa si pentru buveta. Complexul sanatorial Montana este alimentat din apele aduse la suprafata de forajele F13 si F16 efectuate n anii 197273 n zona rdgrpd, avnd caracteristici asemanatoare cu fosta Fntna rdg (momentan nu functioneaza). Alaturi de apele minerale carbogazoase, statiunea Covasna este binecuvntata cu emanatiile uscate de gaze mofetice, cu efecte terapeutice polivalente, recunoscute. Asemenea mofete se gasesc n incinta bazei de tratament a Societatii de Turism Covasna (Complexul hotelier Covasna, Caprioara), a Spitalului de Cardiologie, a Complexului Montana hotelului Dacia precum si mofetele particulare Bardocz si Bene de pe strada Petofi. O analiza a compozitiei gazelor mofetice de la Complexul Covasna a aratat urmatoarele concentratii ale unor elemente: Bioxid de carbon (CO2) 80,7 %, azot (N2) 16,4 %, oxigen (O2) 2,9 %, apoi ioni mici si medii negativi 1,84 x 104 ioni/ml; radon 247,01 pCi/l, radiu A 115,3 pCi/l, radiu B 84,5 pCi/l, radiu C 18,1 pCi/l. Elementele radioactive (Radon, Radiu) prin actiunea lor, produc un start de aer bogat n ioni negativi, care contribuie la intensificarea ntregului metabolism al organismului, acestea fiind absorbite la suprafata pielii genereaza vasodilatatie. Efectul vasodilatator al gazului de mofeta este benefic pentru cord si pentru circulatia periferica, dar influenta complexa a ionilor negativi, a radioactivitatii asociat cu baile de apa minerala carbogazoase faciliteaza si tratamentul afectiunilor reumatismale, dermatologice, ginecologice si ale sistemului nervos periferic. Alaturi de procedurile naturiste bazate pe principalii factori terapeutici naturali (apele minerale si mofetele) bazele de tratament din statiune ofera multiple proceduri cum ar fi: electroterapie (curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, curenti interferentiali, magnetodiaflux, unde ultrascurte, aerosoli),
39

hidroterapie (bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval, afuziuni), termoterapie (mpachetari cu parafina), kinetoterapie (masaj, gimnastica), precum si aeroterapia bazata pe aerul puternic ionizat negativ si bogat n aerosoli rasinosi generat de padurile de conifere din preajma statiunii. copiilor suferinzi de boli cardiovasculare dobndite sau congenitale, dupa accidente coronariene, pregatire preoperatorie si refacerea postoperatorie, si care foloseste factorii terapeutici naturali ca adjuvant n activitatea cardiologica. Turismul balnear din statiunea Covasna pe partea de oferta se poate sprijini, deci, pe valoroase resurse turistice cu caractere de factori terapautici, pe infrastructura bazelor de tratament, a bazelor de cazare si alimentatie, pe unele facilitati de agrement-divertisment, si pe existenta personalului specializat al spitalului de cardiologie si a societatilor comerciale balneare. Pe partea de cerere, trebuie avut n vedere, ca o pondere crescnda de populatie (att din tara, ct si din stranatate) sufera sau este expusa unor afectiuni care pot fi tratate pe baza conditiilor existente (si viitoare) din Covasna. Desi rolul statului n asigurarea serviciilor de sanatate este din ce n ce mai preluata de agenti economici privati specializati n medicina si n turism curativ-balnear, totusi, n afara rolului direct n sprijinirea mentinerii si refacerii sanatatii, autoritatile administratiei publice centrale si locale trebuie sa se implice si n mod indirect, n mod strategic n sustinerea dezvoltarii turismului balnear si cel orientat spre profilaxie. Asadar, prin educarea populatiei privind atentia sporita acordata mentinerii sanatatii poate sa aiba influenta benefica asupra cresterii interesului si a cererii pentru serviciile de tartament balnear repsectiv serviciilor orientate spre profilaxie, activitati de fitness si wellness. n ceea ce priveste pietele turismului balnear traditional din statiunea Covasna, putem avea o imagine de ansamblu despre acesta, daca enumeram acele grupe de afectiuni, care pot fi si sunt tratate la Covasna. Experienta bogata n combinarea diferitelor terapii a favorizat elaborarea unui program complex de refacere a sanatatii, cunoscut ca metoda Covasna, destinat att adultilor, ct si

40

Cap 8. Standardul ridicat al serviciilor medicale oferite

Covasna este posesoarea unor fericite si rarisime fenomene de care nu beneficiaza multe tari. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna n rndul celor mai importante asezaminte de sanatate. Deci Covasna este o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali. Obiectivele terapeutice majore ale statiunii Covasna sunt cele de recuperare cardiovasculara stabilite de o comisie medicala mixta formata din medici balneologi si cardiologi, sub indrumarea Clinicii de Cardiologie a Spitalului Fundeni si a Institutului de Balneologie Bucuresti. Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.

Indicatii terapeutice - COVASNA 1. BOLI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR a. Arteriopatii: ateroscleroza obliteranta periferica stadiul I si II sau stari dupa interventiile chirurgicale pentru aceasta boala n toate stadiile; trombangeita Burger b. Cardiopatie ischemica cronica: angor de efort sau angor stabil, cardiopatie cronica ischemica nedureroasa dar cu modificari de tip ischemic, sechele dupa infarctul de miocard la minimum 3 luni de la episodul acut. c. Hipertensiune arteriala esentiala stadiul I si II, d. Valvulopatii : valvulopatii fara tulburari clinice hemodinamice ; valvulopatii operate fara tulburari clinice si hemodinamice semnificative, la 3 luni de la operatie (trimiterile vor fi facute de medicul cardiolog care stabileste momentul postoperator indicat pentru tratament balnear) e. Sechele postaccidente vasculare cerebrale la bolnavii care se pot autoservi si deplasa
41

f. Boli cronice ale venelor - varice hidrostatice ale membrelor inferioare, sechele posttromboflebita 2. BOLI DERMATOLOGICE: psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate, neurodermite 3. BOLI ALE TUBULUI DIGESTIV SI ALE GLANDELOR ANEXE (cura interna): gastrite cronice hipoacide, gastrite cronice hiperacide, boala ulceroasa , sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara 4. BOLI ENDOCRINE: boala Basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile glandelor endocrine 5. BOLI ALE APARATULUI LOCOMOTOR: reumatismul cronic degenerativ, reumatismul abarticular, reumatism de focar, bolile reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilartrita anchilozanta - in afara puseelor inflamatorii), afectiuni ale discurilor intervertebrale 6. BOLI ALE RINICHILOR SI CAILOR URINARE: glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infectioasa, litiaza renala (urica , fosfalica , oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare 7. BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS: afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice 8. BOLI PROFESIONALE : boli profesionale cronice prin agenti fizici - dermatoze profesionale, reactii alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici Contraindicatii specifice: infarctul miocardic cu complicatii si evolutie severa n faza acuta, cardiopatie ischemica cu crize frecvente, cardiopatie ischemica nedureroasa cu tulburari grave de ritm sau conducere sau cu insuficienta cardiaca, valvulopatii cu fenomene evolutive sau insuficienta cardiaca, accidente tromboembolice recente, unele valvulopatii ca: stenoza mitrala si aortica, leziuni plurivalvulare, hipertensiune arteriala esentiala n stadiul trei sau hipertensiune arteriala cu complicatii, insuficienta cardiaca, indiferent de cauza determinanta, ateroscleroza cerebrala cu tulburari psihice, accidente trombotice cerebrale cu tulburari sechelare neurologice importante. Sunt indicate pentru tratamentul balneofizical doar bolile in faza compensata. Contraindicatii generale: afectiunile acute febrile ca si afectiunile cronice n perioadele de exacerbare acuta, boli infectioase, purtatorii de germeni patogeni, tumorile maligne (indiferent de forma, sediu sau stadiu evolutiv), boli hemoragice indiferent de natura lor, sarcina, epilepsie, bolile de sistem, psihopatiile, alcoolismul cronic, toxicomaniile, boli dermatologice cu potential de contagiozitate,
42

insuficienta cardiaca, renala sau hepatica manifesta, bolnavii care nu se pot autoservi.

Dotare baza de tratament. Baza de tratament a statiunii dispune de : 1. sectia de hidroterapie, dotata cu instalatii pentru : bai cu apa minerala, bai de plante, dus subacval, jacuzzi ; 2. sectia electroterapie, dotata cu aparatura electrica de joasa, medie si inalta frecventa ; 3. sectia de masaj medical si masaj reflex ; 4. sectia de gimnastica medicala, dotata cu aparatura necesara pentru gimnastica medicala in grup sau individuala ; 5. sectia de impachetare parafina ; 6. sectia aerosoloterapie, dotata cu aparate pentru aerosoli naturali. Pentru rapiditate in inceperea tratamentului balnear este bine ca turistii sa prezinte medicului din baza de tratament o serie de analize de rutina : VSH, glicemie, hemoleucograma, colesterol, lipidemie, examen sumar de urina, radiografie pulmonara, electrocardiograma. In cazul in care turistii nu au aceste analize, acestea pot fi facute in laboratorul bazei de tratament. Precizam ca baza de tratament (centrul de sanatate) se afla in incinta hotelului. Dupa consultatia medicala facuta la venirea in statiune, turistilor le este prescris un tratament, individualizat in functie de specificul si stadiul bolii. Totodata se completeaza fisa medicala, care contine programarea zilnica a procedurilor, numarul lor si orele de efectuare a acestora. Bolnavii sunt consultati de catre medic in timpul tratamentului ori de cate ori este necesar. La plecarea turistilor se efectueaza un control medical final si se elibereaza turistului un buletin medical in care se specifica diagnosticul, tratamentul balnear efectuat, precum si afectiunile intervenite eventual in timpul tratamentului. In perioada tratamentului bolnavul beneficiaza de regim dietetic recomandat de catre medic si supravegheat medical, in functie de afectiunea de baza. Conform recomandarilor medicale, tratamentul poate fi repetat de 2 sau 3 ori pe an.

43

Cap 9. Atmosfera special a regiunii i a staiunii

Balta Dracului

44

Simbol al oraului, Balta Dracului, o erupie de noroi i gaze (oxizi de carbon i sulf), a fost folosit la nceput pentru tratament. A fost deschis pentru public n anul 1881, sub numele de Pokolsr Frdintzet (Instituia de bi Balta Dracului), oraul intrnd astfel n rndul staiunilor balneoclimatice. Conform tradiiei, n anii 1700 acest miracol al naturii era mai spre nord, dar ntr-un mod enigmatic s-a mutat n centru, lsnd n vehiul su loc un frate mai mic, Mica Balta a Dracului. Dar ce este n fond Balta Dracului? Dup opinia geologilor, este vorba de o emanaie de dioxid de carbon: apa mineral izvort din adncuri i cea freatic este Cetatea Ilenei Cosnzene meninut de gaze n vrtej, colcind. n secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupii: n Pe culmea nalt pdurii Miske, la o anul 1837. 1837, 1857, 1864 i 1885,acea mai mare fiind n distan de 3 kilometri de centrul oraului se gsete cetatea cunoscut de localnici ca cetatea lui Miske sau a Znei Ileana Cosnzeana. Nu avem date despre Eminentul i nici despre locuitorii si din acea Vilmos, timpul contruciei, cunosctor al zonei Covasna, Hankvreme. care a i fcut analiza chimic a apelor minerale, descrie erupia astfel: ntr-o friguroas sear de iarn, pmntul a tremurat, iar era Legendele populare ne spun c n cetate a locuit Ileana Cosnzeana, a crei avere imens oamenii au fugit nspimntai din casele lor. ascuns n beciurile cldirii. Intrarea secret n pivni este pzit conform legendei de un coco care n apte ani adoarme doar o singur dat. Ocazie cu care porile secrete se deschid, iar cel care ghicete Ultima mare erupie s-produs n 1984. Noroiul a nceput s colcie din ce n ce mai momentul potrivit, poate aduce cu el din pivni flori de diamante, dintre cei cu care pereii sunt tare, gazul a erupt cu mare putere. Zona s-a umplut cu un miros puternic, oamenii care locuiau mpodobii. O alt variant a legendei spune c averea pzit de balauri poate fi descoperit n noaptea n apropiere s-au refugiat la rudele lor din alte cartiere. n cteva zile erupia s-a potolit, totul a zilei Sfntului Gheorghe de ctre al aptelea copil al unei familii, dar numai dac este lun plin, i dac revenit la normal. Vulcanul Balta Dracului este azi complet inofensiv, vizitatorul trebuie s aib n noaptea precedent un strmo i s-a artat n vis spunndu-i cum s ajung la comoar. Mai spun un mare noroc s prind o erupie ceva mai serioas. Dar: nimic nu este imposibil! legendele c cetatea lui Miske era legat de Balvanyos cu o punte de aur, pe care se plimba Zna dintr-o cetate n alta, singur sau mpreun cu suita ei. Dup ce Zna a prsit ara oamenilor, cetatea a intrat n Vila lui Ceauescu paragin. Pomii fructiferi i tufe de rozmarin slbticit sunt mrturiile existenei n acest loc a grdinii Znei. Se crede c znele i stropesc chiar i azi florile n nopile cu clar de lun.

45

tia foarte bine dictatorul comunist, unde s-i construiasc vila: construcia se afl ntr-o poriune de o deosebit frumusee a Vii Znelor, ascuns de priviri curioase. Cldirea, i

singur noapte, n luna august a anului 1986, imediat dup accidentul nuclear de la Cernobl. A venit la vntoare cu o numeroas delegaie, aflndu-se printre alii i fizicieni - i amintete consilierul Gyila Sndor, fizician i el. Un fizician din suita lui Ceauescu ne-a ntrebat dac am simit aici la Covasna consecinele exploziei, la care l-am sftuit s colecteze probe din balta cu sol argilos. Gyila, care tia prea bine c n balta respectiv s-au adunat cele mai multe deeuri radioactive, nu a fost deloc surpins a doua zi cnd a aflat c dictatorul a prsit n mare grab, cu elicopterul Valea Znelor, nct cei sosii mpreun cu el au aflat abia ntr-un trziu de plecarea sa.

"Mocnia"

O atracie turistic de prim nsemntate a oraului va fi trenul cu ecartament redus (mocnia), respectiv trenul cu plan nclinat care leag Covasna de comuna Comandu. n vederea recuperrii "mocniei" este necesar pe de o parte repararea ntregii linii, iar pe de alt parte clarificarea drepturilor de proprietate. Linia ngust care cndva era de nenlocuit la exploatrile forestiere este n momentul de fa proprietatea firmei Brafor, aflat n proces de falimentare, judectorul sindic urmnd a vinde totul. Covsnenii doresc ca linia, respectiv locomotivele i vagoanele - nc n stare de funcionare - s fie cumprate de ctre austriacul Georg Hocevar, cel care dovedete un deosebit interes fa de cauza "mocniei" din Covasna. Hovecar a ncheiat un contract de nchiriere pe termen nelimitat cu judectorul sindic. mpreun cu zeci de voluntari din ar i de peste hotare, Hovecar se strduiete s salveze linia ferat prin compromis, obinnd echipamentele pe un pre de fier vechi. Ultima curs pe linia ngust a avut loc n anul 1999, iar n 2002 a fost nfiinat pentru salvarea ei Fundaia Sikl. De atunci au mai fost doar cteva curse pentru turiti. Vagoanele se odihnesc n momentul de fa lng gar. Pe pagina noastr web v vom ine la curent despre eventualele curse turistice, respectiv despre 46 organizarea unei tabere de reconstrucie a cii ferate.