Rezervaia natural a Biosferei Delta Dunrii

1.INTRODUCERE

La captul cursului Dunrii, ce depete 2.860 km, se formeaz la vrsarea sa n Marea Neagr,
una dintre cele mai frumoase delte de pe acest continent i chiar din lume, cunoscut i ca una din marile
zone umede ale planetei. ntinderile de ap i uscat care s-au format aici confer condiii de via bune
pentru un numr mare de specii de plante i animale. Dintre acestea, stuful formeaz una dintre cele mai
ntinse suprafee compacte din lume, iar pdurile Letea i Caraorman reprezint limita nordic pentru dou
specii rare n ara noastr de stejar, frecvent ntlnite n zonele sudice ale peninsulei Balcanice i Italice.
Alturi de numrul mare de plante acvatice i terestre se ntlnesc aici i coloniile de pelicani i cormorani
att de specifice Deltei Dunrii precum i un numr mare de alte psri acvatice care triesc sau vin aici
pentru a cuibri sau ierna. Se remarc deasemenea i numrul mare de specii de pesti cu valoare ecologic
dar i economic ridicat.
Se poate spune c prin diversitatea impresionant a habitatelor i a formelor de via pe care le
gzduiete ntr-un spaiu relativ restrns, Delta Dunrii constituie un adevrat muzeu al biodiversitii, o
banc de gene natural de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural universal.
Multe specii vegetale sau animale au constituit, totodat i importante resurse naturale,
exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Aezrile omeneti
nfiinate s-au bazat, n principal pe valorificarea resurselor naturale dezvoltdu-se, astfel activiti
economice tradiionale i relaii sociale caracteristice.
Ulterior, s-a manifestat tendina de supraexploatare a unor resurse naturale. Aceast tendin, care
se manifest i n prezent printr-o presiune crescut asupra acestor resurse i n special asupra petelui i
punilor, precum i tendina de a dezvolta unele activiti economice nepotrivite sistemului deltaic, aa
cum a fost situaia investiiei pentru exploatarea nisipurilor de la Caraorman, au avut drept consecin
dereglarea echilibrului natural existent prin dispariia unor zone de reproducere natural a petelui sau a
altor specii, prin colmatarea unor canale sau prin apariia fenomenului de eutrofizare a apelor lacurilor i
blilor, etc.
Efectele negative generate de activitatea uman din interiorul deltei se cumuleaz cu cele generate
de astfel de activiti, mult mai active, care se desfoar n afara deltei, existnd riscul ca aceste efecte
conjugate s afecteze n continuare echilibrul ecosistemelor naturale i s se agraveze dac nu vor fi luate
msuri de reducere a fenomenelor negative, de refacere a unor zone afectate, de protejare a celor existente a
cror valoare nu este afectat i de cooperare local sau regional n toate aceste aciuni.

1.1. Categoria de arie natural protejat i scopul acesteia

n 1991, partea romneasc a Deltei a intrat n patrimoniul UNESCO ca sit natural, n jur de 2733
km2 din ea reprezint arii strict protejate. n 1998, ntreaga Delt, incluznd partea Ucrainei a fost
declarat Rezervaie a Biosferei, n cadrul programului Omul i Biosfera.
Criteriile de sit natural sub care se nscrie Delta sunt:
(vii) conine fenomene naturale superlative sau arii de o frumusee natural excepional
i estetic impotant
(x) conine cele mai importante i considerabile habitate naturale pentru conservarea in-
situ a diversitii biologice, incluznd acelea ale unor specii ameninate de valoare
universal remarcabil din punct de vedere al tiinei
ADMINISTRAIA REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII
Rolul rezervaiilor biosferei este nu numai de a fi zone umede unde se realizeaz un echilibru
ntre factorul uman i natur, dar trebuie s contribuie la nevoile societii n general, artnd calea de
urmat pentru un viitor durabil." (Strategia de la Sevilla privind rezervaiile biosferei)
Adminsitraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD) a fost nfiinat n 1990 ca fiind
organizaia administrativ responsabil pentru conservarea i managementul biodiversitii, ecosistemelor
i resurselor naturale din Delta Dunrii. Acest rol a fost legalizat prin legislaia intrat n vigoare n anul
1993 (Legea nr. 83/1993).
 Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD) este instituie public, cu
personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Mediului i Pdurilor a crei activitate se desfoar
n baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (RBDD), cu
modificrile i completrile ulterioare, a legislaiei privind protecia mediului, a legislaiei privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei i faunei slbatice, a legislaiei privind pescuitul i
acvacultura, a legislaiei privind vntoarea i fondul cinegetic, etc.
Obiect de activitate Crearea i aplicarea unui regim special de administrare pentru:
- conservarea i protecia diversitii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervaiei
Biosferei Delta Dunrii
- dezvoltarea aezrilor umane i organizarea activitilor economice n corelaie cu
capacitatea de suport a ecosistemelelor naturale din Delta Dunrii
- asigurarea respectrii prevederilor legislaiei n vigoare pentru protecia mediului
nconjurtor i a ariilor protejate.
Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii este instituie public, cu personalitate juridic,
aflat n subordinea Ministerului Mediului i Pdurilor i a crei activitate se desfoar n baza
prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, modificat i
completat prin Legea nr. 136/2011.
Principalele activiti desfurate de Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii au ca scop
realizarea obiectivelor din Programul de guvernare privind protecia mediului nconjurtor care prin
magementul durabil al resurselor naturale i conservarea biodiversitii are n atenie:
- biodiversitatea i ariile protejate;
- conservarea patrimoniului natural;
- pstrarea tradiiilor locale i mbuntirea condiiilor de via n Rezervaia Biosferei
Delta Dunrii;
- msuri de reconstrucie ecologic n zona Deltei Dunrii, pe baza promovrii unor
principii moderne de management durabil;
- promovarea unor campanii naionale de educare i sensibilizare pentru ecologie i
dezvoltare durabil;
- participarea i colaborarea la nivel european i internaional la elaborarea politicilor de
mediu.

1.1 . Baza legal pentru aria protejat

Pe lng aflarea Deltei sub protecia internaional UNESCO, ca patrimoniu, deci inclus in
categoria locurilor sub protecie i in caz de rzboi, sub Convenia de la Geneva, articolele, protocolurile i
obiceiurile acesteia, i Convenia de la Haga pentru protecia ariilor culturale n caz de conflicte armate,
prezint i o serie de legi naionale.
Legislaia privind activitatea Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
- Hotrrea Guvernului nr. 1217 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea
Regulamentului de organizare i funcionare i a structurii organizatorice ale
Administraiei Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii"
- Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii, modificat
i completat (text in vigoare ncepand cu data de 12 iunie 2012)
- Legea nr. 136/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/2011 privind
constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
- Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice
- Legea nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta
Dunrii" (Monitorul Oficial nr. 283/7 decembrie 1993)
- Legea nr. 69 din 17 iulie 1996 pentru modificarea i completarea articolului 10 din
Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii"
- Legea nr. 454 din 18 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 112/2000 pentru modificarea i completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii"
- Hotrrea Guvernului nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor msuri n vederea
aplicrii Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunrii"
 - Hotarrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (Monitorul oficial
nr. 190 / 26 martie 2003)
- Hotarrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor
naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora (text actualizat
2006)
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice
- Ordinul nr. 111/2007 Reguli privind accesul i circulaia pe canalele i lacurile
interioare din perimetrul RBDD
- Ordinul pentru declararea zilei de 1 septembrie Ziua Rezervaiei Biosferei "Delta
Dunrii"

2.DESCRIEREA I EVALUAREA ARIEI PROTEJATE

2.1. Informaii generale

Dunrea este a doua ca lungime dintre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu
european ce curge de la vest la est. Izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri
numite Brigach i Breg, ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen
(altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau,
pronunat /'do.nau/. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2860 km, pn la Marea
Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.
Delta Dunrii este a doua delt fluviatil ca marime din Europa dup Delta Volgi, i este cea mai
bine prezervat de pe continent. Cea mai mare parte a Deltei se afl pe teritoriul Romniei, judeul Tulcea,
pe cnd partea nordic de la stnga braului Chilia, se afl pe teritoriul Ucrainei. Suprafaa sa aproximativ
este de 4152 km2, din care 3446 km2 sunt n Romnia. Dac adugm ns i complexul lagunar Razim-
Sinoe (1015 km2 din care 865 km2 suprafa acvatic), care se afl la sud de delta propriu-zis, dar este
legat de aceasta din punct de vedere geologic i ecologic (teritoriul combinat al acestora se include n
patrimoniul UNESCO), suprafaa total a Deltei ajunge la 5165 km2.

2.1.1. Localizare
Poziia sa geografic este delimitat de urmtoarele coordonate:
- 28 10 50 longitudine estic (Cotul Pisicii)
- 29 42 45 longitudine estic (Sulina)
- 45 27 latitudine nordic (braul Chilia, km 43)
- 44 20 40 latitudine nordic (Capul Midia).
Delta Dunrii este localizat n sud-estul Romniei, limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la
nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de
paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Datorit celor 67 milioane de tone
aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m.
2.1.2. Regimul proprietii terenurilor
Solurile din Delta Dunarii
In Delta Dunarii se intalnesc urmatoarele tipuri de soluri: protisoluri, cernisoluri, hidrisoluri,
salsodisoluri, histosoluri la care se mai adauga antroposoluri si non-soluri.
Protisolurile sunt reprezentate prin aluvisoluri (solurile aluviale care sunt si cele mai tinere,
exemplu grindurile din partea vestica a deltei) si psamosolurile si nisipurile (asociate cu dunele de nisip si
grindurile din complexul lagunar Razim-Sinoie).
Cernisolurile sunt reprezentate prin castanoziomuri sodice (singurele soluri zonale din delta,
evidentiate in zona Stipoc si campul Chiliei) si cernoziomuri sodice ( situate la marginea zonei Stipoc si
campul Chiliei).
Hidrisolurile sunt reprezentate prin limnosoluri ( depozite lagunare de pe fundul lacurilor) si
gleisoluri (sunt acoperite predominant cu stufarisuri, rogozuri, papurisuri dar si pajisti si paduri).
Salsodisolurile sunt reprezentate prin soloneturi si solonceacuri (prezente in zonele cu apa freatica
sarata).
Histosolurile sunt cele mai raspandite si cele mai complexe fiind suporturi de baza pentru
ecosistemele umede, avand o capacitate ridicata de a acumula si a filtra apa.
Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul actiunii umane prin saparea de canale, desecare.

2.1.3. Relaiile ariei protejate cu alte situri (arii protejate)

Alte rezervatii naturale de interes
1. PDUREA VALEA FAGILOR REZERVAIA FORESTIER LUNCVIA
 Padurea este situata in Muntii Macinului, langa Isaccea, in nordul Parcului National Muntii
Macinului. Reprezinta o insula relictara de fagi, in care se mai intalnesc tei argintii, ulmi si artari. In trecut,
denumirea acestei vai era "La Scapeti", scapetii fiind membrii unei secte religioase.
2. PARCUL NAIONAL MUNII MCINULUI
Parcul National Muntii Macinului este localizat in Podisul Dobrogean si reprezinta singura zona
din Europa in care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice, padurilor submediteraneene si
balcanice, impreuna cu numeroase specii amenintate cu disparitia, se dezvolta pe cei mai vechi munti din
Romania - munti hercinici, printre primii formati pe continent. Muntii Macinului s-au format in timpul
orogenezei hercinice, care a avut loc in urma cu 300-400 milioane de ani, motiv pentru care sunt cunoscuti
drept cei mai vechi munti din tara noastra. Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de peste 11000
de hectare, dintre care 99,7% reprezinta fondul forestier si 0,3% sunt pasuni. In padurile din nordul
Dobrogei se regaseste o biodiversitate bogata si unica in lume, cu ecosisteme complexe forestiere, de stepa
si de silvostepa. Valoarea internationala a parcului este subliniata prin prezenta a sase specii de plante
incluse in lista europeana a speciilor la categoria "vulnerabil" - intre care clopotelul dobrogean (Campanula
romanica), merinana (Moehringia grisebachi), ghiocelul cu frunze indoite (Galanthus plicatus), garofita
pitica de stanca (Dianthus nardiformis). Fauna Muntilor Macinului, mai putin studiata, se caracterizeaza
printr-o mare diversitate si are specii rare si protejate, cum ar fi broasca testoasa - monument al naturii,
balaurul dobrogean, vipera cu corn, vulturul plesuv, ciocanitoarea neagra, dumbraveanca - toate fiind specii
protejate pe plan international.
3. REZERVAIA CASIMCEA
Importanta stiintifica a acestei rezervatii este data de sisturi verzi si urmele de activitate biologica,
plus prezenta accidentala a unor specii reprezentative pentru fauna de tip edacara (alge, moluste). La ora
actuala, acestea sunt considerate cele mai vechi urme in viata din Romania. Rezervatia este traversata de un
parau afluent al raului Casimcea. Valoarea peisagistica a rezervatiei este sporita de existenta unor puncte de
perspectiva asupra masivului forestier de la nord si asupra cursului Casimcei.
4. REZERVAIA DEALUL CLUGRU, IANCINA, COMUNA JURILOVCA
Rezervatie naturala peisagistica, aria este protejata deoarece prezinta o mare valoare stiintifica: ea
conserva litoralul fosil al Marii Negre, dinaintea inchiderii lagunelor litorale. Aspectul original al
rezervatiei consta in falezele sau malurile stancoase, cu forme spectaculoase, erodate de apele lacului
Razim. Rezervatia face parte din Podisul Babadag. Valoarea peisagistica este sporita de constrastul intre
peisajul arin si suprafetele acvatice ale lacului Razim, fapt care face ca acest loc sa fie unic in tara.
5. REZERVAIA MNSTIREA COCO, COMUNA NICULIEL
Arie protejata naturala mixta, aceasta rezervatie este locul in care, conform traditiei, cantau cocosii
salbatici, fapt ce a stat la originea numelui manastirii. Rezervatia este importanta pentru reconstituirea
habitatului speciei respective, presupusa a fi Lyrurus tetrix viridanus, cocosul de mesteacan silvostepic, in
prezent disparut din Dobrogea.
6. REZERVAIA PDUREA BABADAG
Unul din principalele obiective ale rezervatiei mixte Padurea Babadag il constituie conservarea, pe
o arie restransa, a numeroase asociatii forestiere specifice Dobrogei, slab reprezentate in alte arii protejate.
Acestea sunt constituite, in special, din arborete de varste inaintate, majoritatea peste 100 de ani, cu o
structura nederivata, apropiata de cea a padurilor naturale primare din Dobrogea. Ele constituie si unele
dintre putinele paduri seculare ce s-au mai pastrat in aceasta provincie. Totodata, reprezinta paduri-martor
in care s-au desfasurat studiile ecologice din anii '70, in cadrul programului international "Omul si
biosfera", MAB-UNESCO. Selectarea acestora pentru studiile respective constituie o dovada in plus a
valorii lor ecologice de nivel international.

2.1.4. Zonarea interioar a ariei protejate. Zone de conservare special.

Zonele strict protejate - 20 zone - ocup o suprafa total de 50 904 ha (8,7% din suprafaa
rezervaiei). Acestea sunt protejate n mod obligatoriu i reprezint eantioane foarte putin deranjate,
reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre i acvatice din rezervaie;
Zonele tampon au fost stabilite n jurul zonelor cu regim de protecie integral. Ele ocup o
suprafa total de 222 996 ha (38,5% din suprafaa rezervaiei) i au fost desemnate pentru atenuarea
impactului antropic asupra zonelor protejate.
Zonele de dezvoltare durabil acoper o suprafa total de 306 100 ha (52,8% din suprafaa
rezervaiei). Ele cuprind terenuri aflate n regim liber de inundaie, terenuri ndiguite pentru folosin
agricol, piscicol i silvic i terenuri pe care sunt amplasate aezri umane.
 Zonele de reconstrucie ecologic sunt suprafee de teren n cadrul crora Administraia
Rezervaiei desfoar activiti de refacere a echilibrului ecologic i de renaturare a zonei afectate,
folosind mijloace tehnice i tehnologii adecvate.
Descriere Zone strict protejate:
1. ROCA - BUHAIOVA (9 625 ha)
2. PDUREA LETEA (2 825 ha)
3. RDUCU (2 500 ha)
4. NEBUNU (115 ha)
5. VTAFU - LUNGULE (1 625 ha)
6. PDUREA CARAORMAN (2250ha)
7. SRTURI MURIGHIOL (87 ha)
8. ARINIUL ERENCIUC (50 ha)
9. INSULA POPINA (98 ha)
10. SACALIN ZTOANE (21 410 ha)
11. PERITEACA- LEAHOVA (4125ha)
12. CAPUL DOLOMAN (125 ha)
13. GRINDUL LUPILOR (2 075 ha)
14. ISTRIA - SINOIE (400 ha)
15. GRINDUL CHITUC (2 300 ha)
16. ROTUNDU (228 ha)
17. POTCOAVA (625 ha)
18. BELCIUG (110 ha)
19. INSULA CEAPLACE (117 ha)
20. PRUNDU CU PSRI (187 ha)

1. ROCA- BUHAIOVA (9625 ha)

Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvial (plauri plutitori i
fixati, mlatini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, grle naturale, terenuri inundabile, zvoaie de slcii, etc.).
Fauna prezint o remacabil diversitate, fiind reprezentat de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca
(Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), cinele enot, vulpea,
mistretul, i psri: prezena celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a
coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae i paseriforme caracteristice deltei precum i
de nevertebrate.
Aceeai bogat diversitate este prezent i sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante
sunt invadate de specii de nufr (alb i galben), piciorul cocoului, Hydrocharis morsus ranae,
Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. n apele srace n nitrai din unele jape sau ochiuri de ap
dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris i Aldrovanda vesiculosa. n stufriurile compacte
se ntlnesc specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar
i specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris.

2.PDUREA LETEA (2 825 ha)

Pdurea, care se dezvolt n spaiul interdunelor sub forma unor fii late de 10-250 m (hamacuri)
desprite de spinrile dunelor, este alctuit, n principal, din: stejarul de lunc (Quercus robur), stejarul
brumriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunc (Fraxinus
angustifolia), frasinul de balt (F. pallisiae), prul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul
(Ulmus foliacea) i foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completat de un subarboret bogat (Crataegus
monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R.
cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).
O caracteristic a zonei o constituie abundena plantelor crtoare (Periploca graeca, Hedera
helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confer pdurii un aspect subtropical. n
covorul vegetal se ntlnesc i alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brndua de nisip
(Merendera sobolifera) i crcel (Ephedra dystachia).
Fauna este reprezentat de codalb (Haliaeetus albicilla), oimulet de sear (Falco vespertinus),
pupza (Upupa epops), dumbrveanca (Coracias garrulus), cteva rariti herpetologice (Eremias arguta,
Vipera ursinii renardi) i cca. 1600 specii de entomofaun identificate pn n prezent.
3.LACUL RDUCU (2 500 ha)
Zona cuprinde lacuri cu ap dulce alimentate din ultimul bra al marelui "M", situate ntr-o zon
tipic de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia i Sulina. Bazinele acvatice sunt nconjurate
de grinduri marine cu soluri srace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica i
Agropyrum elongatum; pajiti stepizate cu Salix rosmarinifolia i Euphorbia palustris sau arii depresionare
cu ap temporar caracterizate de tufe cu Juncus gerardii.
Ghiolurile Rducu i Rducule gzduiesc o ihtiofaun specific zonei, bine reprezentat i
protejat prin izolarea bazinelor respective.

4.LACUL NEBUNU (115 ha)

Lacul Nebunu i mprejurimile sale reprezint o zon lacustr de mic ntindere, caracteristic
deltei fluviale ce gzduiete biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitur. Sunt
asigurate n aceast zon condiii bune de cuibrit pentru anatidae i pentru hrana limicolelor n lunile de
var.
Datorit izolrii sale, lacul asigur condiii optime de reproducere i cretere pentru ihtiofauna
specific lacurilor de ntindere redus i adncime mic.

5.VTAFU -LUNGULE (1 625 ha)

Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, jape, depresiuni, formaiuni de plauri plutitori i fixai,
pajiti halofile i este caracterizat, n principal, prin existena biocenozelor adaptate la condiiile de via
eurihaline.
Complexul de lacuri i grinduri fluvio-marine reprezint un important loc de cuibrit pentru
strcul pitic i cormoranul mic, n colonii mixte de ardeidae.

6.PDUREA CARAORMAN (2250ha)

Zona cuprinde cele mai dezvoltate i reprezentative dune denudate din delt i pdurea
Caraorman, dezvoltat ndeosebi n partea sudic a grindului.
Alturi de un variat arboret de lunc format din plop, frasin i stejar se poate ntlni subarboret de
zlog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudic a pdurii pstreaz exemplare monumentale de stejari cu
circumferina ntre 4,20 -4,70 m.
Asociaiile vegetale gzduiesc animale nevertebrate (ndeosebi insecte) i vertebrate (mamifere).
Ca avifaun, n pdure se ntlnete vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) i corbul (Corvus corax).

7.SRTURI MURIGHIOL (87 ha)

Apele lacului Srturi Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate
prin marea diversitate a zoo- i fitoplanctonului.
Complexul salmastru gzduiete colonii de sternidae, aici cuibrind i piciorongul (Himantopus
himantopus), mpreun cu ciocntors (Recurvirostra avosetta), raa cu ciuf (Netta rufina) i prundraul de
srtur (Charadrius alexandrinus). n timpul iernii, ngheul tardiv al luciului de ap determin o mare
concentrare a limicolelor care gsesc aici adpost i hran abundent.

8.ARINIUL ERENCIUC (50 ha)

Aceast zon este singura zon forestier din delt n care arinul negru (Alnus glutinosa) se
dezvolt compact.
n arini uneori cuibrete vulturul codalb (Haliaeetus albicilla).

9.INSULA POPINA (98 ha)

Insula Popina reprezint un loc de popas important pentru psrile migratoare i de cuibrit pentru
clifarul alb (Tadorna tadorna). Primvara, n aceast zon se pot ntlni psri de mlatin, psri de
pdure: privighetoarea rocat (Luscinia megarhynchos), ciocrlia de Brgan (Melanocorypha calandra)
etc.
Fauna de nevertebrate cuprinde rariti ca pianjenul veninos "vduva neagr" (Lactrodectus
tredecimguttatus) i miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

10.SACALIN ZTOANE (21 410 ha)

 Lacurile ofer condiii ideale pentru cuibritul lebedei mute i pentru hrana speciilor limicole,
abundente i pe insula Sacalin unde se afl i cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis).
Att luciile de ap ct i grindurile i plaja litoral sunt locuri de maxim concentraie a
ornitofaunei n timpul migraiei de primvar-toamn. Insula Sacalin reprezint zona cea mai important de
cuibrit, premigraie i migraie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibresc
aici.

11.PERITEACA- LEAHOVA (4125 ha)

Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile
scldate de apele mrii sau ale lacului Razim precum i biocenozele adaptate la variaii mari ale salinittii.
Este o zon predilect pentru cuibritul speciilor limicole, a clifarilor (Insula Bisericua) ca i a
laridaelor i sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas i hrnire pentru
oaspeii de iarn. De asemenea, este refugiul preferat n timpul migraiei diurne pentru populaia de gsc
cu gt rou (Branta ruficollis).

12.CAPUL DOLOMAN (125 ha)

Zona este important pentru conservarea vegetaiei xerofite, pentru cuibritul drepnelei negre
(Apus apus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum i pentru protecia dihorului ptat (Vormela
peregusna), a arpelui ru (Coluber jugularis) i a arpelui de ap (Natrix tesselata).
Zona are i o importan arheologic, existnd aici vestigii ale vechilor civilizaii.

13.GRINDUL LUPILOR (2075 ha)

Zona reprezint un important refugiu de cuibrit i hran pentru psri. ndeosebi n perioada
migraiei de toamn, zona devine o impresionant concentrare a ornitofaunei i, n special, a oaspeilor de
iarn (gte, rae).
Datorit cotelor reduse i a condiiilor favorabile, zona are o mare importan pentru reproducerea
natural a petilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), alu (Stizostedion lucioperca), pltic (Abramis
brama).

14.ISTRIA - SINOIE (400 ha)

n zon exist o mare varietate de specii de psri: clifarul alb (Tadorna tadorna), diferite rae,
gte i foarte multe limicole.
Din herpetofaun regsim aici estoasa de uscat (Testudo graeca), arpele ru (Coluber jugularis) i
foarte numeros arpele de ap (Natrix tesselata).
Zona prezint i o valoare arheologic deosebit.

15.GRINDUL CHITUC (2300 ha)

Zona este valoroas pentru configuraia morfologic caracterizat de succesiunea de cordoane,
dune, lacuri, cu predominarea acestora din urm, orientate pe o direcie piezi pe linia actual a rmului i
avnd o dispoziie n evantai.
Vegetaia este caracteristic zonelor litorale cu sol nisipos srturat i are importan pentru
migraia psrilor i pentru iernatul acestora.

16.LACUL ROTUNDU (228 ha)

Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabil a Dunrii, complexul lacustru Somova-
Parche fiind ultima zon de acest fel neafectat de ndiguiri.
Zona lacului Rotundu prezint interes deosebit, fiind reprezentativ pentru studiul i conservarea
biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitur, precum i pentru producerea ciprinidelor.

17.LACUL POTCOAVA (625 ha)

Zona se caracterizeaz prin existena unei colonii mixte de strci, ignui, egrete, cormorani mici.
Constituie un loc de cuibrit pentru strcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balt (Botaurus stellaris),
raa pestri (Anas strepera), raa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gt rou (Podiceps griseigena),
vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum i loc de hrnire pentru cufundaci, corcodei, cormorani mici,
strci, egrete, rae lingurar, oim dunrean, etc.
Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistrei.
 Fauna piscicol este reprezentat de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius
carassius), linul (Tinca tinca).

18.LACUL BELCIUG (110 ha)

Datorit izolrii i adncimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil
conservrii unor specii ale faunei piscicole n pericol de dispariie (caracuda, linul, vduvia).
Zona este i un important loc de hrnire pentru numeroase specii din fauna ornitologic
reprezentate de strci, egrete, rae, etc. n stufriile nconjurtoare s-a semnalat cuibrind cocorul (Grus
grus), specie ameninat cu dispariia.

19.INSULA CEAPLACE (117 ha)

Rezervaia tiinific Insula Ceaplace este situat n partea de nord a lacului Sinoe i este una din
cele 3 locaii din Romnia care gzduiesc colonii de pelicani crei. Are o suprafa total, incluznd luciu de
ap, de 117 ha, iar suprafaa aproximativ a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv o
suprafa nconjurtoare a acesteia constnd din luciul de ap a lacului Sinoe, pn la o distan de
aproximativ 1 km de centrul ariei.

20.INSULELE PRUNDU CU PSRI (187 ha)

Rezervaia tiinific Insulele Prundu cu Psri este situat n partea de sud-vest a Lacului Sinoe,
aproape de mal. Are o suprafa total, incluznd luciu de ap, de 187 ha, iar suprafaa aproximativ a
insulelor este de 1,4 ha. Aria include cele 2 insule, respectiv o suprafa nconjurtoare a acesteia constnd
din luciul de ap a lacului Sinoe, pn la o distan de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundu cu
Psri gzduiesc o colonie mixt de psri dintre care de importan major menionm loptarul (Platalea
leucorodia) i pelicanul cre (Pelecanus crispus), pn n prezent fiind nregistrate mai multe tentative de
cuibrit ale acestei specii. Insulele sunt un important loc de popas pentru pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus) i pentru alte specii (n special psri acvatice) cu statut de conservare nefavorabil.

Zone tampon:
Matia-Merhei-Letea (22.560 ha),
ontea (12.500 ha),
Caraorman (13.830 ha),
Lumina - Vtafu (13.460 ha),
Dranov (21.760 ha),
Srturi-Murighiol (5 ha),
Lacul Rotundu (1.240 ha),
Insula Popina (260 ha),
Capul Doloman (28 ha),
Zmeica-Sinoie (31.510 ha),
Lacul Potcoava (2.937 ha),
Periteaca-Leahova (210 ha),
Zona tampon marin (103.000 ha).
2.2. Cadrul natural. Elemente protejate.
Dunrea, ajuns la Ptlgeanca se bifurc : Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care
mai apoi, la Furca Sfntu Gheorghe (n turcete atal edrlez uneori transcris n romn Ceatal Sf.-
Gheorghe) se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntu Gheorghe.
Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km,
60% din apele i aluviunile Dunrii.
Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind
permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18%
din volumul de ap al Dunrii.
Cursul Braului Sfntu Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km,
transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt
secundar.
Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte din Dobrogea,
dar n Antichitate i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol pe
vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrile istorice care
reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false.

2.2.1. Relief
Delta Dunrii reprezint din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la
gura de vrsare a Dunrii n Marea Neagr. (Cote P., 1973, Romanescu Gh, 1995).
Conform clasificrii FAO (SOTER Procedure Manual, 1993), Delta Dunrii este inclus la
categoria formelor de relief regionale de tip cmpie umed pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat
de fragmentare.
Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite grinduri i forme de relief
negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n prezent, delta se prezint sub forma unei
suprafee plane cu o pant de 0,006 , strbtut de un pienjeni de ape: brae de fluviu, canale i grle,
punctat de lacuri i jape. Diferenele de altitudine, fa de nivelul mrii, sunt de 8-10 m n zona
grindurilor i -2 - -4 m n zona depresiunile lacustre. (Cote P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta
Biosphere Reserve, 1996).
Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i anume: Delta propriu-zis ce
ocup o suprafa de 4.250 km2, aflat ntre braele fluviului,i zona complexului Razim, cu o suprafa de
990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe braele fluviului n dou
mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritim.
Delta fluvial ocup peste 65% din suprafaa total a deltei i se ntinde de la ceatalul Izmail, spre
aval, pn la grindurile Letea i Caraorman, pe linia Periprava (pe braul Chilia) Crian (pe braul Sulina)
Ivancea (pe braul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perior. Aceast subregiune a Deltei Dunrii este mprit
n mai multe uniti naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea ontea-Furtuna, Depresiunea
Pardina, Depresiunea Matia-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Ttaru, Ostrovul Babina,
Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roca-Buhaiova, Lunca
Tulcea-Murighiol i Depresiunea Dranov-Dunav, etc.
Delta maritim ocup mai puin de 35% din suprafaa Deltei Dunrii, la rsrit de linia Periprava-
Crian-Ivancea-Crasnicol-Perior. n aceast subregiune, ca i n cazul deltei fluviale, ntlnim zone cu
relief pozitiv i negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mrii
n cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).

2.2.2. Hidrografie
Suprafaa Deltei Dunrii cuprinde cele trei brae ale Dunrii: Chilia, Sulina si Sfntul Gheorghe i
cinci zone hidrografice:
1. zona Chilia-Sulina ntre braele Chilia, Tulcea i Sulina,
2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, ntre braele Sulina i Sf. Gheorghe,
3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud ntre bratul Sf. Gheorghe i lacul Razim,
4. zona Complexul lagunar Razim-Zmeica- Golovia - Sinoe,
5. zona marin a Deltei Dunrii (gurile Dunrii i litoralul Deltei).
Ape curgtoare
1. Arterele hidrografice principale braele principale Chilia, Tulcea, Sulina si Sfntul Gheorghe; braele
Ttaru, Babina, Cernovca; grla Turceasca.
2. Canale cu circulaie activa a apei - Mila 35, Sireasa, onea, Olgua, Arhipenco-Ppdia, Crnjeala,
Eracle, Czanel, Bogdaproste, Litcov, Crian-Caraorman, Grla de Mijloc, Dunv, Dranov, Tataru, Mila
22 intre Br. Sulina si onea, Filat, Uzlina, Lipoveni, Mustaca.
3. Canale si grle din zone naturale cu regim liber - Stipoc Pardina-ocolitor, Dovnica, Magearu, Sulimanca,
Perivolovca, Litcov-Imputita, Mocansca, Ivancea, Crasnicol, Tarata-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zaton,
Vatafu-Imputita, can. Japsa Vatafu, Garla Macovei, Enisala, Perisor, Ciotica, Periteasca, ocolitor Leahova,
centura Lipoveni-Dranov, canal intre can. Dunavat si Dranov paralel cu br. Sfantul Gheorghe.
4. Canale si grle din interiorul incintelor amenajate cu circulatia apei controlat sau far circulatie a apei -
incinta Pardina, Murighiol.
Ape stagnante (lacuri, ape costiere, lagune conectate la mare si golfurile partial inchise)
In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii exista 479 de lacuri
2 Lacuri deosebit de mari (suprafata mai mare de 100 km):
Complexul acvatic Razim-Sinoe: lacurile Razim si Sinoe.
 11 Lacuri foarte mari (suprafata intre 10-100 km):
Complexul acvatic Gorgova-Uzlina: lacurile Gorgova si Issac
Complexul acvatic Rou-Puiu: lacurile Rou, Roule i Lumina
Complexul acvatic Matia-Merhei: lacul Merhei
Complexul acvatic Razim-Sinoe: lacurile Golovia i Zmeica
Complexul acvatic Dunavat-Dranov: lacurile Dranov, Agighiol, Babadag
40 Lacuri mari (suprafata intre 1-10 km):
Complexul acvatic Somova-Parches lacurile: Rotund, Somova, Parches,
Complexul acvatic Sontea-Fortuna: Nebunu, Fortuna, Baclanestii Mari,
Ligheanca, Mester,
Complexul acvatic Rosu-Puiu: lacurile Puiu, Rotund-Puiulet, Vatafu, Erenciuc,
Iacob,
Complexul acvatic Gorgova-Uzlina lacurile: Cuibul cu Lebede, Isacel,
Gorgovat, Potcoava 1, Uzlina, Obretinciuc, Obretinul Mare, Obretinul Mic,
Babintinii Mari 1, Babintinii Mari 2, Fastic, Pojarnia, Taranova
Complexul acvatic Matita-Merhei: lacurile Matita, Merheiul Mic, Miazazi, Trei
Iezere, Babina, Bogdaproste,
Complexul acvatic Dunavat-Dranov, lacul Belciug, Zatonul Mare, precum si
lacurile Durnoleapca, Lunga, Poliacova, Raducului, Zaghen, Saun
10 Lacuri mici (suprafata intre 0,5-1 km):
Complexul acvatic Sontea-Fortuna: lacul Alb, Pintilie, Radacinoasele
Complexul acvatic Rosu-Puiu: lacurile Bondarului, Potcoava 2
Complexul acvatic Gorgova Uzlina: lacurile Cuzmintu Mare, Gorgostel
Complexul lacustru Matita-Merhei: lacul Sifstofca
Restul de 416 lacuri au o suprafata mai mica de 0,5 km.
Delta Dunarii este strapuns pana la mare de trei brae principale: Chilia la nord, Sulina la mijloc
si Sfntu Gheorghe la sud.
Braul Chilia, ramificandu-se din albia unic a Dunarii, urmeaza un traseu de albie lung de circa
113 km pana la Marea Neagra. Pe intregul traseu al braului Chilia se efecteaza un intens trafic naval,
fluvial si maritim cu pescaje de pana la 4 m.
Bratul Tulcea se ramifica pe dreapta din albia unica a Dunarii la Ceatal Izmail (mila 43), bratul
Tulcea se intinde pana la Ceatalul Sfantu Gherghe (mila 33,84), pe un traseu de albie unica, cu lungimea de
circa 17 km, cu latimi variind intre 225 si 580 m si cu adancimi pe talveg de 8-26 m sub etiajul local. Pe
traseul bratului Tulcea este asigurata continuitatea navigatiei maritime cu pescaja de pana la 7.32 m intre
canalul Sulina si Dunarea maritima pana in portul Braila.
Bratul Sulina se desprinde din albia bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic Ceatalul
Sf. Gheorghe (mila 33,84), bratul Sulina urmeaza pe directia est un traseu de albie unica pana la Marea
Neagra, avand lungimea totala de 71,7 km. Vechiul brat avea o albie unica cu un traseu sinuos in lungime
de 83,4 km, cu latimi variind intre 120 si 250 m si cu adancimi pe talveg de 2,5-9,0 m sub etiajul local.
Bratul Sfantu Gheorghe pornete din bratul Tulcea pe partea dreapta in nodul hidrografic Ceatal
Sf. Gheorghe la km 108,8, avand in cea mai mare parte de traseu o albie unica si meandrata. Configuratia
plana era sinuoasa cu 10 meandre, intre care bucla Mahmudia-Uzlina-Murghiol (km 84-km 64), doua bucle
in zona gurii canalului Dunavat (km 59-km 49) si patru bucle intre canalele Dranov si Ivancea (km 45 - km
16). Pe albia bratului Sf. Gheorghe sau format in ultimele 6 decenii trei insule la km 103-101, la km 74-
72,5 si la km 23-22. In zona de varsare in mare, bratul Sf. Gheorghe formeaza o delta secundara de mica
intindere, cu doua brate secundare, care se bifurca la km 5: - Bratul Sf. Gheorghe pe stanga si - Bratul
Olinca pe dreapta. Pe bratul Sf. Gheorghe se efectueaza navigatia fluviala cu pescaje de pana la 3,0 m.

2.2.3. Flor i vegetaie

Flora din RBDD este reprezentat de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaia deltei este
dominat de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaiile de Scirpetum i de
vegetaia de stuf de pe plauri.
n lacuri, canale, se ntlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufr (Nymphea sp.,
Nuphar), ciulinul de balt (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
 Pdurile de salcie se ntlnesc pe malurile mai nalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) n
timp ce salcia cenuie de talie mic (Salix cinerea) se ntlnete pe malurile mai joase.
n pdurile Letea i Caraorman, dezvoltate n zonele joase i mai umede dintre grindurile de nisip
numite hasmace se ntlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) mpreun cu specii
de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuti sau de plante cratoare
cum sunt: via salbatic (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizeaz prin prezena asociaiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria
glauca, Festuca pallens, etc.).
n zonele cu soluri srate sunt frecvente asociaiile de plante halofile cu Salicornia herbacea,
Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, i Limonium gmelini. O categorie distinct o
formeaz plantele fr rdcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia
arrhiza, Utricularia vulgaris, i Spirodela polyrrhiza.
n perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite i specii noi pentru tiin:
Centaurea pontica, i Elymus pycnattum deltaicus.
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic
(hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota
dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc
refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida,
Convolvulus persicus.
Tipurile de vegetaie sunt distribuite astfel
43% - vegetatie de mlastina
27% - vegetatie acvatica
14% - zone artificiale
7% - vegetatie litorala si halofila (care se dezvolta in mediu sarat)
6% - paduri
2% - pajisti de lunca
1% - tufarisuri
Clasificare
1. Subacvatice si plutitoare dintre care: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben
(Nuphar luteum), ciulin de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizac
(Stratiotes aloides), iarba broastei (Hydrocharis morsus-ranae) etc.
2. Riverane si de plaur format de regula din stuf (genul Phragmites) 90% si papura (genul
Typha), alaturi de feriga de apa (Nephrodium thelypteris), izma de apa (mentha aquatica),
cucuta de apa (Cicuta virosa), macris (Rumex hidrolapatum), volbura (Convolvulus
arvensis). Strans unite intre ele si asezate, intr-o anumita ordine, la marginea apei: sageata
apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macrisul de apa
(Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus)
si buzduganul (Sparganium ramosum); in interiorul plaurului: rogozul (Carex
pseudocyperus), jalesul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apa
(Cicuta virosa), dragaica (Galiun palustre), nasturelul-de-balta (Roripa amphibia),
nasturelul obisnuit (Roripa austriaca), ochii pasaruici (Myosotis palustris), rachitanul
(Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus),
galbasoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) si zaloaga (Salix
cinerea). Plaurii ocupa, in Delta Dunarii, o suprafata intinsa, iar in functie de nivelul apei
si de grosimea lor, ei pot fi: mobili (se deplaseaza pe lacuri la voia intamplarii, sub
actiunea vantului si a curentilor de apa); impotmoliti (in zonele mai putin adanci, atunci
cand nivelul apei este mic); fixati de alti plauri impotmoliti, sub care exista un strat de
apa ce reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti, cum ar fi: somn,
crap, caras etc. Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru
Rosu-Puiu-Lumina. Dinamica plaurilor este foarte periculoasa, deoarece pot ajunge sa
inchida canale de apa si sa ingreuneze navigatia. Un alt neajuns este faptul ca plasele
pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plauri mobili. Caile de acces obturate se
elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti, singura solutie este taierea, cu
fierastraul, a unor culoare inguste pentru trecerea lotcilor.
 3. Plante de uscat: predominanta salcia (Salix albasi/Salix cinerea), dar apar si plop
(Populus), frasin (Fraxinus), arin (Alnus), arbusti, precum catina (Hippophae
rhamnoides), zalog si mur (Rubus caesius) etc.
Nufarul galben (Nuphar lutea) este o planta acvatica din familia Nymphaeaceae. Este planta
acvatica cu rizom gros, fixat, din care cresc frunze foarte lung petiolate, cu limb ovat, cordat si plutitor.
Florile sunt galbene, cu 5 sepale mari, verzui si numeroase petale (cca. 10-20). Nufarul galben infloreste in
lunile iunie - august. Nufarul galben creste in apele statatoare si lin curgatoare.
Produsul vegetal folosit in medicina se numeste Rhizoma Nupharis luteae si are un gust amar-astringent si
aspect mucilaginos. Este folosit ca emolient in tratarea bolilor de plamani.
Catina alba (Hippophae rhamnoides), cunoscuta in unele parti si sub numele de catina de rau sau
simplu catina, este un arbust foarte ramificat si spinos care creste in Romania incepand din nisipurile si
pietrisurile litorale pana in regiunile muntoase, alcatuind uneori cranguri si tufisuri destul de intinse.
Catina alba se utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai
mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte
vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un
procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si
sodiu, uleiuri complexe, etc.
Se intrebuinteaza numai fructele mature (Fructus Hippophae) atat in stare proaspata, cat si uscata;
se recolteaza imediat dupa coacerea lor si pana la lasarea primului ger; in stare cruda u gust acru-astringent.
Principii active: vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Actiune farmacologica: tonifiant general,
datorita complexului vitaminic pe care-l contine.
Fructele de catina sunt utilizate atat in scopuri terapeutice in hipo- si avitaminoze, in anemie si
convalescenta, cat si in scopuri alimentare sub forma de sucuri, siropuri, marmelada etc. Se poate utiliza si
infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.
Datorita compozitiei si prezentei vitaminelor, fructele de catina se utilizeaza in prevenirea racelilor. Infuzia
de catina este recunoscuta in principal pentru efectul sau asupra bolilor de ficat si lipsei de vitamine in
organism. Daca in infuzia de catina se adauga si cateva fructe de maces va rezulta un ceai vitaminizant.
Vinul de catina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajuta organismul vitaminizandu-l, avand in
acelasi timp si o actiune tonica.
Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris) este una din cele doua specii de plante carnivore din
Delta Dunarii. Aceasta planta nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea galbena se ridica
deasupra luciului. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de
forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in
apropierea capacului, capacul se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada.
Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta.
Cu ajutorul capcanelor sale otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi,
fiecare insecta fiind digerata in cca 20 de minute. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format
fructul, capacelele capcanelor intepenesc lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se
scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei unde vor putea sa reziste in cursul iernii.
Aldrovanda cea de-a doua planta carnivora, are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei
carti. Marginile frunzelor sunt prevazute cu spini, astfel ca atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la
suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat
capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratia de azot si fosfor este prea mica,
astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind.
Printre plantele din apropierea Deltei Dunarii care atrag atentia se numara si Noctiluca Miliaris.
Pescarii din complexul Razim-Sinoe si cei din Sfantu Gheorghe spun ca daca in anumite perioade din an, te
scalzi noaptea in unele zone din Marea Neagra sau din complexul Razelm, cand iesi din apa corpul iti este
fosforescent. Fenomenul este denumit lumanarea de mare.
Plaurul este o formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format
dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si
sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule plutitoare
cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolt aici n cele
mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap
(Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia
sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur triesc
porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

2.2.4. Fauna
Datorit condiiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre i acvatice, precum i
proximitatea ctorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteranean, pontica, eur-asiatic),
fauna RBDD este reprezentat de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate i 552 vertebrate).
Nevertebratele formeaz, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din
acestea sunt 73 de specii de viermi i rotifere, 91 de specii de molute, 115 specii de crustacee, 168 de
specii de arahnide i 2.244 de specii de insecte. Pn n prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru
tiin, incluznd un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de pete Knipowitschia
cameliae i 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus i Homoporus
deltaicus.
Fauna piscicol din RBDD are o varietate remarcabil, cuprinznd 135 de specii. Majoritatea
acestora sunt specii de ap dulce, dar sunt reprezentate i specii marine precum i specii eurihaline care
triesc n Marea Neagr i ptrund n Delt i n Dunre n timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost i sunt valorificate economic prin pescuitul comercial
intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibia pentru o perioada de 10 ani, ncepnd cu 2006) i
scrumbia de Dunre (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor i a reptilelor este bine reprezentat n RBDD, cele mai multe din specii fiind
protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentai de 10 specii de broate: broasca de lac mare (Rana
ridibunda), buhaiul de balt (Bombina bombina), brotcelul (Hyla arborea), broasca de pmnt brun
(Pelobates fuscus), broasca rioas brun (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), Broasca de
pmnt siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone i 2 specii de soprle de ap, triton (Triturus
dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluznd estudine, oprle (Sauria) i
erpi (Serpentes).
RBDD ramne, nsa cea mai renumit pentru fauna ornitologic, fiind nregistrate n total 331
specii (n afara celor 520 de specii inventariate n toata Europa de Vest). Zona are o importan universal
pentru cuibritul multor populaii de psri cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul
cre (Pelecanus crispus) i cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai ntlnesc aici colonii
importante de strc loptar (Platalea leucorodia) i cteva specii cuibritoare de vultur codalb (Haliaeetus
albicilla).
Zona Deltei Dunrii este un loc de popas major, att de primavar ct i de toamn, pentru cteva
milioane de psri, n special rate, barza alb (Ciconia ciconia) i numeroase specii de psri de prad. n
sezonul de iarn, RBDD gzduiete grupuri mari de lebede si gte, incluznd aproape ntreaga populaie
de gsc cu gt rou (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de psri includ:
cea mai mare parte a populaiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) i pelican
cre (Pelecanus crispus);
60 % din populaia mondial de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
50 %din populaia mondial de gsc cu gt rou ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluznd specii de importana conservativ
european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca european (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus)
i mistreul (Sus scrofa) ce au importan economic pentru blana i respectiv, pentru vnatoare. Ali
prdtori sunt reprezentai de hermin (Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea
(Vulpes vulpes) i pisica slbatic (Felis silvestris).
Prin Convenia de la Berna sunt protejate un mare numr de psri (313 din totalul de 331 specii),
urmnd apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, i de asemenea
un numr de 24 de specii de peti din care 22 specii sunt protejate.
Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD Tadorna tadorna
/clifarul alb, T. ferruginea /clifarul rou, Corvus corax /corbul, Otis tarda /dropia, O. tetrax /spurcaciul,
Pelecanus onocrotalus /pelicanul comun, Pelecanus crispus/ pelicanul cre, Himantopus himantopus /
piciorongul, Platalea leucorodia /strcul loptar, Egretta alb /egreta mare, Egretta garzetta /egreta mic,
Neophron percnopterus /vulturul hoitar, Testudo graeca ibera /broasca estoas de uscat.
 Populaii de psri de importan internaional pe teritoriul RBDD Phalacocrorax pygmeus
/Cormoran mic, Pelecanus onocrotalus /Pelican comun, Pelecanus crispus /Pelican cre, Nycticorax
nycticorax /Strc de noapte, Ardeola ralloides /Strc galben, Egretta garzetta /Egreta mic, Egretta alba
/Egreta mare, Ardea purpurea /Strc purpuriu, Branta ruficollis /Gsca cu gt rou, Plegadis falcinellus
/ignu, Platalea leucorodia /Loptar, Haliaeetus albicilla /Codalb, Circus aeruginosus /Herete de stuf.
Pestii din Delta Dunarii
Reprezentat prin 133 specii pestele este una din principalele bogatii faunistice a Deltei Dunarii: 58
de specii ce traiesc numai in apele saline din Marea Neagra: calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc. 44 de
specii ce traiesc numai in ape dulci: salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul etc. 31 de
specii ce traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate: morunul, cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de
Dunare, cambula etc.
Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare si scrumbia
albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La fel procedeaza si alte specii
de pesti care in mod normal vietuiesc in Marea Neagra si in perioada de reproducere urca pe Dunare,
exemplu morunul, nisetrul, cega, pastruga, somonul de Marea Neagra. Speciile de pesti de apa dulce,
migreaza si ele in perioada de reproducere, dar pe distante mai mici si numai in zonele habituale. La gurile
Dunarii traieste o specie mica de rechini (Squalus).
Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta Dunarii in perioada anilor 1920 -
1961, cu scopul de a se creste in fermele piscicole sau in mod accidental: carasul argintiu, bibanul soare,
novacul, sangerul, cosasul si o specie de biban de talie mica.
Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o
importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii, ca relicve ale vechii faune ponto-caspice, specii ce
in prezent sunt pereclitate datorita pescuitului industrial masiv.
Pestii reprezinta o importanta resursa economica si turistica, anual aceasta resursa a Deltei
atragand mii de turisti fiind una din principalele tinte ale turismului in zona.
Cega (Acipenser ruthenus)
Lungime: 60 - 70 cm (exceptional 1,0 - 1,3m)
Greutate: 4 - 5 kg (exceptional 16 kg).
Durata de viata: aproximativ 22 de ani
Specie adaptata la apa dulce, traieste in Dunare. Prefera adancimile cu fund tare. Se gaseste si in
Tisa, Mures, Somes, primavara intrand din Dunare in rauri precum Jiu, Olt, Prut, Siret, Arges. Se hraneste
cu crustacei si larve de efemere.
Prezinta un bot alungit, ascutit, triunghiular. Are intre 12 si 17 scuturi dorsale, usor asimetrice,
intre 58 si 70 scuturi laterale si intre 12 si 18 scuturi ventrale. Spatele este cenusiu sau cafeniu cu nuante
verzui iar abdomenul galbui-roz. Se reproduce in aprilie-mai putand da hibrizi cu morunul, pastruga si
nisetrul. Caracteristici principale:
Conform legislatiei in vigoare, pescuitul sportiv la sturioni este interzis.
Avat (Aspius aspius)
Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)
Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)
Durata de viata: 10 - 15 ani
Prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul conic, gura mare, taiata oblic in sus,
falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-
albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar
celelalte spre rosu. Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac apele
clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si pietros. Vaneaza aproape
numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele.
Un peste impresionant, poate cel mai sportiv peste de la noi, un luptator inascut, cu talente la sarituri si in
apa si pe mal. Este bine sa eliberam acesti pesti pentru ca nu sunt prea buni la gust si au oase foarte multe,
singurele metode de preparare sunt marinat sau in combinatie cu alte specii, tocat si preparat chiftelute, dar
daca pestele este grav ranit, de preferat ar fi sa-l pastram (acest lucru ar fi valabil la orice specie).
Platica (Abramis brama danubi)
Lungime: pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)
Greutate: 0,5 - 1 kg (s-au prins insa si exemplare de 14 kg).
Durata de viata: 50 - 100 ani
 Prezinta un corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In rauri are culoarea argintie-galbuie pe
flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita
adanc, cu aripioara de jos mai lunga. Se hraneste cu rame, larve, scoici etc.
Platica mica traieste in bancuri, foarte numeroase, insa cu cat creste devine mai singuratica
adunandu-se numai in timpul reproducerii si spre iarna. In rauri traieste in locurile mai adanci si argiloase.
In balti si iazuri traieste mai ales langa tufe de stuf si papura, preferand lacurile cu fund mai nisipos.
Somn (Silurus glanis)
Lungime: 0,5 - 1m (exceptional 3-4 m)
Greutate: 10 - 15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg insa poate ajunge
pana la 400 kg).
Durata de viata: pana la 100 de ani
Prezinta un corp cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si
turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele
foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri, pe
alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.
Traieste in ape adanci cu fundul malos. Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in
asteptarea prazii, de unde si numele de somn. Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi
pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Se hraneste cu crustacei,
pesti, broaste, lipitori, viermi mari. Spre sfarsitul toamnei se aduna in numar mare in gropane adanci unde,
ingropati in mal, isi petrec iarna.
Caras (Carassius auratus gibelio)
Lungime: 15 - 20 cm (exceptional 40 cm)
Greutate: 200 - 300g (exceptional 2,5 kg)
Durata de viata: 6 - 8 ani
Prezinta un corp alungit, cap scurt, solzi mari si grosi, bine fixati. Partea dorsala a capului si
spatele sunt intunecate, de culoare cenusie-negricios-albastruie, care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu
usoare reflexe aurii, apoi argintie curat. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul,
mai luminat sau mai putin luminat, in care traieste. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de
balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.
Prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Curios la acest
peste este faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. Sub aceasta talie sunt si masculi in
proportie de circa 50%, insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele.
Stiuca (Exos lucius)
Lungime: 40 - 50 cm (exceptional 1,5 - 1,8m).
Greutate: 1 - 1,8 kg (exceptional 20 - 22 kg).
Durata de viata: 15 - 20 de ani
Prezinta un corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti
puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt
marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbuie sau albicioasa. Se hraneste cu orice
vietate acvatica care ii intra in gura de la insecte la pesti si chiar proprii pui.
Prefera apele linistite, limpezi cu fundul curat, in care abunda pesti mici. Locurile preferate de ea
sunt acelea din care poate porni o ambuscada, ele fiind in general in apropierea unui perete de stuf sau palc
de papura, printre nuferi sau vegetatii plutitoare, langa o masa de ierburi submerse, radacini de copaci etc.
Salau (Stizostedion lucioperca)
Lungime: 40 - 70 cm (exceptional 1m)
Greutate: 1 - 4 kg (exceptional 10 - 12 kg).
Durata de viata: 20 - 25 de ani
Prezinta un corp lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral,
gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti
puternici pe fiecare falca. Aripile de pe spate, dorsalele, sunt mari, rotunjite si aproape unite. Cele din fata,
ventralele, au ace, aidoma bibanului. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba,
cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai
inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se hraneste cu pestisori, raci, rame, etc.
Salaului ii plac apele limpezi, unde poate vedea cu usurinta prada. In apele curgatoare locurile
ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistite, asa numitele "ape de despartire".
Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite, zone create chiar de obstacole
naturale sau artificiale (copaci cazuti, radacini, stanci, margini de gropi, baraje de control, etc.).
Crap (Cyprinus carpio)
Lungime: 40 cm (exceptional 1m)
Greutate: 1-2 kg (exceptional 30 - 50 kg)
Durata de viata: peste 100 ani
Crapul salbatic, de Dunare este, musculos cu un corp mai alungit. Coloritul solzilor difera in
functie de mediul in care traieste si unde gaseste hrana. Astfel, cei care traiesc in ape cu vegetatie bogata au
coloritul negricios-verzui cu auriu-albicios pe burta, pe cand cei care traiesc in ape mai limpezi pot fi auriu-
deschis sau chiar argintii. Crapii pot fi destul de usor rescunocuti dupa cele 4 mustati din apropierea gurii.
Se hraneste cu: viermi, larve, scoici mici, etc.Traieste in general pe fundul apelor, la adancime mica, in
zonele maloase bogate in hrana pe care o sorb cu botul lor ce se poate alungi ca o trompa. Este sensibil la
zgomot, la culori vii sau miscri bruste si inutile pe malul apei.
Biban (Perca fluviatilis)
Lungime: 30 - 35 cm (exeptional 50 - 60cm)
Greutate: 200 - 500 g (exceptional 2 - 5 kg)
Durata de viata: 12 - 13 ani
Prezinta un corp robust, solzii marunti, aspri si bine inplantati in tegument. Dinti marunti si
ascutiti pe ambele maxilare. Pe placile operculelor si pe dorsala anterioara prezinta tepi. Pe spate are
culoare verde-cenusiu ajungand spre un verde-negricios. Pe flancuri este verde cu reflexe aramii, iar burta
este cenusiu alburie, sau chiar galbena. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce
coboara de pe spate spre burta. Inotatoarele ventrale sunt galbui, iar celelalte sunt rosii. Traieste in apele
dulci ca si in cele salmastre. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie, lin curgatoare, si de
aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti, insa traieste si in rauri. Un peste lacom ce prefera hrana vie:
insecte, larve, rame, vermusi, melci, pestisori, icrele altor pesti, hranindu-se tot timpul anului. In general
acesta sta la loc de panda printre radacini, copaci, picioare de pod, ochiurile din stuf etc. Cei mai mici
vaneaza in bancuri intre ape, iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari.
Caras argintiu (Carassius auratus gibellio)
Lungime: 10 - 15 cm
Greutate: 500-800 g (in mod exceptional 1,5 - 2 kg)
Durata de viata: 2 - 3 ani
Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in rauri la cenusiu-
verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu
sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati.
Peritoneul este negru, ca la scobar. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus,
de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. Se inmulteste
primavara, cand apa atinge 8-10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul. Depunerea icrelor dureaza pana
la sfarsitul verii in 2-3 serii. La aceasta specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele
mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in femele (ginogeneza).
A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din 1970. Carasul este originar din Asia
de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat indeosebi pentru obtinerea unor varietati de
ornament (carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii). A fost introdus in Europa mai intai ca peste
decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, Rinului.
Crapul in Delta
Lungime: 50 - 100 cm (in mod exceptional 140 cm)
Greutate: 10 - 20 kg (in mod exceptional 45 kg)
Durata de viata: 15 - 20 ani
Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul
apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe
buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Solzii sunt mari. Exista si varietati de crap cu
solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas). In functie de mediul in care traieste,
coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile
invadate de vegetatie. Se inmulteste la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese
din hibernare (aprilie - mai). Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea apelor in
primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie.
 Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani.
Raspandire Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in
America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului
negativ al acestuia asupra speciilor locale.
Rosioara sau babusca rosie (Scardinius erythrophtalmus)
Lungime: 20 - 30 cm (in mod exceptional 35 cm)
Greutate: 200 - 300 g (in mod exceptional 1 - 2 kg)
Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Are corpul comprimat lateral, acoperit cu
solzi mari si bine fixati in piele. Botul este scurt, gura mica, terminata oblic, indreptata in sus (adaptare la
pescuitul in straturile superioare ale apei) si lipsita de mustati. Inotatoarea dorsala este situata mult inapoi
dupa inotatoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru inchis cu nuante de verde sau cafeniu, iar laturile
corpului si burta sunt argintii. Inotatoarele, caracteristice acestui peste, sunt de un rosu aprins, cu exceptia
dorsalei. Ochii sunt aurii si nu rosu-galbui ca babusca, cu care este deseori confundata. Este un peste
sedentar, simtindu-se in largul lui in baltile cu vegetatie abundenta. In rauri il gasim mai ales in sectoarele
cu un curs mai lent. Traieste in carduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Se hraneste cu
insecte, viermi, melci, precum si plante acvatice. Se inmulteste in perioada aprilie-iunie, la o temperatura a
apei in jur de 18 grade Celsius. In perioada de imperechere, masculii au culorile mai accentuate. Raspandire
Rosioara este raspandita in apele Europei, din Suedia panain Mediterana si Asia Mica. In Romania se
gaseste in aproape toate apele statatoare de deal si ses, precum si in raurile din aceeasi zona.
Linul (Tinca tinca)
Lungime: 30 - 40 cm
Greutate: 500 - 800 g
Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici.
Traieste in apele limpezi si oxigenate. Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti.
Pasarile din Delta Dunarii
Pelican cret (Pelecanus crispus) monument al naturii, 5% din populatia mondiala
Pelican cret (150-180 cm) se deosebeste de pelicanul comun prin partea inferioara a aripii complet
deschisa la culoare. Puii au un colorit cenusiu-deschis deasupra, un sac gular cu slabe nuante roz, marginea
anterioara a fruntii aproape dreapta, creti pe cap si gat. Adultii au coloritul penelor gri albicios.
Cuibareste in colonii mai mici decat pelicanul comun, uneori chiar in perechi izolate. Ouale sunt
asemanatoare celor ale pelicanului comun, de culoare alba, cu aspect cretos. Clocitul dureaza 35-37 de zile
si are loc de regula in luna mai.
Soseste la noi in tara in acelasi timp cu pelicanul comun, avand aceleasi locuri de cuibarit in Delta
Dunarii. Toamna se indreapta catre Grecia, Delta Nilului, regiunea Golfului si tinutul de coasta din sudul
Asiei. Iarna deseori se muta inspre zonele de coasta.
In prezent, numarul lor nu depaseste 500 de perechi clocitoare in Europa, din cauza combaterii
facute de catre om. Se regaseste intr-un numar mult mai mic decat pelicanul comun.
Lopatarul (Platalea leucorodia) monument al naturii, 1% din populatia europeana
Lopatarul cuibareste in regiuni de balta, smarcuri, lunci umede, in Africa sau pe insule stancoase.
Cuibul este ascuns in stuf, dar poate fi asezat in copaci sau pe stanci in colonii langa pescarusi care fura oua
sau pui de lopatari. Hrana lopatarilor consta din pesti, amfibii (broaste), moluste crustacei viermi, larve de
insecte. Hrana este procurata prin filtrarea malului cu ciocul.
Pasarile sunt migratoare fiind raspandite pe un areal geografic larg, in Eurasia de Sud, din Spania,
Frislanda pana in Japonia si Africa de Nord. In Europa, doar Olanda, Spania, Austria, Ungaria si Grecia au
populatii considerabile.
Egreta mica (Egretta garzetta) monument al naturii, 11% din populatia europeana
Specie in continua crestere datorita incetarii urmaririi ei de catre om pentru penele ei ornamentale.
Coloritul egretei mici (56 cm) este de un alb imaculat. In perioada reproducerii isi dezvolta pe cap
frumoase pene ornamentale, la fel si in regiunea spatelui, mult cautate in trecut ca podoabe vestimentare.
In lunile aprilie-mai, femela depune intre 3 si 5 verzui-albastrui ce sunt clocite impreuna cu
partenerul.
Incubatia dureaza intre 22-24 de zile puii parasind cuibul inainte de a putea zbura, catarandu-se cu
multa abilitate printre crengi.
Este pasare rara, cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte, indeosebi in salciile pitice,
ascunse in masa stufului. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre Marea Mediterana.
Lebada cantatoare (Cygnus cygnus) monument al naturii
 Aceasta pasare este mai mica decat lebada muta si de obicei isi tine gatul drept. Ea cantareste pana
la 12 kg, partile ciocului sunt galbene, varful si dosul acestuia negru, iar penajul alb. Lebedele cantatoare isi
pot lua zborul numai din apa, facand mult zgomot. Aceste pasari sunt simbolul national al Finlandei. Ele
reusesc sa zboare, in timp ce migreaza din Islanda in Marea Britanie 1.200 km. Specia lebedelor cantatoare
se extinde atat in nordul Europei cat si de-a lungul Asiei de Nord. Japonezii le considera monumente
nationale si le denumesc "ingerii zapezii".
Lebada mica (Cygnus columbianus bewickii)
Aceasta pasare este cea mai mica lebada europeana avand dimensiunea cuprinsa intre 115 - 140
cm si greutatea 3,5 - 8 kg. Seamana foarte mult cu lebada cantatoare, ea avand penaj alb, membre negre,
baza ciocului este galbena, iar varful si dosul acestuia negru.
Lebedele mici sau lebedele Bewick au primit aceasta denumire in cinstea omului de cultura din
secolul 18 Thomas Bewick, acesta facand niste ilustratii si gravuri uimitoare ale acestor pasari. Regiunile in
care traiesc de obicei sunt cele indepartate din nordul Asiei, iar cand migreaza ajung si in zonele din jurul
Germaniei sau Japoniei. Sunt prietenoase si de multe ori se odihnesc in apropierea satelor.
Piciorongul (Himantopus himantopus) monument al naturii, 1% din populatia europeana
Piciorongul (38 cm) este o specie rara, adaptata climatului cald cu lagune, mlastini, delte, locuri
saraturate, concentrata la noi in tara in special in Delta Dunarii si valea Dunarii.
Se recunoaste repede dupa picioarele foarte lungi, rosii inchis sau roz. Penajul este alb cu aripi
negre. Prezinta un cioc lung, drept, subtire si ascutit, adaptat pentru vanarea animalelor mici ascunse in mal
si sub pietre. Se hraneste cu nevertebrate mici. Bune zburatoare pe distante scurte.
La noi este oaspete de vara, cuibarind in special in Delta Dunarii, migrand in toamna catre
regiunea Mediterana.
Califarul Alb (Tadorna tadorna) protejat in tara noastra din 1955 prin HCM 1625
Lungime: 62 cm
Anvergura aripilor: 112 cm
Greutate: 1,2 Kg (mascul) si 1 Kg (femela)
Califarul alb este destul de raspandit in Europa. Femela difera fata de mascul doar prin dimensiune
(mai mica). Ca si Califarul Rosu, Califarul Alb este mai apropiat de gasca, date fiind dimensiunile sale.
Soseste primavara, iar toamna se reintoarce la locurile de iernare din zona temperata a continentului
euroasiatic. In iernile blande se pot observa exemplare pe lacurile neinghetate. Cuibareste in gauri de
pamant sau in vizuinile parasite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor
dobrogene, in sud-estul Deltei Dunarii ca si pe malul drept al bratului Borcea, langa Calarasi.
Vulturul codalb (Haliaetus albicilla) monument al naturii
Pasare de prada (69-91 cm), ce stationeaza la noi in tara intre lunile martie-octombrie. Cea mai
mare pasare ce se regaseste pe teritoriul Deltei Dunarii. Coloristica corpului este maro, capul si coada fiind
albe, penele de zbor negre. Se hraneste cu mamifere, pesti, broaste, serpi etc.
Femela depune 1-2 oua, o data la doi ani. Perechea de Codalbi are mai multe cuiburi care sunt
folosite prin alternanta de-a lungul anilor, cuiburi uriase ce sunt asezate la inaltimi.
Poate fi vazut in special zonele in care se afla bazine de apa, in toamna migrand catre zonele
Mediterane.
Cocorul (Grus grus)
Este o pasare migratoare cu ciocul ascutit, cu gatul si cu picioarele lungi, cu penele cenusii si cu o
pata rosie pe cap. Caracteristic cocorilor este forma traheii care patrunde pana la osul stern, sub muschii
pectorali, formand bucle care explica strigatele puternice al cocorilor. Cocorii sunt pasari care umbla si fac
cuibul pe sol cu exceptia speciilor africane "Balerica" care stau pe arbori. Puii clociti in regiuni de stepa,
sau de smarcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt pasari migratoare. In
perioada imperecherii pasarile executa dansuri nuptiale spectaculoase. Hrana de baza a pasarilor consta din
insecte, unele seminte, viermi si moluste.
In Romania traiesc doua specii, "Cocorul mare" (Grus grus) (114 cm), care cuibareste in delta
Dunarii si "Cocorul mic" (Anthrpodes virgo), care atinge 96 de cm inaltime si poate fi vazut rar deoarece
este numai in trecere, cuibarind in Asia Centrala si iernand in delta Nilului.
Cocorul face parte din familia "Gruidae", si cuprinde ca. 18 specii care traiesc in regiunile
temperate si tropicale cu exceptia Americii de Sud.
Soimul Dunarean sau Soimul Sacru (Falco Cherrug)
 O pasare de dimensiune medie ce populeaza in special tinuturile de stepa. Lungimea este de aprox.
47-55 cm iar avergura aripilor de 105-125 cm. Hrana principala a soimului dunarean sunt popandaii si alte
rozatoare dar adeseaori mai prinde si pasari.
Adultul poate fi, de obicei, identificat prin culoarea partii superioare a corpului aproape ca cea a
vanturelului rosu femela, capul de culoare deschisa, retrigele mediene nedungate, unele exemplare sunt gri-
maroniu si dungate deasupra inclusiv pe mijlocul cozii, penele pe flancurile corpului sunt striate
longitudinal. Juvenilii sunt de culoare maronie, mai inchisa ca adultii, ventral cu pene mari, ambii avant
centrul cozii nedungat.
In zbor pare mai mare ca soimul calator dar acesta avant alta tactica de vanatoare, nu ataca prin
picaj ca acesta.

2.3. CADRUL NATURAL I CULTURAL

2.3.1. Comunitaile locale, tradiii locale i patrimoniul cultural

Structura etnic a populaiei
Structura etnic a populaiei, conform datelor recensmntului din 2002, era:
Romni: 12 666 persoane (87%)
Rui, Lipoveni: 1 438 persoane (10%)
Ucraineni: 299 persoane (2%)
Alte etnii: (1%)
Rromi: 69 persoane
Greci: 63 persoane
Turci: 17 persoane
Unguri: 12 persoane
Bulgari: 3 persoane
Germani: 2 persoane
Armeni: 2 persoane
Alte naionaliti: 12 .
Distribuia populaiei pe teritoriul RBDD
La sfritul secolului XIX n Delta Dunrii locuiau circa 12.000 locuitori, iar n preajma celui de al
doilea rzboi mondial (1940) n Delta Dunrii erau circa 14.000 de locuitori.
Pe teritoriul rezervaiei sunt n prezent: 25 aezri umane (un ora - Sulina) cu o populaie de 14 583
locuitori n 2002, din care 68.5% n localitile rurale i 31.5% n Sulina.
Aceste localiti sunt concentrate n cea mai mare parte n lungul braelor Dunrii i ocup
suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor mici de terenuri neinundabile existente.
Densitatea populaiei este de circa 3,5 locuitori/km2, raportat la suprafaa continental a
rezervaiei.
Populaia activ din rezervaie este de circa 35,3% avnd un grad de ocupare de cca 81.4%
repartizat difereniat pe activiti:
pescuit i piscicultur (15,3%),
agricultur i silvicultur (29%),
industrie, construcii, comer, prestri servicii (15,7%),
turism, transporturi, comunicaii (15,4%),
sntate (1,9%),
nvmnt, educaie, cultur (5,7%),
administraie public (13,5%)
alte activiti (3,6%).
Rata omajului este de 18,6% i este neuniform distribuit n localitile rezervaiei.
Activiti tradiionale
Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaie a locuitorilor din Delta
Dunrii. Dei astzi resursa piscicol a cunoscut un regres, pescuitul este n continuare principala
preocupare. Localitile unde pescuitul reprezint principala activitate a locuitorilor sunt: Crian, Mila 23,
Gorgova i Sfntu Gheorghe.
 Cea de-a doua ocupaie principal a locuitorilor Deltei o constituie creterea animalelor, care dintr-
o activitate temporar (transhumana) a devenit o preocupare permanent la sfritul secolului XIX.
Localiti cu tradiie n creterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfitofca i Caraorman
Agricultura tradiional a fost practicat mai ales n zonele cu suprafee mari de teren arabil: Chilia,
Pardina, Plaur, Slceni, Ceatalchioi i Ptlgeanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu
risc mic de inundare.
Din cauza solurilor srace (nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mic dezvoltare pe grindurile
marine Letea i Caraorman.
Dup 1960, pescuitul i agricultura au cunoscut modificri prin intensificarea exploatrii stufului
(mai trziu abandonate), amenajri piscicole, mari incinte agricole i silvice
Dintre mestesugurile practicate in arealul deltaic amintim:
prelucrarea stufului si a rachitei este o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii
(Tulcea, Chilia Veche, Luncavita, Somova, Topolog, Mahmudia). Stuful se foloseste in
mod traditional ca sursa de materie prima pentru constructia de case (ridicarea peretilor,
"pusul podului", acoperis), constructia anexelor, impletituri de stuf pentru producerea de
carpete, decoratiuni interioare, cosuri de diferite dimensiuni, jaluzele, pereti despartitori,
garduri, etc. Se realizeaza si alte impletituri din nuiele, paie, panusi, rachita si papura: se
confectioneaza obiecte usoare, rezistente, delicate, cu o textura frumoasa. Din nuiele se
fac cosuri de diferite marimi si forme, cu utilizari diverse. Cosurile pentru carat struguri,
peste, fructe, legume se fac din nuiele crapate de alun.
prelucrarea metalelor (practicarea fierariei, mai ales in Murighiol si Valea Nucarilor)
Aparitia fierarilor a luat amploare inca din secolele XVI-XVII, fiind puternic incurajata si
de asezarea strategica. In atelierele de fierarie se confectionau obiecte necesare
locuitorilor. Aici se lucra fieraria de caruta, se faceau potcoave si se confectionau unelte
agricole. Tot aici se lucra si feroneria de uz casnic (pirostrii, vatraie, carlige de paie, cutite
pentru taiat furaje, topoare, satare, incuietori de usi si dulapuri).
prelucrarea lutului (Mahmudia, Valea Nucarilor, Dorobantu, Carjelari) Olaritul se practica
inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca
neolitica, perioada in care s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila. Vasul se formeaza prin
asezarea bulgarelui de argila inmuiat pe roata olarului, pe care mesterul o roteste cu
piciorul, iar cu mainile modeleaza bucata de lut si da forma dorita vasului. Este practicata
si prelucrarea pamantului sub forma de ceamur sau chirpici pentru ridicarea peretilor
casei si a unor anexe.
prelucrarea pietrei.
confectionarea si reparatul barcilor.
cresterea libera a animalelor, fara pazitori.
Traditii si obiceiuri
Delta Dunarii este specifica prin varietatea sa fizico-geografica si mai ales prin de arhaismul care
domina componentele sale economice, culturale si spirituale. Delta Dunarii este cel mai tanar pamant al
Romaniei. Este una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa, cea mai intinsa
zona compacta de stufarisuri de pe planeta, unde convietuiesc alaturi de natura, ca parte integranta a
acesteia, oameni cu activitati, obiceiuri, mestesuguri specifice, unice in tara.
Cateva dintre particularitatile zonei in domeniul arhitectural, demne de mentionat, sunt "baile
lipovenesti", lijanca (soba-pat), prispa casei pe doua laturi, prezenta bucatariei de iarna, casele acoperite cu
straturi de stuf. In aceasta zona se mai pot intalni case construite pe furci (cu stalpi de stejar sau salcam),
case construite din ceamur si case din chirpici, sau case cu arhitectura traditionala (prezenta pe frontonul
casei a motivelor care trimit spre vechi credinte slave (sirena, razele soarelui) sau releva ocupatiile de baza
ale romanilor si ucrainenilor (pestele, arborele vietii, ramura).
Intalnirea mai multor popoare, romani, lipoveni, basarabeni, nemti, moldoveni, bulgari etc, venite
in etape diferite, chiar anterior secolului al XVIII-lea, prezenta mai multor culturi etnice, au determinat
definirea in timp a unei personalitati distincte in raport cu restul Dobrogei. Obiceiurile de peste an sau cele
legate de ciclul vietii fac dovada credintei oamenilor in bine.
Hora de duminica, organizata ocazional, si nunta sunt cadrul prielnic pentru desfasurarea
dansurilor si jocurilor populare atat de legate de sufletul si gandurile romanilor de pe aceste locuri. Chiar
jocurile de perechi au un aspect dinamic si colorat avand o miscare generala saltata si vie. Iata unele dintre
dansurile specifice comunei Nufaru studiate si catologate de coregraful Roman Jora in culegerea de dansuri
"Folclor coregrafic nord-dobrogean": brauletul, cadaneasca, ciobanasul, hora pe batai, hora-n doua parti
etc. Obiceiurile legate de sarbatorile de iarna includ colindatul, uratul, sorcova, steaua, umblatul cu capra,
boboteza, colindele, cu poezia lor idilica, voiniceasca si domestica, mirifica alegorie a nadejdii si urarii in
prag de An Nou, strans legate de rosturile satului si ale ograzii gospodaresti, cuprinzand cele mai statornice
realizari ale clasicismului nostru folcloric.
Obiceiurile si traditiile culturale specifice legate de pescuit:
La Bunavestire nu se iese la pescuit deoarece e vant si pericol. Interdictia impusa prin norma se
exprima sugestiv: nu te duci la pescuit "ca nici pasarea nu facea cuib" (orice suflare se supune legii
nescrise). Sfintirea sculelor: se sfintesc de catre preot sculele pentru pescuitul cu carmace (carlige) pentru
sturioni, sau se sfintesc sculele cand se pleaca pentru prima data in sezon la pescuit. Preotul sfinteste acasa
si nu merge la Dunare (ca la Boboteaza).
Gesturile cu valoare magica (atragerea fortelor benefice), chiar daca au capatat manifestare
religioasa, sunt insotite uneori de cuvinte care au, in conceptia oamenilor, valoare magica. Astfel, aflam in
cercetarea noastra ca la aruncarea setcii sau a unui navod pescarul spune: "sa fie norocul neveste-mii..., al
fetei..., al nepoatei..." etc. Anumite comportamente ale pescarilor in practicarea din generatie in generatie a
pescuitului au dus la aparitia unor proverbe, a unor zicatori, dovada a unei experiente de viata supusa
apelor: "mai usor prinzi obletele decat rechinul".
Obiceiurile si traditiile culturale specifice legate de agricultura:
Cand se iese la camp se arunca o carpa rosie pe casa "sa nu paleasca recolta" (acest gest arhetipal
apartine populatiei romanesti).
In vreme de seceta se fac rugaciuni de ploaie, se iese la camp cu icoane, se fac slujbe. Pentru a
aduce ploaia, dincolo de invocatia religioasa, oamenii practica gesturi care amintesc de magia imitativa:
trecand pe langa apa isi dau branci in apa si fac aceasta miercurea sau vinerea, zile care, fiind considerate
zile de post, sunt puse in legatura cu puritatea trupeasca si sufleteasca a celor care, prin caderea in apa, in
acest joc sunt meniti sa aduca ploaia. Uneori, cu apa stransa in butoaie si adusa la camp, dupa rugaciune,
oamenii se uda.
Exista interdictia de a se lucra in gradina in zi de joi, in perioada dintre sarbatoarea Pastelui si
Inaltare.
Patrimoniul cultural al populaiei din RBDD
Prin bogiile sale naturale i poziia sa geografic, Delta Dunrii cu relieful su variat i roditor,
cu clima sa vratic i cu diversitatea de bogii naturale, a atras prezena omului.
Pentru timpurile preistorice, vestigiile arheologice sunt singurele izvoare care ne vorbesc de vechimea i
formele de cultur i civilizaie ale omului care a trit aici. Tot litoralul de la Sinoie i pn la insula Popina
din nordul lacului Razim a fost vatra de formare i evoluie a civilizaiei neolitice de tip Hamangia (azi
Baia) 5000- 3000 a.Chr. Figurinele de lut ce aparin acestei culturi sunt exprimri ale unei viei spirituale
cotidiene, iar cele dou statui de lut, cunoscute cu numele de Gnditorul i Femeia eznd, reprezint
familia pereche i sunt considerate capodopere ale artei neolitice universale.
Fortificaiile cu anturi i valuri de pmnt de pe promontoriile de la Sinoie, Enisala, Babadag,
Tulcea i Somova, etc. i movilele rzlee de-a lungul fluviului sau pe creasta colinelor de la Dunre la
Razim, sunt vestigiile rmase din organizarea comunitilor din epoca civilizaiei fierului (1200- 500
a.Chr.).
Tezaurul princiar descoperit ntr-un astfel de mormnt tumular la Agighiol, la care se altur
bogatele necropole de la Murighiol i Enisala, ca i marea cetate de refugiu de la Betepe, sunt documente
i afirmri ale unei civilizaii sedentare creat de autohtoni gei, dup cum i-am cunoscut din izvoarele
greceti, sau daci, dup cele romane.
Urcnd spre nord descoperim un mare centru economic n perioada roman, oraul Halmyris (azi
Murighiol). Dup Dinogeia (de pe insula Bisericua din satul Garvn), Halmyris este cel mai cunoscut din
punct de vedere arheologic dintre toate cetile: Salsovia (Mahmudia), Talamonium (Nufru), Aegyssus
(Tulcea), Noviodunum (Isaccea), sau altele al cror nume s-a pierdut n timp, cum sunt cetile romane de
la Enisala, cea de pe dealul Parcheului, etc.
Portulanele i hrile genoveze, ca i izvoarele bizantine, vorbesc foarte mult de pescuitul i de
comerul cu tot felul de produse n sec. X- XV n porturile dunrene la Solina (Sulina de azi), Licostoma
(Periprava), Vicina (ipoteze incerte asupra vetrei sale).
 Rzboaiele ruso-turceti din sec. al XVIII-lea i al XIX-lea, ca i administraia ruseasc n Delta
Dunrii de pn la 1856 au distrus tot ce-a putut exista aici din perioada existenei Dobrogei la ara
Romneasc i la Moldova i mai ales din perioada stpnirii turceti.
Cele dou mari centre comerciale din inima Deltei Dunrii: Chilia i Sulina, au renscut dup
rzboiul Crimeei. n perioada de la 1856 i pn la 1940, Sulina a cunoscut o dezvoltare economic,
urbanistic i spiritual, nu att prin amploare, ct mai ales printr-un specific care a reuit s o
individualizeze ntre toate oraele dunrene din ara noastr. Din toat zestrea sa spiritual i urban, astzi
mai dinuie cteva cldiri, n frunte cu Palatul Comisiei Europene a Dunrii, farurile ei vechi i noi, iar
bisericile i cimitirul su i dau cu prisosin imaginea oraului cosmopolit de altdat.

2.3.2. Situri arheologice i istorice

Comuna Nufru
Urmele unei cetati bizantine, ridicate in ultimul sfert al secolului al X-lea, odata cu recucerirea
regiunii Dunarii de Jos in vremea imparatului Ioan Tzimiskes. La adapostul zidurilor de incinta, s-a
dezvoltat o importanta asezare de tip urban, ce a functionat pana la mijlocul secolului al XIII-lea. Probabil
distrusa in vremea invaziei tatare, asezarea se reface mai tarziu, dupa cum o sugereaza unele materiale
ceramice si numismatice apartinand veacurilor XIII-XIV (pot fi vazute la Muzeul de Istorie si Arheologie
din Tulcea).
Cetatea bizantina Prislava, important centru de tip urban din secolele X- XIV, este suprapusa in
totalitate de catre localitate. Este situata pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, la cca. 12 km in aval
de orasul Tulcea. De la inceputul sec. XX, au fost semnalate existenta unor ziduri de incinta si un bogat
material arheologic. Este vorba de ziduri masive, de 2,70 - 3,00 m grosime si pastrate pe inaltimi ce
depasesc 3,00 m. Incinta fortificata a fost prevazuta cu turnuri masive de forma rectangulara, dintre care
doua au fost reperate si cercetate (proprietate privata). Turnul de vest si zidul de incinta este suprapus de
constructii (proprietate privata, punct vizitabil). O parte din zidul estic cu turn, a fost descoperit a fost pus
in valoare sub forma unei constructii de protectie amenajata deasupra monumentului (punct vizitabil). In
zona de nord a asezarii, foarte aproape de punctul de traversare a Dunarii cu bacul spre Delta, a fost
descoperita instalatia portuara a cetatii (punct vizitabil).
Comuna Betepe
Cetatea getica Piatra lui Sava - deal fortificat, situat la 4 km de fluviul Dunarea, aceasta
vecinatate punandu-si amprenta asupra vietii economice si sociale a comunei.
Comuna Mahmudia
Vestigiile cetatii Salsovia - din timpul imperiului romano-bizantin, sunt amplasate pe un
promontoriu la baza caruia se afla bratul Sf. Gheorghe. Cetatea a functionat drept castru militar inca din
prima jumatate a sec. III, (Itinerariul Antonini si Tabula Peutingeriana), ulterior, ca anexa la Legiunile
militare romane.
La sud de cetate, pe un platou intins, in epoca romana se afla o asezare civila aparata din trei parti
de vai naturale, cu maluri abrupte. Castrul a fost, foarte probabil, distrus in vremea lui Valens. Locuirea este
reluata in epoca feudal-timpurie (dupa probabila distrugere a castului in vremea lui Valens), in apropierea
cetatii dezvoltandu-se o asezare rurala, marturie fiind monedele datate in sec. XI. Zidurile cetatii antice,
groase de 2 m, au fost afectate pana in zilele de astazi atat de factorii naturali de eroziune cat si de efectele
celui de-al doilea razboi mondial si de extragerea pietrei de catre localnici.
Ca urmare a unor prospectiuni arheologice desfasurate in anul 2004, in partea de Nord a sitului, in
interiorul cetatii, a aparut fundatia unui zid de piatra cu latimea de 0,8 m.
Casa Pescarului - mini-muzeu (intrarea libera) care ofera vizitatorilor secvente din viata
comunitatilor de pescari din Delta Dunarii. Va prezenta obiecte functionale din gospodarie, diverse produse
de manufactura practica mestesugareasca, scene din viata domestica a familiilor traditionale de pescari. Pe
durata sezonului estival, Casa Pescarului gazduieste expozitii temporare tematice.
Cazematele datand din perioada celui de al doilea razboi mondial.
Observatorul de pasari situat in proximitatea ruinelor cetatii Salsovia.
Portul Industrial Mahmudia cariere de exploatarea calcarului, in nordul amplasamentului se afla
bratul Sf. Gheorghe, acest brat al Dunarii delimitand Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii; de asemenea,
amonte de localitatea Mahmudia, la cca. 3 km., se afla ruinele fortaretei romano-bizantine Salsovia (322 d.
Hr.)
Comuna Murighiol
 Situl arheologic Halmyris - Situat la aproximativ 2,5 km est de comuna Murighiol si aproximativ
3 km de Dunavatul de Jos. Situl arheologic a cunoscut trei mari perioade de locuire: getica (sec. IV - I
a.Chr.), cand a primit numele grecesc Halmyris; romana timpurie (sec. I - III p.Chr.), cand a fost construita
prima fortificatie din piatra, statie a flotei dunarene Classis Flavia Moesica, zid de aparare masiv, cu turnuri
si porti, bai romane etc.; romana tarzie (sec. IV - VII p.Chr.), de cand se pastreaza spectaculoase
monumente de arhitectura militara, civila si religioasa, remarcabila fiind bazilica episcopala paleocrestine
in cripta careia au fost descoperite ramasitele primilor martiri dobrogeni: Epictet si Astion.
Sapaturile arheologice din anul 1981 au demonstrat existenta unei continuitati de viata din secolul
VI I.e.n. pana in secolul VI e.n. Incepand cu secolul II, pe acest loc se construieste un castru militar care de
la sfarsitul secolului III se va transforma intr-un important oras inconjurat cu ziduri de aparare, cu 15 tunuri
si doua porti. Un numar de peste 10 inscriptii atesta existenta in apropierea castrului a unui sat al
corabierilor (Vicus Classicorum) si a unei importante necropole romane timpurii. In centrul orasului exista
o cladire monumentala, probabil resedinta comandamentului.
La inceputul secolului VII datorita atacurilor avare si slave, viata se stinge treptat in acest post
avansat al Imperiului Roman.
Manastirea Halmyris se afla la o distanta de aproximativ 2 km de la iesirea din localitatea
Murighiol, pe drumul pietruit inspre Dunavatu de Jos, imediat dupa ruinele cetatii Halmyris. Hramul
Manastirii, Sfintii Mucenici Epictet si Astion (cele mai vechi Sfinte Moaste descoperite la noi in tara, anul
280 dupa Hristos) se sarbatoreste la data de 8 iulie. Cel de-al doilea hram, Sfintii Montanus Preotul si sotia
sa Maxima se sarbatoreste in data de 26 martie.
In prezent, manastirea se afla in constructie, chiliile fiind finalizate. Ca proiect, biserica urmeaza
sa atinga o inaltime de 37 metri si va fi prevazuta cu 5 turle. Ca elemente de noutate: demisolul din piatra
(la ora actuala finalizat), turlele bisericii pe spate (nu in fata, asa cum suntem obisnuiti), portrete ale unor
personalitati bisericesti pe peretii exteriori.
Comuna Valea Nucarilor
Descoperirile arheologice de pe Dealul Agighiol. Localitatea Agighiol este cunoscuta in lumea
intreaga ca un important punct fosilifer triasic. Punctul fosilifer de la Agighiol, situat in Dealul Pietrosu
(206 m), se desfasoara pe o suprafata de 3 hectare. Pe teritoriul sau a fost descoperit un tumul ce adapostea
un mormant princiar, datat de arheologi sec. 4 - 2 I.Hr.
Tezaur scitic Agighiol (Tezaurul de la Agighiol) reprezinta mostenirea voievodului din perioada
dacica de dinaintea lui Burebista (82-44 i.Hr.), si anume Basaraba. Este unul dintre cele mai reprezentative
tezaure pentru arta tracogetica de pe teritotiul dobrogei. Tezaurul este de o importanta deosebita, deoarece
poate stabili o punte de legatura intre lumea geto-dacica antica si societatea feudala romaneasca, ceea ce
demonstreaza, implicit, continuitatea si permanenta sedere a stramosilor nostri pe aceste teritorii.
Complexul funerar de la Agighiol ocupa un areal cu un diametru de 32 m, avea o inaltime de 2 m in forma
boltita si cuprindea 3 incaperi (pocale ce ilustreaza cervideul cu opt picioare,"Sarabha", aplica din argint,
coifuri si vase din aur si bronz, nasture din argint, care pot fi vazute la Muzeul de Istorie si Arheologie din
Tulcea).
Rezervatia geologica Agighiol are in total 9,7 ha, singura rezervatie de fosile marine din Europa, si
se situeaza in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.

2.3.3. Facilitai pentru turism

Principalele forme de turism care se pot desfura pe teritoriul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Valorile naturale i culturale ale Deltei Dunrii constituie resursele turistice naturale i antropice
ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului.
Turism pentru odihn si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism, n unul din
hotelurile de pe teritoriul rezervaiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinnd excursiile pe canale si
lacuri pitoreti cu bile de soare i apa marin pe plajele situate de-a lungul coastei Mrii Negre.
Turism de cunoatere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor
organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea peisajului
salbatic, combinnd plimbrile cu brci propulsate manual pe canale pitoreti cu drumeii de-a lungul
canalelor sau pe grindurile fluviale i marine, etc.
Turism specializat tiintific (pentru ornitologi, specialiti, cercettori, studeni)
Programe speciale de tineret (pentru cunoaterea, ntelegerea i preuirea naturii)
 Turism rural (n cadrul cruia turitii sunt gzduiti i ghidai de localnici), are traditie n RBDD,
multe familii de localnici gzduind i nsotind vizitatorii n Delta Dunrii. Acest tip de turism reprezint un
important potenial pentru mbunatirea veniturilor populatiei locale.
Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari
Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate vrstele, n orice
sezon, pentru orice specie de pete, i vnatoare sportiv.
Unitile de cazare din zona Deltei sunt de tipul hoteluri (23), hoteluri plutitoare (21), campinguri
autorizate sat de vacan (5), pensiuni afiliate n reeaua ANTREC (Asociaia pentru turism rural,
ecologic si cultural) (21), pensiuni n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii (59), tabere colare (3).
Camparea n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii este interzis, cu excepia locurilor de campare
autorizate, amenajate i dotate corespunztor cerinelor igienico-sanitare.
Activitatea turistic din Delta Dunrii se desfoar n conformitate cu reglementrile legale n
vigoare. Odat cu declararea rezervaiei biosferei, Administraia Rezervaiei a stabilit propriile reguli de
practicare a turismului, n scopul protejrii patrimoniului natural. n acest scop, au fost stabilite 24 trasee
turistice n rezervaie, din care 15 trasee care se pot efectua numai cu mijloace de transport naval (navale) i
9 trasee care se pot efectua prin drumeii sau cu mijloace de transport rutier (terestre).

3.ACTIVITILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N INTERIORUL ARIEI PROTEJATE I

N VECINTATEA ACESTEIA

Condiiile naturale specifice din Delta Dunrii au fost afectate n trecut prin lucrrile executate pe
teritoriul RBDD i n bazinul hidrografic al Dunrii. Principalele activiti antropice din Delt care au avut
influene directe asupra mediului deltaic au fost:
amenajarea canalului Sulina pentru navigaie maritim, continuat cu unele lucrri
hidrotehnice actualizate permanent;
programele de valorificare a resurselor naturale din delt, exagerate i lipsite de
fundament tiinific, ntre anii 1950-1989, cnd s-au ndiguit n Delt aproape 110.000 de
hectare, unde s-au executat numeroase canale i alte lucrri cu repercursiuni negative
asupra mediului.
Rezult c, pe o suprafa de cca din teritoriul Deltei, omul a intervenit n mod brutal asupra
ecosistemelor deltaice, refacerea lor fiind o problem ct se poate de dificil.
Condiiile ecologice din Delt au fost sensibil influenate i de activitile antropice desfurate n
ntregul bazin hidrografic al Dunrii:
ndiguirea Luncii Dunrii;
construirea barajelor pe Dunre, acumulrile hidrotehnice, lucrrile antierozionale i
captrile de ap ( n special pentru irigaii);
dezvoltarea activitilor economice din bazinul Dunrii (industria, agricultura, energetica,
transporturile etc.). nrutirea calitii apelor Dunrii a condus la apariia n lacurile
Deltei a unor fenomene hidrologice deosebit de grave, provocnd o puternic eutrofizare
a apelor datorit creterii coninutului de nutrieni.
n urma aciunilor de ndiguire a Dunrii i prin construirea sistemului hidroenergetic de la Porile
de Fier I i II, dar i ca urmare a unor alte fenomene (cum ar fi schimbrile climatice nregistrate cu
precdere n ultima vreme), s-au produs importante modificri, n primul rnd ale regimului hidrologic care
n principal constau n:
amplificarea caracterului oscilant al nivelului apelor de inundaie, respectiv de
cretere a nivelurilor maxime i de coborre a nivelurilor minime;
scderea duratei i a frecvenei inundaiilor la aceeai cot a terenului;
coborrea nivelului apelor freatice;
slbirea vnturilor locale umede, mai ales n zona adiacent Dunrii.
Practicarea agriculturii pe teritoriul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Agricultura, cu cele dou activiti specifice: cultivarea pmntului i creterea animalelor, este
una din cele mai vechi ndeletniciri a populaiei din Rezervaie. Localnicii acestor inuturi nconjurate de
ape i asigurau o parte din cele necesare traiului cultivnd terenurile ieite temporar de sub ape
(platforme). Agricultura se desfoar n sistem privat i cuprinde dou activiti majore: cultivarea
cerealelor i a altor plante i creterea animalelor. Activitatea agricol se desfoar n baza autorizaiilor de
mediu pentru terenurile din categoria terenuri agricole i n baza permiselor de practicare a agriculturii pe
terenurile ieite temporar de sub ape.
Ca localizare, majoritatea terenurilor arabile sunt localizate n zona economic a deltei fluviatile,
mai evoluat sub aspect morfologic i pedologic. n condiiile unui management bun, ecosistemele agricole
din delta fluviatil pot avea o mare capacitate de producie pentru cereale pioase, porumb, legume, cartofi,
soia i plante furajere.
n delta fluvio-maritim terenul arabil reprezint doar 0,12 ha/locuitor, dominante n structura
terenurilor agricole n aceasta zon fiind pajitile. Agroecosistemele din delta maritim sunt reduse ca
suprafa dar i ca potenial agro-productiv.
Ca form de proprietate, care determin i modul de folosin, terenurile agricole din Rezervaie
sunt: domeniu public de interes judeean (polderele agricole), domeniu public de interes local (amenajri
piscicole i pajiti), restul fiind proprietate privat a persoanelor fizice.
Agricultura tradiional, desfurat pe suprafee de cteva hectare, se rezum n general la
monocultur. Nu se fac tratamente fito-sanitare i nu se practic rotaia culturilor, iar rezultatele obinute
sunt n general slabe, acoperind doar necesitile familiale. n Delta Dunrii, populaia local mai practic
agricultura pe terenurile ieite temporar de sub ape (platforme), cu rezultate bune, avnd n vedere accesul
facil la ap.
Creterea animalelor cealalt ramur a agriculturii este o ndeletnicire veche a populaiei locale
de pe teritoriul Rezervaiei. Creterea animalelor, alturi de pescuit, reprezint principalele surse de venituri
n localitile izolate din Delta Dunrii - Caraorman, Periprava, C.A. Rosetti, Letea, Mila 23 etc.
Alte activitati
Silvicultura i exploatarea lemnului
Pdurile din lunca Dunrii se gsesc pe grindurile nalte i sunt reprezentate de zvoaie de salcie,
de plopi i zvoaie de specii n amestec. n mare parte au fost nlocuite cu plantaii de plopi negri hibrizi de
mare productivitate i de interes economic.
Pdurile din delta fluvial se gsesc n cea mai mare parte de-a lungul celor trei brae ale Dunrii, dar i pe
grlele i canalele de legtur dintre acestea i sunt reprezentate prin zvoaie de salcie, care ocup prile
mai joase i plopiuri sau amestecuri de plopi i slcii pe prile mai nalte.
Pdurile din delta fluvio-marin sunt deosebite fa de cele din lunc i din delta fluviati. Aici se
gsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman i n luncile braelor Chilia i Sfntu Gheorghe,
precum i plantaii (plantaii cu plopi negri hibrizi i slcii), dar i unele plantaii realizate pe nisipurile
fluvio-marine de pe grindurile Srturile. Pe suprafee restrnse, datorit diferenierilor morfologice (dune
i depresiuni interdune) i ecologice, pe grindurile Letea i Caraorman, n repartiia vegetaiei sunt
caracteristice trecerile brute de la pdure la vegetaia ierboas psamofil i chiar halofil.
Fondul forestier este constituit din totalitatea suprafeelor pdurilor, a terenurilor destinate
mpduririi i a suprafeelor care servesc nevoilor de cultur, producie i administraie silvic.
Din punct de vedere ecologic i economic, pdurile din Rezervaie au, preponderent, funcie de
protecie (73% din suprafa) funcia de producie fiind reprezentat mai puin (27% din suprafa). n ceea
ce privete funcia de producie pe primul plan este producerea de mas lemnoas, iar pe plan secundar
ciupercile, plantele medicinale, vnatul i altele. Pdurile de interes economic sunt concentrate n delta
fluvial.
Economia forestier absoarbe o mic parte din fora de munc disponibil n Rezervaie. Creterea
gradului de ocupare a populaiei n acest domeniu se mai poate face prin promovarea unor activiti
tradiionale (mpletituri din nuiele de rchit, etc.).
Pornind de la conceptul c pdurea ca fenomen natural i ca productoare de resurse economice
este o parte a mediului, silvicultura este o activitate de ecologie aplicat.
Principalul produs al pdurilor l constituie lemnul. Acesta se concretizeaz prin tierea creterilor
anuale ale pdurilor sub form de posibilitate. Aceast posibilitate este reprezentat, pentru pdurile din
Rezervaie de specii diverse de esen tare (5%) i specii de esen moale (95%).
Recoltarea stufului
Preocuparea de recoltare a stufului , a papurei i a altor plante nsoitoare, sunt ndeletniciri
vechi pentru locuitorii din Delta Dunrii i din zonele limitrofe.
Stuful a fost folosit intens n economia casnic rural n cele mai diverse scopuri: ca
material de construcii, combustibil i furaj pentru animale (n prima perioad de vegetaie).
 Folosirea stufului n lucrri de construcii nu s-a redus numai la perimetrul deltei i al
zonelor adiacente; el a fost folosit n ntreaga ar i chiar n strintate, mai ales ca suport pentru
lucrri de finisare a cldirilor.
Stuful este recoltat pentru biomas deoarece este o specie spontan ce produce o biomas anual
fr nevoia de a se fertiliza artificial. Creterea stufului este stimulat de recoltarea acestuia n timpul iernii
cnd stuful este uscat, timp n care stuful poate fi i ars pentru igienizare n eventualitatea recoltrii n anul
urmtor.
Stuful se folosete n mod tradiional ca surs de energie de ctre localnici dar exist un potenial
mare de a folosi aceast resurs n producerea de energie.
Alternative de folosire a stufului sunt reprezentate de:
- producerea de mpletituri
- confecionarea de fascine pentru protecia digurilor.
- construcia de garduri
- ca material izolator n construcia tavanelor i pereilor cldirilor, fiind un material ieftin
i asigur o izolaie termic bun.
Stufriurile ndeosebi cele situate pe soluri cu portan bun sunt punate de animalele
domestice (bovine) ndeosebi primvara cnd stuful este n primele faze de cretere.
Punatul stufului pe suprafeele care nu sunt destinate recoltrii trebuie s fie o practic admis,
prin punat diversitatea floristic crescnd. Localnicii recolteaz de asemeni stuful tnr pentru furajarea
animalelor pe parcursul iernii.
Activitatea de vntoare
Resursa cinegetic a Rezervaiei este reprezentat de speciile care formeaz fauna de interes
vntoresc, ntr-o structur care este rezultatul unei evoluii ndelungate, datorit i schimbrilor de mediu
i a influenei omului. Urmare acestei situaii s-au nregistrat scderea efectivelor unor specii i chiar
dispariia unor specii.
Activitatea de valorificare a speciilor de faun slbatic de interes cinegetic s-a ncadrat, n ultimii
ani, n limitele impuse de condiiile ecologice specifice fiecrui an. Situaiile deosebite nregistrate n
ultimii ani, din punct de vedere climatic i hidrologic (nivele ridicate ale Dunrii pe perioade prelungite,
alternane ntre perioadele cu nivele foarte ridicate i cele nivele foarte sczute, temperaturi estivale foarte
ridicate, etc.) au fcut ca dezvoltarea speciilor de faun slbatic de interes cinegetic s fie afectat prin
perturbarea cuibritului i s impun msuri specifice.
Au fost introduse restricii n ceea ce privete lungimea sezoanele de vntoare, n cea mai mare
parte a cazurilor stabilindu-se amnarea deschiderii sezoanelor sau chair interzicerea.

4.MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE

Masuri de prevenire a incendiilor pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (Legii nr. 82/1993)
art.12
Se interzice aprinderea focului in afara zonelor special amenajate in acest scop
Se interzice lucrul cu focul in afara zonelor stabilite si supravegheate in acest scop
Se interzice utilizarea focului deschis in apropierea terenurilor acoperite de vegetatie
Se interzice arderea resturilor vegetale, precum si folosirea focului deschis in zone
afectate de uscaciune avansata
Se interzice arderea de catre proprietarii si detinatorii de terenuri a vegetatiei uscate fara
acceptul ARBDD
Se interzice fumatul si aruncarea mucurilor de tigara si a chibriturilor aprinse in zonele
acoperite de vegetatie
Se interzice aprinderea focului pe timp de vant, deoarece scanteile si resturile aprinse pot
fi purtate de vant la distante mari
La stingerea focului din zonele special amenajate este obligatorie stingerea jarului si a
cenusei rezultate in urma arderii prin stropire cu apa sau acoperire cu pamant, iar la
plecare este obligatorie asigurarea ca nu a mai ramas jar nestins.
Legislatia privind pescuitul
Ordinul nr. 578 din 8 aprilie 2013 al ministrului mediului i schimbrilor climatice pentru
modificarea alin. (5) al art. 5 din Ordinul nr. 400 din 19 martie 2013 al ministrului
 mediului i schimbrilor climatice privind stabilirea perioadelor i zomnelor de prohibiie
a pescuitului, precum i a zonelor de protecie a resurselor acvatice vii n anul 2013
Ordinul nr. 400 din 19 martie 2013 al ministrului mediului i schimbrilor climatice
privind stabilirea perioadelor i zomnelor de prohibiie a pescuitului, precum i a zonelor
de protecie a resurselor acvatice vii n anul 2013
Ordinul nr. 209 din 12 septembrie 2012 al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale
pentru nominalizarea punctelor de debarcare i a centrelor de prim vnzare de pe
teritoriul Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" pe anul 2012
Ordinul nr. 40 /1016 din 22 martie 2012 al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i
al ministrului mediului i pdurilor privind prohibiia pescuitului n anul 2012
Ordinul nr. 116/1533 din 22 mai 2012 privind aprobarea msurilor de reglementare a
efortului de pescuit i a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2012
ORDINUL nr. 45 din 6 martie 2012 al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pentru
modificarea i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale
nr. 449 din 21 august 2008 privind caracteristicile tehnice, condiiile de folosire a
uneltelor admise la pescuitul comercial i metodele de pescuit comercial n apele
maritime i continentale
ORDIN NR. 159/1266/2011 privind aprobarea condiiilor de practicare a pescuitului
recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv i modelelor
permiselor de pescuit recreativ/sportiv n ariile naturale protejate
ORDIN Nr. 44/1195 din 18 februarie 2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la
resursele acvatice vii din domeniul public al statului n vederea practicrii pescuitului
comercial n habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate
ORDIN NR. 29/991 din 8 martie 2011 privind prohibitia pescuitului n anul 2011
ORDIN NR. 15 din 28 ianuarie 2011 privind conditiile de practicare a pescuitului
recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si
modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv
ORDONAN DE URGEN Nr. 127 din 28 decembrie 2010
pentru adoptarea unor msuri destinate dezvoltrii economico-sociale a zonei "Delta
Dunrii"
ORDIN Nr. 975/172 din 22 iunie 2010
pentru aprobarea Normelor privind practicarea activitii de pescuit pentru consumul
familial n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii
Ordin privind prohibiia pescuitului n anul 2010
Legea nr. 317 din 13 octombrie 2009 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul i acvacultura
Ordinul nr. 610/2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de
ctre Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" la solicitarea persoanelor fizice
i juridice; Ordinul nr. 954/2009 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului
mediului nr. 610/2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de
ctre Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" la solicitarea persoanelor fizice
i juridice; Ordinul nr. 1775 din 30 decembrie 2009
pentru modificarea Ordinului ministrului mediului nr. 610/2009 privind aprobarea
tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de ctre Administraia Rezervaiei Biosferei
"Delta Dunrii" la solicitarea persoanelor fizice i juridice
ORDONAN DE URGEN Nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul i
acvacultura
ORDIN Nr. 410 din 11 aprilie 2008
pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor de recoltare, capturare i/sau
achiziie i/sau comercializare, pe teritoriul naional sau la export, a florilor de min, a
fosilelor de plante i fosilelor de animale vertebrate i nevertebrate, precum i a plantelor
i animalelor din flora i, respectiv, fauna slbatice i a importului acestora
 Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 449 din 21 august 2008 privind
caracteristicile tehnice, condiiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial i
metodele de pescuit comercial n apele maritime i continentale
Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 342 din 28 mai 2008 privind
dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al
statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic
Reguli de acces i desfurare a turismului n RBDD
Activitile de turism n RBDD se autorizeaz de ctre Serviciul Reglementare-Autorizare-
Dezvoltare din cadrul ARBDD (Adresa: Tulcea, str. Portului nr. 34 A).
ncasarea tarifului de intrare n scop turistic stabilit conform ORDINULUI Nr. 610 din 19
mai 2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de ctre
Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" la solicitarea persoanelor fizice i
juridice, emis de Ministrul Mediului i Pdurilor, se poate face la sediul Administraiei
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 14.00;
Smbt - Duminic: nchis, precum i la Centrele de Informare ARBDD.
Tariful de intrare nu se aplic pentru copii, elevi, studeni, pensionari, veterani de rzboi,
foti deinui politici, urmaii eroilor martiri i rniii din Revoluia din decembrie 1989.
Conform Ordinului nr. 610/2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile
prestate de ctre ARBDD la solicitarea persoanelor fizice i juridice, permisul de acces n
rezervaie pentru turiti este de: 5 lei /persoan/zi; 15 lei/persoan/sptmn; 30
lei/persoan/an.
Accesul cu nave i ambarcaiuni n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se face respectnd
ORDINUL 111/2007 Reguli privind accesul i circulaia pe canalele i lacurile interioare
din perimetrul RBDD, emis de Ministerul Mediului i Pdurilor, n baza permisului de
acces pentru nave i ambarcaiuni.
Obinerea permisului este condiionat de plata unui tarif: 100,00 lei/ambarcaiune/an,
respectiv 20,00 lei/ambarcaiune/sejur.
ncasarea tarifului pentru accesul cu nave i ambarcaiuni se face la sediul Administraiei
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 14.00;
Smbt - Duminic: nchis.
Accesul cu autovehicule n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se face n baza unui
permis de acces pentru autovehicule, ce este condiionat de plata unui tarif n valoare de
100,00 lei/autovehicul/an, respectiv 10,00 lei/autovehicul/zi. Permisul se obine de la
sediul Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30;
Vineri: 08.00 - 14.00; Smbt - Duminic: nchis.
Contravaloarea permiselor: de intrare, de acces auto / naval mai poate fi achitat att prin
mandat potal, ct i prin virament bancar, n contul instituiei noastre nr.
R056TREZ6415003xxx003884, deschis la Trezoreria Municipiului Tulcea, beneficiar:
A.R.B.D.D. Tulcea, Cod fiscal: 3722040, specificnd la explicaii: Tarif acces pentru
persoane, tarif acces auto /naval. Pe durata vizitei n perimetrul RBDD turistul trebuie s
prezinte dovada plii ctre organele de control.
Turismul n RBDD se desfoar de-a lungul traseelor aprobate, care exclud accesul
turitilor n zonele cu regim de protecie integral.
ARBDD recomand folosirea pe traseele aprobate a ghizilor cu pregatire special pentru
RBDD.
ARBDD recomand pentru transportul grupurilor de turiti folosirea navelor de mic
capacitate cu propulsie electric.
Accesul n afara traseelor principale este permis numai cu brci la rame.
Camparea este permis n zonele aprobate n acest scop.
Hotelurile plutitoare, folosite pentru cazarea i transportul turitilor n Rezervaie, trebuie
s fie dotate cu tancuri de depozitare a deeurilor lichide i containere pentru resturi
menajere.
Pentru navele de transport a turitilor este obligatorie dotarea cu sisteme speciale de
colectare a reziduurilor, gunoaielor i deeurilor.
 Turitii individuali trebuie s scoat din Rezervaie toate ambalajele de plastic, hrtie,
metal sau sticl care au coninut propriile alimente.
Este interzis accesul turitilor n coloniile de psri, conturbarea cuiburilor solitare i a
puilor.
ARBDD recomand folosirea turnurilor de observare a psrilor.
Este interzis tierea copacilor i culegerea plantelor de orice fel.
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit
recreativ/sportiv emise i eliberate de Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta
Dunrii", cu respectarea reglementrilor n vigoare.
Vntoarea sportiv se organizeaz numai de asociaiile de vntoare legal constituite, n
fondurile de vntoare autorizate de ARBDD.
Orice alte informaii suplimentare privind Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, precum i informaii
practice privind desfurarea turismului putei obine vizitnd centrele de informare ale ARBDD : Crian,
Sulina, Murighiol, Chilia Veche, Sfntu Gheorghe, Tulcea (amplasat la parterul sediului ARBDD).

5.ANALIZA SWOT PENTRU ARIA NATURAL PROTEJAT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Mediul
- Patrimoniul natural al zonei Delta Dunrii
constituie
o important rezerv de biodiversitate de o
inestimabil valoare, ce acoper cea mai mare parte
a teritoriului administrativ considerat.
- Existena unor structuri instituionale) cu
aatribuii n conservarea i protecia mediului
(APM,
ANDIPRZM, Garda Ecologic).
- Specificitatea i valoarea peisajului zonei i mare
numr de situri, monumente i ansambluri de
patrimoniu.
Reeaua de localiti
- Zon deservit de o structur administrativ -
teritorial ce conine 2 ranguri de localiti urbane
-1 municipiu, 4 orae i 32 centre comunale;
predomin satele medii cu 1.000-2.000 de locuitori.
Infrastructuri tehnice
- Existena drumurilor naionale i judeene, a unei
linii de cale ferat a unui aeroport i a unor porturi
fluviale, constituie o echipare variat i un atu
pentru dezvoltarea zonei.
- Existena echiprilor pentru alimentarea cu ap n
toate unitile administrativ teritoriale cuprinse n
zon, cu excepia comunei I.C. Brtianu.
- Teritoriul zonal dispune de o reea de transport
gaze naturale.
Zonificarea teritoriului
- Zon cu mari suprafee agricole, acvatice
(stufopiscicole)
i silvice, ce posed o mare varietate de
resurse primare.
- Resurse turistice variate distribuite n toate zonele
caracteristice ale rezervaiei.
- Existena unor zone industriale i pentru servicii
constituie un avantaj n dezvoltarea activitilor
secundare i teriare.
- Procese antropice ce pun n pericol integritataa
mediului natural: activiti nespecifice Deltei,
supradimensionarea exploatrilor specifice, lucrri
hidrotehnice ce produc modificri n mediul natural,
poluarea apelor.
- Localiti care nu sunt, sau sunt superficial
aprate
mpotriva inundaiilor cu diguri nentreinute.
- Starea de uzur fizic a patrimoniului construit i
degradarea specificului zonei datorit nencadrrii
noilor construcii n caracteristicile peisajelor.
- Izolarea localitilor Deltei i populaia redus a
acestor aezri face dificil accesul locuitorilor la
dotari de baz i la locuri de munc.
- Zone lipsite de aezri urbane pe o raz de 25-30
km - Chilia Veche, Pardina, Maliuc, Mahmudia, Sf.
Gheorghe.
- Dotrile teritoriale, colare, de sntate,
comerciale, sunt concentrate n localiti urbane,
fcnd dificil accesul locuitorilor Deltei la aceste
servicii.
- Specificul localitilor este periclitat de
construciile noi, fapt ce impune un regulament de
urbanism pentru ntreaga zon.
- Reeaua de drumuri comunale nu este
modernizart, transportul pe lina c.f. nu permite
viteze mai mari de 60 - 80 km/h.
- Unele localiti componente ale comunelor
alimentate cu ap nu au reele de alimentare cu
ap.
- Canalizarea apelor uzate este realizat ntru-un
numr foarte mic de comune
- Lipsa staiilor de epurare a apelor uzate n
localiti importante (Tulcea i Mcin).
- Necesitatea utilizrii potenialul eolian i
fotovoltaic pentru echiparea energetic a
localitilor zonei.
- Dificultatea extinderii reelei de transport i
 distribuie gaze naturale spre localiti din zon.
- 2 zone cu un profil predominant agrar ineficient
sau insuficient utilizate zona deltaic Chilia
Pardina cu mari exploatri, ce intr n conflict cu
procesele de mediu; zona continental insuficient
utilizat pentru culturi complementare.
- Exploatri piscicole ineficiente economic sau
nefuncionale care necesit renaturare.
- Exploatri silvice duntoare echilibrului
ecologic
ce produc srcirea potenialului biodiversitii
Deltei Dunrii.
- Insuficiena i diversitatea sczut a dotrii n
zonele turistice nu face posibil valorificarea
deplin a resurselor turistice.
- Declinul unor ramuri industriale i a serviciilor
pune probleme n asigurarea locurilor de munc i
n
dezvoltarea oraelor.

OPORTUNITI
- Teritoriul RBDD ocup o poziie relativ izolat,
constituit n mare parte dintr-o zon inundabil,
care
restricioneaz presiunea dezvoltrii, fcnd-o
propice
conservrii mediului natural.
- Vecintatea RBDD Delta Dunrii cu 2 ri i
specificitatea zonei o face atractiv dezvoltarea
relaiilor transfrontaliere i internaionale, pentru
proiecte n economie, cercetare i protecia
mediului.
- Existena aglomerrii Galai Brila, la limita
vestic a zonei, municipii cu rol principal n
dinamica regional.
RISCURI
- Dificultatea modernizrii axelor de infrastructuri
ale extremitilor de N i E ale zonei Deltei
Dunrii,
ntrzie dezvoltarea zonei i a rolului mun. Tulcea
n
plan regional.
- Dezvoltarea necontrolat a zonei, sub presiunea
factorilor externi, poate avea un efect negativ n
conservarea mediului i echilibrul dezvoltrii
localitilor.
- Cele mai importante ameninri poluare,
inundaii i au sursele n afara zonei RBDD.

6.PROMOVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

Planurile i strategiile care includ i Delta Dunrii sunt

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunrii
"Strategia Dunrii reprezint cel de-al doilea format de cooperare macro-regional din
cadrul Uniunii Europene, dup Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobat n
cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009. Ulterior, pe 8 decembrie 2010 Comisia
European a aprobat i a publicat Strategia UE pentru regiunea Dunrii, concretizate ntr-o
Comunicare i un Plan de Aciune. Documentele discutate i agreate la nivel comunitar i care
formeaz nucleul cooperrii regionale la Dunre, reprezint efortul concentrat de elaborare al
statelor riverane, care, alturi de Comisia European, au analizat i au evaluat nevoile reale ale
regiunii Dunrii i au propus un document agreat, att la nivel politic, ct i tehnic. Aadar,
Strategia Dunrii este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate s participe i statele
tere riverane." (sursa: http://www.mae.ro)
Mai multe informaii: http://www.mae.ro/, http://www.icpdr.org/ , http://www.mmediu.ro/ ,
http://www.mdrt.ro/
Brosura Strategia UE pentru Regiunea Dunarii / EU Strategy for Danube Delta leaflet
Planul local de aciune pentru mediu - Judeul Tulcea - revizuit 2011
 Un Plan Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) sau LEAP - Local Environmental
Action Plan reprezint strategia pe termen scurt, mediu i lung necesar soluionrii problemelor
de mediu locale, prin abordarea principiilor dezvoltrii durabile i n deplin concordan cu
planurile, strategiile i alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional i
naional.
Aceast strategie de abordare planificat a problemelor de mediu a fost stabilit n cadrul
Conferinei Ministeriale Un mediu pentru Europa desfurat n 1993 la Lucerna, Elveia i a
fost concretizat prin convenia cunoscut sub numele Programul de Aciune pentru Mediu pentru
Europa Central i de Est . Acest document cadru constituie "o baz pentru aciunea guvernelor i
administraiilor locale, a Comisiei Comunitilor Europene i a organizaiilor internaionale,
instituiilor financiare i a investitorilor privai n regiune" (paragraf 6 - Declaraia Ministerial 30
aprilie 1993).
Un PLAM trebuie s fie n deplin concordan cu Planul Naional de Aciune pentru
Protecia Mediului (PNAPM) iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia trebuie
s se regseasc n Strategia Proteciei Mediului n Romnia. De asemenea, n elaborarea sa,
trebuie luate n considerare toate standardele i reglementrile de mediu naionale relevante
precum i programul de adoptare a Acquis-ului Comunitar.
edina Consiliului tiinific al ARBDD- 4/5 februarie 2010 - Documente discutate:
Raport al activitii A.R.B.D.D. n anul 2009, Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3
Programul de activitate al A.R.B.D.D. pentru anul 2010, Anexa 1, Anexa 2,
Anexa 3, Anexa 4
Propuneri de exploatare a resurselor pescreti din RBDD n anul 2010
Proiect de ordin pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele
acvatice vii din perimetrul RBDD n vederea practicrii pescuitului familial de
ctre persoanele cu domiciliul n localitile din Rezervaia Biosferei Delta
Dunrii
Propuneri privind modificarea amplasamentelor zonelor de campare i traseelor
turistice din perimetrul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Lista proiectelor pentru finanare din fonduri europene
Propunere de Regulament de Organizare i Funcionare a Consiliului tiinific al
A.R.B.D.D.
Propunere de Regulament de Organizare i Funcionare a Colegiului Executiv al
A.R.B.D.D.
Rapoarte privind Starea Mediului n RBDD n anii 2007 i 2008
Strategia de vizitare
Hotarrea Consiliului Stiintific al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii
Strategia de vizitare pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii
Planul de management al vizitatorilor este un concept de vizitare ce stabilete obiectivele
i aciunile necesare pentru asigurarea condiiilor optime de vizitare, specifice ariei naturale
protejate, n concordan cu planul de management al acesteia. Planul de management al
vizitatorilor este instrumentul care odat transpus n aciuni practice va putea ndruma tipul
potrivit de vizitatori n zonele potrivite, oferind cele mai bune oportuniti pentru satisfacerea
experienei n natur a fiecarui tip de vizitator, producnd un impact minim negativ asupra naturii
i comunitilor locale i totodat crend cele mai bune anse pentru dezvoltarea durabil de
afaceri la scara mic, de ctre membrii comunitilor locale.
Managementul vizitatorilor i turism integrarea conservrii naturii i dezvoltrii
regionale n Delta Dunrii Delta Dunrii s-a aflat n atenia organizaiilor de conservarea naturii, a
instituiilor guvernamentale, a investitorilor i politicienilor ncepnd din anii 90. Dei o serie de
aciuni au fost implementate i promovate n pres, i au avut loc diverse activiti de conservare i
investiii, Delta Dunrii nc necesit o dezvoltare integrat i de un plan de conservare a naturii
nu doar pentru a garanta conservarea naturii pe termen lung, ci i pentru a oferi oportuniti socio-
economice reale locuitorilor ei.
Plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil n Delta Dunrii (mai 2009)
 "Delta Dunrii reprezint o destinaie special, prin caracteristicile sale (patrimoniu
natural universal), una dintre cele mai importante regiuni turistice din Romnia, prin originalitatea
peisajului (relief, ap, vegetaie, faun, populaie i aezri umane). A gsi echilibrul adecvat ntre
dezvoltarea autonom a destinaiei Delta Dunrii i protejarea mediului, pe de o parte, i
dezvoltarea unei activiti economice competitive, cu beneficii pentru comunitile locale, pe de
alt parte, poate constitui o provocare pentru administraia local. Cu toate acestea, iniiativele
dezvoltate in parteneriat, ntre autoritile administraiei locale i ageni privai, au confirmat faptul
ca turismul poate dezvolta, mai mult dect oricare alt activitate economic, sinergii in strns
interaciune cu mediul i societatea, datorit faptului c dezvoltarea destinaiilor turistice este
legat de mediul natural al acestora, de caracteristicile culturale, interaciunea social, securitatea
i bunstarea populaiilor locale. Aceste caracteristici fac din turism motorul principal al
conservrii i dezvoltrii destinaiilor.
Pentru a stabili un echilibru adecvat intre bunstarea turitilor, nevoile mediului natural si
ale mediului socio-cultural, precum i pentru dezvoltarea i competitivitatea destinaiilor i a
ntreprinderilor, este necesar o abordare politic integrat i global, n cadrul creia toate prile
interesate s mprteasc aceleai obiective.
Iniiat n aprilie 2007, n cadrul unui proiect cu finanare flamand, i finalizat n 2009,
Planul strategic pentru dezvoltarea turismului durabil n Delta Dunrii reprezint un demers ce
vizeaz planificarea pe termen mediu. Este un prim pas ce necesit abilitatea prilor implicate de
a susine aciuni de-a lungul timpului, cu reducerea i gestionarea coerent a riscurilor prin msuri
de prevenire a producerii de efecte duntoare asupra mediului sau societii." (sursa: Plan
strategic pentru dezvoltarea turismului durabil n delta Dunrii, document iniiat n cadrul
proiectului Dezvoltarea potenialului pentru un turism durabil ntr-o zon umed Natura 2000 -
ROE / 041 / 06 i finalizat n mai 2009, Consiliul Judeean Tulcea)
Master Plan- Suport pentru dezvoltarea durabil n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii
Jud.Tulcea
Prin acest Master Plan au fost prevzute lucrrile i utilitile destinate localitilor
aferente unitilor administrative din cadrul Deltei Dunrii propriu-zise, unde triesc 14.966
locuitori.
Master Plan-ul regional pentru Delta Dunrii se concentreaz pe o definie limitat a
dezvoltrii: de a administra procesul schimbrii regionale i locale pentru o cretere economic
accelerat i mbuntiri n calitatea vieii ntr-un mod durabil. El acoper att aspectele ecologice
ale conservrii ct i celelalte elemente care au un impact asupra strii de bine i a bunstrii
populaiei din Delta Dunrii, inclusiv dezvoltarea infrastructurii precum i aspectele sociale,
culturale, comunitare i de mediu. Toate aceste aspecte se ntreptrund ntr-un concept complex de
dezvoltare durabil.
Master Plan-ul pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii caut, n primul rnd, s
identifice schimbrile cu care se confrunt delta, n al doilea rnd dezvolt soluii pentru a rezolva
aceste probleme, i n final stabilete prioritile pentru aceste soluii. Acest proces a fost realizat
cu cooperarea strns a autoritilor locale inclusiv a Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta
Dunrii i a Consiliului Judeean Tulcea. Mai mult, au avut loc consultri directe cu primarii
localitilor i cu reprezentani ai sectoarelor economice, sociale i de mediu. Aplicarea Structurii
Logice a fost iniiat n cadrul acestui proces n vederea scoaterii n eviden a problemelor i
soluiilor pentru o discuie constructiv i, ntr-un sens larg, structura Master Planului reflect
rezultatele acestor discuii.
Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei - Orizonturi 2012-2020-2030
"Strategia stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de timp rezonabil
i realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene i larg mprtit pe plan
mondial cel al dezvoltrii durabile, orientat spre mbuntirea continu a vieii oamenilor i a
relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural.
Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaiei asumate de Romnia n calitate de stat
membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, n special cele
statuate n Tratatul de aderare, n Strategia Lisabona pentru cretere i locuri de munc i n
Strategia rennoit a UE pentru Dezvoltare Durabil din 2006.
 n urma dezbaterii proiectului la nivel naional i regional, cu implicarea activ a
factorilor interesai i cu sprijinul conceptual al Academiei Romne, Strategia propune o viziune a
dezvoltrii Romniei n perspectiva urmtoarelor dou decenii, cu obiective care transced dur
ciclurilor electorale i preferinele politice conjuncturale:
Orizont 2013:
ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n
ansamblul programelor i politicilor publice ale Romniei;
Orizont 2020:
Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltrii durabile;
Orizont 2030:
Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al
rilor UE.
ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu i lung, o cretere
economic ridicat i, n consecin, o reducere substanial a decalajelor economico-sociale dintre
Romnia i celelalte state membre ale UE.
Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoar procesul de convergena real, se
creeaz astfel condiiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al Romniei s depeasc n
anul 2013 media UE din acel moment, s se apropie de media UE n anul 2020 i s fie uor
superior nivelului mediu european n anul 2030."(sursa:
http://www.mmediu.ro/dezvoltare_durabila/strategia_nationala.htm)
Program de activitate al Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii pentru anul
2012
ACIUNI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITII MANAGERIALE
Consideraii generale
Atribuiile Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii stabilite prin Legea nr.
82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii cu modificrile i completrile
ulterioare precum i prin HG nr. 248/1994 pentru adoptarea unor msuri n vederea aplicrii Legii
nr. 82/1993 i prin HG nr. 367/2002, privind aprobarea Statutului de organizare i funcionare al
Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii i a componenei Consiliului tiinific al
Rezervaiei cu completrile ulterioare, urmresc realizarea urmtoarelor obiective principale n
perimetrul Rezervaiei:
- Conservarea patrimoniului natural al Rezervaiei (biodiversitate i resursele naturale
regenerabile pe care ecosistemele naturale le genereaz);
- Dezvoltarea modelului/conceptului de dezvoltarea durabil a comunitilor locale, prin
valorificarea resurselor naturale regenerabile n limita capacitii de suport a
ecosistemelor naturale.
- Dezvoltarea cunoaterii fenomenelor deltaice, prin cercetare i monitoring, pentru
nelegerea tendinelor de evoluie i adoptarea msurilor corespunztoare.
- Dezvoltarea capacitii de nelegere a cerinelor de protecie i conservare a valorilor
patrimoniului natural prin aciuni de contientizare public i educaie ecologic i prin
implicarea comunitilor locale i a vizitatorilor n procesul de management
adaptativ/precauionar al acestora.

BIBLIOGRAFIE
http://en.wikipedia.org/wiki/Danube_Delta
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dunrii
http://en.wikipedia.org/wiki/World_Heritage_Site
http://ddbra.ro
http://deltaeco-tur.ro
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/solurile-din-delta-dunarii-151.html