Sunteți pe pagina 1din 58

INTRODUCERE

Turismul ca ramură a sectorului terțiar, dar și ca ramură de interferență, reprezintă o opțiune


strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii naționale, datorită efectelor pe care le are în
plan economic, social, cultural, precum și asupra mediului natural. Lucrarea ,, Analiza statistică a
preferințelor turistice ale populației, pentru județul Brașov”, abordează preferințele turiștilor pentru
tipurile de cazare. Atracția turistică de care se bucură este rezultatul numeroaselor posibilități de
drumeție, dar mai ales de practicare a sporturilor de iarnă.
Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu de activitate, cu o prezență tot mai activă din punct
de vedere economic și social, cu o evoluție în ritmuri dintre cele mai înalte.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte
sectoare – cheie din economia mondială ( industrie, agricultură, comerț ).
Scopul lucrării de față este de a face o analiză statistică detaliată a stadiului actual al turismului
brașovean, a particularităților turismului românesc și a fluxurilor turistice.
În prezent economia țărilor dezvoltatea este o economie care se bazează pe servicii.
Această lucrare este structurată pe trei capitole, urmate de concluzii și bibliografie.
În primul capitol sunt analizați și prezentați factorii care influențează turismul, cererea și oferta
turistică, segmentarea pieței și indicatorii statistici care caracterizează activitatea de turism.
În cadrul celui de-al doilea capitol este prezentat și analizat potențialu turistic al județului Brașov și cel
al României, urmate fiind de analiza S.W.O.T.
În capitolul trei s-au analizat indicatorii utilizați în turism. Pentru prezentarea cât mai succintă și
completă a evoluției turismului din județul Brașov pentru perioada 2000-2016, am utilizat Anuarul
Statistic al României, editat de Institutul Național de Statistică.
Din punct de vedere economic o sursă importantă o poate reprezenta turismul, cu condiția ca
respectivele țări să dispună de resurse turistice variate și importante. Pentru țările cu un poențial turistic
bogat se enumeră și România, însă pentru a putea valorifica acest potențial de care dispune trebuie să se
investească mai mult în stațiunile turistice, în modernizarea structurilor turistice etc.
Dezvoltarea unor oferte turistice, crearea de produse turistice noi, programe originale și atractive ar
putea atrage importante fluxuri turistice către județul Brașov și țara noastră. Pentru a analiza turismul
din perspectiva specialistului în marketing, este necesară o acțiune mai complexă, potențialii clienți
fiind mai bine informați prin mijloacele mass media, TV, internet.
Lucrarea de față a fost realizată pentru a putea reda o imagine de ansamblu asupra turismului
din județul Brașov, dar și a celui din România.
1
Capitolul I
Serviciile și piața turistică

1.1 Factorii de influență ai activității de turism


Turismul ca fenomen social, în desfăşurarea şi evoluţia sa este determinat de o multitudine de factori.
Factorii care determină şi favorizează fenomenul turistic devin necesari în planificarea dezvoltării
zonale, în cercetarea de marketing sau în promovarea produselor turistice. Aceştia nu acţionează izolat,
ci simultan, fiind influenţaţi şi de anumite conjuncturi economice, politice. Aceşti factori se deosebesc
în funcţie de conţinut de rol, de sensul şi locul de acţiune, de importanţă, de durată. Astfel, în funcție de
criterii, principalii factori care determină dezvoltarea turismului sunt:
- După natura social economică
 factori economici – veniturile populaţiei şi modificările acestora, preţurile şi tarifele,
oferta turistică.
 factori tehnici – performanţele mijloacelor de transport, tehnologiile în construcţie,
dotările tehnice ale unităţilor hoteliere şi de alimentaţie.
 factori sociali – urbanizarea şi timpul liber.
 factori demografici – evoluţia numerică a populaţiei, modificarea duratei medii a vieţii,
structura pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională.
 factori pshihologici – treapta de instruire, aspiraţie spre cunoaştere, caracterul
individual
 factori naturali – aşezarea geografică, poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie,
relieful, clima
 factori organizatorici şi politici – formalităţi la froniteră, regimul vizelor, facilităţi în
turismul organizat, conflicte sociale, etnice, religioase.
De asemenea, factorii de influenţă ai activităţii de turism pot fi structuraţi şi din punct de vedere al
importanţei în: preţ, timp liber. Din punct de vedere ai duratei acțiunii lor, se disting următorii factori:
- factori cu acţiune permanentă cuprind creşterea timpului liber, modificarea veniturilor,
mişcarea demografică
- factori sezonieri sunt influenţaţi de succesiunea anotimpului, structura anului şcolar
- factori conjuncturali cuprind crizele economice şi politice.

2
Există și alte criterii de clasificare a factorilor de influență ai turismului, ce pot fi utilizați în funcție de
scopurile analizelor. Acești factori acționează simultan, cu intensități diferite, în anumite perioade, fiind
foarte dificilă cuantificarea și separarea exactă a influenței fiecăruia Dezvoltarea turismului este
proporţională cu creşterea nivelului de trai al populaţiei, care la rândul său este rezultatul dezvoltării
economice.
Principalii factori pentru determinarea fenomenului turistic sunt: veniturile populaţiei, preţurile, timpul
liber.
1. Veniturile populaţiei au cea mai mare influenţă aspura cererii turistice, deoarece
reprezintă principala condiţie pentru manifestarea cererii turistice, fiind principalul material al
dezvoltării turismului. Acest indicator, exprimă în mod sintetic, nivelul de dezvoltare economică și
socială a unei regiuni sau țări, sau indirect, posibilitatea populației respective pentru a practica formele
de turism. Nivelul de dezvoltare economică-financiară se măsoară prin nivelul produsului național brut
( P.I.B ).Veniturile populaţiei sunt influenţate de nivelul de dezvoltare, din punct de vedere economic.
Staticianul Ernst Engel, a demonstrat existența unor legislații în repartizarea veniturilor pe diferite
categorii de necesități, precum și modificarea structurii acestor nevoi în funcție de variația veniturilor.
Cheltuielile pentru turism, fac parte din categoria consumurilor libere, care se află în corelație directă
cu evoluția veniturilor. De regulă, creșterea veniturilor într-o anumită proporție, ar duce la o sporire,
într-o proporție mai mare sau egală a cheltuielilor pentru turism. De asemenea, veniturile influenţează
circulaţia turistică, atât
cantitativ, prin modificarea numărului turiştilor, dar şi calitativ, prin determinarea duratei de deplasare,
distanţa pe care se efectuează călătoria, intensitatea plecărilor în vacanţă, opţiunea unui anumit mijloc
de transport .
2. Preţurile, reprezintă costuri pentru consumatori şi au ce mai semnificativă influenţă
asupra puterii acestora de cumpărare. În concluzie, preţul unei destinaţii turistice rămâne factorul cel
mai important asupra cererii turistice. Din cauza complexității activității turistice, tarifele și influența
prețurilor se desfășoară pe mai multe planuri. Tarifele și prețurile se fixează în raport cu destinația
turistică, zona, cu perioada de pe parcursul anului ( în funcție de sezon ), categoria de confort a
structurilor de primire turistică sau a mijloacelor de transport utilizate. Prețurile și tarifele mai ridicate
limiteză accesul la serviciile turistice, ducând, astfel la scăderea numărului de turiști și de zile-turist, la
reducerea duratei medii a sejurului. De regulă, relația dintre prețuri și dezvoltarea turismului este mult
mai complexă, fiind situații de reacții adverse, când tarifele scăzute sau reducerea drastică a acestora
generează neîncrederea turiștilor în calitatea serviciilor, care duc la refuzul cumpărătorilor de a
achiziționa produsele sau serviciile.
3
În funcţie de durata timpului liber, apar trei categorii principale de turism:
- turismul ocazional, din timpul săptămânii ( în orele libere, după muncă, la distanţe mici);
- turismul de recreere, se practică la sfârşitul săptămânii ( de week-end ), cu durata de până la
două zile şi jumătate, la distanţe diferite de locul de reşedinţă;
- turismul de recreere şi îngrijire a sănătăţii, se desfăşoară în perioada concediilor sau a
vacanţelor, pe o durată mai lungă şi la orice distanţă ;
Un alt factor care influenţează dinamica turismului în mod direct, este evoluţia demografică, dinamica
populaţiei, dar şi structura pe vârste, profesii şi medii.

În concluzie, factorii determinanţi în dezvoltarea turismului se pot combina diferit în timp şi spaţiu,
astfel, unul dintre ei, devine pentru o anumită perioadă ,, motorul” afirmării acestui fenomen.

1.2 Cererea și oferta turistică


Cererea turistică este o componentă de bază a pieței turistice și reprezintă dorința pentru un
anumit produs turistic, dublată de posibilitatea și decizia de a cumpăra produsul respectiv.1
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa
periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unei activități
renumerate la locul de destinație.2
Consumul turistic este alcătuit din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru
achiziționarea anumitor servicii și bunuri care sunt legate de motivația turistică. Serviciile pe care un
turist le poate cere în timpul unei călătorii, a unui sejur, vacanțe sau în cadrul unei forme specifice a
turismului, sunt variate, aparținând formei de turism practicate, dar și de diversitatea produselor
turistice în cadrul fiecărei forme de turism, de sezonalitatea activității turistice, de puterea de cumpărare
și într-o proporție majoră, de preferințele, gusturile pentru serviciile turistice pentru care optează
clienții potențiali.
Cererea turistică se manifestă printr-un număr infinit de variante care se diferențiază de la un client la
alt client, în funcție de:
- forma de turism în care se desfășoară călătoria clientului, structura socio profesională;
- durata sejurului, scopul călătoriei, forma de transport, unitatea de cazare aleasă;
- preferințele turiștilor pentru atracțiile oferite și motivațiile;
- sumele disponibile pentru cheltuielile turistice.
1
Bucur-Sabo, M.- Marketing turistic și ecomarketing turistic, Editura Fundației Academice ,, Gheorghe Zane”,
Iași,2003; pag 73
2
Susanu, I.O. – Marketing turistic, Editura Didiactică și Pedologică, București, 2007; pag 12.
4
Apariția și manifestarea cerereii turistice sunt în strânsă legătură cu o serie de factori generali, după
cum urmează:
- factori economici;
- timpul liber;
- factori demografici și sociali;
- modul de organizare a activițății turistice și calitatea activităților de marketing specifice
sectorului de turism.
Factorii care influențează nivelul și calitatea cererii turistice sunt factorii de natură economică: venitul
populației, structura economiei naționale, rata inflației, prețul altor produse și factori socio-demografici
cum ar fi: nivelul de educație, obiceiuri și tradiții, influențe culturale împrumutate. Sub influența
acestor factori, parțial sau în totalitate, cererea turistică capătă un grad de instabilitate care este
deterimnat de: 3
- nivelul scăzut al fidelității consumatorului față de o destinație, față de mijlocul de transport, de
tipul sau aranjamentul călătoriei;
- schimbări cantitative sau calitative în structura cererii;
- coeficientul mare de elasticitate al cererii în relație cu prețul și venitul;
- variația mare a sezonalității cererii.
În concluzie, cererea de produse și servicii turistice reprezintă un punct de bază în marketingul turistic,
în jurulul căreia se derulează toate acțiunile de marketing implicite, dar și manifestările de piață
specifice.
Oferta turistică reprezintă ,, totalitatea bunurilor și serviciilor care satisfac, la un moment dat
cererea” sau ,, capacitatea organizatorică a rețelei turistice de a satisface, în anumite condiții cererea
populației”.4 După alți autori, oferta turistică reprezintă ,, ansamblul atracțiilor naturale, istorice,
antropice, care pot determina vizitarea anumitor zone de către turiști, împreună cu capacitatatea
organizatorică a rețelei turistice de a satisface, în anumite condiții, cererea populației”.5
Oferta turistică are un rol important în realizarea și manfiestarea efectivă a cererii, care poate fi
considerată concretă și reală, doar în măsura în care are un corespondent în ofertă. Dinamica ofertei
turistice prezintă premisa unei evoluții a cererii în ceea ce privește structura și volumul, iar completarea
destinațiilor turistice vechi sau cu altele noi și diversificarea cererii, duc la mărirea posibilităților de
atragere a turistului potențial. În corelația dintre cerere și ofertă, cea din urmă o poate influența pozitiv,
3
Schmoll, L.G, Kanuk, L.L.- Tourism Promotion, IVOTO, Geneva,1992.
4
Mărculescu, I., Nechita, N. – Serviciile și modernizarea economiei românești, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1977, pag.192.
5
Olteanu, V. – Sezonalitatea activităților turistic și căile atenuării ei, Teză de doctorat A.S.E, București, 1984,
pag 20.
5
dar și negativ pe prima. Oferta turistică are ca și componente resursele turistice naturale ( relief, climă,
ape, faună, floră, peisaje), resurse antropice ( muzee, monumente istorice, de arhitectură și artă,
obiceiuri, folclor), dar și ,, oferta creată” ( echipamente și dotări sau baza tehnico-materială). Toate
elementele de atracție a cererii turistice determină structura, volumul, dar și direcțiile de orientare a
circulației turistice. Ca să se producă fenomenul turistic este necesar să existe spații de primire a
turiștilor, a căror putere de atracție este determinată de valoarea produsului turistic pe care îl oferă, de
potențialul turistic a cărei oferă să poată să satisfacă cererea turistică.
Manifestarea cererii este influențată de calitatea serviciilor oferite și diversitate, de nivelul tarifelor
și de pregătirea forței de muncă care să satisfacă cererea. De asemenea, s-a dovedit în practică că
valoara mai redusă a resurselor turistice pot fi compensate prin calitatea superioară a prestațiilor și
printr-o amenajare și dotare pentru a putea practica turismul de recreere sau agrement și cel de odihnă.
Pentru a putea înțelege mai bine termenii de ofertă turistică și producție turistică trebuie prezentate
comparativ definițiile celor doi termeni.
Oferta turistică este reprezentată de ansamblul potențialului natural și antropic, bunurile
materiale și serviciile destinate consumului turistic, forța de muncă specializată în activitățile de turism,
în timp ce producția turistică este dată de serviciile care mobilizează forța de muncă, bunurile materiale
care se materializează efectiv și echipamentul turistic. Astfel, se poate observa că oferta nu
presupune doar producție turistică, ci și existența factorilor naurali, iar relația ofertă-producție turistică,
este o relație de reciprocă intercondiționare, oferta fiind sursa poducției turistice, cea din urmă având
rolul de a mobiliza oferta și nu se poate realiza în afara ei. Asadar, mai putem observa că oferta
turistică este fermă, în timp ce producția turistică există cât se manifestă consumul și încetează odata cu
întreruperea consumului.

1.3 Segmentarea pieței turistice

În trecut produsele popuse erau mult mai simple, și din această cauză nu s-a propus segmentarea
pieței turustice. În prezent turistul potențial se află pus în fața unei game mai de oferte, care nu sunt
doar bogate, ci și eterogene. Studiile au arătat că puține destinații turistice sunt universal acceptate și
dorite de consumatori. Piața turistică poate fi absordată, la fel ca orice piață sub trei aspecte: globală,
individualizată și pe segmente.
Abordarea globală este specifică pentru operatorii care oferă servicii care nu sunt diferențiate pentru
toate categoriile de clienți.
6
Abordarea individualizată reprezintă o formă extremă de abordare a pieței turistice, respectiv cererea
este analizată pentru fiecare client sau grup restrâns de clienți, produsul fiind adaptat nevoilor acestuia.
Abordarea pe segmente constă în împărțirea pieței în subpiețe omogene din punct de vedere al unor
caracteristici relevante pentru speciliștii în marketing turistic, pentru că se ține cont că persoanele
asemănătoare din punct de vedere al unor caracteristici precum: vârstă, educație, venit, stil de viață, vor
avea dorințe turistice și nevoi asemănătoare.
În urma segmentării pieței turistice se impune să fie selectat segmentul țintă pentru o anumită
destinație turistică.
În practică există două categorii de segmentare a pieței turistice:
1. după criterii sociologice:
- vârsta
- sex
- origine
- stare civilă
- religie
- nivelul de cultură
- poziție socială, profesie, venit.

2. după criterii de comportament turistic sau obiceiuri de călătorie


- motivul voiajului / scopul vizat ( agrement, odihnă, tratament, religie, cultură )
- felul și destinația voiajului
- durata sejurului
- gradul de fidelitate față de o anumită destinație turistică ( care se explică printr-un nivel înalt al
satisfacției obținute de turist în urma consumării efective a serviciilor sau prin tendința acestuia
de a minimiza reiscul presupus de schimbarea destinației turistice )
- perioada călătoriei
- cazarea preferată
- mijlocul de transport utilizat ( avion, autmobil, autocar, tren )
Segmentarea pieței turistice se poate realiza și după motivațiile turiștilor. Astfel, distingem
următoarele segmente:
- turismul de agrement;
- turismul cultural;
- turismul de agrement și recreere;
7
- turismul de tratament și cură balneo-medicală;
- turismul sportiv;
- turismul de cumpărături;
- turismul tehnic și științific;
- turismul religios;
- turismul de reuniune ( afaceri și congrese).
De exemplu, segmentul de piață al turismului de agrement este alcătuit din turiști care au ca
motivație descoperirea frumuseților naturii, cunoașterea unor oameni, dar și a unor locuri noi,
practicarea unor activități de divertisment. În ceea ce privește segmentul de piață corespunzător
turismului cultural care cumpride acea categorie de turiști interesată de satisfacerea necesităților
intelectuale prin vizitarea centrelor culturale, muzee, monumente istorice și locuri, case memoriale,
expoziții. Segmentul de piață turistică a călătoriilor de afaceri este foarte important, iar în ultimul
timp i se acordă o atenție deosebită, deoarece acestă formă de turism se practică tot timpul anului și
nu este afectat de sezonalitate, deoarece oamenii de afaceri se deplasează de mai multe ori pe an și
cheltuiesc de două ori mai mult decât turiștii obișnuiți într-o călătorie.
Tendința de globalizare a economiei provoacă o creștere a numărului călătoriilor de afaceri.
Gusturile, preferințele și dorințele diferite ale turiștilor duc la o segmentare a pieței turistice în funcție
de cerințele acestora pentru următoarele:
- tipuri de cazare ( hoteluri mari/mici, de lux / modeste etc. )
- tipuri de alimentație ( restaurante cu specific local sau vegetarian, fast food, restaurant
vânătoresc sau pescăresc etc )
- localizare ( cu vedere spre mare, munte, aproape de plajă, în centrul orașului )
- facilități ( piscină, golf, saună, sală de fitness, Internet ).
De asemenea, segmentarea pieței turistice se realizează și în funcție de numărul și frecvența
călătoriilor. Astfel, există persoane ce efectuează doar un singur voiaj anual, iar altele își pot permite
mai multe vacanțe pe parcursul unui singur an. Lanțurile hoteliere, restaurantele, dar și companiile
aeriene acordă o atenție mai mare clienților fideli prin punerea în aplicare a unor reduceri de tarife.
După criteriile prezentate anterior se pot identifica următoarele categorii de turiști:
a. segmentarea pieței în funcție de motivațiile, caracteristicile socio-profesionale ale turiștilor și
tipurile de comportament permite o clasificare a acestora în6:
1. Turistul sedentar sau retras. Motivațiile sale principale sunt primare: soare, mare, plajă.
Nivelul veniturilor sale este redus și, ca urmare, în timpul voiajului se va caza în structuri de

6
Robert Lanquar – Le marketing touristique, Presses Universitaires de France, Paris, 1981, pag. 38.
8
primire turistică de categorie mijlocie, dar care să asigure o anumită categorie de confort și
servicii. Pe parcursul sejurului urmărește să-și păstreze obiceiurile. Acordă importanță
suvenirurilor ca dovadă a efectuării voiajului. ,, Experiența ieșirii sale temporale din mediul
vieții cotidiene nu-i afectează major inerția, spiritul de conservare.
2. Turistul sedentar-mobil combină turismul de odihnă cu cel de descoperire. Are un nivel al
veniturilor mediu sau ridica și vârste cumprinse între 30 și 50 de ani. Pe parcursul sejurului
caută să practice sporturi diverse. În timpul voiajului este interesat de contactul cu populația
locală și de vizitarea obiectivelor culturale.
3. Turistul itinerat caută în primul rând evadarea culturală și socială. Aparține unei elite cu
venituri ridicate care-i permite să călătorească. Acest segment de piață se împarte în două
categorii de vârstă, cu comportament diferit: cei între 30 și 70 de ani, care preferă turismul
în grupuri organizate, și cei între 20 și 50 de ani, care practică turismul în mod individual
sau în grupuri mici. Acești turiști utilizează mijloace de transport rapide și vizitează tot ceea
ce este subliniat în ghiduri turistice. Alimentația lor este internațională, experimentând și
gastronomia locală. Iubesc fotografia, activitățile folclorice și suveniruri exotice. Durata
voiajului lor este de două până la trei săptămâni însă această clientelă este puțin numeroasă.
4. Turistul nomad caută contactul direct cu natura și populația locală, are un nivel de pregătire
ridicat ( uneori ca autodidact ). De obicei este tânăr, dar regăsim în acest segment de piață
turistică toate categoriile de vârstă. Motivațiile specifice variază în funcție de turist:
evadarea din cotidian și aventură, voiajul cu scop religios, artistic sau artizanal. Avem de-a
face cu turiști individuali sau în grupuri mici cărora le plac improvizațiile și cazarea la
particulari ( în pensiuni familiale ). Clientela este deschisă experiențelor culinare și folclorul
autentic. Numărul turiștilor nomazi a început să crească după anii 70.
b. În funcție de stilul de viață, literatura de specialitate a identificat 12 tipuri de diferiți de turiști7:
1. turiștii organizați consideră că numai voiajele planificate și organizate din timp pot avea
succes;
2. turiștii economi preferă, din motive ce țin de nivelul veniturilor acestora, numai variantele
de turism ieftine;
3. turiștii familiali atunci când își planifică vacanțele pornesc de la principiile potrivit căreia
satisfacția lor poate fi obținută numai împreună cu familiile acestora;
4. turiștii sociali manifestă interes în realizarea de contacte interpersonale în timpul călătoriilor
și sejururilor;

7
J. R. Abbey – Does Life Style Profiling Work?, în Journal of Travel Research, vol. XVIII, no. 1/1979, pag.31.
9
5. turiștii neîncrezători nu au curajul să ia singuri deciziile cu privire la turism;
6. turiștii ,, intelectuali” pun accentul în timpul voiajelor pe ocupațiile tematice, care generează
satisfacții intelectuale;
7. turiștii în căutarea unui statut voiajează numai spre destinațiile în care speră să nu
întâlnească prieteni sau cunoscuți;
8. turiștii sportivi sunt interesați de practicarea sporturilor sau doar de a asista la manifestări;
9. turiștii pasionați de istorie sunt atrași de locurile de rezonanță istorică;
10. turiștii culturali preferă obiectivele care le pot satisface nevoile legate de lărgirea orizontului
de cunoaștere ( muzee, expoziții, case memoriale, manifestări artistice și culturale );
11. turiștii ecologiști se orienteză spre turismul în aer curat ( în mediul rural și în natură ).
Astfel, remarcăm că pe piața internațională a industriei ospitalității se înregistrează o
tendință de dezvoltare a ecoturismului și a turismului rural sau ,, verde”;
12. turiștii nocturni sunt atrași mai ales de cele destinații caracterizate de manifestarea unei
animații nocturne intense.
Scriitorul Stanley Plog8, numit și ,, domnul destinației”, a studiat modelul motivației turistice,
bazat pe relația cauză-efect, prin care leagă tipologiile de turiști cu ciclul de viață al destinației, în
funcție de caracteristicile și motivațiile turiștilor pentru:
- plăcerea de a se aventura ( cercetătorul și exploratorul );
- căutarea plăcerii ( turistul care caută confort și lux într-o călătorie );
- impasibilitatea ( potențialul turist ia decizii în mod rapid în ceea ce privește o destinație, în
ultimul moment chiar fără a o planifica);
- demonstrarea încrederii în sine ( turistul este interesat de experiențe unice și neobișnuite;
- orientarea spre socializare ( turistul caută să se aproprie de oameni și să experimenteze culturi
noi prin intermediul călătoriilor );
- planificare ( turistul se gândește la o destinație, o planifică și caută mai multe pachete de
produse turistice );
- intelectualism ( turistul care este motivat de un anumit interes pentru istorie și cultură ).
De asemenea, autorul Plog a clasificat turiștii și în sens mai general, în două categorii principale:
1. alocentriștii: sunt turiștii de tip explorator, cărora le plac destinațiile noi și neexplorate, cu un
nivel ridicat de stimulare emoțională, impulsivi, adoră aventura și ignoră riscurile, nu sunt
preocupați de cheltuirea rațională a banilor, sunt însigurați și se plictisesc repede;

8
Plog, S. – Tourism: principles and practice, 3 Edition; Capitolul 2 Tourism consumer Behavoir, Pearson
Education Limited, 2005.
10
2. psihocentriștii: caută mai mult familiarul decât neobișnuitul, sunt midcentrici, adică se situează
undeva la mijlocul spectrului, doresc relaxarea și evitarea pericolelor, cheltuie banii cu
chibzuință, sunt sensibili și mofturoși, inhibați, orientați către viața de familie și preferă să
călătorească în grupuri, mai ales cu familia.
Structurarea pieței turistice se face în funcție de mărimea veniturilor consumatorilor potențiali
care duc la identificarea a trei segmente de piață care sunt caracterizate prin caracteristici proprii ale
naturii produselor, dimensiunilor pieței, specificul consumatorilor și a nivelului prețurilor. În ceea ce
privește segmentul de piață corespunzător turismului de lux este alcătuit dintr-un număr redus de
consumatori, având venituri mari și fiind foarte exigenți față de calitatea produsului turistic.
Această grupă este foarte greu de satisfăcut, cererea acestora fiind îndreptată spre produsele
turistice sofisticate.
Turismul pentru grupele sociale ,, de vârf” ( high-life ), include absolut toate categoriile de
consumatori pentru care practicarea turismului nu este interzisă de nivelul veniturilor. Astfel, trebuie să
remarcăm că deși în această piață particularizată se înregistrează un volum redus al cererii, totuși
segmentul de piață corespunzător turismului de lux este profitabil pentru operatorii din industria
ospitalității. În concluzie, cererea pentru formele turismului de lux se manfiestă în diverse variante,
sofisticate și uneori fiind chiar exagerate, pe care le pot satisface doar structurile de primire de
categoria cinci stele și într-o măsură mai mică și cele de categoria patru stele. De asemena, turistul de
lux este foarte instabil și versatil.
În perioada de dinainte de 1989, piața turistică a României avea în ansamblu caracteristicile
unei piețe a turismului de masă, celelalte segmente de piață fiind inexistente. În ultima perioadă au
început să se diferențieze mai clar segmentele pieței corespunzătoare turismului de lux și al claselor
mijlocii.
Piața turistică mai poate fi segmentată și în funcție de natura elementelor de aractivitate
( munte, litoral, stațiuni balneare, orașe, trasee turistice ) și de tipul mijloacelor de transport utilizate în
călătoria turistică ( tren, avion, autoturism personal, autocar ).
După categoria de vârstă și ocupația turiștilor pot fi alese segmente ale pieței corespunzătoare
tineretului ( turiști ,, de prima vârstă” sau vârstă formativă ), adulților ( populația activă a turiștilor de ,,
a doua vârstă” ) și a persoanelor în varstă ( pensionarii, populația de vârsta a treia ). Tinertetul ca
segment al pieței turistice, este alcătuit în principiu din elevi și studenți și are ca și caracteristici
preocupările comune, timpul liber disponibil împărțit în mai multe perioade ale anului.

11
Segmentul de piață al adulților doresc să-și petreacă concediul de odihnă în condiții cât mai
ridicate de confort. Populația de vârsta a treia reprezintă un segment important al pieței turistice
datorită creșterii ponderii acestor persoane în cadrul populației totale, dar și a timpului liber.
Importața și rolul segmentării pieței diferă de la un sector la altul ai industriei turistice. În ceea ce
privesc sectoarele ,, cazare ” și ,, transport ”, segmentarea este un pas esențial în procesul de creare a
produsului turistic.

Principalele metode de segmentare a pieței turistice

Metodologia de segmentare a pieței turismului și călătoriilor este aleasă după șase criterii,
aceasta fiind propusă de Victor Middleton. Cele șase criterii de segmentare sunt:
1. Scopul călătoriei
2. Nevoile, motivațiile și avantajele sau beneficiile căutate de către turiști
3. Comportamentul clienților ( turiștilor )
4. Caracteristicile demografice, economice și geografice ale clienților
5. Caracteristicile psihografice ale turiștilor
6. Sensibilitatea la preț
Ordinea în care acestea au fost puse, nu este întâmplătoare, ea corespunde cu aproximație
gradului de importanță a fiecărui criteriu.
De asemenea, este important de menționat că segmentarea pieței turistice se poate face nu doar
din perspectiva cererii turistice, adică pentru turistul privit ca element de bază al cercetării de marketing
sau din perspectiva raportului cerere-ofertă turistică, dar și din perspectiva altor elemente care
alcătuiesc piața turistică. De expemplu, este posibilă și chiar recomandată segmentarea pieței turistice a
unităților de cazare ( Tabelul 1.1 ).

Tabelul 1.1. Segmentarea pieței unei unități de cazare în turism


Segment de Profesioniști Călătorii Congrese Vacanțe Localnici
piață de
Afaceri
Principala Calitatea Servicii Recreere Economii Preț

12
motivație servirii inovative
turistică
Caracteristici Peste 30 de 25-40 de Variabile 25-50 de 20-40 de
demografice ani, putere ani, putere ani, putere ani,
de de de secretare,
cumpărare cumpărare cumpărare manageri
ridicată medie spre medie
ridicată
Proveniență Străini Străini Locali/străini Locali/strini Locali
Comportament Utilizare Utilizare Utilizare Utilizare Utilizare
intensă a intensă a ocazională ocazională medie
serviciilor serviciilor
Stil de viață Conservatori Inovatori Clasă medie În Orientați
ascensiune spre preț
socială
Serivicii Calitate Servicii în Bar/spălătorie Coffe, shop Rapiditatea
ridicată cameră serviciilor
% piață 20% 25% 35% 10% 10%
% cifră de 5% 40% 30% 5% 20%
afaceri
Sursa: Peroni, G. – Marketing turistico, Editura Franco Angeli, Italia, 1994; pag. 98.

1.4 Indicatorii pieței turistice

Turismul și călătoriile, reprezintă la ora actuală o piață globală de dimensiuni uriașe, unde se
manifestă cererea potențialilor consumatori pentru o mare varietate de servicii și produse. Potrivit
Organizației Mondiale a Turismului ( O.M.T ), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaște
o creștere de 27,6% în perioada 2004-2020, ajungând la circa 1.56 miliarde de turiști în anul 2020 ( față
de 696 milioane în anul 2000 ).
Activitatea pieței turistice, complexă, diversificată și în permanență evoluție, trebuie să fie
apreciată și măsurată periodic, așa încât întreprinderea turistică ce activează pe piață să-și formeze o
imagine cât mai clară asupra situației în care se află la un moment dat. 9
Analiza periodică a unei piețe turistice se poate realiza cantitativ și calitativ, cu ajutorul
indicatorilor, simpli, medii, procente, etc. În realizarea cercetării indicatorii îndeplinesc funcții de

9
Borza, M. – Marketing turistic sustenabil, Editura Tehnopress, 2014, Iasi; pag 39.
13
măsurare, comparare, sinteză, analiză și de verficare a ipotezelor de testare a semnificației unor
indicatori statistici, determinați pe baza unui model de calcul. Indicatorii de turism aplicați în lucrarea
de față îndeplinesc funcțiile amintite mai sus. De asemenea, se vor utiliza indicatori primari rezultați în
urma preluării datelor statistice de către Institutul Național de Statistică, Anuare statistice, dar și alte
surse de date.
Prin prelucrarea statistică a acestor mărimi absolute, prin aplicarea procedeelor de calcul statistic
și a metodelor se vor obține indicatorii derivați.
Astfel, se vor mai obține indicatori statistici calculați sub formă de mărimi relative, mai exact mărimi
relative de structură, de coordonare, mărimi ale programării, ale dinamicii sau de intensitate. În evoluția
sa, turismul este analizat și urmărit prin indicatori alcătuiți printr-o metodologie de calcul consecventă.
Indicatorii pieței turistice includ trei grupe principale:
a. Indicatori principali, măsoară tendințele pieței turistice în spațiu și timp, și au în vedere oferta
turistică și cererea.
b. Indicatori de corelație, aceștia permit determinarea gradului de utilizare a capacităților turistice
instalate
c. Indicatori ai efectelor indirecte și directe ale turismului aspura economiei.

Indicatorii care caracterizează activitatea de turism se pot determina sub formă de indicatori
absoluți ( globali ), de intensitate, structură, dinamică, medii. Sistemul de indicatori ai turismului pot fi
grupați în două categorii:

1. Indicatori la nivel macroeconomic se împart în trei categorii de indicatori:

- indicatori de evaluare a capacității de cazare turistică care cuprind structurile de primire


turistică, capacitatea de cazare existentă;
- indicatori de evaluare a circulației turistice cuprind numărul total de turiști, numărul total de
zile, durata medie a sejurului, preferința relativă a turiștilor;
- indicatori financiari sunt alcătuiți din indicele contribuției turismului la cheltuielile valutare.

2. Indicatori la nivel microeconomic, se regăsesc și la nivel microeconomic, dar mai detaliați, ceea
ce permite o analiză mai aprofundată a modului de desfășurare a activității turistice, dar și a
factorilor care o influențează. Indicatorii se găsesc sub formă de: mărimi medii, absolute,

14
relative de structură, coordonare, intensitate, dinamică. De asemene, indicatorii microeconomici
cuprind mai multe categorii:

- indicatorii cererii turistice ( structura cererii pe principalele mijloace de transport, cererea totală,
proveniența cererii, sezonalitatea cererii );
- indicatorii ofertei turistice ( capacitatea de cazare și alimentație publică, transporturile
turistice );
- indicatorii relației cerere-ofertă ( indicele evoluției înnoptărilor, coeficientul de utilizare a
capacităților de cazare );
- indicatorii de rezultate ( indicatorii cheluielilor turistici, indicatorii încasărilor din turism,
încasările din prestațiile structurilor de primire turistică ).

În concluzie, indicatorii macroeconomici care caracterizează și măsoară circulația turistică


sunt indicatorii ce furnizează informații cu privire la cererea turistică. Principalele definiții de bază,
oficiale, adoptate de către O.M.T ( Organizația Mondială a Turismului ) sunt:
Turistul = persoana care călătorește spre o anumită destinație ( alta decât cea de reședință ) pentru o
durată de minimum 24 de ore ( deci cuprinde o înnoptare ) pentru orice alt motiv decât exercitarea
unei activități renumerate. După localizarea reședinței, domiciliului se disting două categorii de
turiști:
- turist străin = persoana care are reședința în exteriorul țării pe care o vizitează
- turist național = este persoana care are reședința în interiorul țării.
O altă definiție oficială adoptată de către Organizația Mondială a Turismului este:
- Excursionistul = vizitatorul care călătorește spre o destinație ( alta decât cea de reședință) și
petrece 24 fără a înnopta. De aici se poate face diferența dintre excursionistul străin ( din
exterior ) și excursionistul național.
- Călătoria = deplasarea unei persoane, pe jos sau cu un vehicul de transport între două locuri
diferite. De asemenea, există anumite categorii de călători care nu pot fi considerați turiști ( de
exemplu, navetiștii ), dar este vorba de categorii cu o pondere redusă în totalul călătoriilor.
Criteriul principal din care se poate face diferența dintre cele două noțiuni prezentate este
înnoptarea, mai precis realizarea sau nerealizarea ei.
Înnoptarea presupune staționarea în perimetrul zonei vizitate pentru o perioadă de minimum 24 de ore.
Ea apare și este înregistrată după cum o arată și numele rămânerea peste noapte = care presupune

15
cazarea pe o perioadă nocturnă într-un spațiu special amenajat în acest scop și este numit unitate de
cazare.
În concluzie, analiza turismului și urmărirea evoluției sale se realizează cu ajutorul unui sistem
de indicatori specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial.

Capitolul II
Analiza produsului turistic: Brașov – un județ în plină ascensiune

2.1 Prezentarea destinației

16
Situat în partea central a țării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociul al Oltului,
în interiorul arcului Carpatic, județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico – geografic, cea mai
mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș. Poziționarea sa în partea centrală a României, la
îmbinarea a două lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, fac ca județul Brașov să
se învecineze cu alte 8 județe: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.
Urme ale vieții omului pe aceste meleaguri, datează încă de pe vremea paleoliticului, iar în continuare,
până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Așezările populației daco – romane și ale dacilor, a căror existență este atestată prin descoperirile
arheologice de la Brașov, Râșnov, Zărnești, Feldioara, Teliu, Rupea, dovedesc că și după retragerea
stăpânirii romanilor a existat o populație autohtonă, care s-a menținut și în perioada de trecere la
feudalism și continuată până în prezent.
În ansamblu mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul al II – lea ( după județul
Constanța ), alcătuind cea mai frecventată și importantă zonă sub aspectul turismului cu caracter
montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită pe care o
presupune activitatea turistică a fost determinată de numeroși factori .
În primul rând este vorba despre potențialul turistic natural, de o diversitate și spectaculozitate,
dar și de patrimoniul cultural istoric, format din obiective variate ce au o valoare turistică. Un alt factor
l-a format faptul că județul Brașov se înscrie într-un vas teritoriu de interes turistic în imediata
apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Rucăr – Bran, zona Sibiu
– Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu stațiunile balneo – climaterice Covasna, Tușnad.

17
Figura 1. Harta județului Brașov ( sursa: www.google.ro )

2.2 Potențialul turistic natural și antropic al județului Brașov

Potențialul natural
Județul Brașov este una dintre cele mai complexe zone în ceea ce privește oferta turistică din
România, atât prin obiectivele natural ( monumente ale naturii, parcuri naționale, rezervații naturale),
sporturi extreme – parapantă, alpinism, deltaplanorism, pescuit și vânătoare, sporturi de iarnă, dar și
prin obiectivele istorice-arheologice ( castele, cetăți, biserici, muzee ).

18
Datorită poziționării geografice a județului Brașov în zona montană din centrul țării a favorizat
dezvoltarea turismului sub diverse forme. Potențialul turistic al județului Brașov combină elemente ale
cadrului natural cu valori istorice și culturale.
Atestat documentar în 1235, Brașovul este o destinație preferată de turiști pentru că păstrează și astăzi
un patrimoniu cultural de excepție.
Îmbinarea culturală și trecutul bogat în istorie fac din județul Brașov unul dintre cele mai
interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu toate acestea orașul Brașov nu
a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai atractive și interesante destinații din estul Europei.
Suprafața orașului Brașov se suprapune pe două unități morfostructurale: Munți Carpați și Podișul
Transilvaniei. Cadrul natural al județului Brașov se compune din areale și trasee turistice cu valoare
peisagistică deosebită, parcuri naturale și naționale, rezervații și monumente ale naturii. Relieful este
variat și prezintă o mare complexitate morfologică și morfogenetică. Se disting trei trepte majore de
relief:
- treapta munților înalți, ce trec de 1700 m altitudine, Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei
( Postăvarul, Piatra Mare ) și Ciucaș ;
- treapta munților scunzi, între 800 și 1700, format în principal de ,, clăbucetele” Întorsăturii
Buzăului, Dârstelor, Codlei și Perșani, de asemenea tot în această grupă se încadrează și munții
Tâmpa, Poiana Brașov ;
- treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate între 450 și 700 m altitudine. Câmpiile apar
în depresiuni intramontane și submontane interne. În această treaptă intră: Câmpia Bârsei cu
golfuri depresionare Zărnești – Tohan, Vlădeni și Culoarul Măuruș și Câmpia Făgărașului, la
care se adaugă Depresiunile Brașovului, Homoroade, Făgărașului și culmile deluroase ale laturii
sud – estice a Bazinului Transilvaniei ( Colinele Târnavelor, Podișul Hârtibaciului ).
Dealurile și munții reprezintă aproximativ jumătate din suprafața județului. Această resursă
oferă una din cele mai intacte biodiversități din Europa, dar și o serie cu pachete turistice bazate pe o
natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan este acoperit în marea sa majoritate
de păduri care restricționează accesul, dar protejează flora și fauna diversă, De asemenea, aerul curat de
munte reprezintă și el o atracție pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță într-un
mediu curat și sănătos. Masivele muntoase, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații
de cazare, agrement și practicare a sporturilor specific sunt:
- Masivul Bucegi declarat Parc Național de interes național, care prezintă peisaje atractive cu
spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilitatea de a practica drumeții
montane, alpinism, snowboard și schiul de fond și alpin;
19
- Masivul Piatra Mare oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu
parapanta, dar și trasee turistice montane ușor accesibile.
- Masivul Piatra Craiului, este declarat Parc Național și este unic în Carpații Românești, datorită
reliefului impunător al crestei calcaroase. Aici se gasesc specii rare de faună și floră.
- Munți Făgăraș sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România și reprezintă o zonă aflată
în prezent în curs de legiferare ca parc național.
- Munții Perșani cuprinde arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice și cultural și
monumente de arhitectură.
- Munții Ciucaș, zonă aflată în curs de legiferare ca parc natural, prezintă forme de relief
magmatice. Prezintă oferte de tip agroturistic, doar în localitățile de la baza masivului și este
puțin amenajată cu structuri turisice.
Rezervațiile și monumentele naturii ce reprezintă atracții turistice sunt:
- Tâmpa, parcul de recreere al brașovenilor ;
- Piatra Craiului, adăpostește o plantă unică în lume, garofița ;
- Coloanele de basalt de la Rocos, din defilelul Oltului.
- Complexele carstice de la Șirnea, Măgura, Peștera și Fundata ;
- Rezervația de zimbri ,, Valea Zimbrilor ” de la Vama Buzăului și rezervația de urși de la
Zarnești ,, Libearty ”.
Pe teritoriul județului Brașov se găsesc două arii protejate: Parcul Național Piatra Craiului și Rezervația
Național Bucegi. De asemenea, se preconizează înființarea celui de-al treilea Parc Național în Munții
Ciucaș. Aceste trei arii protejate pot contribui la dezvoltarea pieței ecoturismului, turismului naturii și
turismului de aventură.

Potențialul antropic

Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură,


clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine
cultural și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional medieval și agrar.
Castelele, fortărețe impresionante, case istorice și biserici saxone, unice în lume, oferă un potențial în
dezvoltarea turismului cultural. Multe clădiri istorice și castele nu sunt incluse în circuitul turistic,
datorită slabei promovări sau ignoranței vizitatorilor , stării fizice a construcțiilor, dar și datorită
netransformării lor în atracții turistice moderne și complete.
20
Dezvoltarea rapidă și necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societății și asupra
culturii regionale pe termen mediu și lung. Unul dintre cele mai păstrate orașe medieval este municipiul
Brașov, unde centrul istoric architectural este conservat într-o stare bună.

Principalele obiective turistice din Brașov:

Figura 2. Castelul Bran ( sursa: www.google.ro )

Figura 3. Biserica Neagra ( sursa: www.google.ro )

21
Figura 3. Cetatea Râșnov ( sursa: www.google.ro )

Figura 4. Turnul Alb ( susa: www.google.ro )

22
Figura 5. Poarta Schei ( sursa: www.google.ro )

Figura 5. Tâmpa( sursa: www.google.ro )

2.3 Turismul în România

România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul și exteriorul arcului munților
Carpați, pe cursul inferior al Dunării ( 1075 km ), cu ieșire la Marea Neagră. Datorită poziției
geografice de care se bucur, care îi conferă acesteia o climă temperat continentală, cele patru
anotimpuri oferă un aspect variat unui an în România ( complet din punct de vedere meteorologic ).
România are o ofertă turistică diversificată cu servicii turistice și produse personalizate, care satisfac
motivațiile unor categorii variate de turiști.
23
Potențialul turistic al României este marcat prin două componente esențiale:
- componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului,
condițiile climatice favorabile, valoarea terapeutică
Acestea formează elemente de mare atractivitate ale ofertei turistice românești, alcătuind o paletă
largă de forme de turism: de sejur ( de litoral, montan, balnear ), vânătoare și pescuit sportiv, turism
profesional, turism itinerant cu valențe culturale. Astfel, poziția geografică îi conferă României statutul
de țară carpato – danubiano – pontică, datorită celor trei elemente naturale esențiale în structura
peisagistică și a teritoriului: Munții Carpați, fluviu Dunărea și Marea Neagră. România deține un imens
tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă.
Toate componentele disponibile, care alcătuiesc oferta turistică din România se pot grupa pe
următoarele zone de interes turistic, fiind structurate de la N – S.

1. Maramureș 14. Sibiu


2. Munții Rodnei 15. Argeș
3. Mănăstirile din Bucovina 16. Vâlcea
4. Neamț 17. Horezu
5. Ceahlău – Lacul Roșu 18. Munții Parâng - Lotru
6. Tușnad 19. Cetățile Dacice
7. Vrancea 20. Hațeg
8. Munții Ciucaș 21. Munții Retezat
9. Brașov 22. Porțile de Fier
10. Valea Prahovei – Bucegi 23. Gorj
11. Rucăr – Bran 24. Valea Nemirei
12. Munții Piatra Craiului 25. Munții Semenic
13. Munții Făgăraș 26. Munții Tarcău

27. Munții Bihor


28. Snagov
29. Litoral
30. Delta Dunării
Zonele turistice se concentreză preponderent în zona de munte, singura excepție facând-o zona Deltei
Dunării – un mediu natural nealterat și Litoralul care deține aproximativ 45% din baza materială de
cazare.
24
Cadrul natural este variat, bogat și complex, cu o structură peisagistică deosebită și
armonioasă. Complexitatea potențialului turistic precum și gradul său de atractivitate, sunt în general în
strânsă legătură cu treapta de relief și cresc progresiv, de la câmpie la munți, excepție făcând Delta
Dunării și Litoralul Mării Negre. De-a lungul existenței sale, poporul român a creat un patrimoniu
cultural extrem de variat și bogat, folosit în totalitate în scopuri turistice.
România are o ofertă turistică largă cu servicii și produse personalizate, care satisfac motivațiile
unor categorii variate de turiști. În ultimii ani, s-au cristalizat din ce în ce mai multe destinații turistice
și anume: destinații turistice montane, de litoral, culturale, balneare, în arii naturale protejate în spațiul
rural, dar și destinații speciale ce cuprind oferte specializate, care se adresează doar unui anumit
segment de turiști, de regulă, cu venituri mari și anume: ofertele pentru vânătoare sportivă, agrement
nautic pe litoral, pescuit sportiv, cazinouri și night cluburi

2.4 Analiza SWOT a ofertei turistice


Puncte tari Puncte slabe

 Potențialul turistic natural și antropic  Lipsa aeroportului


al județului este complex, cu îngreunează
posibilitatea de a-l utiliza în toate accesibilitatea turiștilor în
anotimpurile ; județul Brașov ;
 Brașovul poate deservii multe  Prețuri mari, raport inegal
domenii ale turismului: iarnă, vară, între performanță și preț
aventură, turism urban, turism în ( românii călătoresc în
natură, wellness etc. Austria pentru sporturile
 O gamă largă și variată în ceea de iarnă )
privește oferta de cazare  Lipsa unor facilități de
 Tradiții în tursim și dezvoltarea agrement moderne pentru
industriei turismului tineret
 Ponderea mare a turiștilor străini, 
princialul grup țintă sunt vizitatorii  Valorificarea
români. necorespunzătoare a
 Tradiția județului în domeniul turistic resurselor turistice ;
datorită obiectivelor turistice de care  Stațiunile ce oferă
dispune ; facilități pentru a practica
25
 Capacitatea complexă de cazare în sporturile de iarnă
structuri diverse de primire a înregistează un raport
turiștilor, inclusiv pensiuni rurale, negativ, scăzut calitate-
care pot fi utilizate pe tot parcursul preț în comparație cu alte
anului ; destinații similare din
 Turismul rural este dezvoltat ca Europa ;
ramură economică și este practicat în  Insuficiența materialelor
special în zona Bran – Moeciu ; de promovare turistică ;
 Posibilitatea practicării schiului,  Nevalorificarea apelor
domeniul schiabil fiind relativ bine minerale sau
dezvoltat, a sporturilor de iarnă, în curative/balneare din zona
stațiunile Poiana Brașov, Predeal, dar Homorod ;
și a sporturilor extreme ;
 Ponderea mare de turiști străini din
totalul numărului turiștilor care
vizitează anual județul Brașov ;
 Existența obiectivelor turistice ultra-
mediatizate pe plan mondial precum
Castelul Bran-Dracula ;
 Păstrarea tradițiilor gastronomice cu
specificații locale și culturale ;
Oportunități Amenințări

 Dezvoltarea domeniului schiabil din Bucegi  Lipsa aeroportului, absența

și masivul Făgăraș autostrăzii generează în timp

 Dezvoltarea ecoturismului din zona masivul efecte negative asupra dezvoltării

Ciucaș turismului

 Dezvoltarea turismului cultural prin  Lipsa unităților și distanța mare

includerea în circuit Sibiu – Brașov- față de rețelele de utilități mărește

Sighișoara costurile de dezvoltare a

 Promovarea turismului brașovean pe piața domeniului schiabil din masivul

estică Făgăraș
 Promovarea unor servicii de
26
 Dezvoltarea și crearea infrastructurii de acces turism neadecvate și slabe
în zonele turistice cantitativ
 Dezvoltarea turismului rural și  Concurența internațională, dar și
agroturismului cea din partea județelor
 Diversificarea formelor de turism în funcție înconjurătoare
de cerințe de nișă în domeniu ( turism
religios, vânătoare și pescuit, sport extrem
etc. )
 Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii
de transport pentru a facilita accesul spre
zonele turistice

27
CAPITOLUL III
EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE ȘI A ÎNNOPTĂRILOR DIN
JUDEȚUL BRAȘOV

În perioadă 2000- 2016, majoritatea turiștilor care au vizitat și practicat diferite forme de turism
existente în județ, au fost de origine română. Interesul turiștilor străini pentru orașul Brașov a crescut și
el, datorită celui mai important punct de atracție recunoscut și pe piața externă, Castelul Bran, datorită
legendei Dracula.
Municipiul Brașov, datorită cadrului natural, al obiectivelor istorice și culturale este în sine un punct de
atracție în orice anotimp. Infrastrucura de cazare este alcătuită din hoteluri, hanuri și moteluri, vile și
cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni ( urbane, rurale și
agroturistice ).

3.1 . Evoluția capacității de cazare turistică din județul Brașov

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune influențează circulația turistică, dar și eficiența


activității desfășurate. În anul 2016, județul Brașov dispunea de un număr de 9479742 locuri – zile din
totalul de capacitate de cazare turistică din România. Anul de vârf cu cea mai mare capacitatea de
cazare în funcțiune din județul Brașov, a fost anul 2015, când s-a înregistrat un număr de 9514304
locuri – zile, iar cel mai mic număr s-a înregistrat în anul 2002 ( 3297135 – număr locuri – zile ).

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din județul Brașov


10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

28
3.1.1. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică

Capacitatea de cazare turistică include hoteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, moteluri, vile
turistice, cabane, hanuri, popasuri, sate de vacanță, pensiuni agroturistice etc.

Tabelul 2. Evoluția capacității de cazare turistică, pe tipuri de structuri, din județul Brașov
Mii locuri zile

Tipuri de structuri 2001 2005 2010 2016

Hoteluri 1892 1726 2351 3945

Hoteluri pentru tineret 0 44 0 0

Hosteluri 0 0 52 321

Hoteluri apartament 0 0 5 4

Moteluri 24 147 123 231

Hanuri 8 0 0 0

Vile turistice 196 327 332 560

Cabane turistice 399 215 251 377

Bungalouri 31 56 28 30

Sate de vacanță 13 39 38 26

Campinguri 269 142 59 64

Popasuri turistice 0 0 0 0

Căsuțe turistice 0 0 0 30
Tabere de elevi și
351 54 18 18
preșcolari
Pensiuni turistice 79 747 1147 1779

Pensiuni agroturistice 403 717 932 2089


Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016
29
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune după cum se poate observa a înregistrat în anul 2016 un
număr de 3945391 locuri – zile, aceasta fiind oferită de hoteluri. În comparație cu anul 2010,
capacitatea de cazare în funcțiune a unităților de cazare turistică a crescut cu 15934 locuri – zile.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de


structuri
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2001 2005 2010 2016
Hoteluri Moteluri
Vile turistice Cabane turistice
Bungalouri Sate de vacanță
Campinguri Tabere de elevi și preșcolari
Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a fost în anul 2016 de, 9479742 locuri – zile și a fost
asigurată de hoteluri în proporție de 41,6 %, fiind urmată de pensiuni agroturistice cu 2,2%, pensiuni
turistice 1, 8 %, vile turistice 0,59%, cabane turistice 0,39%, hosteluri 0,33%, moteluri 0,24 %, iar alte
unități de cazare au primit un procent de 0,18% din întreaga capacitate de cazare turistică în funcțiune.

30
Structura capacității de cazare turistică, în funcțiune, pe tipuri
de structuri, în anul 2016 din județul Brașov
2% 2%
3%
4%
6%

Hoteluri
42% Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
19% Vile turistice
Cabane turistice
Hosteluri
Moteluri
Alte unități

22%

3.1.2. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe destinații turistice din România

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în perioada 2000 – 2016 a crescut, excepție făcând
anul 2000 când a avut o scădere ușoară, cea mai mare creștere a capacității de cazare turistică a avut-o
anul 2016, pe care a deținut-o Bucureștiul și orașele reședință de județ, inclusiv orașul Tulcea
( 29871346 număr locuri-zile ), urmată de alte localități și trasee turistice cu un număr de 18125821
locuri-zile, stațiuni din zona montană 16600153 număr locuri-zile. În zona Delta Dunării se află ce mai
mică capacitate de cazare turistică în funcțiune.

31
Tabelul 3. Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune pe destinații turistice din România

Mii locuri - zile


Destinații turistice 2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 50197 54979 6380 68417 74135 7702 77676 81872 83323
8 8
Stațiuni balneare 11327 10715 9150 96210 99517 1037 88621 91360 9321
4 0
Stațiuni din zona 8730 9919 8975 1028 9482 8840 9328 9411 8797
litorală, exclusiv
orașul Constanța
Sațiuni din zona 9022 9153 1012 11043 13195 1452 15194 16004 16600
montantă 6 4
Zona Delta 426 532 549 566 643 657 570 560 606
Dunării, inclusiv
orașul Tulcea
București și orașele 13574 16381 2388 24969 27269 2777 28006 29586 29871
reședință de județ, 4 2
exclusiv Tulcea
Alte localități și 7117 8278 1112 11931 13592 1486 15714 17173 18125
trasee turistice 2 3
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

32
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe destinații turistice,
din România
120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
2000 1 2005 2 2010 3 2011 4 2012 5 2013 6 2014 7 2015 8 2016 9 10

Stațiuni balneare Stațiuni din zona litorala, exclusiv orașul Constanța


Stațiuni din zona montană Zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea
București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea Alte localități și trasee turistice

Aproximativ 35,8% din capacitatea de cazare turistică în funcțiune, în anul 2016 se afla în
București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea, 21,5% în alte localități și trasee turistice, 19,9%
în stațiunile din zona montană, 11,1% în stațiunile balneare, 10,5% stațiuni din zona litorala, exclusiv
orașul Constanța și cele mai puține 0,72% în zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea.

Structura capacității de cazare turistică în funcțiune pe destinații


turistice, din România în anul 2016
(%)
București și orașele reșdedință de
județ, exclusiv Tulcea
11% 1% Alte localități și trasee turistice
11% 36%
Stațiuni din zona montană
Stațiuni balneare
Stațiuni din zona litorala, exclusiv
orașul Constanța
Zona Delta Dunării, inclusiv orașul
20% Tulcea
22%

33
3.2. Preferințele sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică, din județul
Brașov, pe tipuri de structuri

Sosirile reprezintă numărul turiștilor înregistrați în structurile de primire turistică. O persoana se poate
caza de mai multe ori într-o perioadă, iar de fiecare dată se înregistrează ca o nouă sosire.

3.2.1 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Analizând tabelul cu evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică din Brașov se poate
observa că nivelul maxim a fost atins în anul 2016, când s-a înregistrat un număr de 1114395 de
persoane, iar nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în anul 2002, cu un număr de persoane de 290320.
Creșterea treptată s-a făcut după cum se poate observa în ultimii 7 ani.

Tabelul 4. Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică, din județul Brașov
Mii persoane
Ani Sosiri ale turiștilor Român Străini
i
200 326 260 66
0
200 328 260 68
1
200 290 219 71
2
200 324 251 73
3
200 421 329 92
4
200 448 359 89
5
200 484 401 82
6
200 556 452 104
7
200 581 480 101
8
200 451 376 74
34
9
201 510 376 88
0
201 642 422 104
1
201 737 538 110
2
201 834 626 123
3
201 865 711 138
4
201 997 839 158
5
201 1114 935 178
6
Sursa: I.N.S. , Anuarul Statistic al României, 2000-2016

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de


cazare
1200 turistică din județul Brașov

1000

800

600

400

200

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În anul 2016, numărul sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică a fost de 1114395 de
persoane, din care 83,9% români ( 935674 ), iar 16% ( 178721 ) turiști străini. Față de anul precedent

35
numărul total al sosirilor a crescut cu aproximativ 10,4 %, iar cel al turiștilor români a crescut cu 10%,
iar cel al turiștilor străini cu 11,4%.

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de


cazare turistică din Brașov
1000

900

800

700
Români
600
Străini
500

400

300

200

100

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

3.2.2 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe
tipuri de structuri, din județul Brașov

36
Hotelurile au fost cele care au înregistrat cel mai mare număr al sosirilor turiștilor în fiecare an al
perioadei 2001-2016, fiind urmate de pensiunile turistice și agroturistice.

Tabelul 5. Evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică din județul Brașov, pe
tipuri de structuri
Mii persoane
Tipuri de 2001 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
structure de
primire turistică
Hoteluri 244 271 299 385 447 508 541 626 671

Hoteluri pentru 0 6678 0 0 0 0 0 0 0


tineret

Hosteluri 0 0 5 8 10 18 27 34 39
Hoteluri 0 0 3 1 1 4 2 2 6
apartament
Moteluri 2 26 21 24 30 27 22 25 29
Vile turistice 14 31 27 30 45 49 42 41 49
Cabane 17 12 16 19 16 16 14 18 24
turistice
Bungalouri 3 11 1 1 1 1 1 1 1
Sate de vacanță 1 3 1 1 1 1 1 1 1

Campinguri 14 7 11 14 14 6 2 1 1

Popasuri 0 0 0 0 0 0 1 0 0
turistice
Căsuțe turistice 0 0 0 0 0 1 1 1 1

Tabere de elevi 11 2 1 1 1 1 1 1 1
și preșcolari
Pensiuni 7 50 80 90 96 117 118 137 161

37
turistice

Pensiuni 10 30 45 65 72 87 94 110 133


agroturistice
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

După cum se poate observa numărul de sosiri ale turiștilor în anul 2016 a cunoscut o creștere la
nivel național, însă pe anumite tipuri de structuri s-a înregistrat o creștere acestui indicator comparativ
cu anul 2015. Astfel, din anul 2010 și până în prezent majoritatea unităților de cazare au înregistrat o
creștere ușoară a numărului de sosiri ale turiștilor, excepție făcând anul 2001.
Pensiunile turistice au cunoscut și ele o creștere a numărului de sosiri față de anul 2015 acestea au
crescut cu 13,4%. De asemenea, și pensiunile agroturistice au înregistrat o creștere a numărului de
sosiri ale turiștilor cu 17%.
Vilele turistice au cunoscut în anul 2016 o creștere de 15,6% a numărului de sosiri ale turiștilor. De
asemenea, cabanele turistice au înregistrat cea mai accentuată creștere a numărului de sosiri ale
turiștilor, 22,4%.
Campingurile au înregistrat în anul 2016 o scădere a numărului de sosiri ale turiștilor față de anul 2015
de -17,8%

38
Structura sosirilor turiștilor în structuri de primire
turistică, din județul Brașov, pe tipuri de structuri, în anul
2016

Hoteluri
3% 2% 0%
4% 4% Pensiuni turistice
12% Pensiuni agroturistice
Vile turistice
Hosteluri
Moteluri
Cabane turistice
Alte tipuri de structuri
60%
15%

În anul 2016, hotelurile au reprezentat un procent de 60,3% din numărul total de sosiri ale
turiștilor ( 1111495 persoane ). Pensiunile turistice au înregistrat un număr de sosiri ce a reprezentat
14,5%, fiind urmate de pensiunile agroturistice cu un procent de 12.%.

3.2.3 Sosiri alea turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, după
destinații turistice

În perioada 2000 – 2016, numărul sosirilor a cunoscut o creștere treptată. Anul 2016 a înregistrat o
creștere a numărului de sosiri de 9,8 față de anul 2015.

Tabelul 6. Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică, după destinații turistice
Mii persoane

200 201 201 201


Destinații turistice 2005 2010 2012 2014 2016
0 1 3 5
39
Stațiuni balneare 677 650 568 689 696 678 655 779 851

Stațiuni din zona litorala, exclusiv orașul


672 714 702 735 804 728 747 821 977
Constanța
124 152
Stațiuni din zona montană 756 828 814 962 1121 1291 1748
1 8
Zona Delta Dunării, inclusiv orașul
34 77 68 81 88 80 65 69 73
Tulcea
București și orașele reședință de județ, 223 354 398 508
2756 3011 3816 4308 5562
exclusiv Tulcea 7 1 3 8
102 123 163
Alte localități și trasee turistice 543 781 906 1159 1398 1790
1 0 4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016
În perioada analizată, 2000-2016, se poate observa că pe primul loc la numărul de sosiri după
destinația turistică se situează Municipiul București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea. Pe
locul al doilea s-a situat alte localități și trasee turistice ( 2011-2016 ), locul al treilea a fost deținut de
stațiunile din zona montană ( 2010-2016 ), acestea au cunoscut o creștere în anul 2016 de 12,5% față de
anul 2015.

40
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică din România, după destinații turistice
6000
Stațiuni balneare

5000 Stațiuni din zona


litorala, exclusiv
orașul Constanța
4000
Stațiuni din zona
montană

3000 Zona Delta


Dunării, inclusiv
orașul Tulcea
2000
București și
orașele reședință
de județ, exclusiv
1000 Tulcea

Alte localități și
trasee turistice
0
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Tabelul 7. Principalele zone de interes turistic din județul Brașov

Număr
Total turiști Pondere din totalul turiștilor

41
sosiți în județul Brașov ( % )-
2016
TOTAL JUDEȚ 1114 100%
Brașov 565 50%
Predeal 193 17%
Bran 73 6,6%
Moieciu 70 6,2%
Săcele 48 4,3%
Zărnești 40 3,5%
Râșnov 22 1,9%
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

Principalele zone de interes turistic din județul Brașov sunt orașul Brașov cu un număr total de sosiri
ale turiștilor de 50%, urmat de stațiunea Predeal cu 17% și Bran cu 6,6 %.

Sosirile ale turiștilor în județul Brașov pe zone de interes


turistic, în anul 2016 ( % )

Zărnești Râșnov
Moieciu Săcele 2% 1%
3% 2%
Bran
3%
Predeal
9%
TOTAL JUDEȚ
52%

Brașov
27%

Creșterea cea mai mare a numărului de structuri de primire turistică a fost deținută de Municipiul
București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea, care au înregistrat 50,5% din numărul total al
sosirilor. Numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică din alte localități și trasee

42
turistice au înregistrat un procent de 16,2%. Cel mai scăzut procent în anul 2016, l-a înregistrat zona
Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea.

Structura sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică


după destinații turistice din România, în anul 2016 ( % )

București și orașele reședință de


9% 8% 1% județ, exclusiv Tulcea

Alte localități și trasee turistice

Stațiuni din zona montană


16% 51%
Stațiuni din zona litorală, exclusiv
orașul Constanța

Stațiuni balneare
16% Zona Delta Dunării, inclusiv orașul
Tulcea

3.3 Evoluția înnoptărilor în structurile de primire turistică din județul Brașov


Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, prin care o persoană este înregistrată într-o structură de primire
turistică cu funcțiuni de cazare turistică, prezența sa fizică nefiind necesară.

3.3.1 Înnoptări în structuri de cazare turistică pe tipuri de turiști


În ceea ce privește evoluția înnoptărilor, se remarcă o creștere începând cu anul 2010 și până în anul
2016, cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 2009 ( 985022 persoane ), iar nivelul maxim a fost
atins în anul 2016, când s-au înregistrat un număr de persoane de 2213002. Scăderea produsă în anul
2009 s-a datorat crizei economice, care a avut repercusiuni și asupra cererii turistice și în general
asupra turismului.

43
Tabelul 7 . Evoluția înnoptărilor în structuri de cazare turistică pe tipuri de turiști, din județul
Brașov

Mii înnoptări
Ani Înnoptăr Români Străini
i
2000 890 708 181
2001 884 710 174
2002 779 595 183
2003 823 652 170
2004 960 748 212
2005 1000 794 205
2006 1054 855 199
2007 1191 947 243
2008 1279 1037 241
2009 985 818 166
2010 1078 887 190
2011 1329 1113 216
2012 1486 1258 228
2013 1754 1484 270
2014 1781 1487 294
2015 2060 1724 336
2016 2213 1832 380
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

44
Înnoptări în structuri de cazare turistică din județul Brașov
2500

2000

1500

1000

500

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Numărul înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din
județul Brașov a fost în anul 2016 de 2213002 de persoane, din care 1832347 ( 82,7% ) turiști români și
380655 ( 17,2% ) turiști străini.

Structura înnoptărilor în structuri de cazare turistică pe tipuri de structuri din


județul Brașov, în anul 2016
(%) 17%

Români
Străini

83%

45
3.3.2 Înnoptări în structuri de primre turistică pe tipuri de structuri, din județul Brașov

În perioada 2001 - 2015 prima opțiune a turiștilor în ceea ce privește decizia de cazare a fost
de a înnopta în unități hoteliere. Comparativ cu anul 2015, au crescut și numărul înnoptărilor în
pensiunile turistice și agroturistice, dar și în vile turistice.

Tabelul 8. Evoluția înnoptărilor în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri, din


județul Brașov

Mii înnoptări
Tipuri de structuri 2001 2005 2010 2011 201 2013 2014 2015 2016
2

Hoteluri 687 622 640 806 915 1074 1116 1313 1341

Hoteluri pentru tineret 0 1194 0 0 0 0 0 0 0


5
Hosteluri 0 0 10 15 17 31 47 57 66
Hoteluri apartament 0 0 1 3 3 1 5 5 12
Moteluri 5 44 30 37 44 44 32 45 47

Vile turistice 48 70 59 64 95 11 97 93 103


Cabane turistice 37 25 35 39 28 32 28 37 42
Bungalouri 7 15 41 46 5 3 3 3 6
Sate de vacanță 4 6 2 2 2 1 1 1 1
Campinguri 16 1 16 20 17 8 2 1 1
Popasuri turistice 0 0 0 0 0 0 6 0 0
Căsuțe turistice 0 0 0 0 0 1 3 4 8
Tabere de elevi și 38 6 1 1 1 7 6 1 1
preșcolari
Pensiuni turistice 1 119 165 184 19 238 242 266 313
Pensiuni agroturistice 24 76 110 151 162 198 208 241 285

Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

46
În anul 2016, s-au înregistrat 60,6% din numărul total de înnoptări, în structurile de cazare
turistică de tip hotel, în pensiunile turistice s-au înregistrat 14,1%, în pensiunile agroturistice 12,8%,
vile turistice 4,6%, hosteluri 3,0%, moteluri 2,1%, cabane turistice 1.9%, iar alte tipuri de structuri au
înregistrat un număr total de înnoptări de 0,5%.

Structura înnoptărilor în structuri de primire turistică, pe tipuri


de structuri, din județul Brașov, în anul 2016 (% )

5%
3% 2% 2% 1%
13% Hoteluri
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Vile turistice
Hosteluri
Moteluri
Cabane turistice
Alte tipuri de structuri
61%
14%

3.3.4. Înnoptări în structuri de cazare turistică pe destinații turistice din România

În anul 2016 față de anul 2015 numărul de înnoptări a crescut pe toate tipurile de destinații
turistice, creșteri semnificative s-au înregistrat pe toate destinațiile turistice, stațiunile din zona montană
au crescut cu 10,6%, București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea cu 6,8%.

Tabelul 9. Evoluția înnoptărilor în structuri de cazare turistică pe destinații turistice din


România

47
Mii înnoptări
Destinații turistice 2000 200 2010 201 2012 201 2014 2015 2016
5 1 3
Stațiuni balneare 5407 530 3910 434 4268 413 3577 3917 4192
4 2 8
Stațiuni din zona litorala, exclusiv 4459 402 2934 310 3445 308 3248 3667 4108
orașul Constanța 7 3 4

Stațiuni din zona montană 2138 201 1772 202 2426 267 2772 3258 3644
2 0 8
Zona Delta Dunării, inclusiv orașul 85 151 108 130 133 191 125 138 149
Tulcea
București și orașele reședință de 4190 517 5584 640 6786 708 7850 9208 9885
județ, exclusiv Tulcea 8 8 3
Alte localități și trasee turistice 1368 170 1740 197 2105 218 2705 3332 3460
0 4 6 8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000-2016

După cum se poate observa cea mai mare creștere a numărului de înnoptări a avut-o destinația
turistică, București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea. Toate destinațiile turistice au
înregistrat creșteri semnificative în anul 2016, față de anul precedent. Cel mai mic număr de înnoptări
s-a îngreistrat în zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea.

48
Înnoptări în structuri de cazare turistică pe destinații turistice din
România
12000

Stațiuni balneare
10000 Stațiuni din zona litorala,
exclusiv orașul Constanța
Stațiuni din zona montană
8000 Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea
București și orașele
6000 reședință de județ, exclusiv
Tulcea
Alte localități și trasee
4000 turistice

2000

0
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În structurile de cazare turistică din București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea s-a
înregistrat un procent de 38,8% din numărul total de înnoptări din anul 2016, fiind urmat de stațiuni
balneare cu 16,4%, stațiuni din zona litorala, exclusiv orașul Constanța 16,1%, stațiuni din zona
montană 14,3%, alte localități și trasee turistice 13,6% și zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea
0,5%.

49
Structura înnoptărilor în structuri de cazare turistică pe
destinații turistice din România, în anul 2016 ( % )

București și orașele reședință de


1% județ, exclusiv Tulcea
14%
39% Stațiuni balneare
14%
Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanța
Stațiuni din zona montană
Alte localități și trasee turistice
16% 16% Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea

3.4 Preferințele turiștilor pe structuri de primire turistică din județul Brașov

Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică reprezintă orice construcție sau
amenajare care furnizează în permanență sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice
turiștilor. Această categorie nu cuprinde structurile de primire folosite în exclusivitate de chiriași sau
posesori, pe o durată mai mare de un an, indiferent de modul de clasificare, utilizate în scopuri turistice:
căminele, internatele școlare, unități spitalicești ( excepție făcând sanatoriile și spațiile similare ce
practică în mod exclusiv activități turistice ), adăposturile și refugiile montane, vagoanele dormitor,
căminele de bătrâni și casele de copii.

50
3.4.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județul Brașov
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a avut în perioada 2007 – 2016 o
creștere progresivă. După cum se poate observa, anul 2007 a înregistrat cel mai scăzut număr. Cea mai
mare creștere s-a înregistrat în anul 2015, 0,5% față de anul 2016 când numărul lor a scăzut.

Tabelul 10. Evoluția structurilor de primire turistică din județul Brașov

Număr

Anii Structuri de primire turistică cu


funcțiuni de cazare turistică

2007 471
2008 493
2009 482
2010 474
2011 526
2012 646
2013 750
2014 787
2015 886
2016 881

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică


din1000
județul Brașov
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

51
3.4.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de
primire turistică

În anul 2016, cele mai multe unități de cazare în funcțiune, au fost pensiunile agroturistice cu un
număr de 352, urmate de pensiunile turistice cu 242, hotelurile cu un număr de 120 și vilele turistice cu
86. Cele mai puține structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare au fost cele din categoria:
hosteluri ( 28 ), hoteluri apartament ( 2 ), moteluri ( 9 ), cabane turistice ( 32 ), bungalouri ( 5 ), sate de
vacanță ( 1 ) , campinguri ( 1 ), căsuțe turistice ( 2 ), tabere de elevi și preșcolari ( 1 ).

Tabelul 11. Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
structuri, din județul Brașov

Număr
Tipuri de structuri de primire 2001 200 2010 2011 201 2013 201 2015 2016
turistică 5 2 4
Hoteluri 38 42 65 79 89 101 112 123 120
Hoteluri pentru tineret 0 3 0 0 0 0 0 0 0
Hosteluri 0 0 5 7 14 19 23 26 28
Hoteluri aparatament 0 0 0 1 2 1 2 2 2
Moteluri 1 11 6 8 11 11 8 9 9
Hanuri 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Vile turistice 43 46 36 39 58 80 79 87 86
Cabane turistice 28 13 19 22 21 28 28 33 32
Bungalouri 20 21 6 4 2 2 2 2 5
Sate de vacanță 1 2 2 1 1 1 2 1 1
52
Campinguri 2 2 2 2 2 2 2 2 1
Popasuri turistice 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Căsuțe turistice 0 0 0 0 1 1 3 3 2
Tabere de elevi și preșcolari 8 1 1 1 1 1 1 1 1
Pensiuni turistice 18 107 155 176 185 217 226 250 242
Pensiuni agroturistice 148 155 177 186 260 286 299 347 352

După cum se poate observa, în ceea ce privește numărul structurilor de primire turistică în funcțiune pe
tipuri de structuri de primire turistică în anul 2016, din județul Brașov, unitățile care sunt cele mai
frecvente sunt cele de tip pensiuni agroturistice ( 39,9 % ), urmate de pensiunile turistice cu 27,4%,
hotelurile cu 13,3% și vile turistice 9,7%. Restul unităților de cazare turistică au reprezentat 9,1% .

Structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri de primire


turistică, în anul 2016, din județul Brașov ( % )

10% 9% Pensiuni agroturistice


Pensiuni turistice
40%
Hoteluri
Vile turistice
14% Alte tipuri de structuri

27%

3.4.2 Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe destinații


turistice din România

53
Destinația turistică care a înregistrat cel mai mare număr de structuri de cazare, în anul 2016, a
fost alte localități și trasee turistice, care a înregistrat un număr de unități de cazare de 2312, pe locul al
doilea se situează stațiunile din zona montană cu 1878 unități de cazare, urmată de București și orașele
reședință de județ, exclusiv Tulcea cu 1433 unități de cazare, stațiuni din zona litorală, exclusiv orașul
Constanța cu un număr de unități de cazare de 701, sațiuni balneare 486 unități de cazare, pe ultimul
loc se situează zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea, cu 136 unități de cazare turistică.

Tabelul 12. Evoluția numărului de structuri de primire turistică pe destinații turistice


Număr
Destinații turistice 2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 201 2016
5
Stațiuni balneare 400 369 386 413 488 499 451 479 486

Stațiuni din zona litorala, exclusiv 764 891 1014 625 676 689 690 686 701
orașul Constanța

Stațiuni din zona montană 702 828 1038 1154 1376 1497 1609 182 1878
2

Zona Delta Dunării, inclusiv orașul 76 122 127 110 136 135 138 138 136
Tulcea
București și orașele reședință de 426 745 1063 1183 1295 1337 1318 145 1433
județ, exclusiv Tulcea 0
Alte localități și trasee turistice 753 1271 1594 1518 1850 1852 1924 224 2312
6

54
Număr structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică pe destinații turistice din România
2500

2000

1500

1000

500

0
2000 1 2005 2 2010 3 2011 4 2012 5 2013 6 2014 7 2015 8 2016 9

Stațiuni balneare
Stațiuni din zona litorala, exclusiv orașul Constanța
Stațiuni din zona montană
Zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea
București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea
Alte localități și trasee turistice

În anul 2016, cel mai mare număr de structuri de primire turistică s-a înregistrat în alte localități și
trasee turistice ( 33,2 % ), urmată de stațiuni din zona montană cu 27,0%, apoi București și orașele
reședință de județ, exclusiv Tulcea cu 20,6%, stațiuni din zona litorală, exclusiv orașul Constanța cu un
procent de 10,0%, stațiuni balneare 6,9%, cel mai mic procent 1,9% s-a înregistrat în zona Delta
Dunării.

55
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
pe destinații turistice din România, în anul 2016 ( % )

10% 7% 2% Alte localități si trasee turistice


33%
Stațiuni din zona montană

București și orașele reședință de


județ, exclusiv Tulcea

Stațiuni din zona litorală, exclusiv


orașul Constanța
21%
Stațiuni balneare

27% Zona Delta Dunării, inclusiv orașul


Tulcea

56
CONCLUZII

La nivel mondial, turismul reprezintă o branșă în creștere și generează creștere economică în


țările în care este dezvoltat. Pentru România turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un
valoros potențial de dezvoltare neexploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât
pentru investitori cât și pentru turiștii străini. Există o concurență puternică din partea țărilor vecine,
Ungaria, Bulgaria, Croația, dar și o competivitate modestă a turismului românesc.
Marele avantaj al României, cât și al județului Brașov îl reprezintă potențialul natural și cultural
de o mare diversitate și aromonios repartizat în teritoriu, care duce la posibilitatea practicării unor
forme de turism diferite. Lipsa dezvoltării cantitative și calitative optime a structurilor de primire, de
restaurație și agrement, aceste resurse turistice nu pot fi valorificate și nu se poate realiza o creștere a
numărului de turiști, a gradului de ocupare, a duratei sejurului, a profitului în turism, astfel încât
turismul brașovean și cel românesc să poată ajunge competitiv pe piața internațională.
Aplicarea marketingului în turism ar avea ca rezultat o dezvoltare spectaculoasă a acestui sector,
deși expansiunea lui ar putea avea însă un impact negativ asupra mediului înconjurător.
De asemenea, acțiunile marketingului în industria turismului ar trebui să identifice pe viitor
segmentele de piață pentru care este necesară dezvoltarea produselor turistice, realizarea și proiectarea
pentru respectivele segmente, dar și utilizarea mijloacelor promoționale corespunzătoare. Principala
sarcină a marketingului este cea de a satisface consumatorii. Astfel, pornind de la această sarcină s-a
constatat că realizarea acestui scop, participă atât firma, cât și angajații săi, dar și alți factori externi
precum furnizorii, colaboratorii, clienții, intermediarii, consumatorii etc.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune este oferta efectivă care influențează circulația
turistică și eficiența activității desfășurate. În anul 2016 județul Brașov dispunea de 3945391 locuri-
zile, acesta fiind anul de vârf cu cea mai mare capacitatea de cazare în funcțiune în perioada 2000-
2016.
Numărul sosirilor turiștilor în anul 2016 a fost de 1114395 persoane, din care 83,9 % turiști români
și 15,9 % turiști străini.
Principalele zone de interes turistic din județul Brașov a fost dețiuntă de orașul Brașov, stațiunea
Perdeal, Bran.
Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județul Brașov, a avut în
perioada 2007-2016 o creștere progresivă. Cea mai mare creștere a avut-o anul 2015, 0,5 %, față de
anul 2016 când numărul lor a scăzut.

57
58

S-ar putea să vă placă și