Management Comparat

Polonia
Polonia - Republica Polonă

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se

învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la
sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și
Marea Baltică la nord.
Are, de asemenea, o frontieră maritimă cu Danemarca și
Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679 km²,
situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere
al suprafeței.
Polonia are o populație de 38,5 milioane de locuitori,
concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari,
precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală –
Varșovia. Este o republică compusă din șaisprezece
voievodate.
Polonia - Republica Polonă

Drapelul țarii: Două benzi egale dispuse pe orizontală de

culoare albă (în partea de sus) și roșie; culorile derivă din
emblema poloneză – un vultur pe un câmp roșu
Conform Constituției Republicii Poloneze din anul 1997,
Polonia este o republică parlamentară bazată pe principiul
separării puterilor în stat.
Polonia este o țară dezvoltată și democratică, cu standarde
foarte ridicate de trai, de calitate a vieții, siguranță, educație
și libertate economică.
Cei mai mulți polonezi sunt creștini, majoritatea aparținând
Bisericii Romano-Catolice.
Tradiții poloneze

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt

deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la
alta si supravietuind incercarilor si dramelor istorice care au
macinat Polonia de-a lungul istoriei.
Multe dintre vechile traditii, originare din perioada pagana,
si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un
prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a
trecutului acestui popor.
La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile
catolice si zilele sfintilor.
Pentru ei, este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand
se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate
de ceara fierbinte scursa in apa rece.
Economia țării

După căderea comunismului, Polonia a urmat o politică de liberalizare a

economiei și astăzi este unul dintre exemplele tranziției de succes de la
o economie dirijată de stat la o economie de piață.
Privatizarea companiilor mici și mijlocii care au fost controlate de
guvern și dreptul liber de înființare de firme noi au permis dezvoltarea
agresivă a sectorului privat. Ca o consecință, au apărut și organizații de
apărare a drepturilor consumatorilor.
În domeniul agriculturii, Polonia dispune de mai mult de două milioane
de ferme private, având potențial de a deveni cel mai important stat
producător de alimente din întreaga Uniune Europeană.
Există însă o serie de probleme, legate în special de lipsa investițiilor în
anumite sectoare economice. Reformele structurale din domeniul
asistenței medicale, a educației, din sistemul de pensii, precum și din
administrația de stat au sfârșit prin a provoca o mare presiune fiscală
asupra contribuitorilor polonezi.
Economia țării

Polonia a înregistrat în 2008 un Produs Intern Brut de 530 miliarde dolari,

în timp ce PIB-ul per cap de locuitor a ajuns la 17.500 dolari. În anul 2009,
Polonia a înregistrat o creștere economică de 1,7%, fiind singura țară din
Uniunea Europeană care a înregistrat creștere economică în acel an, în
timp ce toate celelalte state membre se aflau în recesiune.
Deși economia poloneză se află astăzi într-un proces de dezvoltare
rapidă, există încă multe provocări. Cea mai importantă sarcină
economică în viitor este pregătirea economiei pentru a permite Poloniei
să îndeplinească criteriile necesare pentru adoptarea euro ca monedă
națională.
Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, industria Poloniei a fost
concentrată în cărbune, produse textile, chimicale, construcții de mașini
și metalurgie. În zilele noastre Polonia mai produce îngrășăminte
chimice, produse petrochimice, mașini-unelte, mașini electrice, produse
electronice, automobile și nave.
Infrastructură

Polonia are o infrastructură slab dezvoltată a drumurilor și

autostrăzilor după standarde vest-europene. Există doar câteva
autostrăzi și drumuri rapide (asemănătoare cu autovías în
Spania), și o rețea extensivă a drumurilor, din care majoritatea
au doar câte un sens, care leagă orașele principale.
De-a lungul ultimilor ani, situația s-a îmbunătățit și bugetul
guvernului pentru construirea căilor de transport a fost mărit
datorită finanțărilor Uniunii Europene pentru proiecte
infrastructurale.
În Polonia sunt 913 orașe, dintre care cel mai recente două au
primit titulatura de orașe la data de 1 ianuarie 2014.
Cel mai mare – Varșovia – are o populație de 1.700.536 de
locuitorii în cadrul frontierelor orășenești.
Naționalități și minorități etnice

Polonezii, care reprezintă 95,63% din populația Poloniei, sunt un popor slav și vorbesc limba poloneză, o limbă
slavă din subgrupul occidental. Conform datelor Recensământului Național din 2002, în Polonia trăiesc
36.658.166 de polonezi. Alte naționalități și grupuri etnice erau:
silezieni: 173.200 de persoane (0,45%)
germani: 152.900 de persoane (0,40%)
bieloruși: 48.700 de persoane (0,13%)
ucrainieni: 31.000 de persoane (0,08%)
romi: 12.900 de persoane (0,03%)
ruși: 6.100 de persoane (0,01%)
lemci: 5.900 de persoane (0,01%)
lituanieni: 5.800 de persoane (0.01%)
471.500 de persoane au declarat altă naționalitate, pe când 774.900 de persoane nu au declarat nici una.
Top 10 companii poloneze

PKO Bank Polski - domeniu bancar.

PKN Orlen - industrie petrochimică
Orange Polska - telecomunicații
Netia - telecomunicații
Getin Bank - domeniu bancar
Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo - gaze naturale / petrol
Powszechny Zakład Ubezpieczeń - companie de asigurări
Polsat - media
Agora SA - media
Orbis - hoteluri
Exporturile Poloniei

Datele sunt pentru 2012, în milioane de dolari SUA , după cum a raportat
Observatorul Complexității Economice .
1 Piese de vehicule 8.424
2 Mașini 5.761
3 Scaune 4.092
4 Petrol rafinat 3.860
5 Afișări video 3.714
6 Alte Mobilier 3.264
7 Calculatoare 3.012
8 Nave de pasageri și marfă 2.781
9 Cupru rafinat 2.672
10 Motoare cu ardere 2.592
DIMENSIUNILE CULTURALE DUPA METODA LUI
GEERT HOFSTEDE
DISTANȚA FAȚĂ DE PUTERE

Această dimensiune tratează faptul că toți indivizii din societăți nu sunt egali – ea
exprimă atitudinea culturii față de aceste inegalități dintre noi. Distanța de putere
este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și
organizațiilor dintr-o țară se așteaptă și acceptă că puterea este distribuită inegal.

La un scor de 68, Polonia este o societate ierarhică. Aceasta înseamnă că oamenii

acceptă o ordine ierarhică în care fiecare are un loc și care nu mai are nevoie de
justificare. Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalități inerente,
centralizarea este populară, subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă, iar
șeful ideal este un autocrat binevoitor.
INDIVIDUALISM

Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de

interdependență pe care o societate îl menține între membrii săi. Are de-a face cu
dacă imaginea de sine a oamenilor este definită în termeni de „eu” sau „noi”. În
societățile individualiste, oamenii ar trebui să aibă grijă doar de ei înșiși și de familia
lor directă. În societățile colectiviste, oamenii aparțin „în grupuri” care au grijă de ei
în schimbul loialității.

Polonia, cu un scor de 60 este o societate individualistă. Acest lucru înseamnă că

există o mare preferință pentru un cadru social slab unit, în care indivizii trebuie să
aibă grijă doar de ei înșiși și de familiile lor imediate.
INDIVIDUALISM

În societățile individualiste, infracțiunea provoacă vinovăție și pierderea stimei de sine,

relația angajator/angajat este un contract bazat pe avantaje reciproce, deciziile de
angajare și promovare trebuie să se bazeze doar pe merit, managementul este
managementul persoanelor.

Cultura poloneză găzduiește o „contradicție”: deși extrem de individualist, polonezii au

nevoie de o ierarhie. Această combinație (scor mare la Distanța de putere și scor mare
la Individualism) creează o „tensiune” specifică în această cultură, ceea ce face relația
atât de delicată, dar intensă și fructuoasă odată ce o gestionați.
Prin urmare, managerul este sfătuit să stabilească un al doilea „nivel” de comunicare,
având un contact personal cu toți cei din structură, permițând să dea impresia că „toată
lumea este importantă” în organizație, deși inegal.
MASCULINITATE

Un scor mare (Masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi condusă

de competiție, realizare și succes, succesul fiind definit de câștigător/cel mai bun în
domeniu – un sistem de valori care începe în școală și continuă pe tot parcursul vieții
organizaționale.
Un scor scăzut (feminin) la dimensiune înseamnă că valorile dominante în societate sunt
grija față de ceilalți și calitatea vieții. O societate feminină este una în care calitatea vieții
este semnul succesului și a ieși din mulțime nu este admirabil. Problema fundamentală
aici este ce motivează oamenii, să dorească să fie cei mai buni (masculin) sau să-ți placă
ceea ce faci (feminin).
Polonia are nota 64 la această dimensiune și este astfel o societate masculină. În țările
masculine, oamenii „trăiesc pentru a munci”, se așteaptă ca managerii să fie hotărâți și
asertivi, se pune accent pe echitate, competiție și performanță, iar conflictele sunt
rezolvate prin lupta împotriva lor.
EVITAREA INCERTITUDINII

Dimensiunea Evitarea incertitudinii are de-a face cu modul în care o societate abordează
faptul că viitorul nu poate fi niciodată cunoscut: ar trebui să încercăm să controlăm viitorul
sau să lăsăm să se întâmple? Această ambiguitate aduce cu sine anxietate și diferite culturi
au învățat să se ocupe de această anxietate în moduri diferite. Măsura în care membrii unei
culturi se simt amenințați de situații ambigue sau necunoscute și au creat credințe și
instituții care încearcă să evite acestea este reflectată în scorul privind Evitarea
incertitudinii.
Polonia are 93 la această dimensiune și, prin urmare, are o preferință foarte mare pentru
evitarea incertitudinii. Țările care prezintă un nivel ridicat de evitare a incertitudinii mențin
coduri rigide de credință și comportament și sunt intolerante la comportamentul și ideile
neortodoxe. În aceste culturi există o nevoie emoțională de reguli (chiar dacă regulile par
să nu funcționeze niciodată) timpul înseamnă bani, oamenii au un impuls interior de a fi
ocupați și de a munci din greu, precizia și punctualitatea sunt norma, inovația poate fi
rezistată, securitatea este un element important în motivarea individuală.
ORIENTARE PE TERMEN LUNG

Această dimensiune descrie modul în care fiecare societate trebuie să mențină

unele legături cu propriul trecut în timp ce se confruntă cu provocările prezentului și
viitorului. , iar societățile acordă prioritate acestor două obiective existențiale în
mod diferit. Societățile normative, care au scoruri scăzute la această dimensiune, de
exemplu, preferă să mențină tradițiile și normele tradiționale în timp ce privesc cu
suspiciune schimbarea societății. Cei cu o cultură, care are scoruri mari, pe de altă
parte, adoptă o abordare mai pragmatică: încurajează economisirea și eforturile în
educația modernă ca o modalitate de pregătire pentru viitor.
Scorul scăzut al Poloniei de 38 în această dimensiune înseamnă că este mai mult
normativă decât pragmatică. Oamenii din astfel de societăți au o preocupare
puternică în stabilirea Adevărului absolut; sunt normative în gândirea lor. Ei
manifestă un mare respect pentru tradiții, o tendință relativ mică de a economisi
pentru viitor și un accent pe obținerea de rezultate rapide.
INDULGENŢĂ

O provocare cu care se confruntă omenirea, acum și în trecut, este gradul în care

copiii mici sunt socializați. Fără socializare nu devenim „oameni”. Această
dimensiune este definită ca măsura în care oamenii încearcă să-și controleze
dorințele și impulsurile , pe baza modului în care au fost crescuți. Controlul relativ
slab se numește „indulgență”, iar controlul relativ puternic se numește „reținere”.
Prin urmare, culturile pot fi descrise ca îngăduitoare sau reținute.
Cu un scor scăzut de 29, cultura poloneză este una de reținere. Societățile cu un scor
scăzut la această dimensiune au o tendință spre cinism și pesimism. De asemenea,
spre deosebire de societățile indulgente, societățile reținute nu pun prea mult
accent pe timpul liber și controlează satisfacerea dorințelor lor. Oamenii cu această
orientare au percepția că acțiunile lor sunt reținute de normele sociale și simt că a se
răsfăța este oarecum greșit.
Stilul de management polonez

Stilul de management polonez este foarte ierarhic, trebuie să vă întâlniţi cu factorul de

decizie adecvat şi nu cu un subordonat care apoi raportează directorului general. Acest lucru
poate accelera procesul de luare a deciziilor.
Directorii de sex feminin aflaţi în vizită se pot aştepta să fie trataţi în mod diferit de către
omologii de sex masculin în vârstă, care sunt tributari unor forme tradiţionale de
comportament, cum ar fi sărutarea mâinii unei femei atunci când este prezentată. Cu toate
acestea, puţine femei au ajuns pe poziţii de autoritate în afaceri; mulţi bărbaţi nu sunt
obişnuiţi să interacţioneze cu femeile pe picior de egalitate.
În timpul unei întâlniri de afaceri, polonezii s-ar putea să nu îşi ascundă emoţiile, mai ales
dacă sunt iritaţi, frustraţi sau supăraţi. Vizitatorii străini ar trebui să fie conştienţi de faptul că
este normal ca polonezii să demonstreze o astfel de deschidere şi nu ar trebui să fie surprinşi
sau jigniţi de aceasta.
Trebuie să vă bazaţi prezentarea pe informaţii de fond, fapte şi detalii tehnice.
Stilul de management polonez

Vizita iniţială tinde să fie destul de scurtă, deoarece companiile poloneze vor să ştie
care este scopul vizitei şi ce tip de relaţie doresc omologii lor să dezvolte înainte de a
decide pentru a continua. Ei pot cere chiar şi informaţii legate de preţ fără ocolişuri.
După toate probabilităţile, ei vă (vizitatorilor) vor permite să ştiţi că nu au finanţarea
necesară să cumpere produsele sau serviciile dvs., dar vor fi pregătiţi pentru discuţii
alternative, cum ar fi înfiinţarea unui joint-venture sau acţionarea în calitate de
mandatari pentru dumneavoastră.
Managerii polonezi sunt bine educaţi, o mulţime dintre ei având diplome
postuniversitare, iar mulţi dintre managerii tineri au studii postuniversitare în ţările
occidentale.
Toate documentele scrise, chiar notele de mulţumire, ar trebui să fie traduse în
poloneză.
Poporul polonez este foarte deschis şi prietenos şi se mândresc
cu dovedirea ospitalităţii faţă de vizitatorii lor. Ei au o
vorbă: “Un oaspete la domiciliu este Dumnezeu acasă”.
Bibliografie

https://businessculture.org/
https://en.wikipedia.org/
https://www.hofstede-insights.com/