COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC “GH.

CHIŢU” CRAIOVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE

NIVEL:3
ÎNVĂŢĂMÂNT: LICEAL
FILIERA: TEHNOLOGICĂ
PROFIL : SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

ELEV:
PAVEL ADRIAN – MIHAI
CLASA a-XII-a I

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. POPA MIHAELA
 2011

TEMA:
MĂNĂSTIRI DIN NORDUL MOLDOVEI

2
 CUPRINS

ARGUMENT..................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I...............................................................................................................................................6
1.1. Itinerariu..............................................................................................................................................6
1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei...................................................................................7
CAPITOLUL II............................................................................................................................................15
2.1. Analiza de preţ..................................................................................................................................15
2.2. Documente.........................................................................................................................................16
2.3. Materiale promoţionale, oferte..........................................................................................................18
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................21
ANEXE.........................................................................................................................................................22

3
 ARGUMENT

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din
munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului
dupa ce a traversat Platoul Moldovean. Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia.
Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in
lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor
Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore,
Humor datand din secolele XV-XVI.
Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un
grup de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute.
Prin raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri Pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Bisericile din Lemn din Maramures apartin unui alt grup, ele fiind exemple unice care combina stilul
Gothic cu traditionala constructie din lemn.
Cu multe poze si informatii acest site descrie patrimoniul cultural unic si bogat din Bucovina,
Maramures si toata Romania: turism, manastiri, biserici, atractii si informatii turistice, monumente
istorice, statiuni, minunile Romaniei.
Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Nu
intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul
international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar
multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost
trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.
Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, România, cu interesantele fresce interioare şi
exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au
fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt
loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.
Manastirile din Bucovina au fost primele din lume decorate cu fresce in exterior. Pictate in secolul
al XVI-lea, pe vremea amenintarilor otomane, aceste fresce exprimau de multe ori un mesaj politic, dar si
religios. Manastirile din Moldova sunt martorele unei creatii specifice ale artei romanesti, inclusiv ale
picturii exterioare a bisericilor (Humor, Arbore, Voronet, etc.) unde subiectele religioase traditionale se
impletesc cu scene familiare, stilul lor semanand putin cu cel al benzilor desenate. Manastirile au fost
menite sa starneasca imaginatia oamenilor si sa ii educe in spiritul traditional ortodox. Bucovina,
4
provincie din nord-vestul Romaniei, este celebra pentru frescele sale exterioare care decoreaza peretii
manastirilor. Aceste manastiri, cu influente bizantine, inregistreaza o crestere a civilizatiei Moldovei in
secolele XV-XVI, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) comandant al armatei ilustre, cunoscut ca
parinte spiritual al Moldovei. In timpul domniei sale, in ciuda razboaielor, a stiut cum sa le aduca
oamenilor arta si istoria. Stilurile bizantine si gotice se regasesc in unele manastiri, aduse aici de sarbi,
polonezi si rusi. Bisericile traditionale sunt construite in „plan de trilob": altar, naos si pronaos (dispozitie
impusa de ortodocsi), au un acoperis inalt si ascutit si sunt situate in mijlocul unui complex monahal,
inconjurate de gradini frumos amenajate.
Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele
Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa înfrunte
firea, o natura ce parca o întretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator înfaptuirii
omului, cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuând: totul este atât de armonios
ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste& În pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul
mânastiresc, în Tara de Sus cunosti si traiesti împlinirea sentimentului linistii. Puternice nuclee de cultura
si creatie artistica de la începuturile existentei lor, lacasurile Bucovinei îsi continua menirea prin grija
restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale
bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura
si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Râsca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota,
Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare
(arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d`Or) Bucovinei de
catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat înscrierea
tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.
Potenţialul turistic al Bucovinei a constituit dintotdeauna un punct de atracţie atât pentru turiştii
români cât şi pentru cei străini, ceea ce a dus la numeroase cercetări asupra turismului din această zonă.
Acestea au încercat să surprindă nu numai importanţa economică ci şi varietatea şi unicitatea potenţialului
turistic. Concluziile studiilor au evidenţiat faptul că turismul reprezintă o sursă inepuizabilă de venituri în
măsura în care acest sector este administrat corespunzător. În consecinţă, în ultimii ani s-au conceput o
serie de strategii menite să dezvolte şi să îmbunătăţească serviciile turistice. Este renumită pentru
frumuseţea peisajelor sale, pentru tradiţii şi mai ales pentru mănăstirile sale pictate a căror valoare şi
frumuseţe este cunoscută peste tot în lume, fiind înscrise în catalogul "Patrimoniul Universal Protejat" de
către UNESCO. Aceste lăcaşuri reprezintă atracţia principală a Bucovinei, dar nu putem omite
numeroasele activităţi artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, încondeierea de ouă, meşteşugul lemnului,
olărit, sculptură, ţesut, măşti populare; muzee istorice şi etnografice, cetăţi medievale, case memoriale,
cadru natural propice relaxării.
5
 CAPITOLUL I

1.1. Itinerariu
Perioada de desfăşurare: 15-22 august;
Grup minim: 10 persoane.
Piteşti – Braşov – Tuşnad – Gheorghieni – Lacul Roşu – Bicaz – Târgu Neamţ – Piatra Neamţ –
Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Târgu Mureş – Sighişoara – Sibiu – Piteşti.
Programul circuitului:

Ziua 1: Plecare din Piteşti în jurul orei 08:00, pe următorul

traseu: Piteşti – Rucăr – Bran – Braşov – Tuşnad – Gheorghieni
– Lacul Roşu – Bicaz – Târgu Neamţ. Pe acest traseu se vor
face opriri la Rucăr, Bran, Braşov, Lacul Roşu. Turiştii vor fi
cazaţila Târgu Neamţ, la Oglinzi. Cina ora 20:00 la Oglinzi.
Ziua 2: După servirea micului dejun, turiştii vor pleca la ora
10:00 pentru a vizita mănăstirile Agapia, Secu, Târgu Neamţ.
Prânzul se va servi la Hanul Răzeşilor. Programul va continua,
după-amiaza, la ora 16:00, cu o vizită la Casa Memorială ion
Creangă din Humuleşti, Cetatea Neamţ şi Muzel de Măşti. Ziua
se va încheia cu cina servită la Hotelul Oglinzi, la ora 20:00.

Ziua 3: După servirea micului dejun, la ora 10:00, turiştii vor putea admira Lacul Bicaz, iar după-
amiaza se vor vizita mănăstirile Risca şi Bogdăneşti. Cina va fi servită în jurul orei 20:00 la Hotel Oglinzi.
Ziua 4: Servirea micului dejun. Plecare la ora 10:00, turul
mânăstirilor continuă cu Suceviţa, Arbore, Dragomirna,
Suceava. Turiştii vor fi cazaţi la Suceviţa Motel, unde vor servi
şi cina.
Ziua 5. Servirea micului dejun. Pelerinajul va continua la Putna
şi Moldoviţa. După ora 16:00, se vor vizita Mănăstirile Voroneţ
şi Gura Humorului. Turiştii vor fi cazaţi şi vor servi cina la
Fălticeni.
Ziua 6: Servirea micului dejun, ora 10:00. se pleacă spre Târgu
Mureş cu vizitarea staţiunii Vatra Dornei, iar apoi traseul se va
continua pe ruta Reghin – Târgu Mureş unde turiştii vor fi
cazaţi şi vor cina, la ora 20:00.

Ziua 7: Sevirea micului dejun. Se va vizita Sighişoara, unde turiştii vor servi prânzul după care, la
ora 14:00 se pleacă spre Piteşti pe traseul: Mediaş – Sibiu – Râmnicu Vâlcea. Pe parcursul acestui traseu
se vor face scurte popasuri la Mediaş, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea. Se va vizita Mănăstirea Cozia.

6
 1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei

MĂNĂSTIREA PUTNA
Acolo unde se deschide Valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, se ridică prima ctitorie a lui Ştefan cel
Mare, Manastirea Putna, prima instituţie ecleziastică a ţării, menită să sprijine, pe tărâm cultural şi
religios, pe domnitorul care a luptat pentru neatârnarea şi întărirea statului.
Cronicarul Neculce menţionează existenţa unei biserici de lemn anterioare şi a unei bisericuţe săpată în
stâncă numită chilia lui Daniil Sihatru.
Manastirea Putna a fost ridicată pe locul unde a căzut săgeata arcului lui Ştefan cel Mare, lucrările
începând în 1466 şi terminându-se în 1469. A fost sfinţită în 1470.
Manastirea Putna are:
 o incintă patrulateră la care se ajunge printr-un turn scund cu un gang cu bolta semicilindrică.
 În interior, pe latura nordică, se ajunge la etajul superior al turnului prin casa scării
 Faţada exterioară este împărţită în panouri patrulatere de cărămidă şi tencuială
 În centru se află pisania originară din vremea lui Ştefan cel Mare
 Pe faţada interioară se află o pisanie din 1752
 În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor. Din
fortificaţiile manastirii lui Ştefan cel Mare a rămas Turnul Tezaurului pe latura vestică şi pisania
turnului clopotniţei în est. Turnul tezaurului are 2 etaje, cu o terasă încinsă cu un parapet crenelat,
descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperiş ascuţit. Lumina pătrunde prin ferestre
înguste, decorate cu chenare din piatră cioplită în maniera laică ce aminteşte de goticul târziu.
 Turnul intrării este compus din parter străbătut de un gang şi un etaj boltit cu metereze (sec. 17-18)
Biserica actuală a manastirii Putna este cea din sec.18 cu unele modificări, dar planul este cel
originar:
 pridvorul a fost adăugat
 decorul exterior, arcadele şi firidele, brâul torsionat, consolele firidelor
 ancadramentele ferestrelor mici, dreptunghiulare cu decor de baghete încrucişate sau în arc frânt cu
timpane ajurate cu motive spirale sunt de tradiţie moldovenească.
Manastirea Putna a fost un important centru artistic cu ateliere de broderie, caligrafi şi miniaturişti.
A avut o tradiţie cronicărească: - Letopiseţul de la Putna, Letopiseţul lui Azarie. A fost vestită prin
sculptura crucilor de lemn.
Muzeul manastirii Putna adăposteşte:
7
  colecţie de broderii (acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop -1477, cel mai vechi portret
din arta moldovenească brodat în mărime naturală)
 manuscrise: - calitatea desenelor şi varietatea coloritului sunt reprezentate prin
 Tetraevangheliarul de la Humor (1473) şi alte două din 1488 – 1507.
 ferecături de argint ale manuscriselor
 cădelniţa decorată cu stema Moldovei
 cruci, icoane, potire
 piese sculptate din lemn (racla, sec.15)

MANASTIREA AGAPIA
Biserica "Sf. Voievozi" ridicată de Hatmanul Gavriil prezintă multe asemănări cu bisericile
construite în timpul domniei lui Vasile Lupu şi mai ales cu "Trei Ierarhi", fără a avea însă proporţiile şi
decoraţia exterioară a acesteia.
Edificiul are plan triconc şi este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime
impresionantă. Absidele au formă semicirculară, cele laterale fiind îmbrăcate la exterior în rezalite
dreptunghiulare. În 1858-1862 s-au adăugat proscomidiarul, diaconiconul şi un nou pridvor, cel vechi
fiind integrat pronaosului. Acoperişul simplu, cu o înclinaţie redusă, este străpuns deasupra naosului de o
turlă zveltă cu baza octogonală, ca la Galata şi Trei Ierarhi.
Faţadele de un alb strălucitor poartă pecetea stilului neoclasic, frumoşi pilaştri de factură corintică
încadrând ferestrele şi uşile sau susţinând arcade oarbe cu arhivolte bogat ornamentate, în spaţiile cu o
suprafaţă mai mare. Peretele vestic, delimitat longitudinal de aceiaşi pilaştri corintici, este acoperit în
partea superioară de un fronton cu mici arcaturi, sub care se află o fereastră rozetă ce însufleţeşte întreaga
suprafaţă. Ferestrele - mult lărgite - au chenare de fontă cu decoraţii de aceeaşi factură neoclasică, iar
deasupra uşii de intrare se află icoana hramului (Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil) pictată de Nicolae
Grigorescu. Rezistenţa zidurilor este sporită de trei contraforturi, doi în dreptul naosului, şi care sprijină
pereţii de nord şi de sud, şi unul mai mic în axul absidei altarului. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut
fisuri în diferite zone ale edificiului, care au impus realizarea unor costisitoare şi complicate lucrări de
consolidare finalizate de curând.
În interior, pronaosul - care înglobează şi vechiul pridvor - este acoperit cu două calote sferice
despărţite de un arc ce se află în axul longitudinal al bisericii şi de o a treia calotă susţinută de patru arce
înguste. Zidul care separa pridvorul originar de pronaos a fost înlăturat şi înlocuit cu trei arce care se
sprijină pe două rânduri de coloane dorice. În schimb, zidul dintre pronaos şi naos - desfiinţat şi el - a fost
înlocuit cu un singur arc, principala încăpere a bisericii prezentând sistemul de boltire specific
moldovenesc, cu arce piezişe şi arce dublouri care susţin turla. Patru rânduri de arce etajate reduc spaţiul
8
dintre naos şi absida altarului şi permit fixarea iconostasului, sculptat şi pictat cu prilejul lucrărilor din
1858-1862.
În 1975 s-au descoperit în pereţii laterali ai bisericii, cam în zona arcului ce desparte pronaosul de
naos, nişele a două morminte, cu ancadramente din piatră sculptată, unde se presupune că ar fi fost depuse
rămăşiţele pământeşti ale ctitorilor. În aceeaşi zonă, dar în axul bisericii, s-a descoperit un alt mormânt,
probabil al Saftei, fiica Hatmanului Gavriil, ceea ce conduce la concluzia că, iniţial, biserica a avut şi o
gropniţă bine delimitată, desfiinţată şi ea în timpul lucrărilor începute în 1858.
Ctitorii de la Agapia au înconjurat biserica mare cu un puternic zid de incintă care atinge şi doi metri
grosime, în interiorul căruia se desfăşoară, pe două nivele, chiliile boltite, cu masive arce de susţinere.
Intrarea este adăpostită de turnul-clopotniţă, căruia i s-a adăugat o nouă cameră a clopotelor în 1858, iar
etajul incintei se prezintă ca o prispă continuă cu arcade elegante şi coloane de lemn dispuse în linie.
Pe latura sudică, în corpul de chilii al stăreţiei, s-a sfinţit la 31 august 1847 Paraclisul cu hramul
Naşterea Maicii Domnului, ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache şi a surorii acestuia,
schimonahia Elisabeta Costache, fostă stareţă după 1803, când maicile au luat locul puţinilor călugări ce
rămăseseră la Agapia. După incendiul din 1903, Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prinţesei Raluca
Sturza şi a fost adusă aici vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf.
Gheorghe" de la Mănăstirea Bisericani. În sfârşit, după alte lucrări de reînnoire executate în anii 1968-
1969, interiorul Paraclisului a fost împodobit cu pictura în frescă a profesorului Neculai Stoica.
În afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia, se află Biserica "Adormirea Maicii
Domnului" (cu al doilea hram "Sfânta Varvara"), construită se pare în secolul al XVIII-lea şi refăcută în
1854 de vornicul Iordache Miclescu şi de surorile sale, monahiile Epraxia şi Agapia Miclescu.
În partea de nord a mănăstirii, în cimitirul acesteia, se păstrează Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslovul",
considerată - prin tradiţie - ca fiind cea dintâi biserică de la Agapia din Vale, ridicată pe locul unui schit
mai vechi, existent aici înainte de anul 1600. Arsă în 1821, biserica a fost refăcută în timpul domniei lui
Ioan Sandu Sturdza (1822-1828), apoi reparată de către stareţa Elisabeta Cerchez în 1883, când s-a
amenajat şi osuarul de la subsol. Reînnoit în 1977, edificiul a fost pictat în interior de ierodiaconul
Vartolomeu Florea de la Mănăstirea Sihăstria. Dar ceea ce particularizează această biserică este prezenţa a
două iconostase de mare valoare istorico-artistică: unul montat pe arcul altarului, datând din secolul al
XVIII-lea, şi un altul aflat în pridvor, mult mai vechi, opera unui zugrav necunoscut.
În jurul ctitoriei lui Gavriil Hatmanul s-au construit de-a lungul anilor şi aproximativ 320 de case ce
alcătuiesc satul mănăstiresc. Multe dintre acestea, construite în cel mai curat stil popular şi având o
vechime de 150-200 de ani, au o deosebită valoare artistică, istorică şi memorialistică, aparţinând unor
monahi care au jucat un rol important în viaţa mănăstirii sau au servit ca loc de odihnă şi reculegere unor
ilustre personalităţi ale vieţii noastre cultural-artistice şi social-politice. Printre acestea se numără şi casa
9
care a aparţinut scriitorului Alexandru Vlahuţă, casă în care venea adesea Nicolae Grigorescu şi care a
fost organizată ca muzeu memorial în anul 1966.
În 1995 au început ample lucrări de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind finalizate la
începutul anului 2009. Cu această ocazie au fost descoperite numeroase deficienţe majore, structurale, la
nivelul construcţiei. Astfel, s-a constatat că biserica mănăstirii nu avea temelie, fiind ridicată direct pe
pământ. La turnurile bisericii s-au descoperit unele porţiuni la care din lipsă de cărămizi s-a folosit lemnul
ca material de construcţie.
O mare atenţie a fost acordată picturilor murale originare aparţinând lui Nicolae Grigorescu, acestea
fiind supuse şi ele unei opere de refacere şi recondiţionare.
Finalizarea acestor lucrări s-a reuşit redarea în circuitul turistic şi ecumenic a unui monument
deosebit de important pentru cultura românească şi europeană.

MANASTIREA MOLDOVITA
Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa
domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice
cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor
aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Este stiut
faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu
hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de
Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a
prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi
Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si
prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de
rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul
de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui
mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist
si luminist in egala masura. In sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva
particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al
pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului,
lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in
acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de
serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a
imaginilor.

10
 Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica:
pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp
document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul
al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui
Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema
Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.
In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e mobilier - un tron
domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si vegetale, stilizate geometric,
grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in
partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi
mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva
icoane. Alte odoare sunt raspandite pe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu,
panaghiarul, pastrat la Putna.

MANASTIREA SUCEVITA
Construita cu patru secole in urma, din porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata
patrunde picior de pagan, Manastirea Sucevita, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de picturi
care-i acopera peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti.
Legenda locului spune,pentru a motiva misterul unei portiuni de zid lasata nepictata, ca ea a ramas asa din
timpul ctitoririi lacasului, cand schela s-a prabusit, iar zugravul a murit ingropat sub resturile acesteia.
Manastirea Sucevita s-a impus in timp prin grandiosul ansamblu de pictura care reprezinta,dupa
spusele cercetatorului francez Paul Henry "testamentul artei clasice moldovenesti".Ea inseamna momentul
de tranzitie de la arta infloritoare a secolului al XV - lea si al XVI - lea la cea de declin din secolele al
XVII -lea si al XVIII -lea. Impresionanta printre monumentele religioase ale celei de-a doua jumatati a
veacului XVI, biserica Manstirii Sucevita, ale carei fatade au fost imbracate initial in decorul luxos din
fresca, reprezinta ultima faza a dezvoltarii arhitecturii din epoca feudalismului dezvoltat si pe cea a stilului
tratitional specific moldovenesc.
In complexitatea elementelor sale componente, biserica construita intre 1582 - 1584 ca ctitorie a
fratilor Gheorghe si Ieremia Movila, primul mitropolit, al doilea - domn al Moldovei in perioada 1594 -
1606 - este unul dintre punctele turistice cele mai vizitate din nordul Molovei.
Ea pastreaza nealterata imaginea gloriei originala a formelor arhitecturale caracteristice din aceea
perioada de timp. Situata intr-o frumoasa zona montana, Sucevita are in vecinatate manastiri si biserici a
caror valoare istorica si arhitecturala este inestimabila, precum Putna, Moldovita, Humor si Dragomirna.

11
 Manastirea se afla la 16 km de orasul Radauti si la 55 km de Campulung Moldovenesc. La Sucevita
se mai poate ajunge astfel :cu trenul pana la Suceava, iar de acolo cu masina.La Suceava exista masini
speciale care transporta turistii la manastire.

MANASTIREA VORONET
Construita in numai trei luni si jumatate, in 1488, a fost numita de specialisti "Capela Sixtina din
nordul Romaniei". Splendidul "albastru de Voronet", la fel de celebru ca "rosul lui Tizian" si "verdele lui
Veronese", continua sa ramana o enigma. Compozitia culorii, care ii confera o prospetime si stralucire
iesita din comun, a fost pierduta odata cu moartea autorului ei.

Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata acum mai
bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si
interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de albastra - denota
genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din Voronet simbolul Moldovei.
Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura
exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de
albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care
cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural.
Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In
acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii. In plus,
in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci
cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.
Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in
perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si
acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara,
absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze
suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sint prezente in
ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse
pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta
semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta
incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de
calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in
peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin

12
cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se
deosebeste de celelate abside.
Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru
registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata
de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla
chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta
Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul
Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al
patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni
pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

MANASTIREA HUMOR
La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humorului,
Judetul Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii
Humor, una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc.
Biserica a fost zidita in anul 1530 de Toader Bubuioga, mare logofat si membru al divanului
Moldovei si, sotia sa, Anastasia. Sfantul locas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de ruinele unei
mai vechi biserici manastiresti a crei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun
(1400-1432).
Din punct de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Humorului se inscrie fara ezitare in seria
monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii acestei vremi integrate tipului
deja efinit in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia Sfantului Stefan cel Mare.
Astfel pridvorul isi gaseste o frapanta asemanare cu acela de la Moldovita; boltirea de asemenea,
procedeaza din aceleasi principii constructive ca si la Moldovita, dar solutiile sunt mai simple - am spune
mai modeste - asa cum se cuvenea la o ctitorie boiereasca prin comparatie cu una domneasca. Pana si
etajarea camerei mormintelor si amenajarea tainitei in nivelul superior, comunicand printr-o scara in mel
cu gropnita propriu-zisa, este asemanatoare. In mod asemanator ancadramentele de piatra profilata - usi si
ferestre- fac parte din ceasi familie- gotice, contaminate de elemente de Renastere, dar sunt mai putine si
mai rare decat la celelalte doua ctitorii domnesti - Probota si Moldovita. Doar pictura, desi nu a dispus de
celeasi spatii si intinderi, s-a inscris la un nivel tot a tat de spectaculos ca si al celorlalte doua ctitorii mai
sus amintite, daca nu chia chiar depasind intrucitva pe aceea Moldovitei.
Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima
data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita tainita, care
se suprapune camerei mormintelor.
13
 Din pridvor, se patrunde in pronaos, iar, mai departe, in camera mormintelor si naos. Spre rasarit,
biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o foarte veche
catapeteasma, exceptionala sculptura in lemn.
Ordonanta iconografica, in liniile ei mari, este aceea traditionala, canonica. Analizele comparative
inca nu au ajuns la stadiul sa permita sesizarea tuturor nuantelor de limbaj simbolic, dar pare ca logofatul
Teodor Bubuioc nu ar fi avut nimic special de spus posteritatii, cum de exemplu au avut Luca Arbore, cel
nedreptatit si reabilitat simbolic de nepoate sa, Ana, cu ajutorul zugravului Dragos Coman pe peretii
ctitoriei sale, sau logofatul Tautu, cel care a tinut sa-si afirme culura, gustul si prestigiul, punand sa i se
ridice un paraclis de curte unic prin originalitatea formelor si bogatia podoabei sculptate.

MANASTIREA ARBORE
In anul 1503 Luca Arbore (Portar al Sucevei) isi inalta cu ajutorul domnului sau o biserica in satul
ce-i poarta azi numele. Constructia a fost inceputa in a doua zi a lunii aprilie si a fost terminata in acelasi
an, pe 29 august. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfantului Ioan Botezatorul.
In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan Voda (Stefanita Voda) au taiat pre Arburie
hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche). Asa a sfarsit Luca Arbore, unul dintre
marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda.
Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te
uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular,
delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa, destinata, se pare, lacasului clopotelor. Mesterii
lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete netede, au introdus calote in naos si pronaos
eliminind semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si sistemul de arce modovenesti, toate
confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie de o mare valoare. La scurt timp dupa
terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi mesteri au ridicat si la Reuseni pe locul unde se
spune ca a fost taiat capul lui Bogdan Voievod - ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare - aidoma bisericii de
la Arbore. Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei - sora lui Arbore - mai precis
in anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara. Ceea ce impresioneaza in mod
deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta
extrema a siluetelor. Intreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice
fenomene din arta medievala moldovenesca. Autorul principal al picturii - Dragos Coman - din Iasi, nu
este un cleric, ci un exponent al lumii laice. Si iata ca acest lucru se vede prin spontaneitatea picturii, prin
transparenta culorii, aidoma unei acuarele, in constructia siluetelor care au uneori gesturi si atitudini
necanonice.

14
 Nu putem sa nu remarcam tema din interiorul bisericii Cavalcada imparatului Constantin zugravita
la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la abside. Zugravul de la Arbore,
ingenios, a mai adaugat pe fatada de sud o noua Rugaciune. A plasat aceasta rugaciune in dreapta usii spre
a face, in mod simbolic - pandant scenei Asediului pictata in stinga usii. Printre sfintii zugraviti figureaza
Ioan cel Nou, iar in fruntea lor, caz unic in iconografia bizantina, imparatii Constantin si Elena,
considerati, dupa cum se stie, inca din veacul al XV-lea, printre marii protectori ai Moldovei
CAPITOLUL II

2.1. Analiza de preţ

 Transport cu microbuzul (16 locuri) – 1200 km, iar tariful este de 0,8 euro/km , 1€ = 4,25 RON
;
 Cazare – 6 nopţi (57 RON/pers/noapte);
 Masă – 6 cină; 6 mic dejun (cina 15 ron/pers, micul dejun 8 ron/pers.);
 Ghid – 10 ron/pers;
 Şofer – 15 ron/pers;
 Tur de oraşe.

Calculaţia preţului de vânzare a produsului turistic

Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoare (RON)

crt. calculaţie Pe turist Totală
1. Cheltuieli cu cazarea 57 RON /noapte 6 nopţi 342 5472

2. Cheltuieli cu 6C 15 + 6 D 8 138 2208

alimentaţia
3. Cheltuieli directe Cheltuieli de transport 255 4080

4. Cheltuieli cu ghidul 10 160

5. Cheltuieli cu şoferul 15 240

6. Total CD 760 12160

7. Asigurare 3% CD 22,8 364,8
8. Comision 10% CD 76 1216
9. TVA 24% comision 18.24 291.84
10. CFPDTR* 3/ comision 2,28 36,48

15
 11. Total costuri 879.32 14069,12
12. Rotunjire + 0,68 + 0,88
13. Total PV 880 14070

*
CFPDTR = Contribuţia la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului.

2.2. Documente
.E. "TRAVEL WITH US "S. R.L. CUMPĂRĂTOR
Nr de Înregistrare in Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006
Cod unic de Înreg. : 2201547 , Atribut fiscal: R
Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10
C.N.E " Gh. Chiţu"
Tel: 0251412943, fax: 0251414191
E-mail: trvl_withus@yahoo.com Seria F.E-F.F, nr
Cod IBAN- RO16ROCT001103RON
Cod IBAN- RO16ROCT002103EURO Data:

FACTURĂ FISCALĂ

T.V.A. 24 %

Nr. Denumirea produselor Preţ unitar Valoare Valoare

crt. sau a serviciilor U.M. Cantitatea (fără T.V.A.) T.V.A.

0 1 2 3 4 5 6
1 Produs turistic
6 nopţi nopţi 6 118,27 709,67 170,32

Semnătura şi Numele delegatului

ştampila …………………………………….. Total
furnizorului din care accize

16
 B.I. Seria.............. Nr............. Total de plată
Semnătura de (col.5+ col.6)
C.N.P. primire
……………………………………. ………………..
Expedierea s-a făcut în prezenţa 880
noastră la data de .....................
Ora........................
Semnăturile

CONTRACT DE COMERCIALIZARE

Art. 1. Partile contractante

S.C. ...................... S.R.L. cu sediul in ............................, str. ........., nr. ......., inmatriculat la Registrul
Comertului sub nr. ....., cod fiscal .............., cont nr. .............. deschis la Banca ..........., reprezentata
prin ....................., in calitate de Agentie de turism
si
Dl. /d-na .................... cu domiciliul in ............................., str. ............, nr. ......., identificat cu act de
identitate seria ......... nr. .............., in calitate de BENEFICIAR
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un pachet de servicii
turistice ce contine: .................... in perioada ................
Art. 3. PRETUL SI MODALITATEA DE PLATA
Pretul pachetului de servicii turistice este de .................. si include transportul, cazarea, masa, taxa
pentru obtinerea vizei etc.
Plata se va face in numerar, la data incheierii prezentului contract.
Art. 4. Agentia de turism este obligata:
- sa depuna dosarul BENEFICIARULUI pentru obtinerea vizei;
- sa asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectand itinerariul propus prin
pachetul de servicii turistice;
- sa asigure conditiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de servicii turistice.
Art. 5. Agentia de turism garanteaza indeplinirea tuturor obligatiilor sale asumate prin contract cu polita
de asigurare nr ......... anexata la prezentul.
Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa isi indeplineasca obligatiile de plata.
Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia de pachetul de servicii
achizitionat, are la dispozitie urmatoarele posibilitati:
- sa cesioneze drepturile si obligatiile ce-i revin din prezentul contract;
- sa i se returneze pretul pachetului de servicii, cu exceptia taxei de viza;
Art. 8. FORTA MAJORA
Situatiile de forta majora (cutremur, inundatii, calamitati sau situatii asimilate fortei majore, interdictii
legale sau situatii ce nu depind nemijlocit de una dintre parti) vor fi notificate de catre partea care le
invoca in termen de 5 zile de la data aparitiei. Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca.
Incetarea cazului de forta majora determina reluarea obligatiilor de catre partea care l-a invocat.
Art. 9. LITIGII
Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar in
caz de nerezolvare a acestora, partile se vor adresa instantelor competente.

17
 Art. 10. DISPOZITII FINALE
Prezentul contract s-a incheiat azi ..........., in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

AGENTIA DE TURISM,

BENEFICIAR,

2.3. Materiale promoţionale, oferte

MANASTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI
Iasi - Piatra Neamt - Bicaz - Targu Neamt - Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Cacica - Gura
Humorului - Voronet - Moldovita – Sucevita

Ziua 1. Bucuresti - Focsani - Bacau - Tupilati (372 km)

Plecare dimineata cu autocarul pe traseul: Bucuresti - Urziceni - Focsani - Adjud - Bacau - Tupilati.
Cazare si cina la Hanul Ancutei. Dupa unele documente pastrate, vechiul han ar data inca din secolul al
XVIII-lea, cand se pare ca si-a deschis portile pentru negustorii aflati in trecere spre Roman, Suceava sau
spre Iasi. Cladirea noua ofera relaxare intr-o atmosfera calda, coborata parca din povestirile lui
Sadoveanu.

Ziua 2. Tupilati - Iasi - Tupilati (220 km).

Dupa micul dejun se pleaca spre Iasi, fosta capitala a Moldovei. Aici se face un tur panoramic pentru
a admira principalele obiective turistice ale orasului: Piata Unirii, Primaria, Palatul Culturii (intrare la
Muzeul de istorie), Parcul Copou, Gradina Botanica (intrare), bojdeuca lui Creanga (optional), biserica Sf.
Trei Ierarhi ( intrare), Mitropolia Moldovei si Bucuvinei ce adaposteste moastele Sf. Parascheva, Teatrul
National Vasile Alecsandri, biserica Sf Nicolae Domnesc (cea mai veche din Iasi), turnul si biserica Golia,
Universitatea A.I.Cuza. Timp liber pentru servirea pranzului si vizite individuale. In cursul dupa-amiezii
se revine la Hanul Ancutei pentru cazare si cina festiva cu lautari.

Ziua 3. Tupilati - Piatra Neamt - Bicaz - Sihastria - Targu Neamt - Humulesti - Agapia - Suceava (240
km)
Dupa micul dejun se pleaca spre zona de munte pe traseul: Piatra-Neamt, barajul Bicaz (scurta

18
oprire), Cheile Bicazului unde se face o plimbare prin defileu. Traseul continua spre nord, pe malul lacului
Bicaz si ocolind masivul Ceahlau spre Poiana Teiului si manastirile Secu si Sihastria. Ajunsi in Targu-
Neamt se serveste pranzul apoi se viziteaza Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti si Cetatea
Neamtului, ale carei ziduri impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si
de legende. Dupa doua scurte opriri la manastirile Agapia si Varatec se pleaca spre Suceava, prin
Falticeni. Cazare hotel/pensiune 3*.

Ziua 4. Suceava - Dragomirna - Ciprian Porumbescu - Gura Humorului - Voronet (75 km)
Mic dejun, apoi se face un tur panoramic de oras cu opriri la Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica
Domneasca, Hanul Domnesc - Muzeul de Etnografie al Bucovinei apoi se pleaca spre Mitocul
Dragomirnei unde se viziteaza celebra manastirea de aici (singura fara pictura exterioara). De aici se
pleaca spre Ciprian Porumbescu unde se viziteaza Casa Memoriala a compozitorului bucovinean. Traseul
continua spre Gura Humorului, unde se face cazarea. De aici se viziteaza manastirea Humor (prima
manastire cu pictura exterioara) si apoi manastirea Voronet considereata una din cele mai valoroase
manastiri ale Moldovei, cunoscuta mai ales datorita frescei "Judecata de apoi" si a celebrului "albastru de
Voronet". In functie de timpul ramas la dispozitie se viziteaza Muzeul Obiceiurilor Populare din
Bucovina. Cazare si cina in Gura Humorului - hotel 3*.

Ziua 5. Gura Humorului - Cacica - Solca - Arbore - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Moldovita
(200 km)
Mic dejun. Plecare cu autocarul spre Cacica unde se viziteaza salina si catedrala catolica, apoi se
trece prin Solca si se viziteaza manastirea Arbore. In Radauti se serveste masa de pranz, dupa care se
pleaca spre Putna. Aici se viziteaza manastirea ce adaposteste mormantul lui Stefan cel Mare si chilia lui
Daniil Sihastru. La intoarcere se face o scurta oprire in comuna Marginea, singura localitate unde se
realizeaza renumita ceramica neagra. La un atelier de aici se va putea urmari intregul procesul tehnologic:
pregatirea lutului, modelarea, decorarea prin lustruire si procesul final de ardere. Drumul continua spre
Sucevita si Moldovita, unde se viziteaza cele mai mari biserici pictate din Bucovina ambele intrate in
patrimoniul mondial. Cazare hotel 3* in Gura Humorului.

Ziua 6. Gura Humorului - Falticeni - Bacau - Bucuresti (490 km)

Dupa micul dejun se pleaca spre Bucuresti pe traseul Gura Humorului - Falticeni - Roman - Buzau -
Bucuresti. Sosire in Bucuresti in cursul serii.

19
Pret/pachet/persoana:
- loc in camera dubla 399 EUR / persoana (pentru grup de minim 35 persoane:),
- supliment camera single - 100 EUR / persoana
- diferenta grup 30-34 persoane: 25 EUR / persoana
- diferenta grup 25-29 persoane: 60 EUR / persoana

Servicii incluse:
- transport cu minibuz sau autocar modern minim 3*
- cazare cu mic dejun 5 nopti la hotel/pensiune 3* in Tupilati (Hanul Ancutei), Suceava, Gura Humorului.
- masa: 2 pranzuri, 2 cine si 1 cina festiva cu taraf.
- intrari la manastirile Moldovita, Sucevita, Putna, Arbore, Humor, Voronet, Dragomirna, Sihastria,
Neamt, Agapia, Varatec, biserica Sfintii Trei Ierarhi .
- tururi panoramice de oras in Iasi, Suceava, Radauti, Piatra Neamt, Targu Neamt
- intrarea la unul din muzeul de etnografie din incinta Palatului Culturii din Iasi, salina de la Cacica,
Gradina Botanica din Iasi
- insotitor de grup
- taxe locale

Servicii care nu sunt incluse:

- alte intrari decat cele mentionate
- bauturile la mese si bacsisurile, alte mese decat cele specificate, cheltuielile personale

Preturi informative intrari optionale:

- in atelierul de la Marginea nu costa intrarea si puteti urmari intreg procesul tehnologic de realizare a
vaselor din lut, iar daca doriti puteti sa lucrati si dvs cu roata olarului sub indrumarea unui lucrator.
- expozitia cu vanzare a produselor de Marginea este deschisa permanent, fiind in aceeasi cladire cu
atelierul.
- la Manastirea Golia si la Catedrala Mitropolitana nu se percepe nicio taxa pentru vizitare.
- pentru Palatul Culturii, pentru toate cele 4 muzee adapostite de acest palat. : 5 lei pentru vizitarea unui
muzeu si 10 lei pentru vizitarea tuturor celor 4 muzee (Muzeul Stiintei si Tehnicii, Muzeul de Istorie a
Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Arta)
- bojdeuca lui Ion Creanga tariful este de 0,6 lei

20
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghidul ariilor protejate;

2. M. Grigore, Potenţialul natural al turismului, Editura Universităţii Bucureşti, 1974;
3. N. Neacşu; A Băltăreţu Economia Turismului Editura Uranus Bucureşti 2005;
4. Economia Turismului şi Serviciilor M. Ioncică, G. Stănciulescu Editura Uranus Bucureşti 2006;
5. G. Vasile Turismul în România Editura Economică Bucureşti 2000;
6. Piaţa turistică a României I. Niţă, C. Niţă Editura Economică 2008;
7. Managementul serviciilor de cazare, EdituraTehnopress,Iaşi, 2004 Niţă, V;
8. Ghid de legislaţie turistică,Ed.Lumina Lex,Bucureşti,1999-Hotca Cristina;
9. Tehnica operaţiunilor de turism, , EdituraAll, Bucureşti.1997;
10. Aspecte din activitatea de turism, Editura Litera, Bucureşti 1990-Donoaica Ştefan;
11. România turistică, Casa Editorială pentru turism şi cultură „Abeona” Bucureşti;
12. Economia şi organizarea activităţii de turism în România, ASSP Bucureşti-Baron P.
13. Potenţialul turistic al României Editura Universităţii din Bucureşti 2996 Erdeli G.
14. Ghid turistic, România Editura Garamont Bucure;ti 1997 Iodan I.; Bonifaciu S.
15. V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –

21
ANEXE

22
MĂNĂSTIREA PUTNA

23
MANASTIREA VORONET

24
MANASTIREA SUCEVITA

25
MANASTIREA AGAPIA

26
MANASTIREA MOLDOVITA

27