Sunteți pe pagina 1din 3

MONUMENTE ALE NATURII

Avenul Piciorul Boului


Avenul Piciorul Boului (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul
Vâlcea, pe teritoriul administrativ al Câineni.[2]
Descriere
Aria naturală este situată în Munții Făgăraș la o altitudine de 1.600 de m, în bazinul văii
Cotilor, la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, în partea nord-estică a satului
Câinenii Mari
Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000[3], are o
suprafață de 0,10 hectare[4] și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură
(rocă metamorfică) și dolomite (rocă sedimentară).

Coloanele de bazalt de la Racoș


Coloanele de bazalt de la Racoș (monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de
interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic)
situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Racoș.
Localizare
Aria naturală se află în partea sud-estică a Transilvaniei (în zona de comtact a munților
Harghitei și Baraoltului cu Munții Perșani) și cea nord-estică a județului Brașov, în apropierea
drumului județean (DJ131C) care leagă localitatea Racoș de Augustin[2].
Descriere
Rezervația naturală cu o suprafață de 1,10 ha[3], a fost declarată arie protejată prin Legea
Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
(privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
protejate)[4] și reprezintă masive columnare de bazalt, cu o geologie caracterizată prin prezența
scurgerilor de lavă.

Cheile Dopca
Cheile Dopca (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală tip geologic și geomorfologic) situată în
județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz.
Localizare
Aria naturală se află în Depresiunea Hoghizului (în zona de interferență a bazinului
transilvan cu Munții Perșani, lângă Pădurea Bogății), în partea nord-estică a județului Brașov și
cea sud-estică a satului Dopca, în imediata apropiere a drumului național DN13 care leagă
Brașovul de orașul Sighișoara[2].
Descriere
Rezervația naturală cu o suprafață de 4 hectare, a fost declarată arie protejată prin Legea
Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000,
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
protejate[3].
Aria naturală se întinde de-a lungul rețelelor hidrografice a râurilor Valea Mare, Râul
Valea Iadului, și Râul Hildașul și reprezintă un arel cu o importanță geologică, geomorfologică,
floristică, forestieră și peisagistică deosebită, cu sectoare de cheiuri abrupte (stâncării cu trene de
grohotișuri), alternând cu sectoare mai puțin abrupte acoperite cu păduri de fag, carpen sau gorun
și pajiști, în zonele unde valea se lărgește[4].

Dealul Petrolea – Cuptoare


Dealul Petrolea - Cuptoare' (monument al naturii) este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a III-a IUCN[2] (rezervație naturală de tip mixt), situată în
județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Cornea.[3]
Descriere
Rezervația naturală aflată în Dealurile Banatului, în partea sud-estică a satului Cuptoare,
se întinde pe o suprafață de 5 ha, și reprezintă o zonă de deal, cu stâncării, grohotișuri și versanți
alcătuiți din roci sedimentare de nisipuri, pietrișuri și marne, cu diferite forme de eroziune,
printre care și acele forme antropomorfe, denumite „piramide coafate”.
Floră și faună
Flora rezervației este alcătuită din vegetație cu specii de pin negru (Pinus nigra), salcâm
(Robinio pseudoacacia), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis), porumbar
(Prunus spinosa) sau odos (Avena fatua)[4], precum și specii ierboase specifice stâncăriilor.
Fauna este reprezentată de specii de vertebrate: păsări, reptile, rozătoare; și nevertebrate:
gasteropode, fluturi, ortoptere, diptere, etc.
Căi de acces
 Drumul național (DN6) - Orșova - Bârza - Mehadia - Crușovăț - drumul
județean (DJ60B) – Cuptoare

Izbucul Mătișești
Izbucul Mătișești (monument al naturii), este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt: geologic, speologic și
botanic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Horea, satul Mătișești.[2]
Localizare
Rezervația naturală aflată în partea estică a Munților Bihorului, în zona de izvorâre a
Râului Albac, la o altitudine de 1.100 m, este inclusă în Parcul Natural Apuseni și are o suprafață
de 1 ha.
Descriere
Aria protejată reprezintă interes speologic (fenomene carstice), geologic (calcare negre
stratificate, atribuite triasicului mediu în asociere cu straturi de argilă și botanic (vegetație
arboricolă alcătuită din păduri de foioase în amestec cu conifere și specii floristice, printre care:
clopoțelul de munte, vinarița, năprasnicul, rușulița sau colțișorul).
Locul fosilifer Aliman
Locul fosilifer Aliman (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul
Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Aliman.
Localizare
Aria naturală se află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța,
pe teritoriul sud-estic al satului Aliman, în sudul Lacului Vederosa[2].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al Românii, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe
o suprafață de 15 hectare[4].
Aria naturală reprezintă un afloriment (abrupt descoperit), unde, în mai multe nivele
litologice (strate cu conglomerate de calcare) se află importante depozite de faună fosiliferă
marină atribuită cretacicului inferior[5].

Peștera Vălenii Șomcutei


Peștera Vălenii Șomcutei (monument al naturii) este o arie protejată de interes național
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul
Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Șomcuta Mare
Localizare
Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Maramureș, pe teritoriul sudic al
satului Vălenii Șomcutei, în apropierea drumului național DN1C care leagă municipiul Cluj-
Napoca de Baia Mare.[2]
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000
publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[3] (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și ocupă o
suprafață de 5 hectare[4].
Aria naturală reprezintă o cavernă (peșteră în abruptul stâng al Văii Vălenilor) săpată în
calcare badeniene (cu alge calcaroase de tip Lithothamnion calcareum) și prezintă o singură
intrare, mai multe galerii, săritori, marmite, gururi și un curs de apă subteran cu debit permanent.
Peștera este și sit arheologic, aici descoperindu-se mai multe resturi ceramice atribuite epocii
bronzului[[

S-ar putea să vă placă și