Serviciile electronice oferite de statul român

Guvernarea electronică este procesul de recrearea sectorului public prin digitizare și

informații noi tehnici de management. Scopul final al acestui proces este de a spori politica
participarea cetățenilor și eficientizarea aparatul administrativ. Conform Ghilic-Micu, B. (2002)
şi Stoica. M. (2002), această abordare reunește trei modele de bază de guvernare electronică:
tehnic, managerial și paradigme funcționale. Tehnica paradigma înseamnă îmbunătățiria
tehnologiei și digitizare. Poate aduce o serie de îmbunătățiri precum; utilizarea de poștă
electronică pentru comunicare, utilizare a site-uri web pentru diseminarea publicului informarea
si utilizarea sistemelor informatice pentru a gestiona documentele fluxului de lucru.
- paradigma tehnică este cea mai importantă unul pentru guvernare electronică pentru
că este greu de adus îmbunătățiri atunci când tehnologia nu permite evolutia.
- paradigma managerială presupune adoptarea de management al informaţiei noi meto-
dologii care îmbunătățesc angajații productivitatea și eficientizarea activității acestora.
paradigma funcţională înseamnă implicarea cetăţenii în activităţi politice care conduc
la creşterea eficienţei administrative aparat şi apropiere între stat si cetateni.
Pentru fiecare stat, o guvernare generală implică trei entități: public administrație,
mediul de afaceri și cetățenii. De exemplu, în România, administrația publică include toate
publicul instituții (cu agenții conexe și filiale) la nivel central și local, plus unele organizaţii
neguvernamentale (în mai 2017 erau înregistrați 88000 ONG-uri din România). Afacerea mediul
include toate cele comerciale entitati, asociatii, nonprofit organizații și comercianți individuali
înregistrați.
Implementarea electronică si soluțiile guvernamentale trebuie să ia în considerare
interacțiunile care implică statul.
Aceste interacțiuni le definesc pe cele patru dimensiuni a guvernării electronice într-o
ordine descrescătoare a importanței, acestea sunt:
- relaţiile dintre guvern şi cetăţeni (G2C – Guvern-to-Citizens) dimensiunea este cea mai
importantă deoarece orice decizie guvernamentală trebuie să ia cetățenii în considerare;
- relații între guvern și afaceri mediu (G2B – Government-tobusiness);
- relațiile dintre guvern agenții (G2G – Guvern la guvern);
- relația dintre angajații guvernamentali (G2E –de la guvern la angajați).
 Toți cetățenii și toate companiile europene doresc un acces mai ușor la public,
informații, cu o mai bună utilizare a internetului ca o solutie posibila. Public online informația
face internetul mai relevant la activitățile zilnice și poate exploziv crește numărul de utilizatori,
ceea ce duce la prevalența participării la societate informaţională. Mai sunt încă de făcut, atât de
către statelor membre şi instituţiilor europene să asigure accesul cetățenilor la informatii online
guvernamentale. Cele mai bune soluții sunt cele concepute pentru uzul nespecialiştilor și care
permit accesul la un ansamblu larg de guverne administrative și juridice informații (octombrie
2019. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020 vizează direct
sectorul TIC și urmărește să contribuie la creșterea economică și la creșterea competitivității.
Plănuiește să atinga ambele scopuri pe de o parte prin acțiuni directe și dezvoltarea eficientă TIC
românească și pe de altă parte prin acțiuni indirecte precum creșterea eficienta si reducerea
costurilor sectorului public, imbunatatirea productivitatii sectorului privat prin reducerea
barierelor administrative legate de stat și îmbunătățirea competitivității forța de muncă din
România, pentru a numi doar câteva. Strategia a fost dezvoltată în conformitate cu Agenda
digitală pentru Europa ca cadru de referință pentru a determina cum să se impulsioneze economia
digitală pentru perioada 2014 – 2020.
Ca urmare, unele dintre obiectivele stabilite de Agenda digitală europeană au fost
preluate și adaptate pentru a asigura alinierea dezvoltării TIC din România cu nivelele realizate
de alte ţări din regiune. Acest lucru a fost făcut pentru a pune bazele Integrari TIC a României în
Piața Unică Digitală Europeană. Luând în considerare cei șapte piloni care stau la baza Agendei
digitale pentru Europa 2014 – 2020, România a adaptat și definit patru mari domenii de acțiune
care sunt urmărit ca parte a ambiției de a promova creșterea economică si competitivitatea.
Aceste patru domenii de acțiune sunt rezumate după cum urmează:
▪ Domeniul de acțiune 1: eGovernment, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud
calcul, date deschise, date mari și rețele sociale, crește eficiența eGuvernare și reducerea
costurilor sectorului public din România prin administrație modernă.
▪ Domeniul de acțiune 2: TIC în educație, sănătate, cultură și sprijin pentru eIncluziune
nivel sectorial pentru a asigura investiții în TIC pentru a obține un impact social pozitiv.
▪ Domeniul de acțiune 3: comerț electronic, cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul
TIC construit pe avantajele comparative ale României și sprijinirea creșterii economice în
sectorul privat.
 ▪ Domeniul de acțiune 4: infrastructura serviciilor digitale și de bandă largă asigură social
includerea și beneficiul tuturor celorlalte domenii de acțiune.
Legislație specifică administrației publice digitale Hotărâre de Guvern privind
Organizarea și Funcționarea Punctului Electronic de contact unic Decizia nr. 922/2010, care a
avut ca scop reglementarea functionarii Punctului Electronic de Contact unic, a fost publicat la
15 septembrie 2010. A fost întemeiat pe Legea nr.49/2009 privind libertatea de stabilire și
prestare a serviciilor pe cale electronică înseamnă în România. Portalul Electronic Point of
Single Contact (PCU electronic) a fost concepute și înființate pentru a facilita interacțiunea
online între instituțiile publice și furnizori de servicii din România. Prin publicarea de informații
și link-uri utile și facilitarea obtinerea online a permiselor, avizelor si certificatelor necesare
pentru piata penetrare, procedurile atât pentru afacerile interne, cât și pentru cele străine au
devenit usor si mai transparent.
Ordonanța, emisă în iulie 2016, a introdus obligația autorităților publice de a accepta
documente în format electronic la cererea cetățenilor și reutiliza orice personal datele transmise
anterior administrației publice. Ordonanța prevedea noi reguli privind codul sursă pentru siste-
mele TIC. Ordonanța a instituit și un CIO național în parteneriat cu Ministerul de Comunicare și
Societate Informațională și restul guvernului.

Utilizarea serviciilor electronice a crescut: unul din cinci a folosit serviciile

electronice în domeniul asistenței sociale sau al sănătății anul trecut

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Finlandez pentru Sănătate și Asistență Socială,
22% dintre oameni au folosit serviciile electronice cu un profesionist de asistență socială sau de
îngrijire a sănătății anul trecut. Este posibil ca serviciile să fi fost implementate, de exemplu,
printr-o conexiune video sau prin chat. Pentru a treia oară, utilizarea serviciilor electronice de
către populație a fost studiată în cadrul Proiectului de Monitorizare și evaluare a serviciilor
sistemului informațional în domeniul asistenței sociale și al sănătății. Utilizarea serviciilor
electronice a crescut, iar digitalizarea a progresat în domeniul asistenței sociale și al sănătății. De
exemplu, în 2014, doar 16% din populație utilizase serviciul MyKanta, în timp ce în 2020, 64%
din populație utilizase deja MyKanta în anul precedent.
 „Epidemia de COVID-19 pare să fi adus o transformare atât în furnizarea, cât și în
utilizarea serviciilor electronice, iar mediile digitale au devenit acum o parte esențială a
bunăstării sociale și a asistenței medicale moderne”, spune Maiju Kyytsönen , cercetător la
Institutul Finlandez. pentru sănătate și bunăstare. În special, primirea testelor de laborator sau a
altor rezultate ale cercetării, examinarea datelor personale ale pacientului sau clientului și
rezervarea programărilor au fost utilizate în serviciile electronice de asistență socială și asistență
medicală. Aproximativ jumătate din populație a folosit aceste servicii electronice în cursul
anului. 45% din populație a considerat că serviciile electronice facilitează cooperarea cu
profesioniștii. Lipsa conexiunii la internet sau a competențelor digitale poate duce la excluderea
de la servicii. Digitalizarea asistenței sociale și a asistenței medicale și utilizarea serviciilor
electronice au fost studiate ca parte a anchetei FinSote asupra populației. 

Concluzie:

În zilele noastre, tehnologia informației devine din ce în ce mai accesibilă, complexă și

sigură, schimbând tradițiile bine stabilite ale societăților moderne. În multe state democratice,
guvernarea electronică reprezintă un răspuns la cererea de reducere a costului procesului
decizional. Cu toate acestea, noua administrație necesită nu doar o soluție inovatoare, ci „cetățeni
inteligenți” pentru a o folosi. Studii recente arată că e-guvernarea a dezvoltat cinci etape, fiecare
dintre ele reflectând gradul de sofisticare tehnică și de interacțiune cu utilizatorii: diseminare
simplă a informațiilor (comunicare unidirecțională), comunicare bidirecțională, servicii și
tranzacții financiare, integrarea (orizontală și verticală) și participarea politică. Pornind de la
acest model, cercetarea de față evaluează stadiul e-guvernării urbane în România și identifică
variabilele de influență ale acesteia. Toate site-urile existente ale administrației locale urbane –
165 de orașe – sunt analizate atât din perspectiva guvernării digitale (servicii publice prin
internet), cât și a democrației digitale (participarea cetățenilor la procesul de guvernare prin
internet). În ciuda faptului că literatura privind e-guvernarea este în continuă dezvoltare, numărul
cercetărilor empirice la nivel mondial este relativ mic. Evaluarea e-guvernării locale românești
este o premieră națională și va include România printre cei în care s-a făcut o evaluare
cuprinzătoare. În sfârșit, sunt schițate cercetări alternative viitoare privind variabilele care
influențează performanța e-guvernării românești.
.