erformanta operational! [Mo poate imbunstaiorganizaian mute eur 1. MO este preocupat de a ace uct ma bine —o caltate ma bund, un serscv ma bun, ‘capactate de rspuns mal bund, o mai buné faba, fexbiltate mai bun, costar mal une 1 utlzare mai bund a capital vest in acti 2. MO, bazat pe ivatarea continva gin active de mbunatte, poate cont ‘ompetentee fl de imiat” care pot aves un impact strate serially 3. MOeste foarte preocupat de proces", de modula caves fac lucie Sexi o eae Inte process ezultat. Un bun management al operator este cea ma bund modafitate «de. produce produs servi bune. Performanta pe tel lvelurt * Nigel lack, Alistair brandon Jones, OPERATIONS MANAGEMENT Sth Eton PDF EBook, Pearson eucaton, ited, 2018, ProQuest Ebook CentralTriple bottom tne CO face sustenabil este acoea care *crocar un proft acceptabi pentru propetarl sl, dar *minimizears daunele aduse medull * mbunatest exstentapersoaneor cu care are contac + ee Novoaymes ‘The sci boom line (peple=oameni) ~ ont social, masurt prin impactl opera asupra alt vet oamenior a nivel de inv, performanta social de bar nsearna conceperea de ocur ee mune rmodele de ueru care 3 pert navel 8 contrbul cu talent fir tres reustat a nivel de grup Inseam recunoasterea atarea sincera au eprezetanti agai. [a plus Intrepinderle fa, de asemenea, parte dn comunitatea mai mares spine ar trebu s8- slrecunoased responsabiltatea ff de comuntale eal, asta a promevarea bundstii or economic sociale Une modal prin care operatunile pot aecta prformanta socal ncud urnatoarce: + Siuranta centor fa de produse servi “impact supra fore de mune a locale une operation ipl externalizi asupr forte de mune -Muncarepetiv sau pltistoare + Securitatea personal stresl a ocu de mune The environmental bottom ine (lant) surat prin impactlasupra me a oer Cateva modurtin care operate pat aves un impact asupra performanys de med inca+ Reciabitates materiel, consumul de ener generareadedeseut Reducerea energie egate de transport + Poluare oni, pluarea co fur emis + vechiea ssp impact éeteciulor peocesulu supra media = edresare penta minimizaimpactl defectiunlr Economic bottom ine (poft)~ surat pri entabltate, randomentul aciveor et, al open {itevs modal prin care operatiuie pot ave un impact asupra perforant ‘eultatelorfinancare includ urmatoaree _-Costl producer produslo servicilor _Venitr i efecto atti viteze, abil ex feta investor in resursele opertionale Rise apeoviciondi _Constrirea capacitor penta vitor, ‘cum este masurati perormanta operational la vel strateg? SE eae eo iment ‘ne = Lomecgaita E> Meneame C3] none ‘ye eto tal Ranga rgb ae ‘Se ayteapt ca toate operapunils8 conti Ia afacerea fora nivel strate prin + contol costar, © eresterea venitation, © fiientzare investor, redhucereariscuror 5 crestrea capackiior pe teen ling‘Managementl operainiorafecteaz8veritule Provtuse servi de nat caltate, fr err urate rapid la np, acolo unde ‘operatunea are flebltatea de ase adapta nevolor enfilo, probabil s rad un pret ma mare 8 vod mal mult deci el cu elu mai sciute de catat, lave i fexbltate ‘manage operational sunt rect responsabil pentru probleme pracum caliatea,viteza de lure abiltate (dependability) fexbiate. x: De exempl,s presupunem cio afacere are un vent anual de 1.000008 CUR si cost anuale de 900.000 EUR 5, pin urmare, un profit de 100.000 FUR. eum si presopunem 1, datortexclengl manager 8 operational in imbundtiirea atari, vorituile res cu 5% lr costurle se edi cu 5% Vnitr sunt acum de 1.050.000 de ‘cura scostd 855.000 de euro. ec, profil este acum de 195.000 de euro, wate cuvinte, © motiiare de 5% a costtlor ventura bund rotates cv 95% ‘Managementl operator influent risa de esc operational ‘operative bine concopute gi executte a rbuls ibd mal puting sans de ee. [Adic, sunt mai probabil <8 funeioneze lao rath provi 3 accopabil, ihadezamdg lent sau a suportacostur supimentare. Si dact suferd vreadat eecur, operaiuile bine conde ar trebui sd se post recupere ‘mal rapid cu mai puting peturbare (een “Managementul operajunitrifuentars nivel investor “Movil care 0 operatiunegestionead resuscle de ransformare care suntnecesare entra produce tip! si cantateanecesarS de produse si servic va ave, ce asemanea, un fect strate aed, de exemp,ooperaiue ig crate een ate inc i pats prodice 8 em) £4 10% ai mult producti, atune nu va rebuls cheltuasc pe investi pent 8 produce ‘0 10% maimul producti, Producereaunel producti mal mar cu acleas esurse (8, uneor producereaaeluasezutate cu mai pote esse) afectent nivel necesae de investi Cum este evaluat performanta operational la nvel operational? Derularea operatiunlor aun vel operational den znecests un set de abiective mal bine definite. cestea sunt numit ,biectve de perfrmant" Ai sunt cine dnte ee se ple tutor tpuslor de operatian ‘magioai ed suntey vn manager de operatiunin orc tip de facere— un administrator de sptal de exempt, sauun director de produce Into fabri de automobile, 7efldelcrr ai dvs facet pent asatisfce clon a contribullacompetitvtate? 1 reas fai eure corect adc rai dr sh face reel at dor satistaey enti furizind bunur serv id eral cate sunt pote seopul lar” Aces cra fer un avanta de alate.dors facet crue rap, minima tpl dnt un cent care sll bunut sau servic ctntul care le primest integral crescind asl dsponibitatea b nro Servcilor ds. oferind un avant de vite Ai drt face! uur a tip, ate nat V8 respectai promise de rae pe care leap feutDacd operatia poate ace acest ues, fer un avant de Rabat ‘Aurea sh pot schimb cence fac aia putea vara sau adapta atitpleoperatiun pentru a fac fa unorcreumstanje neastepate su penta aoferlenfiorun atament individual, Posibitatea dea se schimba sufkient de depart i sufeent de api penta a satisfoce cringe cienfilor fer un avanta de exbitate. ‘Alea sfc lucrue lettin; adic prods buna serve lun cost ae le permits ‘le stabilt un pet adeciat pentru pat, permind in acelsitimp 0 reverie fa ‘organizati; sau, nto orgaizatie nonprofit acordaovaloare buns contrbuabilo au ‘orc fnanfazdoperatiunes. unc cn organzaiareuseste si acd acest cr, ofersun avanta| de cost CObiectvele de perforant ae operativlor po fl arupat in + caltate, + ites, + Fate (dependabiy), + exit + cost caltate + reduce cost crete dependabitatea + tnt proceseefcenteststabile 1+ bat: cent satsocutsty could mean. gre 25 Quality means diferent dings in difleent operations eas impul scurs dnte moment comenaieerers momenta rar fxr cent) reduce stourle. astute reduceriscurile legate de proves creriSpeed ould mean. Faw Sed meas hing dif opeer Depandabitae bate Fabitatea scored a face lucie atin penta cacleni i primeasc produse sau servi exact tune cn sunt necesre, sau cel putin atuni nd sau proms 1 reduce timp 2-economiseste bani 3 stabitateDepends could mean Fleubittatea Flexibitatea inseam a putea schibs operatiunes ntun fel. Aces er poate nsemnns schiebarea a + ceenceface, © cumoface sau + cand fae, Mai exc, centivoraveanevoie ca operatiunea si se modifi astflnct 8 oath furnza ate tir de cern = flextittate produs/seniciu ~eapactaten operaiunl dea introduce rode ser nol au modifies; + fexbtate macula eapacitatenoperaiuni dea produce o gam re sau un amestec de produs servi; + flexbtate de volur~eapactatea operation de 25 schima nivel de produce “su actvtaten pentru produce ciflerte cant sau volume de prosuse er intinp: + floibitate de vrare~capactates operayuni de a schimba momereul ore produseor su serillrsle Mass customizationFigo Flexblty mean cifferent dings in fret operations contFigure 29 Cost means difeent things in diferent operations "Mentnerea costurilor operationae fs un nve cht “oste operatunile au un nteresin a meatine costrie cit mal stoue, etm ct este ‘compatbil u nivelurie de alate ters, abitate flexitate pe cave lest chet to. Indicator utiliza cl mal recvent este productive, Productvtates este raportu dintre cea ce este produs deo operation usps cee ce este necesar pentru a o produce inputs: Owput from the operation Singletactr prstisiey spa tothe operation Dux ron the operation Praducivey = aiegear wpa fram the operation All inpats tthe operation Iimbundtiiea productivtati Aa reduce rmentindnd in ct reducere csturlor una sau tuturoresurselor dentate trensormate 9 ansformate De exempl, 0 banc poate aege sis mute cntrele de ape nt-un le incre costurile legate de facta (4 exerpa chia sunt ma etn.‘Un dezvotator de software i poate muta ntzeageoperatiune in ina sau hin, unde fort ‘de mune califeata este asponti la tafe mult mai mil dat le europene Un protucitor de computere poate moifcadeigulpradutelor sale pent a permite utilizreaunor materate i ietine 2. uulzareo mai bun intrnornoperatune De exempl, producdtor de artzole de imbriciminte ncearc si decuperediferitle butt {e materal cae aledtulescimbrécmintea,panondnd fecare parte pe bard de pins, fel net risipa de materials ered la rminimm, Toate operatiuie sunt din cence mal preocupate de eliminarea deyevrior perder, fe ‘este vorbs despre risipa de materiale rina de tp a personal reppin subutizares lnstalatir, Somme ay not ge a0 Peso jes ave bh extenaland imately cs iby i | 'Misurareaperormantelrebue sia in consderare wrmtoarele aspect: {ce factor a webul neu in mlsurares perforant? Cele ai multe organiza voralege sa misoareperformant a cele iver Core sunt ei mal important nicatoride performants? + exist olegitur lr inte strates generaléa operat, ceimalinportant (sou thee” indicator de perforant (ese0r our KPL-uri care reflec obectivelestrategies ndicatoi detalatl care sunt utizat penta aber’ fecare Indicator chee de performanta Ce inion detail ar rebut wat? * Ec costl une’ operatun ete deriva in multifactor care ar putes include fiona aprovieionael, fina cu care transforms materiale, © productvtateapersonaui su, © raportal intr personal det ee incre et,