28. MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII. RISC SI VULNERABILITATE.

1.

VULNERABILITATEA

Vulnerabilitatea poate fi definite ca un factor intern al riscului subiectului sau sistemului care este expus unui hazard si corespunde predispozitiei sale intrinseci de a fi afectat sau a fi susceptibil de a suferi pagube. Cu alte cuvinte, vulnerabilitatea reprezinta susceptabilitatea sau predispozitia fizica, economica, politica sau sociala a comunitatii de a suferi pagube in cazul aparitiei unui fenomen destabilizator natural sau antropogen. Deoarece dezastrele constituie o frana in calea dezvoltarii umanitatii U.N.D.R.O. si U.N.E.S.C.O. a organizat in anul 1979 o intalnire a expertilor avand ca obiectiv propunerea de unificare a definitiilor referitoare la dezastre. Raportul final al intalnirii intitulat Natural Disasters and Vulnerability Analysis (U.N.D.R.O. 1980) include urmatoarele definitii: a) Hazard natural (H): probabilitatea de aparitie, intr-o anumita perioada de timp, intr-o zona data a unui fenomen natural producator de pagube; b) Vulnerabilitate (V): gradul de pierderi produse unui element dat expus riscului sau unui set de asemenea elemente ca urmare a aparitiei unui fenomen natural de o anumita magnitudine si exprimat pe o scara de la 0 (fara pagube) la 1 (pagube totale); c) Element expus riscului (E): populatia, cladirile, infrastructurile ingineresti, activitatile economice, serviciile publice, utilitatile si alte structuri expuse riscului dintr-o anumita zona; d) Risc specific (S): gradul de pierderi asteptat datorita unui fenomen natural specific, exprimat ca o functie atat de hazardul natural cat si de vulnerabilitate; e) Risc (R): numarul asteptat de pierderi de vieti omenesti, persoane ranite, pagube aduse proprietatii si perturbatii aduse activitatii economice datorita unui

fenomen natural specific si ca urmare producerea unui risc specific si a elementelor expuse riscului. Din aceasta perspectiva, riscul poate fi definit ca in ecuatia (1).
R E S E H V (undeS E V )

(1)

Ulterior, in urma unor dezbateri s-a acceptat ca variabila expunere este inclusa implicit in notiunea de vulnerabilitate. Cu alte cuvinte, ceva ce nu este expus nu poate fi vulnerabil. Ca urmare, expresia riscului ca o functie de hazard si de vulnerabilitate este larg acceptata in domeniile tehnice si stiintifice si este de forma:

R ie t f ( Ai ,Ve )

(2)

Aceasta semnifica faptul ca un hazard sau o amenintare Ai este cunoscuta (exprimata ca probabilitatea ca un eveniment cu o intensitate mai mare sau egala cu i va aparea intr-o perioada de expunere t ), iar vulnerabilitatea V e este deasemenea cunoscuta (intelegand-o ca o predispozitie intrinseca a unui element e de a fi afectat sau de a fi susceptibil de pagube la aparitia unui eveniment de intensitate i ), riscul Rie , este exprimat ca probabilitatea de pagubire a elementului ca rezultat al aparitiei unui eveniment cu intensitatea mai mare sau egala cu i . 2. IMPORTANTA CONCEPTULUI DE VULNERABILITATE Desi circumstantele sociale pot fi asociate cu vulnerabilitatea la dezastre ele nu trebuie considerate ca fiind acelasi lucru cu vulnerabilitatea. Un exemplu clar al acestui fapt il constituie cazul saraciei, care poate fi considerata ca fiind un factor sau o cauza contributoare la vulnerabilitate, dar este cert ca ea nu este vulnerabilitate in sine. Referitor la factorii care fac populatia vulnerabila cand trebuie sa faca fata unui hazard nu exista dubii ca multe dezastre sunt rezultatul factorilor economici si

politici exacerbati in timp datorita presiunii care conduce la o mare densitate a populatiei in zonele inundabile. Vulnerabilitatea asezarilor umane este legata intrinsec de diferitele procese sociale, dar este deasemenea in relatie cu fragilitatea, susceptabilitatea sau lipsa de rezilienta a elementelor expuse. Ea este deasemenea strans legata de degradarea mediului natural si construit la nivel urban si rural. Originea vulnerabilitatii se afla in: a) Fragilitatea fizica sau expunerea: susceptibilitatea asezarilor umane de a fi afectate de fenomene periculoase datorita situarii lor in aria de influenta a fenomenului si lipsei rezistentei fizice; b) Fragilitatea sociala: predispozitia de a suferi stricaciuni ca urmare a nivelurilor de marginalizare si segregarii sociale a asezarilor umane si a conditiilor dezavantajoase si relativ slabe datorita factorilor sociali si economici; c) Lipsa rezilientei: accesul limitat in ceea ce priveste mobilizarea resurselor a asezarilor umane si incapacitatea lor de a raspunde cand se pune problema sa absoarba impactul fenomenului. 3. DIMENSIUNILE SI TIPURILE DE VULNERABILITATE Vulnerabilitatea are numeroase fatete si dimensiuni care sunt prezentate in cele ce urmeaza: a) Dimensiunea fizica. Aceasta descrie locatiile din ariile susceptibile si deficientele de rezistenta a elementelor expuse care afecteaza capacitatea de a absorbi socul asociat fenomenului periculos. Ca exemple de dimensiune fizica ale vulnerabilitatii se pot cita rezistenta inadecvata la seism a cladirilor situate in zone seismice, amplasarea comunitatii in zone inundabile sau cu alunecari de teren; b) Dimensiunea economica. Numeroase sectoare slabe economic sunt tot mai vulnerabile. Saracia poate creste vulnerabilitatea. La nivel local si individual aceasta se exprima prin somaj, lipsa veniturilor si dificultati in accesul la servicii.

La nivel national aceasta se exprima in termeni de dependenta economica excesiva si lipsa controlului asupra factorilor externi, lipsa diversificarii bazei economice, restrictii in comertul international si impunerea unei politici monetare retrograde. c) Dimensiunea sociala . Un inalt nivel de integrare sociala a comunitati usureaza capacitatea comunitatii de a absorbi consecintele unui dezastru si de a reactiona mai rapid. Societatile vor fi mai putin vulnerabile daca vor reactiona ca un grup organizat sau in concordanta cu interesele de grup si mai vulnerabile cand interesele individuale sau de circumstanta prevaleaza. d) Dimensiunea educationala. Lipsa de cunostinte asupra factorilor cauzali si a efectelor dezastrelor, lipsa sentimentului istoriei comunitatii, precum si lipsa pregatirii si intelegerii necesitatii unui raspuns individual si de grup in fata dezastrului, constituie toate aspecte care fac ca o comunitate sa fie mai vulnerabila. O educatie deficitara ori lipsa cadrului educational intr-o comunitate susceptibila si lipsa socializarii informatiei sporesc deasemenea

vulnerabilitatea. e) Dimensiunea politica. Aceasta poate fi exprimata in termeni de nivel de autonomie al comunitatii in utilizarea resurselor si a deciziilor. O comunitate este mai vulnerabila intr-un sistem centralizat de decizie si guvernare. Nivelurile scazute de autonomie regionala si locala impiedica actiunile care raspund nevoilor de baza ale populatiei la aceste niveluri. Participarea la luarea deciziilor care afecteaza comunitatea vor ajuta la reducerea vulnerabilitatii. f) Dimensiunea institutionala. Aceasta se refera la dificultatile in ceea ce priveste masurile ce se intraprind pentru gestionarea riscului. Lipsa masurilor pregatitoare sau a actiunilor efective si eficiente de diminuare atunci cand riscul colectiv este cunoscut ca exista, constituie o sursa de vulnerabilitate. Vulnerabilitatea institutionala este deasemenea exprimata prin lipsa de flexibilitate si printr-o birocratie excesiva, cat si prin faptul ca deciziile politice si dorinta de protagonism preleva in fata unor cai rationale de a rezolva problema.

g) Dimensiunea culturala. Aceasta reflecta modul in care indivizii vad ori percep ei singuri, ca apartin unei unitati, grup sau unui colectiv. Aceasta poate avea in timp influenta negativa asupra comportarii individului. h) Dimensiunea de mediu. Vulnerabilitatea este in crestere atunci cand modelul de dezvoltare nu are la baza o relatie adecvata cu mediul si promoveaza sau sporeste exploatarea si distrugerea resurselor naturale. Aceste circumstante conduc inevitabil la deteriorarea ecosistemelor si la cresterea vulnerabilitatii. i) Dimensiunea ideologica. Aceasta se refera la ideile si credintele care exista asupra lumii, prezentul si viitorul ei. In timp, ea se exprima in atitudini pasive si fataliste, credinte religioase care limiteaza actiunile. Perceptiile dogmatice pot genera confuzii privind scopul si lipsa de reactie sau pierderea motivatiei care in final limiteaza actiunile ce trebuie intreprinse. 4. INDICATORI DE VULNERABILITATE Domeniul si receptorii Factori de Indicatori de risc vulnerabilitate 1) Factori de vulnerabilitate economica Semanaturi Tipul si diversitatea Structura culturilor semanaturilor, tehnologia de cultura Tipul culturilor Volumul productiei agricole Productia agricola % venit din agricultura Forma de proprietate Distributia inegala a proprietatii Venit (cantitativ, diversitate) 2) Factori de vulnerabilitate fizica Cladiri Cladiri asezari (aglomerari umane) Infrastructura de baza Populatie Calitatea si amplasarea cladirilor Infrastructura asezarilor (standarde de constructii) umane planificare spatiala Energie, apa, drumuri Acces la apa, energie .... Factori demografici Rata de crestere a populatiei, rata exodului

Domeniul si receptorii de risc

Factori de vulnerabilitate

Indicatori rural, asezari in apropierea raurilor, densitatea populatiei.

3) Factori sociali Educatie Venit Acces la informatii Perceptia riscului Organizatii politice si sociale Structura sociala si pe varste Stabilitatea sociala, pace securitate Relatiile de putere, coruptie Descentralizare Participarea cetatenilor

Populatie Organizatii Institutii

Durata scolarizarii, inexistenta analfabetilor % din populatie sub limita saraciei Sisteme de avertizare si prognoza Preocupare pentru reducerea riscului de catre guvern Infrastructuri de protectie si de reducere a riscului Masuri de planificare spatiala Disparitati sociale Statutul descentralizarii si participarii, % din bugetul national este alocat guvernelor locale Slabiciunile sistemelor traditionale de securitate Mortalitatea infantila, % din populatie cu acces la apa si servicii de sanatate gradul de acoperire si eroziune a solului, degradarea solului, structura asezarilor si utilizarea terenului la risc, supraexploatare

Nutritia, bolile, igiena Sanatate 4) Factori de mediu Vegetatia Solul Apa

Natura Resurse naturale

5. RISC SI VULNERABILITATE Vulnerabilitatea este o componenta importanta a riscului la un hazard. In ceea ce priveste expresia matematica a riscului, exista doua definitii:

 riscul este egal cu produsul dintre hazardul la inundatii, (expunere) si vulnerabilitate; riscul este produsul dintre probabilitatea (inundatiei) si consecinte. Principala caracteristica a unui hazard este aceea ca el produce daune si ca urmare, riscul apare numai acolo unde exista populatii vulnerabile (umana sau de alta natura) sau proprietati care sunt expuse hazardului. Ca urmare, se pot produce hazarduri fara risc, dar nu exista risc fara expunere si vulnerabilitate. Aceste propozitii conduc la concluzia: Risc = probabilitate x consecinte (3)

Ca urmare, se poate spune ca un risc mare poate aparea pentru ca exista o mare probabilitate ca o inundatie sa se produca, dar cu consecinte modeste. Sau, un risc mare poate sa apara chiar daca exista o mica probabilitate de inundatii, dar cu consecinte foarte mari. 6. CONSECINTELE INUNDATIILOR Un rol deosebit de important in marimea riscului la inundatii il are expunerea . Aceasta expunere se refera la populatie, la activitatile si bunurile sale expuse hazardului. In prezent, ea este cel mai usor exprimata prin extensia spatiala a caracteristicilor hazardului (extensie, adancime, durata, rata de crestere, viteza curentului) si caracteristicile de vulnerabilitate ale zonei. In cuantificarea vulnerabilitatii pot intra spre exemplu, numarul populatiei expuse, ori numarul si tipul proprietatilor expuse unui hazard de o anumita magnitudine. Pentru a evalua expunerea este necesara mai intai o analiza a geografiei hazardului la inundatii: zona lor de extindere si alte caracteristici (adancimea apei, viteza, timpul de atingere a varfului etc.). Aceasta analiza poate fi efectuata cel putin in parte prin referirea la inregistrarile istorice, harti, forografii si alte informatii asupra inundatiilor produse in trecut. Adeseori este necesara investigarea celor mai rare viituri/sau potentiale viituri. Pentru aceasta sunt

necesare anumite simulari hidraulice in vederea caracterizarii unor anumite viituri tipice. Populatia, bunurile, monumentele s.a. aflate in zonele inundabile constituie receptori de risc si ca urmare este necesara culegerea de informatii asupra numarului, locatiei si tipului de receptori expusi riscului. In ceea ce priveste populatia, datele trebuie sa cuprinda numarul populatiei care locuieste, lucreaza sau calatoreste in zonele expuse inundatiilor. Trebuie deasemenea recunoscute diferitele tipuri de proprietati (locuinte, fabrici etc.) precum si valoarea si susceptibilitatea lor la inundatii. Exista doua cai pentru a obtine aceste informatii: prin investigatii la fata locului si din datele existente privind utilizarea terenurilor Pentru cuantificarea tuturor consecintelor directe ale inundatiilor, expunerea constituie factorul cheie. Estimarea consecintelor inundatiilor asupra populatiei si proprietatii in termeni de pierderi de vieti omenesti, sanatate, bunastare etc. necesita cunoasterea caracteristicilor expunerii. In general, consecintele inundatiilor sunt clasificate in doua categorii: directe si indirecte care la randul lor pot fi tangibile si intangibile. tangibile pagube fizice la: cladiri; alte proprietati; infrastructuri. directe intangibile pierderi de vieti omenesti; efecte adverse asupra sanatatii; pierderi de valori ecologice; pierderi de valori culturale. inconveniente la reconstructia dupa inundatii; cresterea vulnerabilitatii supravietuitorilor.

consecinte pierderi de productie industriala; perturbarea traficului; costuri interventii de urgenta.

indirecte

Consecintele directe ale inundatiilor acopera toate stricaciunile care rezulta din contactul fizic imediat al viiturilor cu oamenii, proprietatile si cu mediu. Acestea includ, spre exemplu pagubele aduse constructiilor, obiectivelor economice pierderi de productie agricola, si in zootehnie, pierderi de vieti omenesti, impacturi imediate asupra sanatatii, pierderi de bunuri ecologice si culturale. Pagubele indirecte din inundatii sunt generate de perturbarea lanturilor fizice si economice din economie si costurile suplimentare pentru masurile luate in situatiile de urgenta pentru prevenirea pagubelor. Pagubele care pot fi usor cuantificate in termeni monetari precum cele aduse bunurilor, pierderi de productie etc. sunt numite pagube tangibile. Pierderile de vieti omenesti, efectele asupra sanatatii sau pagubele aduse valorilor ecologice si altor bunuri si servicii care nu sunt tranzactionate pe piata sunt mai dificil de evaluat monetar. Deaceea ele sunt categorisite ca intangibile si in general sunt cuantificate prin investigatii sociale a celor afectate, ori pur si simplu evaluate pe o scara relativa (severa, moderata, minora). In ceea ce priveste estimarea pierderilor potentiale de vieti omenesti din cauza inundatiilor aceasta este deosebit de dificila pentru ca acest numar nu depinde doar de caracteristicile fizice ale inundatiilor si aria afectata, ci si de modul de comportare a populatiei, ori aceasta comportare este dificil de prognozat. Cu toate acestea unele tari au elaborat modele pentru determinarea de pierderi de vieti omenesti, ca spre exemplu Regatul Unit, care ca factori relevanti ia in considerare: caracteristicile inundatiilor (adancime, viteza etc.); caracteristicile zonei care influenteaza expunerea (tipul cladirilor,

sistemele de avertizare); caracteristicile sanatatea etc.) populatiei care determina vulnerabilitatea (varsta,

Inregistrarile privind ranitii ca urmare a inundatiilor arata valori foarte imprastiate, iar datele privind pierderile de vieti omenesti nu sunt colectate sistematic in nici o tara U.E.

10