Big Data în guvernare

Abstract
Secolul XXI este considerat de mulți cercetători ca fiind secolul vitezei și al cunoașterii, în
care activitățile și evenimentele se desfășoară într-un ritm accelerat.
Descoperirile din domeniul tehnologiei au contribuit într-un mod semnificativ la evoluția și
progresul tuturor aspectelor legate de mediul economico-social, conducând totodată la creșterea
nivelului performanței și a viziunii a ceea ce înseamnă inovație și schimbare.

Cuvinte cheie: date, tehnologie, inovație, progres, guvern, aplicații, analiză

Introducere
Societatea de astăzi este puternic dominată de progresul tehnologic. Digitalizarea a atins
toate domeniile, aducând numeroase beneficii ce ne ușurează existența atât pe plan profesional,
la locul de muncă cât și în viața personală.
De la apariția Internetului, ce a declanșat această revoluție, tehnologia a avansat tot mai
mult și în această eră vorbim de inteligența artificială, internetul lucrurilor, senzori, folosirea
amprentei digitale, mașini automate, printare 3D, roboți.
Atât oamenii cât și organizațiile trebuie să se adapteze la noul val tehnologic, să privească
cu deschidere această evoluție. Ceea ce cu ani în urmă ni se părea de domeniul ficțiunii,
astăzi este o realitate ce ne influențează existența.
Tehnologia în general, se manifestată prin crearea de software și diferite platforme care
oferă multiple oportunități sociale și economice, redefinind maniera în care comunicăm și
lucrăm. La baza fiecărei tehnologii se află diferiți algoritmi, învățare automată, analize
predictive, toate acestea asigură funcționalitatea software-ului. Însă un alt aspect important este
dat de fluxul datelor. Acestea au un rol semnificativ pentru orice platformă, fiind “materialul” pe
care algoritmii îl prelucrează și îi oferă o semnificație.
Datele au un impact semnificativ și gestionate într-un mod corespunzător devin soluția
multor organizații, chiar și a sectorului public. Volumul imens de date este obținut din diferite
surse precum platformele de socializare, site-urile pe care indivizii navighează, senzori, sisteme
inteligente. Această cantitate imensă de informații brută și nestructurată poate conduce la
descoperiri, la crearea de valoare. Datele implică și provocări pe măsură, legate de complexitate,
riscuri privind confidențialitatea și securitatea.
Big data în mediul afacerilor versus big data în guvernare
Conceptul Big Data a fost definit de către Gartner ca fiind “un activ de informații cu volum
ridicat, viteză și varietate, care necesită forme inovatoare de procesare a informațiilor rentabile și
eficiente pentru o mai bună perspectivă și luare a deciziilor.”1
Astfel această definiție evidențiază cele 3 aspecte principale ale conceptului. Volumul se
referă la o cantitate deosebit de mare de date, din surse diferite. Cea de-a doua trăsătură
evidențiază rapiditatea fluxurilor de date, astfel se pot obține informații într-un timp foarte scurt.
Important este să prelucrăm datele obținute în timpi utili, pentru a putea fi relevante în demersul
realizat. Ultima caracteristică se referă la tipul datelor, acestea pot fi sub formă de text, cifre, pot
fi structurate, de asemenea se pot obține fie din email-uri, din documente, din video-uri.
Fenomenul Big data, în mediul de afaceri este bine implementat, astfel întreprinderile au
conștientizat importanța și beneficiile aduse de analizarea cantităților mari de date. Considerând
că este un concept în plină dezvoltare și ascensiune, organizațiile au investit în tehnologiile ce
colectează și analizează datele, în vederea utilizării acestora în activitatea desfășurată. Astfel
software precum Hadoop sau Apache Spark reprezintă soluții pentru companiile ce doresc să-și
gestioneze datele și să le analizeze.
Dacă mediul privat privește cu deschidere diferitele tehnologii și este dispus să încerce
inovațiile apărute pe piață, sectorul public este mai sceptic și mai precaut. Această atitudine este
una firească și normală, deoarece un guvern trebuie să asigure și să protejeze interesele
cetățenilor săi, să ofere încredere și credibilitate.
Mediul privat este condus în principal de dorința profitului, de deținerea avantajului
competitiv. În schimb guvernul are menirea de a asigura liniștea populației, o dezvoltare pe
termen lung. Schimbările în cadrul întreprinderilor sunt binevenite, iau decizii pe termen scurt și
care de cele mai multe ori implică un număr restrins de persoane. Sectorul public este condus de
precauție, astfel toate proiectele demarate sunt bine calculate, se desfășoară pe o perioadă
îndelungată de timp și vizează o masă mare de oameni. De aceea, atunci când se dorește
realizarea unor schimbări, procesul este structurat în etape bine definite, dorindu-se eliminarea
oricărui risc.
Adesea, sectorul public este caracterizat prin birocrație, cozi la ghișee sau birouri, lipsa
informației în rândul cetățenilor, procesele se desfășoară într-un ritm lent și cu necesitatea multor
aprobări de la diferite persoane. Această eră este una a tehnologiilor, a inovațiilor și a
automatizării proceselor. Chiar dacă guvernul reflectă rigiditate și nu este adeptul schimbărilor
imediate, se remarcă de-a lungul anilor, dorința de a integra tehnologia și în activitatea publică.

1
Jorgensen, A., Rowland-Jones, J., Microsoft Big Data Solutions, Wiley, 2014, p.2
2
 Deși este un proces lent, statele lumii, au abordat cu seriozitate acest proiect, considerând
că integrarea diverselor instrumente ar facilita interacțiunea dintre guvern, populație și companii.
Astfel deși scopul celor două entități guvern și mediul privat este diferit, reflectând obiective și
valori diverse, mediul de afaceri se intersectează cu guvernul, beneficiind de tehnologia din
sectorul public.
Astăzi se poate vorbi despre e-guvernare, fiind un termen definit prin integrarea
tehnologiei și a aplicațiilor informatice în cadrul administrației publice în vederea sporirii
productivității și a eficienței. Datorită globalizării informației și a tendințelor tehnologice,
guvernele au fost determinate să adopte noi strategii, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
cetățenilor, să se orienteze spre servicii și să ofere posibilitatea populației să se implice în
activitatea publică prin oferirea de propuneri sau feed-back.
În tot acest proces de digitalizare a administrației publice, un rol primordial îl au datele. Cu
precădere în acest sistem, big data domină activitățile din sectorul public, datele fiind prezente
într-un volum impresionat. Informațiile se colectează din plățile efectuate de cetățeni privind
impozitele, taxele, gestionarea pensiilor, din documente, tranzacții.
Guvernul a remarcat valoarea datelor și beneficiile aduse cetățenilor cât și companiilor prin
colectarea și procesarea acestora. Prin valorificarea informațiilor, administrația publică dă
dovadă de deschidere și de transparență, astfel fluxul liber al datelor demonstrează o încredere
între populație, companii și guvern. Prin datele colectate, respectând confidențialitatea, se
realizează o segmentare mult mai bună a cetățenilor, pentru a oferi servicii adaptate necesităților
și pentru a crește satisfacția populației. Un alt beneficiu este dat de analizele economice, realizate
prin corelarea datelor pentru a realiza cu o acuratețe mai mare previziunile financiare. Procesarea
seturilor de date din diferite surse, vor ajuta de asemenea, la depistarea și sesizarea fraudelor.
Datele ajută la asigurarea securității populației, astfel analizarea informațiilor mai sensibile
constribuie la depistarea eventualelor atacuri cu intenții ascunse.

Aplicații Big data ale guvernelor lumii

Guvernele țărilor dezvoltate au remarcat numerosele beneficii aduse populației prin
procesarea datelor și au inițiat diferite proiecte pentru a susține acest demers. Astfel aceste state
pot deveni modele de urmat pentru țările mai puțin dezvoltate dar care doresc în viitor
dezvoltarea aplicațiilor bazate pe date.
Un prim exemplu de stat ce s-a implicat activ în proiectele privind crearea de platforme
care procesează date mari sunt Statele Unite ale Americii. Sunt cunoscute capacitățile acestei
țări, precum și dezvoltarea sa economică, de aceea valorificarea datelor de către sectorul public
american a fost considerată o etapă firească din procesul de digitalizare.
3
 Prima acțiune a guvernului a fost realizată în anul 2002, prin colaborarea cu IBM privind
dezvoltarea unei platforme. Astfel s-a creat IBM InfoSphere Stream și IBM Big Data cu rolul de
a colecta date din diferite surse, de a permite vizualizarea și depozitarea acestora.
Mai târziu statul american a creat Data.gov, un site cu seturi de date deosebit de numeroase
și care acoperă diferite servicii precum transportul, economia, educația fiind astfel cea mai
relevantă și importantă sursă de date în vederea dezvoltării de aplicații pentru guvern, populație,
organizații. În anul 2012, președintele Barack Obama, a inițiat un proiect privind cercetarea și
dezvoltarea datelor mari, fiind alocate aproximativ 200 milioane de dolari. Acest proiect vizează
mai multe departamente, cel al poliției, al tehnologiei, al apărării naționale. Scopul acestei
inițiative a fost accelarea inovațiilor din știință și inginerie, întărirea securității naționale precum
și extinderea forței de muncă calificată în analizarea datelor mari.
Poliția americană dispune de aplicații care analizează seturi de date privind crimele care au
fost săvârșite și locațiile pentru a putea efectua previziuni și a lua măsurile necesare în vederea
asigurării securității. PredPol este o astfel de aplicație, ce folosește analiza predictivă și
procesarea datelor cu ajutorul algoritmilor pentru a identifica într-un mod cât mai precis locurile
și orele infracțiunilor.
O altă platformă ce asigură securitatea este Risck-Terrain-Modelling ce prin analiză
conferă seturilor de date din surse diferite, semnificații și corelații . Astfel, în urma gestionării
volumului de date aferent jafurilor, infracțiunilor, furturilor se creează modele de risc pentru
zonele cele mai predispuse infracțiunilor.
MapR este o aplicație ce oferă ajutor statului american în detectarea și combaterea fraudei
fiscale în mediul de afaceri. Se studiază datele în vederea identificării anumitor acțiuni ce
contravin legii sau comportamente suspecte, ce ridică suspiciuni instituțiilor acreditate.
Uniunea Europeană a inițiat, de asemenea, diferite acțiuni privind integrarea tehnologiei în
administrația publica. Astfel prin crearea Agendei digitale pentru Europa s-a dorit punerea la
dispoziție a cetățenilor, aplicații care să le ușureze interacțiunea cu guvernul. În 2012, s-a dorit
extinderea acestui proiect prin integrarea lui în contextul big data. S-a remarcat potențialul imens
al datelor din sectorul public, astfel informațiile nu trebuiesc stocate la nivel de instituții ci
partajatate și fluidizate la nivel european. Această inițiativă prevede folosirea datelor cu
respectarea protecției acestora, de asemenea utilizarea datelor pentru dezvoltarea internetului
lucurilor și pentru securitatea internetului.
Marea Britanie este un alt stat care a implementat din timp programele privind gestionarea
cantităților mari de date. Încă din anul 2004, a înființat Centrul de Scanare din Marea Britanie

4
având rolul de a partaja datele cu instituțiile, departamentele țării. A creat, de asemenea, site-ul
public data.gov.uk dedicat populației, pentru a accesa informații utile privind serviciile
administrației publice.
Singapore în anul 2004 pentru a ține sub control problemele legate de securitate și alte
conflicte naționale, a înființat Institutul Național de Coordonare a Securității pentru a analiza
date la scară largă. Astfel pe baza informațiilor deținute se fac previzionări asupra atacurilor
teroriste, amenințările naționale, crize financiare. De asemenea și Singapore deține o platformă
publică data.gov.sg, unde cetățenii au posibilitatea de a accesa date publice.
Guvernul din India, de asemenea, a decis să acorde importanță gestionării datelor precum
și a modalităților de stocare și analiză pentru obținerea unor informații structurate și relevante în
luarea deciziilor. Astfel, pentru integrarea conceptului big data, India a decis adoptarea
proiectului AADHAAR. Acesta reprezintă o platformă pentru identificarea unică a cetățenilor și
a companiilor prin atribuirea unui număr ce stochează toate datele într-o bază de date partajată cu
toate instituțiile statului. Numărul de identificare pentru persoanele fizice este alcătuit din 12
cifre, fiind ales în mod aleator de către Autoritatea de Identificare a Indiei. De asemenea, pe
lângă datele personale, numărul stochează fotografia, amprenta și irisul cetățeanului. Pentru
organizații, numărul de identificare stochează informațiile de autentificare ale persoanei juridice.
Avantajul major al acestui sistem este scutirea indivizilor și a companiilor de a prezenta actele de
identitate la fiecare interacțiune cu administrația publică, precum și segmentarea populației prin
analizarea seturilor de date.
Un alt stat ce a pus preț pe analizarea datelor în vederea oferirii cetățenilor și companiilor,
servicii de calitate, este Estonia. Aceasta a considerat ca fiind oportună crearea unei platforme
bazată pe o rețea de date care să faciliteze tranzacțiile populației si ale mediului privat.
Astfel statul estonian a creat X-Road pentru plata impozitelor, votul online, accesarea
informațiilor necesare. Accesul la platformă se obține prin id-ul persoanei, fiind un număr ce
deține datele de identificare ale cetățenului sau ale companiei. Principiul după care platforma
funcționează este “O singură dată” , conform acestuia, datele nu trebuie transmise de mai multe
ori. Astfel, prin procesarea seturilor de date din cadrul platformei, Estonia are capacitatea de a
realiza previziuni economice, de a efectua rapoarte și de a combate evaziunea fiscală.

5
Provocările big data în sectorul public
Beneficiile aduse de colectarea și analizarea cantităților mari de date sunt resimțite de
sectorul public, contribuind la dezvoltarea serviciilor și securității cetățenilor.
Însă, implementarea proiectelor privind colectarea, stocarea și procesarea seturilor mari de
date, implică numeroase provocări pe care administrația publică trebuie să le gestioneze cât se
poate de bine.
O primă provocare cu care guvernul se confruntă este rezistența anumitor instituții sau
departamente la integrarea tehnologiilor, fiind sceptici la eventualele schimbările legate de
funcționarea și desfășurarea activității publice. Proiectele de mari dimensiuni cum sunt cele
privind valorificarea datelor au nevoie de mobilizare și acționarea promtă din partea
responsabililor. De aceea, în unele cazuri proiectele nu sunt finalizate din lipsa strategiei, a unor
standarde care să reglementeze activitatea privind datele. De asemenea, deficitul de personal
competent, care să aibă abilitățile și cunoștințele necesare în gestionarea platformelor dedicate
seturilor de date, reprezintă o altă problemă cu care guvernul se confruntă. Găsirea sau crearea
unei aplicații care să poată fi integrată în sistemele vechi ale anumitor instituții, poate deveni o
reală provocare. Este necesar, să existe o bună comunicare la nivelul departamentelor din
guvern, pentru ca partajarea datelor și apoi analizarea acestora să fie în folosul cetățenilor și nu
un obstacol în realizarea acestui proiect. Aspectele impuse de confidențialitatea și securitatea
datelor, trebuie gestionate în mod responsabil și în limita cadrului legal.

Concluzie
Mediul de afaceri este deosebit de impactat, de tehnologiile și inovațiile apărute,
reacționează într-un timp rapid și se adaptează la schimbări. Companiile ce formează sectorul
privat se află într-o continuă căutare de nou, dorind să integreze aplicații și platforme care să le
diferențieze de competitori și să le ofere avantajul pe piață. Orientarea mediului de afaceri spre
dezvoltarea tehnologică este deosebit de mare, fiind un mijloc ce-l ajută să obțină mult doritul
profit. Astfel Big data a reprezentat, de asemenea, o oportunitate de a da valore informațiilor prin
colectarea și procesarea lor cu ajutorul platformelor dedicate acestui scop. La fel cum
organizațiile au considerat analizarea datelor mari ca fiind o nișă în plină dezvoltare și care oferă
numeroase avataje, asemenea și sectorul public a reflectat asupra importanței datelor pentru
bunăstarea și siguranța cetățenilor, implicit și a mediului de afaceri.
Cantitățile uriașe de date, care prin analiză și algoritmi capătă semnificații relevante în
procesul de luare a deciziilor, reprezintă un proiect de mare anvergură și plin de provocări pentru
guvern. Deși administrația publică prezintă anumite reticențe în integrarea tehnologiilor în
activitățile desfășurate, această rigoare provine din dorința și obligația de a nu expune populația
6
la diferite riscuri. De aceea, implementarea tuturor proiectelor presupune timp îndelungat,
structurarea în etape bine definite și cu scopul clar de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor.
Cu pași mărunți, guvernele lumi fac progrese uimitoare în ceea ce privește conceptul big data,
conștientizând valoarea fluxului de date în cantități mari și din surse diferite.
Primele acțiuni realizate au fost crearea platformelor ce gestionează fluxul de date, unde
populația accesează informațiile puse la dispoziție de către guvern, unde efectuează diferite
tranzacții generatoare de date. Astfel prin datele colectate și analizarea acestora, sectorul public
dispune de capacitatea de a segmenta populația, de a depista eventualele abateri, de a efectua
previziuni care să ajute la diminuarea riscurilor. De asemenea, combaterea infracțiunilor,
asigurarea securității naționale, precum și combaterea fiscalității sunt alte aspecte urmărite de
platformele folosite de guvern.

Bibliografie
1.Aggarwal, A., Managing Big data integration in the public sector, 2016, p.50

2. Cavanillas., J.M., Wahlster., Wolfgang, New Horizons for a Data-Driven Economy, Springer
Open, 2016, p.195-208

3. Gang-Hoon., K., Trimi., Silvana., Big data applications in the government sector, vol.57,
2014, p.78-85.

4. Gregory, R., Big data and analytics applications in government, CRC Press, 2017, p.25

5. Parmar, H., Applications of big data in government, 2018

https://www.academia.edu/5092180/APPLICATIONS_OF_BIG_DATA_IN_GOVERNMENT_SECTOR

6. Perricos, C., Preempting problems through predictive analytics, 2019

https://www2.deloitte.com/us/en/insights/industry/public-sector/government-trends/2020/predictive-
analytics-in-government.html

7. Trimi, S., Big Data Applications in the Government Sector, 2017

https://www.academia.edu/15810345/Big_Data_Applications_in_the_Government_Sector_A_Comparati
ve_Analysis_among_Leading_Countries

8. ***, Government use cases, https://mapr.com/solutions/industry/government-use-cases/

7
9. ***, The case for the government investment in analytics
https://datasmart.ash.harvard.edu/news/article/case-government-investment-analytics

10. ***, Five ways government is using big data to make your life better, 2017
https://apolitical.co/en/solution_article/five-ways-big-data-changing-government

11.***, The power of government big data, 2017

https://gcn.com/Articles/2014/05/28/Big-data-use-cases.aspx?Page=2