Digitalizarea serviciilor

Seminarul 2 – Management, Anul II Asist. Drd. Buşilă

Andreea-Valentina
Andreea.Busila@ugal.ro
Facultatea de Economie
și Administrarea
Afacerilor, Universitatea
“Dunărea de Jos” din
Galați

TREY
research
 Revoluția digitală – sfârșitul anilor ‘50 până
la sfârșitul anilor ‘70 => Era Digitală (Era
Informațională)
• Anii ’70 – apariția primelor calculatoare
• World Wide Web – accesibil public în 1991, dar era
disponibil doar universităților și guvernului
• Până în 1999, aproape fiecare țară avea conexiune la
internet
• Uniunea Federală de Credit Stanford a fost prima
instituție financiară care a oferit servicii bancare online
începând cu 1994.

TREY
research
2
Impactul socio-economic al Revoluției Digitale

• Fără WWW, globalizarea și externalizarea nu ar fi fost

atât de viabile ca în prezent;
• A schimbat radical modul în care interacționează
indivizii și companiile;
• Micile companii regionale au avut acces brusc la piețe
mult mai mari;
• Tehnologiile digitale au crescut semnificativ
productivitatea și performanța întreprinderilor;

Efecte negative:

• Suprasolicitarea informațiilor;
• Hackers (prădătorii de internet);
• Saturația media;
• Formele de izolare socială. TREY 3
research
Ce reprezintă procesul de digitalizare?
• conversia unui semnal analogic care transmite
informații (sunet, imagine, text tipărit) în biți;
• odată digitalizate, informațiile pot fi reprezentate în
mod universal, iar datele pot fi utilizate și editate pe
dispozitive digitale fără să fie degradate, la viteze foarte
mari și cu costuri marginale neglijabile;
Transformarea digitală sau digitalizarea reprezintă
una dintre megatendințele globale care conduce la
reforme de structură și organizare în mediul public
și privat prin adoptarea de soluții ale tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC) cu scopul de a
optimiza operațiunile și a oferi servicii îmbunătățite
clienților sau cetățenilor (Lappi et al., 2019).

TREY
research
4
 Schimbările de astăzi aduse de digitalizare implică
consumatorul din ce în ce mai mult și determină ca elemente ale produsului care, în urmă cu cinci
decenii erau considerate intrinseci, să devină vizibile și importante pentru consumator.

De exemplu, utilizarea codurilor Digitalizarea presupune

de bare era anterior un element astfel un proces inovativ,
important pentru canalele de în care cercetarea și
aprovizionare, acestea fiind utile aplicarea rezultatelor
pentru sistemele informatice din cercetării în viața reală
magazine, fără a avea însă vreo constituie o premisă
semnificație pentru clienți. necesară.

Odată cu răspândirea dispozitivelor mobile, importanța codurilor de bare a început să

crească și în rândul consumatorilor. Aceștia pot utiliza în prezent aplicații dedicate și pot afla mai
multe informații despre produs, ingrediente sau mod de utilizare (Hagberg et al., 2016).
TREY
research
5
La progresul înregistrat până în prezent în transformarea economiilor actuale prin apariția piețelor online și a unor noi modele de
afaceri, au contribuit mai multe valuri succesive de inovație.

1. apariția și prelucrarea 5. apariția

bazelor de date în 1960 tehnologiei de bandă de
=> dezvoltarea limbajelor transmisie mobilă în anii 2000
de
programare moderne și a
algoritmilor
6. lansarea rețelelor sociale
între anii 2000
2. apariția computerului și 2010
destinat comercializării, în
anii ’70

7. dezvoltarea procesului
de prelucrare a bazelor de
3. dezvoltarea softurilor
date mari în 2010
pentru afaceri în anii ’80

4. dezvoltarea internetului
în anii ’90
❖ Tehnologii cheie: smartphone-ul introdus la scară largă în 2007, inteligența artificială (AI)
și tehnologia blockchain sau ledger distribuit (DLT) TREY
research
6
 Având în vedere progresele realizate până în prezent, se estimează că digitalizarea bunurilor și serviciilor va
genera la nivelul Uniunii Europene, până în 2022, venituri anuale de 110 miliarde EUR pentru industria din
statele membre, conducând totodată și la creșterea productivității.

De menționat este și faptul că,

în 2016, investiția privată în Sectorul TIC reprezintă aproape
domeniul inteligenței artificiale 5% din economia UE și
(AI) în UE a fost cuprinsă între generează 16% din totalul
2,7-3,6 miliarde EUR. Pentru cheltuielilor sectorului de
comparație, China a direcționat afaceri destinate cercetării și
investiții de 7-11 miliarde EUR dezvoltării la nivelul Uniunii
pentru dezvoltarea acestei nișe, (Comisia Europeană, 2017).
iar SUA au investit între 14 și
21 miliarde EUR – de
peste cinci ori mai mult decât
UE (DigitalEurope, 2019).

TREY
research
7
❖ În ultimele decenii, industriile globale nu
numai că s-au confruntat cu schimbări
tehnologice care au condus la oportunități
noi, precum o mai mare flexibilitate și
individualizare a produselor, dar au fost
nevoite să facă față unor provocări diverse,
provenite din schimbările tehnologice
rapide, din complexitatea crescută a
produselor și serviciilor și din schimbarea
preferințelor clienților (Rachinger et al.,
2018).
❖ Cu alte cuvinte, pe măsură ce digitalizarea
devine mai importantă, se transformă
inclusiv într-o problemă strategică care
trebuie gestionată la cele mai înalte trepte
ale organizației. Din acest motiv, strategia
digitală a devenit necesară sau chiar
indispensabilă într-o companie sau într-o
instituție publică.
TREY
research
8
Avantaje ale digitalizării serviciilor
Prezență digitală
Acesta este probabil cel mai vizibil avantaj. Prezența pe Internet, prin instrumente precum
magazine online, rețele sociale, bloguri, pagini corporatiste, etc., sporește vizibilitatea
companiei și a canalelor de vânzare. Pentru unele companii, această prezență este centrul
strategiei lor digitale și chiar și-au mutat afacerea de la formele tradiționale la comerțul online,
cu tot ceea ce presupune.
Clientul este plasat în centrul afacerii
Noi oportunități de a menține
contactul cu clienții Pentru unii oameni va fi mai mult un
inconvenient decât un avantaj.
La fel, prezența digitală nu numai că Transformarea digitală
deschide canale de vânzare, ci și noi presupune plasarea clientului în centrul
modalități de comunicare cu clienții. E- afacerii și, deși aceasta implică muncă și
mail, aplicații, rețele de socializare; în responsabilitate, oferă și avantaje
zilele noastre, clienții oricărei companii semnificative.
cu prezență digitală au mai multe Unul dintre ele este feedback-ul.
modalități de a contacta compania. Sondajele de opinie, prezența pe rețelele
Acesta este un alt mod de a crește de socializare și deținerea unui website
vânzările și loialitatea clienților, dar facilitează sarcina de a afla ce părere au
implică și noi responsabilități. utilizatorii despre produsele sau serviciile
noastre.
Celălalt avantaj este reprezentat de către nevoia constantă de îmbunătățire. Apropierea de client implică acest avantaj.
Astfel, în fiecare zi putem avea la îndemână noi mijloace tehnologice care ne oferă noi opțiuni pentru a îmbunătăți
experiența clientului. Este adevărat că uneori va costa efort și o investiție consistentă, dar acționând cu înțelepciune,
rezultatul va fi progresul serviciilor noastre și al companiei noastre. TREY 9
research
Avantaje ale digitalizării serviciilor
Decizii

Digitalizarea merge mână în mână cu gestionarea datelor, acestea fiind cunoștințe, iar cunoștințele duc la decizii mai bune.
Digitalizarea serviciilor face posibil, așa cum am văzut în paragrafele anterioare, să avem un contact continuu cu clientul, ceea
ce ne permite să îl cunoaștem mai bine și, implicit, să putem lua decizii mai bune atunci când vine vorba de marketing, procesul
de producție, etc.
Încurajează inovația Îmbunătățește condițiile de lucru

Transformarea digitală ne obligă să Posibilitățile oferite de digitalizare într-o

acționăm. Și odată ce începe mișcarea, companie acoperă multe domenii, iar unul
inerția va îngreuna oprirea. dintre ele este îmbunătățirea condițiilor de
Digitalizarea serviciilor duce de obicei la o muncă. Noile opțiuni de angajare, cum ar fi
dinamică de inovație care ne permite să programul de lucru flexibil sau telemunca,
fim mai conștienți de noile tendințe și de au nevoie de sprijinul digitalizării pentru a
posibilitățile oferite de noile tehnologii. În le putea realiza. Fără aceasta, ar fi mult mai
plus, poate contribui, de asemenea, la dificil, sau chiar imposibil.
stimularea inovației în rândul membrilor
echipei. Inovația nu va depinde doar de
digitalizare, ci va contribui la realizarea
acestui lucru.
Iar îmbunătățirea condițiilor de muncă oferă multiple avantaje, nu numai pentru angajați, ci și pentru
companie. Ajută la scăderea fluctuației locurilor de muncă și la creșterea păstrării talentelor. Noile generații de
muncitori (așa-numiții millennials) cer digitalizarea în locurile de muncă. Dacă acestea nu sunt oferite, atunci
acestea vor fi probabil mult mai puțin interesante. TREY 10
research
 Digitalizarea serviciilor în sectorul comercial
E-Commerce

Potrivit estimărilor ARMO (Asociația

Română a Magazinelor Online), sectorul
de E-commerce a atins pragul de 5,6
miliarde de euro la finalul anului 2020,
cu 30% mai mult decât în 2019 când
valoarea comerțului online a fost
estimată la aprox. 4,3 miliarde de
euro. Creșterea a fost cu aprox. 500 de
milioane de euro peste previziunile
inițiale, pe fondul pandemiei Covid-19
care a accelerat ritmul cumpărăturilor
online, precum și procentul plăților
online prin card.

Cumpărături online de 5,6 miliarde de euro, în creștere cu 30% față de 2019

*(E-tailing) = Electronic Retailing

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
11
 “Pentru sectorulcomerțuluielectronic,
anul2020 a fostunulcea marcato
evoluțiespectaculoasă, fiindatinse
ținteplanificateuneorichiarpeste2-3
ani. Însăacestsector estedoarpartea
ușorde văzutșide cuantificata ceea
cedenumimmailargeconomia
digitală, a căreivaloareestecu mult
maimare șicare poatefi șansa Valoarea de 5,6 miliarde de euro face referire la toate tranzacțiile generate din
Românieide a recuperaextremde
*

România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online

rapid decalajelede dezvoltarefațăde
statelevestice..”
din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele
fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet. Nu sunt incluse
serviciile, plata facturilor la utilități, conținutul digital sau biletele de avion,
vacanțele și călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite
evenimente (categoriile din urmă cunoscând o contracție considerabilă în
2020, cauzată de restricțiile de circulație și de măsurile de distanțare socială).

Sursa: https://www.gpec.ro/
TREY
research
12
 România în contextul european

Potrivit raportului Eurostat publicat în ianuarie 2021, 85% dintre români au utilizat internetul cel puțin 1
dată în ultimele 12 luni, iar 45% din utilizatorii de internet au făcut cel puțin o cumpărătură online în
ultimele 12 luni.
Prin aceste statistici, România se situează la coada clasamentului țărilor UE, fiind urmată
doar de Bulgaria cu 42% din utilizatorii de internet care au cumpărat online cel puțin 1
dată în ultimele 12 luni.
Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY
research
13
 Tot mai mulți tineri cumpără online
La nivel european, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani au reprezentat cel mai mare segment de
cumpărători online până în anul 2018 inclusiv. În 2019, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au devenit cei mai mulți
cumpărători online detronând segmentul de vârstă 25-54 de ani, pentru ca în 2020 procentul celor două grupe de vârstă să fie
similar.
“Tendința poate fi de interes pentru comercianții online care ar trebui să ia în calcul noul public țintă și să își diversifice
oferta cu produse specifice, destinate tinerilor, având în vedere că procentul cumpărătorilor online din segmentul de vârstă 16-24
de ani este semnificativ”, spune Andrei Radu (GPeC).

Ce au cumpărat europenii în 2020

• 64% – Fashion (îmbrăcăminte – • 27% – Cosmetice și produse

inclusiv îmbrăcăminte sport, pentru înfrumusețare și wellness
încălțăminte și accesorii) • 27% – Cărți, reviste și ziare
• 29% – Livrări de mâncare de la tipărite
restaurante, fast-food, servicii de • 26% – Computere, tablete,
catering telefoane mobile și accesorii IT
• 28% – Mobilă și accesorii pentru
casă și grădină

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
14
 71% din consumatorii europeni sunt încântați de cumpărăturile prin internet

Potrivit sondajului Eurostat realizat la nivel european în 2019, 71% dintre cumpărătorii online au declarat că nu au
întâmpinat nicio problemă sau dificultate atunci când au cumpărat prin internet.
În schimb, problemele identificate de consumatorii europeni (în proporții relativ mici) au fost (întrebare cu răspuns
multiplu):
•17% – livrări întârziate față de timpul de livrare promis pe site-ul magazinului online
•8% – probleme de funcționalitate ale website-ului sau ale modulului de plată online care i-a împiedicat să finalizeze cumpărătura
•8% au primit alte produse față de ceea ce comandaseră sau au primit produse defecte
•5% au întâmpinat dificultăți la returnarea produselor sau la a contacta magazinul online pentru a face un retur
•4% nu au găsit pe website-urile magazinelor online informații despre garanția produselor sau despre drepturile legale ale
consumatorilor
•4% au întâmpinat probleme cu magazine online străine care nu comercializau produse în țara de origine a clientului
•3% se plâng de costuri totale mai mari decât era indicat inițial pe site-urile magazinelor online.
30% dintre consumatorii europeni cumpără online de la magazine de peste hotare (cross-border), practică mai puțin
comună în țările est europene unde sunt preferate magazinele online locale.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
15
 E-Commerce în România 2020
Potrivit statisticilor 2Performant, valoarea
medie a tranzacțiilor online a crescut ușor
în 2020 comparativ cu 2019 în cazul
achizițiilor făcute de pe Desktop și s-a
păstrat la o valoare similară în cazul celor
efectuate de pe telefonul mobil.
În medie*, în 2020 românii au
cheltuit 297,4 lei (echivalentul a 61,5
euro) pentru cumpărăturile făcute de
pe Desktop, comparativ cu 273 lei
(echivalentul a 57,5 euro) în 2019.
În cazul tranzacțiilor efectuate de
pe telefonul mobil, valoarea coșului
mediu a fost de 210,4 lei (echivalentul a
43,5 euro) în 2020 comparativ cu 208 lei
(echivalentul a 43,9 euro) în
2019. *Valorile medii de mai sus nu conțin
TVA, iar echivalentul în euro pentru anul
2020 a fost calculat la un curs mediu
anual de 1 EUR = 4,8371 lei.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
16
 Cât au cheltuit românii pe
diferite categorii de
produse?

Sursa: https://www.gpec.ro/
TREY
research
17
 Cele maimultecumpărături
online se fac de pe telefonul
mobil
• În general, acolo unde este necesară o documentare
detaliată asupra specificațiilor produselor sau prețul
acestora este mai mare ori sunt comparate mai multe
produse similare, ponderea tranzacțiilor Mobile tinde
să scadă în favoarea Desktop-ului.
• Pe de altă parte, atunci când este vorba de
cumpărături de impuls, care nu necesită neapărat o
documentare minuțioasă asupra produsului sau un
timp îndelungat în luarea deciziei de achiziție, românii
cumpără online preponderent de pe telefonul mobil.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
18
 ”Concluzia importantă în urma acestor statistici este că magazinele online ar trebui să își optimizeze
website-urile cu prioritate pentru device-urile mobile, astfel încât să asigure o navigare ușoară și o
experiență de cumpărare plăcută clienților. Multe magazine pornesc cu optimizările de la Desktop la
Mobile și nu invers, cum ar fi normal. Inclusiv în campaniile de marketing și în realizarea ad-urilor
neglijează afișarea optimă a acestora pe mobil – iar strategia ar trebui să fie Mobile First, Desktop
Second”, spune Andrei Radu (GPeC).

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
19
 Momentele în care se cumpără cel mai mult în
e-commerce
Traficul crește proporțional în timpul dimineții atât pe Desktop, cât și pe Mobil, însă în timp ce pe Mobil
continuă să crească progresiv după ora 11:00 AM, pe Desktop începe să scadă.
Potrivit statisticilor 2Performant, cele mai multe vânzări se fac în intervalul orar 11:00 AM – 15:00
PM pe Desktop, iar pe Mobil în intervalul orar 20:00 – 22:00.

Din punct de vedere al zilelor săptămânii, potrivit eMAG Marketplace, vinerea este ziua în care românii
cumpără cel mai mult online, iar la polul opus este sâmbăta. Tot potrivit eMAG, cele mai multe comenzi sunt plasate în
prima parte a zilei, cu un vârf de comenzi la ora 13:00 raportat la valoarea acestora și la ora 12:00 PM, raportat la
numărul de comenzi.
Potrivit 2Performant, decizia de cumpărare se ia în 50% dintre cazuri în prima oră de când cumpărătorul
ajunge în magazinul online. Acest procent ceste în creștere de la un an la altul: 46,5% în 2019, 45,2% în 2018 și 42,6%
în 2017. În 66% din cazuri, decizia de cumpărare se ia în primele 24 de ore de la click.
Ca și particularități ale anului 2020, categoria de Articole Sportive a crescut spectaculos la începutul
pandemiei (lunile aprilie – mai 2020), cu peste 1.500%.
De asemenea, numărul de comenzi în categoriile Articole pentru copii & jucării și Sănătate & Îngrijire
Personală a fost dublu pe Mobil față de Desktop, iar în categoria Farma, acesta a fost triplu față de Desktop.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
20
 Studiu iSense Solutions 2020:
Comportamentul consumatorilor români
în pandemie
Pe parcursul anului 2020, compania de cercetare de piață iSense Solutions a derulat două studii
pentru GPeC în rândul utilizatorilor de internet pe un eșantion reprezentativ la nivel urban, format din
segmentul de vârstă 18-60 de ani. Scopul celor două cercetări a fost de a urmări impactul Covid-19 asupra
comportamentului de consum în comerțul electronic românesc, datele fiind colectate în lunile Mai și
Octombrie 2020.
Potrivit cercetărilor iSense, numărul cumpărătorilor online din România a crescut cu 13% în 2020
comparativ cu 2019 și era cu 4% mai mare în Octombrie 2020 comparativ cu Mai 2020.
O schimbare de comportament a fost modalitatea prin care clienții au ales să plătească pentru
cumpărături, incidența plăților online cu cardul crescând cu 17% față de anul 2019. Cea mai mare creștere s-a
înregistrat în prima parte a anului până în luna Mai (15%) urmând o perioadă de creștere de doar 2% în
perioada Mai-Octombrie 2020.
Pe lângă achizițiile de pe teritoriul României, o treime din români preferă să facă cumpărături online
de la magazine din China (27%), țări membre UE (23%) și SUA (4%)

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
21
 Aplicațiile de livrare – soluția salvatoare
în pandemie
“Aplicațiile de livrare sunt percepute ca fiind o
soluție ”de salvare”, mai ales în această perioadă
pandemică deoarece răspund foarte bine nevoii de
distanțare, dar și pentru că ne economisesc din
timpul alocat pentru cumpărături, iar produsele
sunt livrate foarte repede (mult mai repede decât în
cazul achizițiilor de la magazinele online). Astfel, ne
așteptăm ca aceste platforme de livrare să devină
un canal de cumpărare din ce în ce mai important
pentru români în perioada următoare” afirmă
Andrei Cânda, Managing Partener iSense Solutions.
45% dintre respondenții studiului au
folosit cel puțin o dată o aplicație de livrare pentru
cumpărături sau comenzi online, iar 27% dintre
aceștia folosesc aplicațiile cel puțin o dată pe
săptămână

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
22
 Platformele de livrare utilizate cel mai des (Mai
și Octombrie 2020)

Consumatorii își doresc

o diversificare a categoriilor de
produse din aplicațiile de livrare:
• Cumpără în prezent 1,9 categorii
de produse
• Își doresc să cumpere 3,5
categorii de produse
Consumatorii doresc să poată
cumpăra de la producători locali și
din piețe tradiționale prin
intermediul platformelor de livrare,
deoarece consideră produsele mai
sănătoase și de bună calitate și vor
să susțină micile afaceri românești.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
23
 Creșterisemnificative ale plăților
online princard
Volumul total procesat de PayU aproape s-a
dublat, iar numărul tranzacțiilor procesate a crescut cu
61%, ajungând la 72 de tranzacții pe minut. Valoarea medie
a unei tranzacții a crescut cu 22%, ajungând la valoarea de
46 EUR.
Și procesatorul NETOPIA Payments a înregistrat
o creștere de 60% a volumului procesat în 2020
comparativ cu 2019.
Pandemia a avut un efect pozitiv major asupra creșterii
procentului plăților online prin card, România fiind până în
2020 o piață în care plata ramburs la livrare era metoda
preferată de plată de către 80% din cumpărătorii online.
Ca exemplu al efectelor pozitive ale pandemiei în
e-commerce, potrivit oficialilor eMAG, în 2020 peste 40%
dintre comenzi au fost plătite online cu cardul pe
platforma retailer-ului.
Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY
research
24
 Live Stream Shopping, un fenomen care impactează tot mai
mult industria de E-commerce. Streams.live lansează trendul
și în România

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
25
 Ce este Live Stream Shopping-ul? Pe scurt, transformarea procesului de cumpărare
din e-commerce într-o experiență mult mai interesantă și interactivă.

Studiile legate de
Cumpărătorii urmăresc acest nou fenomen,
live o prezentare a foarte popular mai
produsului, pun ales în Asia, arată că
întrebările la care impactul e major:
doresc sa primească •8x mai multă
un răspuns și, la interacțiune față de
momentul oportun, alte forme de
cumpără printr-un conținut
simplu click in-video, •3x mai mult timp
fără a opri sesiunea de petrecut video live
prezentare. vs. video recorded
•4x creștere rata
medie de conversie

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
26
 Cumpărătorii vor o experiență nouă

Conform Socialbakers, în timp ce 42% dintre utilizatorii de internet și-au mărit numărul de achiziții
online, 52% dintre aceștia doresc experiențe noi, interactive. Live stream shoppingul răspunde chiar acestei
nevoi, apropiindu-se de formatul de teleshopping pe care îl cunoaștem cu toții, însă este cu totul altă
experiență despre care vom detalia în continuare.
Cert e că trăim în era economiei experiențiale: cumpăratorii preiau controlul asupra interacțiunii pe
care o au cu brandurile iar experiența de cumpărare e, uneori, aproape la fel de importantă ca produsul în sine.

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY

research
27
 Beneficii ale Live Stream Shopping

1.Oferă o experiența interactivă unde urmăritorii

interacționează în timp real cu persoana care prezintă
produsul.
Pot pune întrebări, pot cere detalii suplimentare despre produs și pot cere feedback de la alți
cumpărători. Totul în timp real. Procesul de cumpărare în sine transformă potențialii cumpărători în
membrii unei comunități create în jurul brandului, comunicarea bidirecțională fiind principalul
difernțiator vs. teleshopping.
2. Răspunde la 3.Oferă autenticitate
întrebările relevante Uitați de pozele modificate în
pentru client Photoshop sau de sesiunile video
pre-înregistrate și editate. Prin Live
85% dintre cumpărătorii online
Stream Shopping, cei care
doresc mai multe informații despre
4.Exploatează cumpărăturile impulsive vizualizează o sesiune tind să își
produsul pe care doresc să-l
mărească încrederea în produs,
achiziționeze. În timp ce paginile Live Stream Shopping amplifică avantajele impulsului de cumpărare. văzând în timp real cum acesta este
de prezentare pot răspunde unor Prin butoane integrate în video, privitorii pot cumpăra produsul când purtat, utilizat și testat.
potențiale întrebări, o sesiune live doresc, eliminând riscul ca aceștia să fie distrași din traseul lor de
răspunde exact întrebărilor pe care cumpărare.
clienții doresc să le adreseze.

5.Clădește brand, nu doar generează vânzări

Sursa: https://www.gpec.ro/ TREY
research
28
Cât de departe a avansat digitalizarea industriilor românești?

TREY
research
29
Digitalizarea serviciilor reprezintă un fenomen
global și schimbă modelele de afaceri,
conducând la modificări ireversibile în toate
domeniile
Companiile, indiferent de domeniul de activitate, sunt
nevoite să se adapteze schimbărilor care au loc în
comportamentul consumatorilor și să opteze pentru mutarea
activității pe internet. Procentul scăzut al firmelor care vând
servicii online, precum și decalajele dintre țări vor amplifica
dificultățile de care se lovesc firmele pentru a fi competitive pe
piață, ceea ce va avantaja din ce în ce mai mult companiile mari
cu bugete ridicate pentru dezvoltarea în mediul online.
Acestea din urmă pot monopoliza unele segmente din
piață și pot ajunge să impună noi reguli de operare, așa cum
este deja cazul taxelor de platformă cerute în turism – platforma
Airbnb, care prin poziția de lider pe piață percepe o taxă de
utilizare a platformei care nu poate fi negociată, sau în retail –
cum este exemplul platformei Amazon, care de asemenea este
recunoscută prin taxele de utilizare a platfomei care afectează
veniturile încasate de companiile care vând prin intermediul
acestui canal.
TREY
research
30
Asist. Drd. Buşilă Andreea-
Valentina

Andreea.Busila@ugal.ro

TREY
research
31