Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bacău
3. Pădurea Arsura.............................................................................................................................5
.........................................................................................................................................................8
.........................................................................................................................................................8
5. Dealul Perchiu.............................................................................................................................9
Bibliografie....................................................................................................................................12
2
1. Pădurea Izvorul Alb
Pădurea Izvorul Alb este o este o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Bacău, pe teritoriul
administrativ al orașului Dărmănești.
Având o suprafață totală de 21 hectare se află la poalele Munțiilor Nemira, în partea nord-vestică
a județului Bacău, pe versantul drept al pârâului Izvorul Alb, deasupra Lacului Poiana Uzului.
Pădurea este constituită din câteva sute de arbori de tisă (Taxus baccata) cu înălțimea de 6-7 m,
pe o suprafață de 3 hectare, la o altitudine de 600-700 m.
Figura 1. http://romanianturism.com/2013/07/15/padurea-izvorul-alb/
3
2. Pădurea de pini de la Moinești
Pădurea este reprezentată de fapt de o plantație făcută în 1930 de către Societatea petrolieră
„Steaua Română”, în vederea stabilizării alunecărilor locale de teren. Pe versanții sudic și sud-
vestic al dealului, sunt plantații mai tinere de pini care s-au facut după anul 1950.
Rezervația naturală Parcul cu Pini a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6
martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a -
zone protejate) și reprezintă o zonă împădurită de interes forestier aflată în extremitatea sud-
estică a Munților Tarcăului, cu rol de protecție pentru Pinul negru.
4
Aici se află o zonă de agrement a orașului Moinești.
Figura 2. http://www.informatii-romania.ro/listing/padurea-de-pini-de-la-moinesti/
5
3. Pădurea Arsura
Rezervația naturala ”Pădurea Arsura” este arie naturala protejată de interes național, cod
2.129, înființată în baza Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului -
Secțiunea a III-a - zone protejate; este încadrată conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.57/2007, în categoria IV IUCN — rezervație naturală cu caracter predominant floristic și
forestier.
Rezervația este constituită în totalitate din fond forestier proprietate publică a statului din u.a.
40B, U.P. ÎI Fântânele, Ocolul Silvic Fântânele, Direcția Silvica Bacău, R.N.P. Romsilva.
6
Figura 3. http://bacau.rosilva.ro/articole/padurea_arsura__p_2302.htm
7
4. Rezervația naturală Nemira
Rezervația Nemira are conform H.G. 2151/2004 codul IV.8 și se întinde pe o suprafață de
3491,2 ha, cuprinzând Depresiunea Darmăneștilor, extremitatea sudică a Carpaților Moldovei și
partea estică a Munților Nemirei, cu vârfurile Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, Țigancă, Sandru
Mare. Circa 55% din suprafață rezervației se suprapune cu fondul forestier proprietate publică a
statului administrat de ocoalele silvice Dărmănești și Târgu Ocna din cadrul Direcției Silvice
Bacău.
Rezervația Naturală Nemira s-a constituit că arie naturala protejata prin Hotărârea Guvernului
nr.2151 din 20.11.2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Rezervația este localizată în Munții Nemira, din Carpații Orientali, pe teritoriul județelor
Bacău și Covasna. Pe teritoriul județului Bacău, rezervația se afla pe raza teritorial-
administrativă a comunei Dofteana și a orașelor Dărmănești și Slănic Moldova, județul Bacău.
Flora și fauna din Rezervația Nemira justifică biodiversitatea zonei, cuprinzând o diversitate de
specii de plante, mamifere, pasări, reptile, amfibieni, nevertebrate. Importanța și calitatea
rezidă tocmai din abundență numerică și diversitatea speciilor de viețuitoare.
8
Figura 4. Foare de colț (Leontopodium alpinum)
Figura 4.http://bacau.rosilva.ro/articole/nemira__p_2299.htm
9
5. Dealul Perchiu
Dealul Perchiu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei
sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
Acesta este situat în partea central-estică a României, pe teritoriul județului Bacău.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și
Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 185 hectare.
Aria protejată Dealul Perchiu reprezintă o zonă naturală (păduri în amestec, păduri în tranziție,
terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală centrală a Depresiunii
Tazlău-Cașin (unitate geomorfologică aflată în sudul Subcarpaților Moldovei), în bazinul
hidrografic al râului Tazlău și include rezervația naturală omonimă.
Situl dispune de patru tipuri de habitate (Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Stepe ponto-
sarmatice, Vegetație ponto-sarmatică cu Quercus pubesncens și Vegetație lemnoasă cu Salix
eleagnos de-a lungul râurilor montane) și protejază mai multe specii rare din flora și fauna
Moldovei.
La baza desemnării sitului se află două elemente floristice protejate prin Directiva
Consiliului European 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui (Echium russicum) și
stânjenelul sălbatic de stepă (Iris aphylla ssp. hungarica); care vegetează alături de alte rarități
ierboase; printre care: ceapa-ciorii (Gagea pratensis), frăsinel (Dictamnus albus), didițel
(Pulsatilla montana), gușa porumbelului (Silene vulgaris), liliuță (Anthericum ramosum), crin de
pădure (Lilium martagon), moartea-puricelui (Inula conizae), ai sălbatic (Allium paniculatum),
10
crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), umbra iepurelui (Asparagus pseudoscaber) sau
zambilă sălbatică (Hyacinthella leucophaea).
Fauna sitului are în componență mai multe specii de mamifere, reptile și amfibieni (unele
incluse în lista roșie a IUCN); printre care: jderul de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela
nivalis), pisica sălbatică (Felis silvestris), hârciog european (Cricetus cricetus), dihor (Mustela
putorius), viezure (Meles meles), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris), șopârlă de munte (Lacerta
vivipara), vipră (Vipera berus), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca mare de lac
(Rana ridibunda) sau brotacul verde de copac (Hyla arborea).
Figura 6. Capul-șarpelui (Echium russicum) Figura 7. Stânjenelul sălbatic de stepă (Iris aphylla ssp.
hungarica)
11
Figura 8.. Gușa porumbelului (Silene vulgaris)
Figura 9.Lliliuță (Anthericum ramosum) Figura 10. Crin de pădure (Lilium martagon)
12
Figura 11. Jderul de piatră (Martes foina)
Figura 12. Nevăstuică (Mustela nivalis)
13
Bibliografie
1.Wikipedia.Link:https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_Rom
%C3%A2nia
14