IMPLEMENTAREA E-GUVERNĂRII

ÎN TIMIȘOARA ȘI AMSTERDAM

Student: Solcan Roxana, MAP2, gr.3

E-guvernarea reprezintă integrarea tehnologiei informației și comunicațiilor în toate

procesele, cu scopul țintă de a spori capacitatea guvernului de a răspunde nevoilor publicului
la scară largă. Scopul de bază al e-guvernării este simplificarea proceselor pentru toată lumea,
spre exemplu pentru: guvern, cetățeni, întreprinderi mari și mici, firme la nivel național, de
stat sau local.
Pe scurt, reprezintă utilizarea mijloacelor electronice pentru a promova buna guvernare.
Reunește așadar implementarea tehnologiei informației în procesele și funcțiile
guvernamentale, astfel încât să conducă spre o guvernare simplă, morală, transparentă și
responsabilă. Aceasta implică totodată accesul și furnizarea de servicii guvernamentale,
diseminarea informațiilor, comunicarea într-un mod eficient și rapid.
Prin e-guvernare, guvernul intenționează să sporească acoperirea și calitatea informațiilor și
serviciilor furnizate publicului larg, prin utilizarea TIC într-un mod ușor, economic și eficient.
Procesul este extrem de complicat , ceea ce implică necesitatea aranjării corecte și dotării
hardware-ului, software-ului, rețelelor și într-adevăr, re-proiectarea tuturor proceselor pentru
a facilita o mai bună livrare a serviciilor.
Digitalizarea administrației publice reprezintă o condiție necesară a dezvoltării economice și
sociale a întregii societăți și de aliniere la standardele internaționale.Economia și dezvoltarea
sunt bazate pe mijloace electronice, iar neutilizarea tehnologiei va deveni în curând o piedică
în calea progresului și performanței unei națiuni.
Realizarea și implementarea platformei de e-guvernare nu este posibilă fără o strategie fermă,
în conformitate cu asigurarea unui cadru legal adecvat, deoarece societatea informațională
necesită o strânsă legătură între domeniul tehnic și cel juridic. Pentru implementarea cu
succes a conceptului de e-guvernare este necesar să se definească o arhitectură consistentă a
aplicațiilor și un set predefinit de servicii și intrumente generice pentru dezvoltarea,
implementarea și gestionarea ulterioară a aplicațiilor. Această arhitectură ar trebui actualizată
pentru a asigura corespondența dintre cerințele utilizatorilor și noile tehnologii emergente.
Totuși, chiar dacă cercetarea de tipul orașelor inteligente capătă din ce în ce mai multă
importanță alături de interesul comunității științifice pe de o parte, nivelul de cunoștință cu
privire la modalitățile posibile de implementare a orașului inteligent este însă scăzut. În
literatura de specialitate existentă până în prezent, se va observa o lipsă evidentă de proceduri
explicite și holistice care pot fi folosite în ajutorarea ghidării actorilor implicați în dezvoltarea
strategiilor orașului inteligent spre rezultate de succes.
Implementarea unui nou concept precum cel de e-guvernare a întâlnit, de la început, o serie de
obstacole clasificate în următoarele categorii: reglementare, financiare, tehnologice și umane,
fiind legate și interdependente. Barierele de reglementare se referă la dificultatea cu care a
fost adoptată sau aplicată legislația care se ocupă de cadrul legal necesar implementării
sistemului de guvernare electronică în România. Obstacolele financiare se referă la lipsa
resurselor necesare fiecărei administrații pentru implementarea sistemului de e-guvernare,
alocațiile bugetare pentru acest domeniu fiind foarte mici ori inexistente. O soluție în acest
caz ar fi o creștere a gradului de acces la fondurile UE alocate pentru e-guvernare.
Obstacolele tehnologice sunt legate de compatibilitatea diferitelor sisteme din cadrul
administrațiilor din România, în ideea creării unei baze comune, în absența standardelor
obligatorii aplicabile tuturor administrațiilor.
În primul rând, în ceea ce privește obstacolul de tip uman, este reprezentat de necesitatea unui
număr ridicat de specialiști IT, capabili să îndeplinească noile sarcini care decurg din
computerizarea administrației. Informatica ne obligă să regândim regulile, legile, modifică
condițiile de angajare a funcționarilor, ceea ce presupune o reformulare a structurilor.
În al doilea rând, există o barieră culturală între cetățeni și tehnologie care duce la
restricționarea comunicării dintre cetățeni și administrație. Mulți oameni nu au cunoștințele
necesare pentru a lucra cu un computer, ceea ce îi duce departe de sistemul de e-guvernare și
îi lasă să rămână în cadrul serviciilor lor tradiționale. Aceste obstacole întârzie implementarea
serviciilor de e-guvernare sau chiar fac imposibilă implementarea acestora.
Cele două orașe de tip smart-city pe care le vom analiza în continuare sunt Amsterdam și
Timișoara.
Pentru început, capitala Olandei, Amsterdam, a urmat o strategie holistică de a deveni mai
inteligentă, care s-a lansat în anul 2009, și în urma căreia a devenit unul dintre orașele
inteligente conducătoare din Europa, iar în anul 2016 a fost numită Capitala Europeană a
Inovației de către Comisia Europeană.
Abordările holistice menționate anterior au însemnat de fapt, modelarea pe un concept de tip
cvadruplu, și anume patru mari ramuri- guvern, întreprinderi, universități& instituții de
cercetare și cetățeni- acestea reprezintă esențialul nașterii unui oraș cu adevărat inteligent.
Amsterdam a realizat acest lucru încă de la început, prin adoptarea unei metodologii de jos în
sus, bazată pe o creștere inteligentă, prezența start up-urilor, incluziune socială și calitatea
vieții. Abordarea orașului acoperă toate domeniile de acțiune relevante pentru o
municipalitate, care pot fi rezumate prin indicatori precum: indicatori de economie inteligentă,
mediu inteligent, guvernare inteligentă, trai inteligent, mobilitate inteligentă și mai ales,
oameni inteligenți.
După ce a fost făcut un inventar complet al înregistrărilor locale ale mai mult de treizeci de
departamente ale orașelor individuale, s-a născut proiectul Amsterdam Data City: o bază de
date deschisă, incluzând date topografice și de adresă, informații despre proprietatea terenului,
date despre sănătate, date despre trafic și mai multe. Dar datele despre oras nu sunt suficiente.
Colaborarea cu alte instituții publice și private, precum și aportul cetățenilor este esențială
pentru obținerea succesului. Prin urmare, platforma web Amsterdam Data City a devenit
principalul actor intersectorial pentru a duce orașul mai departe. Pentru a obține o guvernare
puternică, directorul tehnologic din Amsterdam a fost numit șeful proiectului.
Scopul inițiativei Amsterdam Smart City este creșterea economică durabilă, utilizarea
eficientă a resurselor naturale și o calitate ridicată a vieții. Domeniile de interes pentru
dezvoltarea de proiecte, idei și noi modele de afaceri sunt locuințele inteligente, date deschise,
rețele inteligente, stocare a energiei la domiciliu, conectivitate și mobilitate inteligentă.
Amsterdam Smart City este un parteneriat unic între companii, autorități, instituții de
cercetare și cetățenii orașului Amsterdam. Locuitorii orașului au rolul central în toate
proiectele și inițiativele, astfel încât ideile și soluțiile pentru oraș să fie create cu adevărat
împreună. În timp, aceasta a devenit o platformă cu peste 100 de parteneri activi în peste 70
de proiecte inovatoare.
Până în prezent, platforma online se mândrește cu o comunitate de aproape 4000 de membri
activi, cu 240 de de proiecte în diferite etape de dezvoltare, pilotare sau implementare largă
pentru îmbunătățirea continuă a capacității de viață și a properității economice din
Amsterdam.O mentalitate deschisă și de colaborare, în combinație cu reglementări
guvernamentale favorabile, au dus la facilitarea unui spirit antreprenorial, care a activat un
număr ridicat de părți interesate atât in interiorul cât și în afara orașului. Astfel de rețele largi
de implicare și de sprijin puternic oferă un teren ferm pentru pilotarea de idei și diverse
proiecte inovatoare și care au dus, în final, la formarea unui întreg ecosistem de soluții
aparținând unui oraș de tip inteligent, și care în esență reprezintă cheia smart cities.
De asemenea, Amsterdam a reușit să producă peste 80 de proiecte pilot. Unele sunt la fel de
simple precum trimiterea unui SMS destinarilor de asistență socială pentru a confirma dacă
verificările lor sunt pe drum, o mișcare care reduce volumul apelurilor către linile de ajutor
ale orașului. Altele sunt mai complexe, inclusiv un experiment de a pune rezidenții să separe
biomasa de fluxurile de reciclare pentru a proteja centrala energetică de deșeuri a orașului.
Chiar dacă acest tip de colaborare obligă managerii să comunice mai mult despre proiecte
pilot, ea totodată stabilește etapa transformării serviciilor orașului prin întrebuințări inovatoare
de date și analitice. O organizație cu un management mai slăbuț ar trebui să își limiteze
propria listă de proiecte pilot. În mediul operațional din Amsterdam această strategie, totuși,
reprezintă o bună practică.
Sectorul privat de asemenea joacă un rol esențial, încurajat fiind de politicile de tip deschis de
la nivelul național. Spre exemplu, Amsterdam a folosit informații colectate din magazinele
alimentare cu privire la vânzările de legume pentru a evalua și pentru a încuraja o campanie
desfășurată la nivelul orașului pentru a încuraja copiii să mănânce mai sănătos. În același
timp, companiile de asigurări au ajutat la colectarea de date a anumitor zone din oraș care
aveau nevoie de mai multe servicii de sănătate mintală. Acestea sunt modurile în care
Amsterdamul poate îmbunătăți viața cetățenilor săi folosind date colectate din surse multiple.
Astfel de eforturi demonstrează, de fapt, cum esența constă în parteneriatele de colaborare. De
reținut deci că Smart City nu se comportă precum o insulă – Amsterdam nu poate face toate
aceste lucruri singur.
Una dintre provocările cheie într-un oraș inteligent- și în orice strategie de analiză majoră-
este de a atrage și de a reține oamenii talentați să muncească. Amsterdam-ul e un lider în acest
concept. S-a ajuns astfel la crearea unui program universitar dedicat orașelor inteligente, acest
institut fiind un beneficiu pentru oraș și în același timp, îl transformă în punctul de atracție
principal pentru persoanele interesate să folosească datele pentru a face o diferență pozitivă în
lume. Aceasta, la rândul său ar trebui să aiba beneficii pozitive pentru sectorul privat.
Cu siguranță se poate spune că Amsterdam se dezvoltă în direcția Smart City 3.0 . Cele mai
importante fiare de călcat în foc sunt cooperarea dintre companii, instituții și guvern, care este
puternic încurajată de Amsterdam Economic Board și de comunitatea Amsterdam Smart City.
Cu toate acestea, mai este un drum lung de parcurs. Multe proiecte precum centrala electrică
virtuală se află într-o etapă inițială sau sunt „piloți”, fără o urmărire imediată. Este necesară o
atenție sporită pentru evaluarea deschisă și critică a proiectelor.
Amsterdam are un transport public excelent. Aceasta face o utilizare extinsă a TIC pentru a
informa clienții și pentru a optimiza operațiunile comerciale. Cardul național cu cip de
transport public, valabil pentru toate formele de transport în comun, este unic la nivel
mondial. Cu programul de mobilitate inteligentă, municipalitatea dorește să consolideze
contribuția tehnologiei (informației) la soluționarea problemelor de trafic.
La polul opus, România se dovedește a fi ultima țară clasată din punct de vedere al gradului
de digitalizare al economiei și societății, nivelul de educație digitală fiind scăzut, românii
folosind internetul preponderent pentru divertismentul personal și rețelele de socializare.
În plus, decalajul urban-rural este unul ridicat, deoarece infrastructura tehnologică de tip
bandă reușește să acopere doar 40% în zonele rurale.
Capitala Banatului încearcă să pătrundă ușor în rândul orașelor smart , realizările fiind
modeste. Printre cele mai importante proiecte implementate în Timișoara, menționăm
iluminatul inteligent, monitorizarea calității aerului, parcarea inteligentă, sistemul de
monitorizare a traficului, precum și monitorizarea consumului de apă și a pierderilor din
rețeaua de distribuție a apei.
Smart Pillar este unul din proiecte ce face referire la un stâlp amplasat în centrul orașului cu
numeroase facilități precum: smart lighting- iluminat de tip led care poate fi controlat de la
distanță, afișaj digital, cameră de supraveghere de 360֩ care este controlat tot de la distanță,
senzor de temperatură, vânt, zgomot și presiune.
Strawberry Tree este o bancă în formă de copac, fiind instalate panouri fotovoltaice și
încărcătoare pentru smartphone-uri, datorită încărcării din întregul sistem cu energie electrică.
Traffic Management este considerat a fi cel mai performant sistem de monitorizare cu
semafoare și intersecții modernizate, fiind dotat cu multiple camere de supraveghere a
traficului, radare de viteză și informare, panouri cu afișare numerică și amenjarea unui centru
de comandă pentru trafic și supraveghere video.
Smart Parking- instalarea a 77 de senzori în cea mai accesată parcare din Timișoara, prin care
se poate observa online starea unui loc de parcare datorită unei aplicații.
Plata online a taxelor și impozitelor locale – platforma online prin care cetățenii pot plăti
taxele și impozitele la Direcția Fiscală a Muncipiului Timișoara.
Depunerea online a cererilor pentru evenimente și proteste pe domeniul public – sistem online
de depunere a cererilor pentru a primi aprobare pentru evenimente și proteste. Avizele sunt
oferite tot online, prin e-mail, iar toate evenimentele aprobate vor apărea într-un calendar de
evenimente.
Programare online pentru depunerea cererilor la Direcția de Evidență a Persoanelor –
platforma online care permite programarea persoanelor într-un anumit interval de timp și dată,
la Direcția de Evidență a Persoanelor.
Infrastructura LoRa WAN – prin care vor comunica aplicațiile și dispozitivele conectate la
internet care acoperă 100% tot orașul.
Supraveghere video – sistem de supraveghere video și monitorizare în toată zona centrală.
Velo TM – rețea de bike sharing oferită gratuit de municipalitate.
GPS tracking pentru mijloacele de transport în comun – permite afișarea timpului estimativ
atunci când vor ajunge aceste mijloace de transport în fiecare stație.
Comparativ cu orașul Amsterdam, dificultatea cu care se confruntă Timișoara în
implementarea strategiei digitale este cauzată de mai multe bariere: lipsa unei entități care să
coordoneze eforturile de implementare a strategiei digitale; lipsa competențelor digitale de
bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetățeni, cât și de către
angajații structurilor publice; migrația specialiștilor IT; lipsa unei legislații aliniate cadrului
european, care să asigure flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, de
exemplu semnătura electronică (simplă) sau semnătura electronică avansată; costul relativ
mare al certificatelor pentru semnătură electronică.
Succesul orașului Amsterdam rezidă în abordarea strâns legată de principiile strategice de
urbanism. Pentru a-și modela strategia de oraș inteligent, orașul a ales o cale bazată pe gândire
strategică, colaborare și criterii inclusive. Cursul preluării a fost planificată cu exactitate
înainte de a acționa, iar activitățile ce urmau a fi efectuate au fost stabilite într-un cadru
precis. Prin utilizarea planificării urbane strategice, administrația municipală și ceilalți
parteneri de finanțare au gestionat complexitatea strategiilor de oraș inteligent, combinând
eficient importanța noilor infrastructuri și serviciilor digitale cu mulți alți factori critici non-
tehnologici care sunt discutați pe larg în cercetarea orașelor inteligente, de exemplu:
leadership și angajament politic, guvernarea și capacitatea de finanțare, coordonare,
sponsorizare și suport între departamente, colaborări între stakeholderi și organizații din mai
multe sectoare, viziune pe termen lung, etc.
La polul opus, măsurile care au facilitat implementarea e-guvernării în Amsterdam sunt
următoarele: În Amsterdam, TIC are o contribuție relativ mare la creșterea economică pe
măsură ce este aplicat în toate sectoarele economice și sociale.
Digitalizarea facilitează accesul la servicii noi precum piețe digitale noi, servicii personalizate
de asistență medicală, noi start-up-uri
Infrastructura digitală excelentă a Amsterdam-ului joacă un rol cheie în atragerea
numeroaselor companii noi și a investitorilor, lucru care se reflectă direct în creșterea
economică
Datorită importanței economice și sociale a digitalizării, guvernul pune în aplicare o varietate
de măsuri de încurajare și susținere a măsurilor de guvernare digitală. Este foarte important ca
eforturile colective ale antreprenorilor, oamenilor de știință, experților guvernamentali să
continue și să fie amplificate
Prin intermediul GDI - Infrastructura Digitală Generică, Guvernul promovează furnizarea de
servicii digitale către companii. Aplicația centralizează accesul la informațiile guvernamentale
prin identificare digitală, schimb standard de informații, mesaje digitale
S-a creat un portal dedicat educației care promovează utilizarea curriculum-ului digital în
școlile primare. Elevii explorează în laboratoarele special amenajate în școli procesul
individual de învățare.
Măsuri adoptate
• 1990 – Se lansează proiectul Government Service Centre, cu rolul de a implementa
conceptul de one-stop shop, ce conține acces la toate serviciile oferite de către instituțiile
guvernamentale
• 2006 – Se implementează sistemul online de depunere a declarațiilor fiscale
 • 2012 – The Company Dossier – un mediu digital pentru schimbul de date între mediul de
afaceri și Guvern. Oferă informații despre detaliile companiei, integrat cu o căsuță de mesaje
”corporate” plus informații personalizate în funcție de nevoile oamenilor de afaceri și a
instituțiilor guvernamentale
• 2014 – Crearea site-ului “Answers for Business” ce conține informații despre produse,
servicii ”corporate”
• 2015 – Se stabilește NODA - Agenda Națională pentru schimbul de date

În concluzie, pe baza lecției învățate de la Amsterdam, planificarea urbană strategică pare a fi

un intrument eficient când este folosită pentru a guverna transformarea progresivă a orașelor
în medii inteligente. Totuși, această presupunere este susținută doar de o singură analiză de
caz și relația dintre planificarea strategică și orașele inteligente este încă nesigură. Având în
vedere această situație, cercetările comparative viitoare sunt necesare, nu numai pentru a
susține o generalizare mai largă a rezultatelor obținute, ci și pentru a asigura progresivitatea
construirii unei teorii valabile empiric pentru explicarea modului de construire a strategiilor
de oraș inteligent în marile orașe europene. Dar, acest lucru trebuie făcut fără a uita că absența
metodologiilor de dezvoltare nu este o problemă de limitare a orașelor mari. Dimpotrivă, este
extins la orice tip de zonă urbană și reprezintă un neajuns grav care trebuie depășit cât mai
curând posibil. Per total, strategia din spatele Smart City din Amsterdam, demonstrează cum
un oraș poate să îmbrățișeze cele mai bune practici atât din sectorul privat cât și din cel public
pentru a urmări programe analitice ce au ca și scop primordial beneficierea propriilor cetățeni.
BIBLIOGRAFIE:
https://www.arb.ro/wp-content/uploads/Studiu-e-Guvernare.pdf

https://smartcityblog.ro/ce-inseamna-e-guvernarea/

https://www.researchgate.net/publication/260851301_THE_IMPLEMENTATION_OF_E-
GOVERNMENT_CONCEPT_IN_ROMANIA

https://www.ejcl.org/111/art111-13.pdf

https://businessjargons.com/e-governance.html

https://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-smart-city-proiecte-smart-city-
implementate/