Management în turism

Sezonalitatea cererii
turistice

Asist. Drd. BUȘILĂ Andreea

Valentina
andreea.busila@ugal.ro
 Sezonalitate
Turismul este unul dintre sectoarele puternic afectate de către sezonalitatea
cererii. Sezonalitatea cererii turistice reprezintă variațiile în timp și spațiu ale
numărului de turiști, numărului de înnoptări și consumului turistic.
Sezonalitatea în turism depinde în mod direct de condițiile naturale care
influențează circulația turistică, este influențată de caracterul nestocabil al
produselor turistice și de rigiditatea ofertei.

Presentation title 2
 Sezonalitatea turistică
În funcție de acești factori naturali pe durata unui an calendaristic pot fi întâlnite
patru
sezoane turistice:
1. Sezonul de recreație generală (perioada dintre înflorire și căderea frunzelor)
2. Sezonul de baie (temperatura apei este peste 18C sau media zilnică a
temperaturii aerului este peste 15C)
3. Sezonul de iarnă (temperatura medie zilnică este sub 0C)
4. Sezonul de vânătoare și pescuit (este stabilit de autoritatea publică centrală)

3
 Sezonalitatea turistică
Factorii sociali care afectează circulația turistică sunt: sărbători religioase, târguri, festivaluri,
concerte (toate acestea generate de nevoi sociale, nevoia de apartenență la grup) vacanțe școlare, zile de
muncă oficial libere, concedii plătite (fixate de anumite instituții). Spre deosebire de factorii naturali,
factorii sociali sunt mai imprevizibili și mai greu de anticipat.
În funcție de modul de distribuire a circulației turistice la nivelul unui an se pot distinge trei perioade ale
sezonului turistic, care au influență directă asupra ofertei turistice:
- Sezonul plin (de vară sau de iarnă): activitatea turistică se concentrează doar într-un singur sezon,
celelalte perioade ale anului capacitățile turistice rămânând neutilizate, volumul activității este maxim.
- Sezonul intermediar (perioada de început și de sfârșit de sezon): volumul activității creștere sau
descrește în funcție de evoluția circulației turistice.
- Extrasezonul: activitatea turistică scade sau chiar încetează.

4
 Impactul sezonalității
• impact direct asupra: gradului de utilizare a bazei materiale din turism, calificării forței de muncă,
resurselor financiare ale întreprinderii, relațiilor comerciale ale prestatorului de servicii turistice,
gradul de satisfacere a clienților;
• economic (veniturile nu sunt uniforme pe toată durata unui an);
• ecologic (suprasolicitarea mediului înconjurător în perioadele de vârf);
• social (sezonalitatea locurilor de muncă, apare sentimentul nesiguranței).
Concentrarea cererii turistice într-o anumită perioadă a anului duce la
suprasolicitarea mijloacelor de transport, a capacităților de cazare și alimentație, a
personalului, ceea ce conduce la apariția de tensiuni între ofertanți și turiști,
scăzând gradul de confort și relaxare al vacanței.

5
 Indicatorii sezonalității cererii turistice
Sezonalitatea circulaţiei turiştilor poate avea amplitudini diferite de la un an la altul fiind dificil de
anticipat. Aceasta poate fi influenţată de către specificul ofertei, dar mai ales de cerere.
a) Greutatea specifică a cererii din fiecare lună (ICti): acest indicator poate fi calculat global atât la nivelul
destinaţiei turistice, cât şi la nivelul unităţilor de cazare şi a mijloacelor de transport.

Cti – ponderea cererii turistice din luna i în totalul cererii turistice anuale

CT – cererea totală

Ct1, Ct2, …, Ct12 – cererea turistică din luna ianuarie, februarie, …, decembrie

6
 Indicatorii sezonalității cererii turistice
b) Coeficientul lunar de trafic (Cl): raport între numărul de turişti din luna cu trafic maxim şi numărul de
turişti din luna cu trafic minim. În mod similar poate fi calculat si coeficientul trimestrial de trafic. Cu cât
valoarea acestor coeficienţi este mai ridicată. Cu atât exprimă o sezonalitate mai accentuată.

LM – numărul de turişti din luna cu trafic maxim

Lm – numărul de turişti din luna cu trafic minim

7
 Indicatorii sezonalității cererii turistice
c) Coeficientul concentraţiei lunare (Cc) - raport între numărul de turişti din luna cu cele mai multe sosiri şi
numărul total de turişti dintr-un an. Acesta poate lua valori cuprinse între 0,083 şi 1.

LM – numărul de turişti din luna cu trafic maxim

T – numărul total de turişti dintr-un an

8
 Indicatorii sezonalității cererii turistice
În cadrul unui hotel de 3 stele din Cluj-Napoca, activitatea turistică pentru anul 2011 poate fi
sintetizată conform tabelului de mai jos:

Să se calculeze și să se interpreteze indicatorii sezonalității întregului an. Să se reprezinte grafic:

numărul sosirilor, numărul înnoptărilor și durata medie a sejurului.

9
 Indicatorii sezonalității cererii turistice

Luna cu cel mai mare număr de turiști a fost luna octombrie. În această lună înregistrându-
se 11,10% din numărul total de sosiri. Numărul ce mai mic de sosiri a fost înregistrat în luna
februarie.

10
 Indicatorii sezonalității cererii turistice
Coeficientul lunar de trafic: Ci = 353/195 = 1,81
În luna octombrie s-au înregistrat de 1,81 ori mai mulți turiști decât în luna februarie, adică cu 81% mai
mult.
Coeficientul concentrației lunare: Cc = 353/3.155 = 0,111
În luna octombrie s-a înregistrat cea mai mare concentrație a turiștilor din anul 2011.
Durata medie a sejurului: DMS = 12.601/3.155 = 3,99 nopți
În medie un turist a petrecut aproximativ 4 nopți în unitatea de cazare.
Durata medie a sejurului a atins valori maxime în luna aprilie (5,28 zile), iar cea mai mică valoare a fost
în luna septembrie 3,61 zile. Se poate observa faptul ca luna cu cele mai multe sosiri şi înnoptări
(octombrie), nu coincide cu luna cu cea mai mare durata medie a sejurului (aprilie). În luna octombrie în
municipiul Cluj- Napoca au loc o serie de manifestări ştiinţifice, astfel putându-se explica numărul mare
de sosiri, cu o durată medie a sejurului de aproximativ 4 zile cât durează o conferinţă.

11
Total sosiri. 3.155
Total înnoptări: 12.601
DMS I: Nr. Înnopt./Sosiri

12
13
14
 Asist. Drd. BUȘILĂ

Mulțumesc! Andreea Valentina

andreea.busila@ugal.ro