A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI COVASNA

caracterizarea zonei

Covasna este situat in partea centrala a Romaniei, in zona interioara a arcului carpatic, pe cursul superior al Oltului si in bazinul Raului Negru.

balneo-climatica recunoscuta pe plan international, Covasna este situata la o altitudinede 564 m, la poalele versantului vestic al Muntilor Bre unii Targu Secuiesc, la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov.

a este accesibila pe cale rutiera astfel: - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe - Bacau;

accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pana la Intorsura Buzaului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pana in orasul Covasna.

pe calea ferata se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucures - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna.

a putea ajunge in Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gh m pe DJ 121 (Sf.Gheorghe-Covasna).

socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele aspecte: -numarul populatiei este intr-o continua scadere; proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total populatie;

crescuta (7,1%).

la activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in prezent circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si 5900 persoane apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din oferta locurilor de munca a localitatii

menii de activitate care apar pe raza localitatii sunt:

ntara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne);

cratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului);

a (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex);

- bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC);

municatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR);

ale si de alimentatie publica;

ublica si asistenta sociala;

CO.

stic naturale

a este cunoscuta din timpuri indepartate, renumele fiindu-i dat de "Balta Dracului", o balta din care iese la suprafata, uneori izbucnind cu calina cat si un namol de culoare cenusie. In 656e49g perimetrul orasului, pe Dealul Zanelor, s-a descoperit o fortificatie dacica (secolul I i.e.n uri de piatra si cu turnuri, care reprezinta primele dovezi ale existentei localitatii. Covasna a fost atestata documentar in secolul al-XVI-lea.

zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale M u si Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o inconjoara domina prin Varfu le Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei, Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut ,Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-Papau a din Muntii Bretcu.

a hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului si Basca Mare. Paraiele mai importante care str a, Zagon, cu directie de curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita.

e microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata a 70 %), predominand prin molid si brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in lunile de vara cu re, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare, papadie.

orestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun, capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele si spe naturii:cocosul de munte si rasul.

a are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni reci . Temperatura medie anuala este de 7C ( media lunii iulie cca. C) Precipitatiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse inregistrandu-se in luna februarie, iar cele mai abundente in lunile mai-iunie.

sna se gasesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor s ala de 3,2- 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate in acid carbonic de origine vulcanica: cca. 2,5 g/l. Pe langa utilizarea ap ele sunt si in scopul de a oferi odihna si agrement:

ogica "Balta Dracului" - un izvor cu apa minerala carbogazoasa, amestecata cu namol, un fenomen geologic ce constituie o atractie turistica d

este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al paraului Covasna, la iesirea din Voinesti (in prezent cartier al orasului Co ual renumita Nedeie mocaneasca, un prilej de aducere aminte si pastrare a obiceiurilor si traditiilor locale. In apropiere se afla Dealul Zanel giile unei cetati dacice. turistice naturale din aria limitrofa

atractiv, format de zona montana;

20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos;

rale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca;

de origine vulcanica; lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha) cu functie recreativa;

plexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, Mestecanisul de la Reci"- zona de dune nisipoase (10 km2), cu balti pe care c

rala paleontologica de la Batani - punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior - 2 ha);

urala "Muntele Puciosu - Turia"- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat c atiilor post vulcanice. In apropierea pesterii se afla "Cimitirul pasarilor" si "Pestera de piatra acra"). Masivul adaposteste si o interesanta flora c uprafete de 150 ha;

stiera de la Moacsa - plantatie de castani;

c si piscicol. antropice

Covasna preznta un potential foarte mare in ceea ce reprezinaa relieful antropic . Gasind o varitate mare de obiective cum ar fi muzee,biseric ,biserici.

Cetatea Ilieni(constructie din piatra, conservata pana astazi inca din secolul al XV-lea), Cetatea Zanelor (ruine dacice din secolul I i.Hr, avan Paganilor( langa Balvanyos, ruine dacice datand din secolul I i.Hr) ,Castrul roman de langa Bodoc dateaza din secolul al II-lea;Cetatea He din secolul al XIII-lea); Cetatea Miko(este localizata langa Olteni); Castelul Kalnosky de la Miclosa (fost inaltat in secolul al XVI-lea si este

Biserica romano-catolica de la Ghelinta( dateaza inca din 1245 si prezinta un stil romanic tarziu, picturile murale originale pastrandu-se p de la Ghidfalau( este construita in stil romanic secolul XII); Biserica fortificata de la Biborteni(secolul al XV-lea pictata in stilul Renasteerii Italien ala); Biserica fortificata de la Olteni (secolul XV) si cea de la Bara ;Biserica de la Anita Mare a fost zidita intre anii 1520-1541; Biserica orto prezinta picturi murale originale datand de la 1800.

ovasnei este un teritoriu cu radacini adanci infipte in istoria obiceiurilor traditionale (sezatoarea, claca), a bogatiei folclorului (hora) si a varietati

ri specifice acestei zone sunt: 'Festivalul folcloric ciobanesc-Ciobanasul' de la Intorsura Buzaului; 'Festivalul Nedeea mocaneasca' d o-folclorice de la Batanii Mici si Balvanyos ('Festivalul cantecului si portului popular').

netelor turistice si a ofertei de servicii

a, denumita si "statiunea celor o mie de izvoare de sanatate", este una dintre cele mai bogate statiuni din tara in ape minerale cu o m ochimice,aici gasindu-se ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor s ala de 3,2- 22,4 g/l.

actor natural terapeutic specific statiunii il constituie mofetele (emenatii de gaze naturale, in principal bioxid de carbon), folosite mai ales, la tra ovascular. Apele minerale se recomanda in tratamentul afectiunilor cardiovasculare,ginecologice, cele aparatului locomotor, afectiunilor abolice si ale sistemului nervos. Gazul de mofeta de la Covasna, cu un continut de 80-98% bioxid de carbon, are efect vasodilatator, re ectele sale fiind benefic pentru cord si pentru circulatia periferica.

ctor terapeutic important il reprezinta bioclimatul de crutare, cu actiune putin solicitanta asupra sistemului nervos central si vegetativ, precum s

pentru bai calde cu ape carbogazoase; instalatii pentru mofete; buvete pentru cura interna cu ape minerale; impachetari cu parafina; instalati atii complexe pentru electro si hidroterapie; sali de gimnastica medicala; masaj medical.

uri de primire turistica cu functie de cazare turistica Unitati de cazare existente Hoteluri Hanuri si moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Tabere de elevi si prescolari 2002 60 18 4 3 1 5 3 1 5 2003 64 18 4 4 1 7 4 1 5 2004 64 18 6 3 1 9 11 1 5 2005 47 16 8 2 10 9 1 5 2006 52 16 8 2 10 14 1 5

National de Statistica -Directia Judeteana de Statistica Covasna

e cazare:

a dispune de o baza tehnico-materiala dezvoltata, din punct de vedere al capacitatii, dar cu dotari a caror modernizare este absolut necesara ca baza materiala din statiune este S.C. TURISM COVASNA S.A. In componenta acesteia intra: Hotel "CAPRIOARA" (clasificat la 3 stele

locuri, in 140 camere. Unitate de alimentatie pentru turism de 350 locuri.Hotel "COVASNA" (clasificat la 2 stele) cu restaurant. Capacitate: 2 de alimentatie pentru turism de 340 locuri. Hotel " CERBUL" (clasificat la 2 stele) Capacitate: 210 locuri, in 120 de camere. La parter functi u 40 locuri la mese.

VALEA ZANELOR", care are restaurant si camping cu 41 de casute. Amplasament: pe malul nordic al raului Covasna, in Valea Zanelor. Obie staurant si anexe, cu 80 de locuri ; 41 casute de lemn cu capacitate de cazare de 82 locuri

e hoteluri, restaurante si baze de tratament balnear din Covasna apartin

ucturi :

asificat cu 2 stele,apartinand de R.A.P.P.S.) ofera 188 de locuri de cazare;

(clasificat cu 2 stele,apartinand de Sind Romania) ofera 510 de locuri de cazare; (clasificat cu 2 stele,apartinand de UCECOM) ofera 308 de locuri de cazare;

asificat cu 2 stele,apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale) ofera 300 locuri de cazare;

uperare Boli Cardiovasculare, apartinand Ministerului Sanatatii (nu are activitate comerciala).

atea si activitateade cazare turistica Anul Capacitate de cazare turistica Sosiri (mii) Existenta (locuri) 3940 3929 4000 3664 3735 In functiune (mii locuri-zile) 1029,6 1048,3 1030,3 976,9 803,5 capacitatii in functiune(%) 47,3 49,6 47,8 50,3 57,0 Innoptari (mii) Indicii de utilizare neta a

2002 2003 2004 2005 2006

61,1 62,7 61,5 54,0 51,4

487,3 519,6 492,7 490,9 457,7

atistic 2007

nt au hotelurile S. C. T. Covasna si hotelurile Bradul, Montana, Hefaistos, Dacia, care asigura urmatoarele tipuri de proceduri :

iste: bai carbogazoase, mofete;

curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, raze

osoli;

ai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval cu jacuzzi,

mpachetari cu parafina ;

masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de

ze + EKG + oscilometrie. foarte slab organizat si necesita un program amplu de organizare

ursul celor 5 ani, se pot observa urmatoarele:

ului, in primii doi ani s-a mentinut tendinta de crestere a numarului structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare,urmand ca in al 3 are sa ramana constant,in urmatorii doi ani a urmat o scadere a unitatilor de cazare, aceasta scadere aratand faptul ca nu s-au mai facut i

rilor si a vilelor turistice a inregistrat o scadere in schimb o crestere semnificativa au avut-o pensiunile urbane si cele rurale, deoarece necesit ul hotelurilor sau motelurilor si dotorita preferintelor turistilor de a avea o libertate de miscaresi a tarifelor mai mici practicate de pensiuni;

ngurilorsi numarul a taberelor de elevi si prescolari a ramas neschimbat, ceea ce denota cota scazuta a investitiilor pentru aceste categorii;

ii inregistrate hotelurile inregistreaza o pondere importanta in oferta de echipament de cazare, fiind urmate de pensiunile rurale.

nd locurile existente in structurile de cazare se observa, in primii trei ani o tendinta permanenta de crestere ajungand la un numar de 4000 d ocurilor de cazare atinge cel mai scazut nivel al locurilor de cazare,acest fapt se poate datora inchiderii unora dintre pensiunile rurale ,d telurisi disparitia locurilor de cazare oferite de cabanele turistice.In anul 2006 numarul locurilor de cazare a crescut datorita aparitiei pe piata

tiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Durata medie a sejurului 7,980102843 8,284249797 8,009672123 9,092912977 8,913515093

Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Innoptari 487297 519613 492731 490890 457709

Sosiri 61064 62723 61517 53986 51350

Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Total turisti sositi 61064 62723 61517 53986 51351

Turisti romani 52162 52634 49455 44738 44143

Turisti straini 8902 10089 12062 9248 7208

zionarea numarului de innoptari:

lui mediu Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Total Innoptari(yi) 487297 519613 492731 490890 457709 2448240 ti 0 1 2 3 4 i = y1+*ti 487297 479900 472503 465106 457709 ( yi- i) 0 157712369 409171984 664814656 0 1231699009

y1)/5-1= -7397. Numarul innoptarilor a scazut in medie in fiecare an cu 7397 ajungand de la valoarea de 487297 la valoarea de 457709 in anu

n = 489648 , = 15695,2159

100 =3,20% < 5 %

a indicelui mediu Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Total Innoptari(yi) 487297 519613 492731 490890 457709 2448240 ti 0 1 2 3 4 i= y1 *I ti 487297 479725,345 472271,339 464933,154 457709 ( yi- ) 0 1591025021 418597728 673757854 0 2683380603

4. Numarul innoptarile a scazut in medie in fiecare an de 0,9844, ajungand de la valoarea 487297, in anul 2002, la valoarea de 457709 in anu

n = 489648, = 23166,2712

100 = 4,73% < 5 %

da trendului liniar Anul Innoptari (yi) 487297 519613 492731 490890 457709 2448240 ti ti yi*ti i ( yi- i)

2002 2003 2004 2005 2006 Total

-2 -1 0 1 2 0

4 1 0 1 4 10

-974594 -519613 0 490890 915418 -87899

507227,9 498437,9 489648 480858,1 472068,2

397240775 44834860 9504889 100639078 206186625 758406167

b* ti = 489648+(-8789,9)*ti

n = 489648, = 27539,1751

100 = 5,62% > 5 %

nare Anul 2007 2008 2009 ti 6 7 8 i = y1+*ti 450312 442915 435518

previzionarii se obrerva in urmatorii trei ani (2007,2008,2009) o scadere a numarului de innoptari, in medie cu 7397 de innoptari .Aceasta ul rand scaderii numarului de sosiri a turistilor,in special a turistilor straini.

traini, care in lipsa unor dotari in unitatile de cazare la standarde internationale si la nivelul infrastructurii,prefera sa isi petreaca sejurul in alte j

omani din cauza scaderii veniturilor si a puterii de cumparare, prefera sa economiseasca sau sa petreaca un sejur mai scurt in aceast judet fera saa-si petreaca sejurul in afara tarii.

ilea factor care putea influenta scaderea numarului de innoptari este si scaderea numarului de locuri de cazare disponibile in acest judet.

rificare a potentialului turistic

a Covasna, pe langa mofete, substante minerale terapeutice ce au caracter de unicat si apele minerale valoroase, are resurse mari pentru d alnear complex, prin extinderea ofertei de turism balnear clasic la turism de bunastare si prin alaturarea la aceasta forma de turism a tur plicarea consiliului judetean si local.

a Covasna are avantajul mai multor factori naturali de cura, mofetele avand insa caracter de unicat si situarea intr-o zona ce permite ca statiun a.

statiunii balneare prin implicarea societatilor de turism;

istica pentru dezvoltarea sporturilor de iarna prin implicarea factorilor de decizie de la nivel macroeconomic si local.

area statiunii este posibila si necesara datorita potentialului deosebit al zonei. Analiza situatiei actuale releva cateva aspecte importante enumera:

ment balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor c axim in randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia; de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare se poate face cu costuri reduse;

crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan;

balnear este de lunga durata (media perioadei fiind de 15 zile), pentru a fi eficient din punct de vedere medical. interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand astfel conditii de continuare a exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei;

sonalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta medicala;

unt:

a a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj,

or de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora;

e agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de societatile din statiune. In afara programului de tratament, efe ipa la excursii turistice; nu este, totusi, suficient, mai ales pentru turistii mai tineri, care doresc servicii de agrement mai variate (piscina, te atografe, muzee, partii de schi, cazinou, restaurante cu specific diferit etc). Statiunea Covasna are o oferta redusa din acest punct de vedere.

starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare, telefonie, gaze naturale, etc.);

s si infrastructura deficitare ale zonei: uzura avansata a soselelor, acces foarte greoi pe calea ferata, distanta mare fata de aeroportul Oto aini.

a punctelor tari,precum si a punctelor slabe propun pentru atragerea turistilor, nu numai a celor de varsta a treia care vin in statiune pentr care ar putea fi atrasi de aceasta statiune ar fi tinerii,strainii si cei care parctica frecvent turismul de weekend.

tre motivele des invocate de potentialii tiristi este starea unitatilor de cazare si a unitatilor de alimentatie din statiunea Covasna, pentru rem desfasurare unei activitati turistice la standarde inalte au fost demarate actini de modernizare a unitatilor de cazare existente( moderniz elor de cazare, si a serviciilor oferite turittilor).

vestitie care ar atrage turisti mai ales pe tineri ar fi demararea de proiecte pentru activitatile de agrement, care in statiune lipsesc.

loc in care tinerii iti pot petrece timpul liber, inafara de drumeti, este piscina din incinta hotelului Caprioara,insa aceasta este folosita de toti lo e deveni neincapatoare.

area unei baze sportive cu terenuri de fotball, volei, handball, sali de fitness cu dotari moderne, piscina cu sauna. Deschiderea unui mall ,und staurante cu specific diferit, unor cafenele,baruri ,sali de jocuri .Alte locuri in care tinerii ar putea sa-si petreaca noptile ar fi un club, o discotec or preferata.

in promovarea traditiilor ar atrage turisti de toate varstele ,acestia vor dori sa afle mai mult despre traditiile locurilor,despre festivalurile care a

ea unor ateliere de lucru tinute de mesterii populari, in care pot invata turistii cum sa cofectioneze obiecte populare ar fi o activitate stimulanta

la nivelul infrastructurii ar ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului in aceasta regiune, realizarea unor autostrazi care sa faca legatura intre facilita accesul turistilor spre aceasta zona. Construirea unui aeroport in aproprierea orasului Brasov, care se afla la 60 km de Covasna, ar

regiune montana in sezonul de iarna se pot amenaja partii de schii care sa intruneasca standarde mondiale si astfel iubitorii de sporturi de aceasta regine. Stratul de zapada are in aceasta regiune o grosimi neuniforme, in functie de altitudine: in aria depresionara a Covasnei g iar pe culmi, in ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m grosime si se mentine circa 120 zile / an.

dernizare drumurilor se poate dezvolta turismul de weekend foarte practicat in alte regiuni montane din tara noastra.

ce priveste turismul de afaceri ar trebui investit in construirea unor Sali de conferinte pentru intruniri de afaceri ,pentru realizarea unor seminar ar trebuie in acelasi timp investit in construire unui hotel de 4 stele care sa corespunda din toate punctele de vedere a standardelor de con resedinta de judet Sf Gheorghe..

nvestitie care ar aduce multe beneficii turismului din judetul Covasna ar fi investitii la nivel de comunicatii, atat prin reteaua de telefonie, dar si re cu apa potabila.

l din Judetul Covasna ar trebui dinamic promovat atat la nivel national, pentru ca romanii sunt interesati sa cunoaca si sa apeleze la seviciile tu gasi servicii mai bune din punct de vedere calitativ si la un pret mai avantajos,dar prin programe de modernizare si de promovare putem sa re aceasta zona.La nivel intrenational regiune Covasna este cunoscuta pentru izvoarele de apa minerala, dar trebuie promovate si celelalte atract

GRAFIE: 1.Directia Judeteana de Statistica Covasna; 2. Anuarul Staristic-2007;

G.MAIORESCU(coord. studiu)- STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE CO IMPREJURIMI; 4. V. Cioacarlan- Flora ilustrata, Editura Universitara; 5.*** http://harta.infoturism.ro/romania/Covasna/harta_Covasna.php; 6.*** www.zf.ro.

Judetului Covasna Document Info A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

Accesari: 1371 Apreciat:

Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat rebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou