Craiova se situează în sudul României pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia

din și la contactul dintre zona deluroasă și zona de câmpie. Orașul se află în Câmpia
Română, mai exact în Câmpia Olteniei, la contactul cu Podișul Getic.
Populația Craiovei la ultimul recensământ din anul 2011 a fost de 243765
locuitori. Valoarea densității pentru Craiova este de 369,1 loc/km², număr ce scoate în
evidență presiunea antropică accentuată.
1.Structura pe grupe de vârstă
Structura pe grupe de vârstă exprimă împărțirea unei populații în categorii anuale,
cincinale, decenale sau, cel mai des, în trei categorii seminificative ce corespund
populației tinere (0-14 ani), adulte (15-59 ani) și vârstnice (peste 60 ani). (Erdeli, 2009, p.
158)
Conform recensământului din 2011, populația Craiovei, se împarte pe grupe de
vârstă astfel:
Tabelul 1. Structura populației pe grupe de vârstă pentru Craiova în anul 2011.
Grupa de vârstă Număr de persoane Procent din total
(ani) (%)
0-14 ani 37528 12,6
15-19 ani 15079 5,0
20-24 ani 25500 8,5
25-29 ani 26178 8,7
30-34 ani 27420 9,2
35-39 ani 23617 7,9
40-44 ani 27802 9,3
45-49 ani 18993 6,3
50-54 ani 23911 8,0
55-59 ani 22504 7,5
60-64 ani 17020 5,7
65-69 ani 9618 3,2
70-74 ani 9192 3,0
Peste 75 ani 13148 4,5
TOTAL 243765 100
Direcția Județeană de Statistică Dolj
 Analizând tabelul se observă, conform acestor ecarturi, că cel mai mare procent
este deținu de grupa 0-14 ani (grupa tânără) – 12,6%, adică 37528 persoane.
Ponderi semnificative dețin de asemenea grupele de 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34
ani, 35-39 ani și 40-44 ani – 8,5%, 8,7%, 9,2%, respectiv 7,9% și 9,3%. Câte 7,5% și 8%
din totalul populației mai dețin grupele de 50-54 ani și 55-59 ani. Procentul mai mic, de
6,3%, deținut de grupa de 45-49 de ani, între restul celorlalte grupe cu ponderi mari, se
explică prin faptul ca majoritatea persoanelor aparținand acestei grupe sunt născuți în anii
1962-1966 perioadă în care avortul a fost legal în România. (Tab. 1.)
De asemenea explicația pentru ponderea mică a grupei de 15-19 ani, 5%, reiese
din nașterea acestor persoane după căderea regimului comunist și legalizarea încă odată a
avorturilor. De altfel, luate separat cele 3 grupe distincte – 0-4 ani , 5-9 ani și 10-14 ani –
ale grupei mari a tinerilor, se observă procente de 4,6%, 4,0% și 3,9%, valori în
conformitate cu aspectul descendent al curbei natalității prezentate mai sus. (Tab. 1.)
Adunând grupele de vârstă de la 15-19 ani până la 60-64 ani rezultă din punct de
vedere al grupelor semnificative o populație de 228024 pentru grupa adultă, însemnând
76,6% din total.
Grupei vărsnicilor, unită din categoriile de 65-69 ani, 70-74 ani și peste 75 de ani,
aparțin un număr de 31958 persoane, adică 10,7% din populația totală. (Fig. 1.)
Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de
vârstă „dependentă” (grupa tinerilor și grupa vârstnicilor) și numărul persoanelor în
vârstă de muncă (grupa adultă), exprimat la 100 de persoane adulte. (Haupt și Kane,
2004, p. 13)
În urma analizei grupelor rezultă pentru Craiova un raport de dependență
demografică de 30,4 persoane dependente la 100 de persoane.

12.6%
10.7%

76.6%

0-14 ani 15-64 ani peste 65 ani

Fig. 1. Structura pe grupele de vârstă semnificative a populației Craiovei în anul 2011.

Direcția Regională de Statistică Dolj
 Vârsta mediană este de asemenea un indicator relevant pentru structura populației
în funcție de vîrstă, împărțind populația egal în doua grupe, una de populație tânără și una
de populație vârstică. Dacă valoarea vârstei mediane este sub 30, se indică o populație
tânară, daca valoarea acestuia este peste 30 sau chiar trece de 40, indică o spre fenomenul
de îmbătrânire demografică.
Pentru Craiova vârsta mediană este de 38,1 ani, cu mult crescută față de 2002
când deținea valoarea de 33,6 ani, fapt ce indică spre o îmbătrânire demografică, de altfel
indicele de îmbătrânire demografică – ce reprezintă raportul dintre grupa vârstnică
de peste 65 ani și grupa tânără de 0-14 ani – este de 0,85, valoarea de asemenea
crescută cu mult față de 2002 când se afla la 0,58.
Tabelul 2. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe pentru Craiova în anul 2011.
Grupa de vârstă Masculin Feminin Total Procente
(ani) (%)
0-4 ani 7112 6666 13778 4,6
5-9 ani 6253 5852 12078 4,0
10-14 ani 6001 5671 11672 3,9
15-19 ani 7577 7502 15079 5,0
20-24 ani 12435 13065 25500 8,5
25-29 ani 12800 13378 26178 8,7
30-34 ani 13299 14121 27420 9,2
35-39 ani 11333 12284 23617 7,9
40-44 ani 12841 14961 27802 9,3
45-49 ani 8650 10343 18993 6,3
50-54 ani 11057 12854 23911 8,0
55-59 ani 10798 11706 22504 7,5
60-64 ani 8078 8942 17020 5,7
65-69 ani 4266 5352 9618 3,2
70-74 ani 3851 5341 9192 3,0
75-79 ani 2732 4180 6912 2,3
80-84 ani 1524 2527 4051 1,3
Peste 84 ani 708 1477 2185 0,7
Total 114569 129196 243765 100 %
Direcția Județeană de Statistică Dolj
 Împărțind grupele de vârstă pe cele două sexe se observă o pondere în favoarea
sexului masculin pentru grupele până în 20 de ani, cu un indice de masculinitate de 104,8
băieți la 100 fete, sau mai bine zis un indice de feminitate de 95,3/100. (Valori calculate
conform Tab. 2.)
Pentru restul vârstelor până în 65 de ani sexul feminin este ușor majoritar, indicele
de masculinitate în cadrul populației adulte fiind de 81/100. După 65 de ani sexul feminin
devine preponderent, indicele de masculinitate la grupa vârstnică fiind de 69,2/100,
indicând o supramortalitate în rândul bărbaților. (Fig. 2.)

peste 85 ani 708 1477

80-84 ani 1524 2527
75-79 ani 2732 4180

70-74 ani 3851 5341

65-69 ani 4266 5352

60-64 ani 8078 8942

Grupa de vârstă

55-59 ani 10798 11706

50-54 ani 11057 12854

45-49 ani 8650 10343

40-44 ani 12841 13900

35-39 ani 11333 12284

30-34 ani 13299 14121
25-29 ani 12800 13378

20-24 ani 12435 13065

15-19 ani 7577 7502
10-14 ani 6001 5671
5-9 ani 6253 5825
0-4 ani 7112 6666

20000 15000 10000 5000 0 5000 10000 15000 20000

Masculin Feminin

Fig. 2. Piramida vârstelor pentru Craiova în anul 2011

Direcția Județeană de Statistică Dolj
Piramida vârstelor este reprezentarea grafică a structurii populației pe sexe și
grupe de vârstă. Prin ea, se observă cel mai bine, cu ochiul liber anumite fenomenele
demografice ce afectează orașul. Baza mai îngustă indică scăderea natalitații, forma
bombată a mijlocului – ponderea mare a populației adulte în cadrul Craiovei,
supramortalitatea masculină prin îngustarea vârfului în partea stângă.
 2.Riscul la hazarde
Riscul la hazarde în localitatea Craiova este reprezentat de:
 Riscul la inundații datorită proximității Jiului și situării orașului pe terasele din
valea acestuia.
 Diverse hazarde climatice ce afectează anual localitatea – caniculă, oraje ce își fac
apariția pe timpul verii, ger, ninsori abundende în timpul iernii, polei.
 Hazarde geomorfologice – Craiova nu se află într-o zonă cu activiate seismică
mare dar un cutremur de magnitudine de peste 7 în zona Vrancea s-ar putea
resimtii și în accest oraș și ar putea cauza pagube materiale și pierderi de vieți
omenești.
 Hazarde tehnice – aeronautice – posibilă datorită prezentei Aeroportului
Internațiobal Craiova, accidente/explozii – parcul industrial.
 Hazarde nucleare – orașul aflându-se în aria ce ar putea fi direct afectată în cazul
unui accident la centrala nucleară de la Kozlodui.
Cu toate că întreaga populație este considerată a fi supusă la aceste riscuri, se poate
spune ca 10,7% (vărsnicii în număr de 31958 persoane) este foarte vulnerabilă în cazul
producerii acestor hazarde, problemele de sănătate asociate cu îmbătrânirea scazându-le
șansele de supraviețuire. De exemplu canicula afectează grav persoanele cardiace, de
asemenea față de persoane mai tinere mobilitatea redusă ca urmare a îmbătrânirii pune
aceste persoane într-un dezavantaj și mai mare în cazul producerii oricărui alt tip de
hazard. Dacă adăugam și grupele superioare ale grupei de populație adultă, anume 50-54
ani și 55-59 ani – 46415 locuitori împreună, numarul persoanelor cu vulnerabilitate mare
în caz de hazard crește la 78323 locuitori, 32% din toată populația Craiovei.
Bibliografie
1.Dumitrache, Liliana, Erdeli, George, (2009), Geografia populației mondiale, Ediția a
IV-a, Editura Universitară, București.
2.Popescu, Sonia Liliana, (2009), Rezumat Lucrare doctorat - Orașele din Oltenia.
Dinamica fenomenelor geodemografice, Facultatea de Geografie, Universitatea
București.
3.Haupt, Arthur, Kane, T. Thomas, (2004), Populația – Definiții și indicatori, Population
referece bureau – ONU, Washington DC.
Surse statistice: Direcția Județeană de Statistică Dolj
http://www.geografie.uvt.ro/old/personal/academic/vert/Populatia%20-
%20Definitii%20si%20indicatori.pdf