Natalitatea si fertilitatea in contextul european

Masterand: Lefter Cristina

Natalitatea reprezinta indicele exprimat prin raportul nou-născuților vii la mia de

locuitori într-o anumită perioadă de timp și care indică frecvența nașterilor în
cadrul unei populații date. Aceasta reprezinta un element dinamic al bilantului
natural, cunoscand o mare variabilitate in spatiu si timp, putand fi mai usor de
controlat si de influentat decat mortalitatea.

Intre fertilitate şi natalitate există o legătură directă, intensitatea fertilităţii

determinând nivelul natalităţii. Evoluţia fertilităţii este influenţată, pe lângă factorii
de comportament demografic şi de unele modificări ale numărului şi structurii
contingentului feminin fertil.

Tranziţia demografică a devenit un proces tot mai complex, parte integrantă a

procesului de dezvoltare economico-socială, de modernizare a societăţii.
Amploarea acestui proces demografic se oglindeşte şi în componentele sale:
tranziţia fertilităţii, tranziţia mortalităţii, urmate de tranziţia structurii pe vârste,
tranziţia nupţialităţii, tranziţia familiei, tranziţia urbanizării.

În anul 2013 în România s-a înregistrat cel mai mic număr de născuţi vii din anul
2000 încoace: 182.313. După o scădere accentuată în primii trei ani ai perioadei de
referinţă, natalitatea a înregistrat o uşoară apreciere în anii 2003-2009, influenţată
şi de efectele stimulării căsătoriilor din 2006.

O particularitate a căsătoriilor în România o reprezintă sezonalitatea fenomenului

nupţialităţii. Căsătoria, un act laic, este puternic influenţată de observanţa
religioasă.
S-a observat sezonalitatea fenomenului de nupţialitate, cu un minim în lunile
martie aprilie contrabalansat de un vârf în lunile de vară, în special în august. De
asemenea, se poate observa influenţa Legii nr. 396/2006 prin care s-a acordat un
sprijin financiar cuplurilor aflate la prima căsătorie, atât în primul an după
adoptarea legii (2007), cât şi în anul următor (un vârf de căsătorii în august 2008,
luna cea mai dezirabilă pentru căsătorii). Abrogarea legii menţionate mai înainte în
anul 2010 a dus la scăderea rapidă a numărului căsătoriilor în România.

Evenimentele demografice generează schimbări profunde şi în structura socială, cu

implicaţii importante la nivelul bugetelor de stat, a sistemului de pensii şi a
politicilor publice. Studiul nupţialităţii prezintă o importanţă deosebită în
demografie deoarece reprezintă o premisă importantă pentru fenomenul de
natalitate. Căsătoria este un act firesc în cadrul evoluţiei societăţii şi, în mod
normal, se soldează cu urmaşi, ceea ce duce la o creştere a populaţiei. Informaţiile
din domeniul natalităţii sunt de o importanţă vitală deoarece natalitatea
influenţează direct mărimea sporului natural şi, deci, evoluţiile şi schimbările
demografice din România, cu implicaţii deosebite asupra îmbătrânirii demografice.
Aceste fenomene influenţează decisiv politicile sociale, în special din domeniul
pieţei muncii, sistemului de sănătate şi a celui de educaţie.

La nivel European, in ceea ce priveste ratele de natalitate si fertilitate, femeile din

UE au mai puțini copii, contribuind la o încetinire a creșterii demografice naturale
și chiar la o schimbare demografică naturală negativă (mai multe decese decât
nașteri).

In anul 2014  in statele membre ale Uniunii Europene, rata brută de natalitate a
atins nivelul maxim de 14,6 nașteri la 1 000 de locuitori în Irlanda și a fost, de
asemenea, relativ mare în Franța (12,4 nașteri), Regatul Unit (12,0 nașteri) și
Suedia (11,9 nașteri). La celălalt capăt al intervalului, rata brută de natalitate a fost
de 10,0 nașteri la 1 000 de locuitori sau mai mică în mare parte din estul Europei
(Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia și România), în sudul Europei (Grecia,
Spania, Italia, Malta și Portugalia), precum și în Germania și Austria.

In ceea ce priveste fertilitatea, in zonele dezvoltate ale lumii, o rată totală a

fertilității de 2,10 născuți-vii pe femeie este considerată a fi rata de înlocuire
naturală, cu alte cuvinte, nivelul la care dimensiunea populației ar rămâne stabilă,
pe termen lung, în cazul în care nu ar exista nicio imigrație și nicio emigrație. În
2014, cea mai mare rată de fertilitate din statele membre ale UE s-a înregistrat în
Franța (2,01 născuți-vii pe femeie), urmată de Irlanda (1,94), Suedia (1,88) și
Regatul Unit (1,81). În 13 dintre statele membre ale UE, ratele de fertilitate au fost
de 1,50 născuți-vii pe femeie sau mai mici; cea mai mică rată s-a înregistrat în
Portugalia (1,23 născuți-vii pe femeie).

Conform datelor furnizate de Eurostat (ECHI), putem afirma că populația feminină

din România are un comportament diferit față de cea din UE. Astfel, se constată că
în România în anul 2014 s-a înregistrat cea mai mare pondere a mamelor care nasc
la vârstă de sub 20 ani (10,0%), alături de Bulgaria (9,8%), în timp ce UE are o
pondere de 2,9%, celelalte țări situându-se mult sub această medie.
 Ratele natalității (‰), în ultimele decenii și ani

201 născuți
Țară 1990 2000 2010 2017 în 2018
8

 Georgia 17.1 10.7 14.6 14.3 13.7 51.138

 Republica Moldova 17.7 10.2 11.4 13.3 12.8 34.738

 Irlanda 15.1 14.5 16.5 12.9 12.6 61.016

 Armenia 22.5 10.6 14.6 12.7 12.3 36.502

 Islanda 18.7 15.3 15.5 11.6 12.1 4.228 Mişcarea

naturală a
 Muntenegru 14.4 15.0 12.0 12.0 11.7 7.260
populaţiei
constituie o
 Suedia 14.5 10.2 12.3 11.4 11.3 115.832
componentă
esenţială de
 Franța 13.4 13.1 12.8 11.3 11.1 719.000
caracterizare
 Regatul Unit 13.9 11.5 12.9 11.4 11.0 731.069 a proceselor
demografice
 Rusia 13.4 8.6 12.5 11.5 10.9 1.604.344 dintr-o
anumită
 Estonia 14.2 9.4 11.9 10.5 10.9 14.367
colectivitate
umană.
 Cehia 12.6 8.8 11.1 10.8 10.7 114.036

Datele
 Cipru 18.3 12.2 11.8 10.8 10.7 9.300 analizate
conduc la
 Danemarca 12.3 12.6 11.4 10.6 10.6 61.476
constatarea
generală
 Slovacia 15.1 10.2 11.1 10.7 10.6 57.639

 Norvegia 14.4 13.2 12.6 10.8 10.5 55.120

potrivit căreia, cei mai mulţi indicatori ai mişcării naturale a populaţiei României
nu înregistrează valori favorabile evoluţiilor pozitive.

În cadrul Uniunii Europene, valorile mişcării naturale a populaţiei României se

situează sub media comunitară, cu poziţionări în partea a doua a clasamentului
celor 28 de state membre, aflându-se, preponderent, pe ultimele locuri. Dincolo de
acest clasament, de interes trebuie să fie situațiile precare înregistrate în România
și care necesită politici publice diversificate, destinate ajungerii la niveluri cât mai
bune în domeniile analizate.

Biliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?
title=Archive:Marriages_and_births_in_Romania/ro
https://lege5.ro/Gratuit/geydamjrgi/legea-nr-396-2006-privind-acordarea-unui-sprijin-financiar-
la-constituirea-familiei
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Archive:Statistici_demografice_la_nivel_regional#Ratele_de_natalitate_.C8
.99i_de_fertilitate
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/SSPR-2017.pdf