18-Anexa Nr4-Access

Anexa nr.
4-Aplicaţii informatice realizate în “Microsoft Access” destinate

marketingului firmelor
Anexa nr. 4
Aplicaţii informatice realizate în “Microsoft Access”
destinate firmelor
La fel ca şi programul Microsoft EXCEL, software-ul de gestiune

a bazelor de date Microsoft ACCESS face parte din pachetul Microsoft
OFFICE.
Microsoft ACCESS este un program informatic performant
destinat creării şi gestionării bazelor de date relaţionale. Microsoft
ACCESS vă poate ajuta să gestionaţi baze de date de orice dimensiune, de
la simple liste de clienţi la baze de date de marketing complexe. Utilizând
aplicaţia Microsoft ACCESS puteţi crea rapid şi uşor baze de date; crea
tabele ce conţin câmpuri şi înregistrări de diferite tipuri; adăuga şi edita
informaţiile dintr-o bază de date utilizând atât tabele cât şi formulare;
prelucra datele din tabele utilizând interogări şi rapoarte. Oferind o
interfaţă grafică deosebită precum şi numeroase instrumente de asistenţă,
acest software permite utilizatorilor fără experienţă în domeniul bazelor
de date, să proiecteze şi să gestioneze baze de date.
Necesitatea de a stoca mai multe tipuri de informaţii în acelaşi
timp reprezintă principalul motiv pentru care se preferă utilizarea bazelor
de date ACCESS în locul tabelelor create în EXCEL. Dacă se doreşte
obţinerea unei mai mari flexibilităţi în manipularea datelor; crearea unor
formulare sau rapoarte cu aspect profesional; dacă trebuiesc stocate mai
mult de 65.530 înregistrări (limita programului EXCEL); dacă trebuiesc
selectate anumite date din bazele de date în funcţie de anumite criterii, vă
recomandăm să utilizaţi SGBD-ul Microsoft ACCESS.
Considerăm că acest program informatic este extrem de util
specialiştilor în marketing, care se văd nevoiţi din ce în ce mai mult să
pună în practică strategii de marketing relaţional, axate pe baze de date,
pentru a câştiga un avantaj competitiv pe pieţe caracterizate de o
concurenţă din ce în ce mai puternică.
187
Anexa nr. 4-Aplicaţii informatice realizate în “Microsoft Access” destinate
Vom crea o bază de date de marketing care conţine principalele
tipuri de tabele specifice unei astfel de baze de date:
• tabel clienţi;
• tabel preţuri;
• tabel produse;
• tabel furnizori;
• tabel distribuitori;
• tabel forţă de vânzare;
• tabel concurenţi principali.
Obiectele bazelor de date care stochează, prelucrează şi distribuie
aceste informaţii sunt reprezentate de tabele.
Un tabel este constituit din câmpuri, care sunt coloane cărora li se
atribuie un nume, fiecare având un tip de date şi o dimensiune bine
precizată.
Mulţimea câmpurilor formează structura bazei de date. Conţinutul
bazei de date este format din mulţimea înregistrărilor, reprezentate de
rândurile tabelelor.
Câmpurile bazei de date pot fi sortate după diferite criterii în
funcţie de necesităţile utilizatorului bazei de date de marketing. Atât
câmpurile cât şi înregistrările unei baze de date pot fi adăugate,
modificate sau şterse. De asemenea, vom interoga tabelele bazei de date
utilizând instrucţiuni SQL şi vom transpune informaţiile din cadrul lor în
formulare profesionale.
1. Tabelul CLIENŢI
1.1. Presupunem că o firmă care produce şi comercializează

articole sport doreşte să iniţieze o campanie de marketing în vederea
atragerii şi fidelizării clienţilor. Ţinta de marketing vizată în acest caz este
de tip B-to-C („business-to-consumer”).
Informaţiile pe care firma doreşte să le introducă într-o bază de
date de marketing sunt cele prezentate în tabelul de mai jos.
188
Se doreşte crearea unei baze de date, folosind Microsoft Access.
 Metoda de rezolvare:
• Pentru a introduce aceste informaţii într-o bază de date, vom
deschide Microsoft ACCESS şi vom selecta din fereastra care se
deschide opţiunea “Blank Access Database“ şi apăsăm Enter. În
fereastra care se deschide imediat la opţiunea: “File name“ vom
scrie denumirea pe care o dorim pentru baza de date pe care o
cre[m şi acţionăm butonul “Creare” (“Create“) (spre exemplu
marketing) şi apăsăm Enter;
• Se deschide automat fereastra bazei de date nou create care
conţine obiectele unei baze de date ACCESS din care vom utiliza
primele trei: “Tabele“ (“Tables“); “Interogări“ (“Querries“) şi
“Formulare“ (“Forms“). Celelalte sunt destinate celor care au
noţiuni avansate de gestiune a bazelor de date şi sunt utilizate de
189
cei care programează bazele de date (în special macrocomenzile şi
modulele);
Figura nr. 1 – Fereastra de prezentare a unei baze de date ACCESS
• Pentru a crea un tabel CLIENŢI, selectăm opţiunea “Create table

in Design view“, fiind atenţi ca obiectul “Tabele“ (“Tables“) să
fi fost selectat înainte; va apare o fereastră în care apare numele
câmpului şi tipul de date, în care vom introduce câmpurile
tabelului şi le vom seta următoarele tipuri de date:
190
• Vom salva acest tabel sub denumirea “Clienti“; iconiţa sa va

apărea în fereastra bazei de date, sub cele 3 posibilităţi de creare a
unui tabel; efectuăm dublu click pe ea şi ne apare o fereastră în
care vom introduce înregistrările tabelului;
Figura nr. 2 – Introducerea datelor în tabelul clienţi
Pentru nici unul din tabelele de mai jos nu vom seta o cheie
primară, deoarece nu vom crea tabele relaţionale.
În continuare, vom realiza 5 interogări ale acestui tabel utilizând
limbajul SQL. SGBD-ul Microsoft ACCESS vă oferă numeroase căi de a
reduce numărul de informaţii dintr-o bază de date, printre care filtrarea şi
sortarea.
Cea mai flexibilă cale de a filtra informaţii o constituie utilizarea
unei interogări, care permite unui utilizator să selecteze numai acele
191
informaţii de care are nevoie la un anumit moment, după anumite criterii
specificate.
Interogarea SQL 1
Să presupunem că un specialist în marketing axat pe baze de date
din cadrul firmei doreşte să listeze numele clienţilor, numărul de telefon
al acestora, punctajul obţinut de aceştia şi oferta specială, ordonând
informaţiile descrescător după punctaj, pentru a vedea care sunt clienţii
cei mai profitabili.
• Vom selecta din fereastra bazei de date opţiunea ”Querries” şi

apoi în partea sa dreaptă opţiunea “Create Querry in Design
view”; acţionăm dublu click pe ea şi astfel va apare o fereastră
”Arată Tabelul” (”Show Table”) pe care o vom închide; din bara
de meniuri vom selecta ”Vedere” (”View”) şi apoi din lista sa
opţiunea ”SQL View”; va apare fereastra în care vom introduce
instrucţiuni SQL, care are instrucţiunea predefinită ”Selectează”
(”Select”) şi pe care o vom folosi la majoritatea interogărilor;
• Pentru a realiza interogarea care să ne ofere rezultatele cerute mai

sus, vom scrie sintaxa SQL următoare:
SELECT nume_client, telefon, punctaj, oferta_speciala

FROM clienti
ORDER BY punctaj DESC;
Figura nr. 3 – Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate
192
Am utilizat clauzele ”Order by Desc” care reprezintă criteriile
acestei interogări; întotdeauna o interogare (pe care o vom denumi
secvenţă SQL) se termină cu operatorul ; .
• Pentru a lansa secvenţa SQL în execuţie, vom acţiona butonul
! (”Run”) aflat în bara de instrumente a ferestrei; rezultatul
interogării este următorul:
Figura nr. 4 – Rezultatul interogării SQL
Specialiştii în marketing ai firmei doresc să determine numărul
clienţilor fideli, considerând clienţi fideli pe cei care au obţinut un
punctaj mai mare de 300 puncte, punctaj realizat în funcţie de achiziţiile
efectuate.
Sintaxa SQL va fi următoarea:
SELECT COUNT(nume_client) AS clienti_fideli

FROM clienti
WHERE punctaj>300;
193
Figura nr. 5- Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate
Am utilizat funcţia “Count“ care are ca argument câmpul

“nume_client“ şi returnează numărul de înregistrări care îndeplinesc
condiţia stabilită prin clauza “WHERE“. Rezultatul funcţiei este depus
într-un nou câmp denumit “clienti_fideli“;
Directorul de marketing al firmei cere subordonaţilor săi să
realizeze o listă cu clienţii care au domiciliul în Galaţi, precum şi
adresele şi numerele lor de telefon.
Interogarea pe care aceştia o vor realiza va avea următoarea
sintaxă SQL:
SELECT nume_client, adresa, telefon

FROM clienti
WHERE adresa LIKE '*Galati';
194
Am utilizat clauza “WHERE” şi operatorul “LIKE” ‘*’ care

înseamnă „orice caractere de tip text” înaintea unei combinaţii de
caractere de tip text specificată, când respectiva combinaţie de caractere îl
urmează; acest operator poate fi utilizat şi după orice combinaţie de
caractere de tip text, având rezultat invers faţă de precedenta situaţie.
Lansând interogarea în execuţie (butonul ! (Run) aflat în bara de
instrumente a ferestrei), vom obţine următorul rezultat:
Specialiştii în marketing ai firmei doresc să determine media
punctajului obţinut de clienţii pe care îi gestionează.
Interogarea pe care aceştia o vor realiza va avea următoarea
sintaxă SQL:
SELECT AVG(punctaj) AS punctaj_mediu

195
FROM clienti;
Am utilizat funcţia “AVG” care are ca argument câmpul punctaj şi

returnează media valorilor acestuia. Valoarea mediei va fi inserată într-un
nou câmp creat denumit punctaj_mediu.
Specialiştii în web marketing din cadrul departamentului de
marketing al firmei doresc să iniţieze o campanie de e-mail marketing; în
acest scop, pentru a-şi uşura munca, doresc să creeze un grup de adrese
e-mail pe portalul yahoo.com şi au nevoie de adresele clienţilor care au
un cont activ pe acest portal.
Interogarea pe care aceştia o vor realiza se va baza pe următoarea
sintaxă SQL:
SELECT nume_client, e_mail

FROM clienti
196
WHERE e_mail LIKE '*yahoo.com';
Am utilizat din nou operatorul “LIKE” ‘*’, de data aceasta câmpul

după care se face interogarea este e_mail.
Figura nr. 12- Rezultatul interogării SQL
Dacă dorim să transpunem datele din tabelul „Clienţi” într-un

formular ACCESS, acesta va prezinta înregistrările tabelului într-o formă
grafică deosebită.
Pentru a realiza un formular, vom parcurge următorii paşi:
197
• Vom selecta dintre obiectele existente pe fereastra bazei de
date pe cel de-al treilea, respectiv “Forms”; vom selecta
eticheta “Create form by using wizard“ pentru a ne facilita
construirea unui formular, având datele din tabel disponibile;
programul de asistenţă wizard ne va ajuta să transformăm
rapid tabelul în formular;
• Acţionând dublu click pe eticheta “Create form by using
wizard”, va fi afişată o fereastră de dialog a programului de
asistenţă wizard; observăm că tabelul clienti este selectat, iar
câmpurile disponibile sunt cele ale tabelului; nu ne rămâne
decât să transferăm aceste câmpuri în partea dreaptă a ferestrei
cu ajutorul butonului cu 2 săgeţi orientate către dreapta, care
transferă “Câmpurile disponibile” (“Available Fields”) în
“Câmpuri selectate” (“Selected Fields”);
Figura nr. 13 – Crearea unui formular ACCESS cu ajutorul programului de asistenţă
198
• Apăsăm Next, în fereastra care apare suntem întrebaţi ce
model dorim pentru formular şi selectăm “Columnar”;
acţionăm din nou Next şi suntem întrebaţi ce şablon dorim
pentru formular şi selectăm “International”; acţionăm din nou
Next şi suntem întrebaţi cum dorim să denumim formularul şi
lăsăm denumirea clienti; acţionăm Finish şi va apărea
formularul nou creat. Aceste etape sunt exemplificate în
continuare cu imagini care sunt capturi de ferestre ACCESS.
Figura nr. 14 – Selectarea programului de asistenţă pentru realizarea formularului
199
Figura nr. 15 – Transferul câmpurilor disponibile
Figura nr 16 – Alegerea şablonului pentru realizarea formularului
200
Figura nr. 17– Realizarea formularului clienti
Pentru a vizualiza cele 10 înregistrări din formular, vom acţiona

butonul care indică săgeată orientată spre dreapta din dreptul etichetei
“Record” situată în partea de jos a ferestrei prezentată în figura nr. 17.
1.2 Vom ilustra în continuare cazul în care o firmă care

are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de produse
metalurgice, doreşte să realizeze un tabel CLIENŢI INDUSTRIALI cu
ajutorul căruia să gestioneze eficient informaţiile referitoare la aceştia.
Ţinta vizată în acest caz este de tip B2B („business-to-business”). La
nivel global, afacerile care au o ţintă „business-to-business” au o
pondere mult mai ridicată decât cele ce se focalizează pe ţinte „business-
to-consumer”.
Informaţiile pe care un specialist în marketing doreşte să le
introducă într-o bază de date de marketing sunt prezentate în tabelul
clienti_industriali:
201
Figura nr. 18 – Câmpurile şi înregistrările tabelului clienti_industriali
Pentru a realiza captura de imagine a tabelului realizat în
ACCESS, am fost nevoiţi să creăm 2 tabele; în momentul în care
introduceţi aceste date în ACCESS lucraţi normal, introducând cele 13
câmpuri şi 10 înregistrări, programul permiţându-vă să vă deplasaţi în
202
dreapta foii de lucru (tabelului) pentru a completa toate aceste informaţii.
Crearea tabelului o veţi realiza parcurgând aceleaşi etape ca în cazul
primului tabel. Tipurile de date ale câmpurilor acestui tabel sunt
următoarele:
Figurab 19 – Tipurile de date aferente câmpurilor tabelului clienti_industriali

În continuare vom realiza 5 interogări ale acestui tabel folosind
instrucţiuni SQL.
Directorul de marketing doreşte să afle următoarele date
referitoare la clienţii din Franţa: numele firmei, persoana de contact şi e-
mail-ul acesteia precum şi pagina web a firmei pentru a le comunica prin
e-mail noi oferte de produse. Interogarea pe care o va realiza are
următoarea sintaxă:
203
Figura nr. 20 - Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate
Am selectat câmpurile ce trebuie afişate şi am utilizat operatorul

LIKE pentru a obţine rezultatele dorite.
Figura nr. 21 - Rezultatul interogării
Pentru a vizualiza modificările efectuate pe paginile web ale
clienţilor, un specialist în web marketing doreşte să afişeze firmele care
şi-au creat o pagină web pentru acţiuni de e-business. Interogarea pe care
o va realiza are următoarea sintaxă:
204
În cadrul clauzei “Where” am utilizat operatorul “IS NOT

NULL” care va determina afişarea numai a informaţiilor care există în
câmpul specificat. Rezultatul acestei interogări, în care câmpul
pagina_web este utilizat drept criteriu de selecţie, va afişa doar firmele
care au pagini web. Acest operator nu are absolut nici un efect asupra
câmpurilor care nu conţin nici o înregistrare vidă.
În cazul în care baza de date conţine mai multe tabele, trebuie să
fim atenţi să specificăm în cadrul instrucţiunii SELECT…FROM
numele tabelului pe care îl avem în vedere.

Un specialist în marketing al firmei primeşte sarcina să determine
cifra de afaceri a firmei în cursul lunii, în funcţie de achiziţiile realizate
205
de aceşti 10 clienţi. Interogarea pe care o va realiza are următoarea
sintaxă:
Am folosit funcţia SUM, a cărui argument este în acest caz

câmpul valoare_achizitii. Cifra de afaceri am depus-o în câmpul nou
creat valoare_totala_achizitii.
Unul din clienţii firmei ,S.C. ALGIDA S.A., şi-a creat o pagină
web, iar persoana de contact şi-a schimbat adresa de e-mail. Specialiştii
în marketing axat pe baze de date trebuie să actualizeze aceste informaţii.
Interogarea pe care o vor realiza are următoarea sintaxă:
206
Instrucţiunea SQL folosită în acest caz este “UPDATE”. Ea are

următoarea sintaxă: “UPDATE nume câmp” ce necesită actualizări.
Pentru a realiza efectiv actualizările, se foloseşte instrucţiunea SET, iar în
clauza “Where” se specifică pe ce linie a tabelului vor fi realizate
modificările. Lansând în execuţie secvenţa SQL, primim un mesaj de
avertizare în care se precizează că vor fi realizate actualizările specificate.
Figura nr. 27 –Lansarea în execuţie a operaţiunii de actualizare (prima etapă)
Apăsăm butonul YES şi închidem fereastra aferentă interogării, nu

înainte de a salva interogarea sub denumirea actualizare; aceasta va
apărea sub următoarea formă:
207
• Vom efectua dublu click pe actualizare şi vom primi mesajul că

vor fi efectuate modificările în tabel:
Figura nr. 28 – Lansarea în execuţie operaţiunii de actualizare (etapa finală)
• Apăsăm YES şi vom selecta tabelul clienti_industriali, pe care îl

vom deschide. Observăm că acesta a fost actualizat.
208
Figura nr. 29 - Actualizarea tabelului clienti_industriali
Directorul de marketing a firmei cere subordonaţilor săi să
evidenţieze într-o listă clienţii care au întârzieri de plăţi sau care au
returnat marfa. Interogarea pe care o va realiza are următoarea sintaxă:
Figura nr. 30- Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate
În clauza WHERE am folosit drept câmp după care se face

interogarea istoric_achizitii_si_plati; de asemenea am utilizat operatorul
209
Like, operatorul * (caractere de înlocuire) şi operatorul OR pentru a
cumula cele 2 condiţii. Am folosit expresia de tip text '*intirzier*'
deoarece o firmă poate avea o întârziere la plată sau întârzieri repetate.
Cele 2 caractere de înlocuire semnifică faptul că pot exista caractere tip
text şi înainte şi după expresia menţionată.
Pentru a transfera datele tabelului clienti_industriali într-un

formular căruia îi vom atribui acelaşi nume, vom parcurge aceleaşi etape
ca în cazul realizării formularului clienti, fiind atenţi în momentul
transferării câmpurilor (trebuie selectat tabelul clienti_industriali din
lista de tabele disponibile.
210
Figura nr. 32 – Selectarea tabelului clienti_industriali din lista de tabele disponibile
Figura nr. 33 - Realizarea formularului clienti_industriali
2. Tabelul oferta produse

O firmă producătoare de îngheţată îşi creează un tabel ACCESS
denumit oferta_produse, care conţine informaţii referitoare la: gama de
produse oferite clienţilor, mărcile sub care îşi comercializează produsele,
costurile lor unitare precum şi preţurile lor de vânzare, strategia de
marketing-mix pentru cele 10 produse, avantajul concurenţial pentru
fiecare produs în parte, precum şi comenzile şi stocurile din fiecare
produs. În momentul în care cererea pentru unul dintre produse va creşte
sau descreşte, directorul de marketing este pregătit pentru a acţiona asupra
mixului de marketing al produsului respectiv. Existenţa informaţiilor
referitoare la comenzi şi stoc din fiecare produs arată existenţa sau
inexistenţa discontinuităţilor.
Vom crea în ACCESS tabelul oferta_produse; situaţia este
identică cu cea a tabelului clienti_industriali, vom captura 2 imagini
pentru a evidenţia informaţiile acestui tabel.
211
Figura nr. 34 - Câmpurile şi înregistrările tabelului oferta_produse
Tipurile de date ale câmpurilor tabelului sunt următoarele:
212
Figura nr. 35 - Tipurile de date aferente câmpurilor tabelului oferta_produse
Ca şi în cazul tabelelor prezentate înainte, vom crea 5 interogări

în care vom utiliza noi instrucţiuni, operatori şi clauze SQL.
Un specialist în marketing doreşte să selecteze doar mărcile de
îngheţată şi să le ordoneze de la cel mai mic la cel mai mare preţ.
Astfel vor fi afişate mărcile de îngheţată, într-o listă condiţionată

de preţurile lor de vânzare.
213
Figura nr. 37– Rezultatul interogării SQL
Dorim să afişăm într-o listă combinaţia „Denumire produs –
marcă produs”. Pentru aceasta, vom recurge la o concatenare a 2
câmpuri ale tabelului (unire a câmpurilor).
SELECT RTRIM(produs)+' '+RTRIM(marca_produs) AS

produsele_firmei
FROM oferta_produse;
214
Pentru a concatena cele 2 câmpuri am utilizat operatorul RTRIM.
Câmpul nou creat produsele_firmei în care va fi depus rezultatul
concatenării se numeşte alias.
a)Directorul de marketing le cere subordonaţilor să determine
pentru fiecare produs al firmei marja de profit unitară. Astfel se poate
calcula uşor profitul total în luna respectivă, înmulţind această marjă cu
vânzările efective ale lunii. Vânzările sunt în funcţie de corelarea
cantităţii de produse disponibile şi cererea pieţei. Interogarea pe care o
vor realiza are următoarea sintaxă:
215
Câmpul marja_profit este un câmp calculat, ca o diferenţă între

câmpurile pret_vinzare şi cost_unitar.
b) Angajaţii departamentului de marketing primesc acum ca

sarcină să calculeze discontinuităţile care apar atunci când valoarea
comenzilor depăşeşte stocurile disponibile. Această situaţie trebuie
observată şi combătută rapid printr-un nou mix de marketing.
216
Metodologia de calcul a fost exact ca în cazul precedent.
Observăm că 3 din cele 10 produse prezintă discontinuităţi, care se

traduc în termeni de marketing prin oportunităţi de vânzare ratate.
Firma lansează pe piaţă un nou produs – îngheţata TORNADO –
la un preţ de 16900 lei. Specialiştii în marketing trebuie să adauge acest
nou produs în tabelul oferta_produse. Vor trebui să realizeze acest lucru
prin intermediul unei instrucţiuni SQL (în ACCESS, adăugarea unei linii
se poate realiza direct în tabel, dar în alte SGBD-uri care funcţionează în
regim comandă SQL, adăugarea unei linii presupune instrucţiuni SQL.
Astfel considerăm utilă prezentarea instrucţiunii INSERT INTO tabel
VALUES (pentru fiecare câmp se specifică informaţiile care vor fi
inserate în tabel)…,mai ales în cazul în care veţi utiliza un SGBD care
necesită un astfel de mod de lucru ). Interogarea pe care o vor realiza are
următoarea sintaxă:
217
• Lansând în execuţie această secvenţă SQL, vom primi mesajul că

suntem pe punctul de a adăuga o linie la tabel; vom apăsa YES;
• Vom salva această interogare sub denumirea de produsnou şi

vom efectua dublu click pe ea şi primim mesajul de confirmare că
linia va fi adăugată în tabel;
218
Figura nr. 45 – Confirmarea adăugării unei noi linii în tabelul oferta_produse.
219
Figura nr. 46 - Adăugarea unei noi linii în tabelul oferta_produse.
În urma unei analize a portofoliului de produse după modelul
strategic BCG, directorul de marketing le cere subordonaţilor să
introducă aceste date într-o nouă coloană a tabelului oferta_produse.
Va fi utilizată instrucţiunea ALTER TABLE, care se dovedeşte
extrem de utilă în cadrul SGBD-urilor care lucrează în regim comandă
SQL.
Instrucţiunea ALTER TABLE are sintaxa ALTER TABLE

nume_tabel şi generează modificări asupra acestuia în sensul că permite
adăugarea sau eliminarea unor câmpuri ale unui tabel. Pentru a adăuga un
220
ou câmp, se foloseşte asociată cu instrucţiunea ADD nume_cîmp_nou
Tip_cîmp, iar pentru eliminarea unui câmp asociată cu instrucţiunea
DROP COLUMN nume_cîmp_existent. Aceste instrucţiuni sunt extrem
de utile mai ales în SGBD-urile care lucrează în regim comandă SQL.
Figura nr. 48 – Adăugarea câmpului analiza_BCG în tabelul oferta_produse
• Vom introduce înregistrări în această nouă coloană direct în tabel
Figura nr. 49 – Introducerea înregistrărilor în câmpul adăugat
221
Astfel, se poate realiza de către specialiştii în marketing o analiză
detaliată a portofoliului de produse, modelul BCG permiţând acestora să
creeze un mix de marketing eficient. Pentru a transfera datele într-un
formular, parcurgem aceiaşi paşi ca în cazul celorlalte 2 formulare, fiind
atenţi să selectăm câmpul oferta_produse în momentul în care
transferăm câmpurile.
Figura nr. 50 – Realizarea formularului oferta_produse
Vă invităm să realizaţi singuri alte tabele ale unei baze de date de

marketing, în care să introduceţi câmpuri şi înregistrări, să realizaţi
interogările pe care le doriţi şi să transpuneţi datele din tabele în
formulare.
222

18-Anexa Nr4-Access

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18-Anexa Nr4-Access

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr.

4-Aplicaţii informatice realizate în “Microsoft Access” destinate

La fel ca şi programul Microsoft EXCEL, software-ul de gestiune

1.1. Presupunem că o firmă care produce şi comercializează

Se doreşte crearea unei baze de date, folosind Microsoft Access.

Figura nr. 1 – Fereastra de prezentare a unei baze de date ACCESS

• Pentru a crea un tabel CLIENŢI, selectăm opţiunea “Create table

• Vom salva acest tabel sub denumirea “Clienti“; iconiţa sa va

Figura nr. 2 – Introducerea datelor în tabelul clienţi

• Vom selecta din fereastra bazei de date opţiunea ”Querries” şi

• Pentru a realiza interogarea care să ne ofere rezultatele cerute mai

SELECT nume_client, telefon, punctaj, oferta_speciala

Figura nr. 3 – Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Figura nr. 4 – Rezultatul interogării SQL

SELECT COUNT(nume_client) AS clienti_fideli

Figura nr. 5- Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am utilizat funcţia “Count“ care are ca argument câmpul

Figura nr. 6 – Rezultatul interogării SQL

SELECT nume_client, adresa, telefon

Figura nr. 7 – Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am utilizat clauza “WHERE” şi operatorul “LIKE” ‘*’ care

Figura nr. 8 – Rezultatul interogării SQL

SELECT AVG(punctaj) AS punctaj_mediu

Figura nr. 9 – Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am utilizat funcţia “AVG” care are ca argument câmpul punctaj şi

Figura nr. 10 – Rezultatul interogării SQL

SELECT nume_client, e_mail

Figura nr. 11 – Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am utilizat din nou operatorul “LIKE” ‘*’, de data aceasta câmpul

Figura nr. 12- Rezultatul interogării SQL

Dacă dorim să transpunem datele din tabelul „Clienţi” într-un

Figura nr. 13 – Crearea unui formular ACCESS cu ajutorul programului de asistenţă

Figura nr. 14 – Selectarea programului de asistenţă pentru realizarea formularului

Figura nr. 15 – Transferul câmpurilor disponibile

Figura nr 16 – Alegerea şablonului pentru realizarea formularului

Figura nr. 17– Realizarea formularului clienti

Pentru a vizualiza cele 10 înregistrări din formular, vom acţiona

1.2 Vom ilustra în continuare cazul în care o firmă care

Figura nr. 18 – Câmpurile şi înregistrările tabelului clienti_industriali

Figurab 19 – Tipurile de date aferente câmpurilor tabelului clienti_industriali

Figura nr. 20 - Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am selectat câmpurile ce trebuie afişate şi am utilizat operatorul

Figura nr. 21 - Rezultatul interogării

Figura nr. 22 - Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

În cadrul clauzei “Where” am utilizat operatorul “IS NOT

Figura nr. 23 - Rezultatul interogării

Figura nr. 24 - Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Am folosit funcţia SUM, a cărui argument este în acest caz

Figura nr. 25 - Rezultatul interogării

Figura nr. 26 - Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

Instrucţiunea SQL folosită în acest caz este “UPDATE”. Ea are

Figura nr. 27 –Lansarea în execuţie a operaţiunii de actualizare (prima etapă)

Apăsăm butonul YES şi închidem fereastra aferentă interogării, nu

• Vom efectua dublu click pe actualizare şi vom primi mesajul că

Figura nr. 28 – Lansarea în execuţie operaţiunii de actualizare (etapa finală)

• Apăsăm YES şi vom selecta tabelul clienti_industriali, pe care îl

Figura nr. 29 - Actualizarea tabelului clienti_industriali

Figura nr. 30- Realizarea interogării SQL în funcţie de criteriile specificate

În clauza WHERE am folosit drept câmp după care se face

Figura nr. 31 – Rezultatul interogării SQL

Pentru a transfera datele tabelului clienti_industriali într-un

Figura nr. 32 – Selectarea tabelului clienti_industriali din lista de tabele disponibile

Figura nr. 33 - Realizarea formularului clienti_industriali