UNIVERSITATEA “DANUBIUS” GALA ȚI

FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător sțiințific : Absolvent:

Lect.univ.dr Laura Danilescu Mihăilă Robert-Daniel

Galati
2018
3
 UNIVERSITATEA „DANUBIUS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Solutii informatice pentru monitorizarea unei anumite activati din cadrul unei firme
„Monitorizarea Activitatii unei Firme de Transport”
„S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L”

4
Cuprins

Introducere.......................................................................................................5

CAPITOLUL I
SISTEMUL INFORMAȚIONAL S.C CARRON EXPEDITION SRL ..............7

1.1 Prezentarea unității economice S.C.CARRION EXPEDITION S.R.L ........................7

1.2 Componentele economico-organizatorice ...................................................................11
1.3 Prezentarea sistemului informațional ...........................................................................12
1.4 Procesul de prelucrare al informaţiilor.........................................................................15
1.5.Motivarea realizării și implementării sistem informatic, ”Evidenţa tranzacíilor rutiere”
la firma de transport S.C.CARRION EXPEDITION S.R.L..............................................15
1.6 Monitorizarea transportului cu scop de ɑprоviziоnɑre..................................................17
1.6.1 Nоţiuni gеnеrɑlе.......................................................................................................17
1.6.2 Prinϲipɑlеlе tipuri dе trɑnѕpоrt.................................................................................17
1.6.3 Modul dе ɑlеgеrе ɑ tipului dе trɑnѕpоrt..................................................................19
1.6.4 Fɑϲtоrii ϲɑrе influеnţеɑză ɑlеgеrеɑ tipului dе trɑnѕpоrt.........................................21
1.6.5 Соndiţiilе dе livrɑrе INСΟTЕRΜЅ........................................................................22
1.6.6 Trɑnѕpоrturilе intеrnɑţiоnɑlе rutiеrе................................................................25#%l
1.6.7 Аutоvеhiϲulе dе trɑnѕpоrt ɑ mărfurilоr...................................................................26

CAPITOLUL II
PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND ACTIVITATEA DE
TRANSPORT LA FIRMA DE TRANSPORT ”S.C. CARRION EXPEDITION
S.R.L.” ......................................................................................................28

2.1. Obiectivele şi structura funcţională a sistemului informatic .......................................28

2.2. Prezentarea documentelor primare ...........................................................................30
2.3. Prezentarea documentelor finale ..................................................................................32
2.4. Proiectarea bazei informaţionale..................................................................................33
2.5. Modul de elaborare a codurilor.....................................................................................35
2.6. Necesarul hard și software............................................................................................39

CAPITOLUL III
PREZENTAREA INSTRUMENTĂRILOR FOLOSITE............................................41
3.1 Prezentarea sistemului SGBD .......................................................................................41
3.2. Interogarea bazelor de date...........................................................................................42
3.3 Limbajul SQL...............................................................................................................45
3.3.1. Prezentare generală.................................................................................................45
3.3.2. Definirea datelor.....................................................................................................46
3.3.3. Selecţia datelor........................................................................................................47
3.3.3.1. Interogarea simplă...........................................................................................47
3.3.3.2. Interogarea complexă......................................................................................48
3.3.4. Interogarea imbricată.................................................................................................51

5
CAPITOLUL IV
PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND EVIDENȚA
TRANZACȚIILOR RUTIERE ......................................................................................53

4.1. Structura funcţională a sistemului informatic ............................................................54

4.2. Conținutul ieşirilor.......................................................................................................55
4.3. Conținutul intrărilor.....................................................................................................58
4.4 Structura Bazei Informaţionale ( BI) .........................................................................59
4.5. Procedurile automate- baza programului ....................................................................62
4.6. Componența : fişiere şi baze de date...........................................................................63
4.7. Proceduri manuale.......................................................................................................64
4.8. Elaborarea programului................................................................................................65
4.9. Procesul tehnologic de prelucrare a informanției ........................................................82

Capitolul V
Analiza eficienței sistemului informatic Evidenţa tranzacțiilor rutiere..........................83

5.1 Metodologia de evaluare a eficienţei..............................................................................83

5.2. Determinarea eficienţei economice...............................................................................84

Concluzii..............................................................................................................................87

Bibliografie..........................................................................................................................89

6
 Introducere

Progresul tehnico-economic este un deziderat care caracteriuzeaza întreaga activitate

desfășurată de oameni, în concluzie influențează şi modul în care aceste activități se
efectuează. Acest progres despre care vorbim oferă o largă gamă de posibilităţi. Pentru ca
o activitate economică să aducă profit, să fie prosperă, este necesară implicare, utilizarea ș
implementarea informațiilor de actualitate, în acord cu activitatea desfășurată.
Pentru a duce la îndeplinirea acestui obiectiv, este nevoie de un număr mare de
preocupări (activități), activități care sunt necesare la proiectarea unui sistem informatic
care să susțină toate solicitările de care are nevoie, unitatea beneficiară:
 eficienţa activităţii;
 potenţialul de activitate;
 veridicitatea datelor;
 potenţialul de gestiune;
Se va atinge eficiența unui sistem informatic în funcție de exactitatea fundamentării.
Problema care se studiază în momentul de față, face referire la gestiunea
informaţiei; se urmărește eficacitatea cu care sistemul poate răspunde la cererile
utilizatorilor, gradul de corelare cu realitatea, de conținut al datelor, care reprezintă un
factor determinant în luarea deciziilor de către administrație.
În cadrul acestei lucrări, se argumentează necesitatea elaborării și implementării unui
sistem informatic în cadrul S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.; sistem ce va permite
un proces de evidențiere clară a tranzacțiilor rutiere (exemplu: prezentarea informațiilor
generale privitoare la o tranzacţie rutieră, prezentarea conducătorilor auto și respectiv a
autovehiculelor disponibile pentru a efectua executarea comenzii şi alte informații
necesare) într-un mod automatizat, ca rezultat al afacerilor derulate de unitatea economică.
Până la acest moment, aceste operaţiuni se efectuau manual şi necesitau mult timp şi
efort din partea angajaților, dar odată cu implementarea unui sistem informatic, timpul şi
efortul angajaților vor fi economisite .
În primul capitol, sunt prezentate caracteristicile unităţii social-economice
(USE), problematica economico-organizatorică şi conţinutul problemelor care vor fi
rezolvate cu ajutorul sistemului informatic. În cadrul aceluiași capitol se va face şi analiza
resurselor informaţionale pe care le are firma S.C.CARRION EXPEDITION S.R.L. şi
modul de prelucrare a informaţiei. La sfârşitul primului capitol se vor prezenta motivele

7
necesității realizării și implementării unui Sistem Informatic privind „Evidenţa
tranzacţiilor rutiere”.
Capitolul al II-lea - „Proiectarea sistemului informatic privind evidenţa tranzacţiilor la
S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. vor fi prezentate obiectivele şi structura
funcţională a Sistemului Informatic preconizat. Se vor prezenta documentele de ieșiri şi
cele intrare, inițializate în Sistemului Informatic, precum şi baza informaţională. Se ve
prezenta modul de elaborare al codurilor dar și necesarul de resurse hard și soft.
În cadrul capitolului al III-lea, se va face o prezentare scurtă a instrumentarului
folosit pentru realizarea aplicației: sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Acces,
limbajul SQL folosit în Microsoft Acces și interogarea bazelor de date.
În capitolul al IV-lea, va fi definită structura funcţională a Sistemului Informatic, și
se va prezenta modul de proiectare al ieşirile şi intrările din sistem, după care se va realiza
baza informaţională. Se vor specifica tipurile de activități, care vor derula în mod automat,
fişierele, baza de date, cât și procedurile ce vor fi realizate în continuare de către angajații
întreprinderii, în vederea „Monitorizării activității la S.C. CARRION EXPEDITION
S.R.L. , se va avea în vedere procesul de descriere a modului prin care se realizează
programele precum și procesele tehnologice de prelucrarea a informațiilor.
În ultimul capitol, se va aprecia și determina eficiența acestui Sistem Informatic,
odată cu implementarea lui în cadrul unității economice S.C. CARRION EXPEDITION
S.R.L.

8
 CAPITOLUL I
SISTEMUL INFORMAȚIONAL S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.

1.1 Prezentarea unității economice S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.

Societatea S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. este o societate cu răspundere

limitată. Aceasta a fost înființată în luna noiembrie 2009; înregistrată la camera de
înregistrare în aprobarea Ministerului de Justiţie al României, municipiul Cluj la N
26243542 la data 20.11.2009
Denumirea completă – Societatea cu răspundere limitată - S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L.
Forma juridică de funcționare:”Societate cu răspundere limitată”.
Numărul de lucrători: 1694.
Adresa juridică a întreprinderii – Municipiul Cluj, județul Cluj, strada Sanatoriului, nr.
33A.
S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. îşi exercită activitateape un termen
nedeterminat, fiind o persoană juridică şi desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu
legislaţia României şi Statutului de S.R.L. Societatea dispune de independenţă comercială,
financiară şi organizaţională, având balanţă proprie, cont de venituri și cheltuieli, inclusiv
conturi bancare, ştampilă rotundă cu propria denumire şi alte ştampile, formular cu antetul
întreprinderii, dreptul să folosească în modul stabilit emblema comercială( Sursa: S.C.
CARRION EXPEDITION S.R.L.).
Firma autorizează următoarele genuri de activităţi (Sursa: S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L):
 Activitatea economică externă ;
 Activitatea intermediară;
 Activitatea comercială;
 Alimentarea publică;
 Servicii de transport auto internaţional;
 Construcţie;
 Prevederi generale:
Societatea cu răspundere limitată S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. este
creată conform legislației în vigoare, cu privire la înființarea societăților comerciale:

9
 Director General - Dumitru Pirlogeanu – Strada Sanatoriului, Nr.33A, cod postal
400423, județul Cluj.
SRL ca formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat asigură
fondatorilor condiţiile (economice, organizatorice şi juridice) necesare pentru deplasarea
largă a iniţiativei de producere şi spiritului de întreprinzător în baza realizării principiilor:
 Egalităţii tuturor tipurilor şi formelor de proprietate;
 Egalităţii în drepturi între toţi agenţii economici;
 Apărării de stat a intereselor legitime a SRL;
 Cointeresării şi cîştigului reciproc;
 Libertăţii dispunerii de bunuri şi alegerii sferelor de activitate.
În activitatea sa întreprinderea se conduce:
 De Constituţia, Legile şi Actele normative ale României;
 De contractele şi acordurile internaţionale, de-o parte a cărora este România;
 În cazurile corespunzătoare şi de legislaţia altor state;
 De contractul şi statutul în cauză.
SRL poartă răspunderea de îndeplinirea obligaţiunilor asumate numai în limitele
patrimoniului său. Participanţii la constituirea capitalului poartă răspundere în limitele
cotelor lor de participare. Asociații care n-au depus întreaga cotă de participare, răspund
pentru obligaţiunile societăţii şi cu toată cota de participare.
Asociații societăţii pot fi persoane fizice şi juridice. SRL nu poartă răspundere de
îndatoriile statutului asociaților.
Activitatea de bază a firmei este prestarea serviciilor de transport auto
naţional şi internaţional .
Organele de conducere ale S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. sunt (Sursa:
S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L):
 Adunarea generală a asociaţilor;
 Comitetul de conducere în frunte cu Directorul general;
 Comisia de cenzori;
Organul de conducere este Adunarea generală a asociaţilor, care e în drept să ia
hotărâri în limitele stabilite de legislaţia în vigoare şi Statut. Adunarea generală are loc cel
puţin o dată pe an. Hotărârile Adunării generale sunt obligatorii pentru persoanele cu
funcţii de răspundere şi asociaţii societăţii.

10
 De competenţa exclusivă a Adunării generale a asociatilor ţine aprobarea statutului
societăţii, aprobarea regulamentului consiliului societăţii, aprobarea regulamentului
Comisiei de cenzori, aprobarea normativelor de repartizare a profitului. La competenţa
Adunării generale a asociaţilor se referă şi alegerea preşedintelui sau directorului general,
ce reprezentă societatea în relaţiile cu terţe persoane.
Directorul general este organul executiv care înfăptuieşte ca reprezentant al
societăţii, anumite demersuri, privind problemele curente ale activităţii ei. Organul
executiv este subordonat Adunarii generale a acţionarilor, raportîndu-i nu mai rar de o dată
în trimestru.
Organul executiv, în persoana Directorului general îndeplineşte la întreprindere
funcţiile de conducere şi organizare.
La competenţa Directorului general se atribuie (Sursa: S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L):
În perioada dintre Adunările generale conduce activitatea curentă a S.R.L. cu
excepţia hotărârilor, ce revin Adunării generale sau Consiliului S.R.L.
Aprobă salariul tarifar pe oră, tarifele muncitorilor în acord şi muncitorilor retribuiţi
pe durata de timp, cât şi schema salarizării specialiştilor şi slujbaşilor.
Organizează elaborarea regulamentelor cu privire la subdiviziunile interioare ale
S.R.L. şi instrucţiunile de serviciu.
Stabileşte ordinea dirijării documentelor operative de producţie, statistică şi
contabilitate, pregătirii dărilor de seamă trimestriale şi anuale.
Conduce cu toată activitatea de finanţe şi gospodărire a S.R.L.
Directorul general are în subordine un secretar şi 5 secţii:
 Secţia cadre;
 Secţia auto;
 Contabilitatea;
 Secţia de pază;
 Secţia de gazificare şi construcţie;
Secţia cadre:
Realizează funcţiunea de personal în cadrul unităţii economice prin:
 Elaborarea strategiei şi politicii de personal;
 Proiectarea organigramei;
 Stabileşte necesarul de personal;

11
  Promovează salariaţii în funcţie de performanțe;
 Asigură condiţii optime de muncă tuturor tranzacţiilor S.R.L.
Secţia auto:
Se ocupă de deservirea tehnică a autovehiculelor şi anume:
 Elaborează modul de organizare al activităţilor şi lucrărilor specifice de întreţinere,
reparaţii, realizarea pieselor de schimb, recondiţionări şi refolosirea pieselor uzate;
 Automatizează, mecanizează şi robotizează dotarea cu ocazia intervenţiilor după
caz şi conform documentaţiei tehnologice; etc.
Contabilitatea:
Această secţie se ocupă de:
 Elaborarea bugetului propriu în corelație cu baza materială de care dispune
societatea;
 Structurarea şi urmărirea realizării bugetelor de venituri şi cheltuieli la nivelul UE
şi a tuturor subsistemelor;
 Analizarea şi controlul operativ al costurilor care trebuie să fie cât mai mici;
 Asigurarea echilibrului financiar al UE;
 Evaluarea patrimoniului societăţii comerciale;
 Stabilirea preţurilor produselor fabricate şi a tarifelor şi serviciilor prestate în
funcţie de cerere şi ofertă;
Secţia de gazificare şi construcţie:
Se ocupă de:
 Realizarea proiectelor de gazificare;
 Construirea reţelelor şi canalelor de gazificare; etc.

1.2 Componentele economico-organizatorice a unității ecnomice

S.C. CARRION EXPEDITION SRL. reprezintă o unitatea economică unde

cantitatea de informaţie ce trebuie prelucrată este foarte mare. Informaţia este prelucrată
manual şi informatic.
Firma foloseşte cîteva pachete de programe : Balvert 2006 necesar secţiei de
contabilitate; Autorut 2005 program utilizat pentru determinarea distanţei de la un punct de
pe hartă la altul, program folosit în special de secţia de dispecerat.

12
 De ce a fost pusă problema realizării unui Sistem informatic privind evidenţa
tranzacţiilor rutiere? pentru că, un astfel de sistem presupune automatizarea activităților
cea au legătură cu prelucrarea datelor utile evidenței tranzacțiilor rutiere.
Esenţa economico-organizatorică presupune realizarea unui sistem informațional
care să poată îmbina totalitatea avantajelor sistemului precum și eliminarea dezavantajelor
lui.
Avantajele sistemului informațional sunt:
 Angajații au studii superioare necesare funcționării profitabile a unității economice;
 Structura organizatorică favorabilă funcţionării fără erori în procesul de execuţie a
instucţiunilor date de conducerea întreprinderii;
Dezavantaje sunt:
 Prelucrarea manuală a informației;
 Informațiile care sunt generate de sistem, fiind supuse unui proces de prelucrare
manuală, crește posibilitatea realizării unor greșeli;

Noul Sistem Informațional are următoarele funcții:

 Ținerea permanentă la curent a conducerii unității economice cu informații și date

despre evidența tranzacțiilor rutiere;
 Obținerea rapidă a informațiilor despre tranzacțiile rutiere efectuate;
 Înregistrarea datelor pentru o păstrare îndelungată;
 Un nivel superior al calității dirijării.

Rezolvării problemei prevede realizarea documentele de ieşire, la imprimantă, documente

primare necesare pentru realizarea tranzacției rutiere, ca de exemplu (Sursa: S.C.
CARRION EXPEDITION S.R.L):
 Foaie de parcurs;
 Fișa personală ;
 Curse șoferi;
 Curse autocamioane;
 Confirmare comandă; etc.
Sunt înaintate următoarele cerinţe faţă de BD “Evidenţa tranzacţiilor
rutiere”:

13
  Punerea la dispoziţie a posibilităţilor comode de utilizare a informaţiei necesare
(vizualizarea flexibilă pe monitorul calculatorului, vizualizarea explicită a fişierelor
tabelare, anexelor, posibilităţi de configurare a imprimantei).
Modul de dirijare al obiectelor:
 Baza de date “Evidenţa tranzacţiilor rutiere la firma de transport S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L. este destinată pentru Dispeceratul şi Administraţia firmei
S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.
 Baza de date “ Evidenţa tranzacţiilor rutiere la firma de transport S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L. este utilizată constant, la cerinţa utilizatorului în cazul
prezenţei informaţiei necesare.
Condiţiile, la care se suspendează funcţionarea bazei de date :
 în cazul defectelor mijloacelor tehnice;
 în cazul defectelor parţiale, ori totale a informaţiei existente în mijloacele tehnice.

1.3 Analiza resurselor informaţionale

Analiza resurselor informaţionale, evidenţiază volumul de date supuse prelucrării,

circuitele şi fluxurile informaţionale care reflectă acțiunile legate de realizarea problemei,
atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Totodată, se evidenţiază deficienţele manifestate
în funcţionarea SIF existent (ca de exemplu: nivel insuficient de saturaţie cu informaţii,
lipsa informaţiilor operative, caracter nestructural şi neraţional al fluxurilor informaţionale,
grad necorespunzător de selectare şi ierarhizare a informaţiilor, inexistenţa unei abordări
moderne în procesul de prelucrare a informaţiilor, etc.).
Una dintre cerinţele de bază a existenţei unui sistem este prezenţa fluxului
informaţional care este asigurat de către resursele informaţionale.
Privind resursele informaţionale (RI) din aspect organizatoric, ele pot fi clasificate
în:
1. Baza Informaţională (BI) – subînţelege atât datele de intrare suspuse prelucrării
cât şi fluxurile informaţionale, sistemele şi nomenclatoarelor de coduri, precum şi datele de
ieşire cuprinse între două spaţii informaţionale: cel naţional şi cel internaţional;

14
 2. Baza Ştiinţifico-metodologică (BŞM) – este constituită din metodologii, metode
şi tehnici de realizare a produselor şi serviciilor informaţionale, algoritmi, metode
matematice ale proceselor şi fenomenelor economice;
3. Baza Tehnico-materială (BTM) – include suportul tehnic (echipamente, reţele),
cel logic (softul de bază şi aplicativ) şi material (imobil, suporţi informaţionali, material de
schimb);
4. Resurse Umane (RU) – constituite atât din personalul de specialitate (analiştii,
proiectanţi, programatori, ingineri de sisteme, operatori), cât şi diverșii utilizatori şi
beneficiari de produse şi servicii informaţionale şi informatice (adică reprezentanţii
conducerii unitaţii beneficiare cît şi reprezentanţii compartimentelor funcţionale a unităţii
în care funcţionează SI);
5. Resurse Financiare (RF) – reprezintă resurse proprii ale întreprinderilor
destinate informatizării locale, sursele bugetare pentru informatizarea administraţiei
publice, diferite garanţii şi donaţii internaţionale;
6. Cadrul Organizatoric (CO)- compartiment specificat în regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii pentru care este realizat SI;
7. Tehnologii Informaţionale şi Telecomunicaţii (TIT).
Subdiviziunile întreţin relaţii nemijlocit cu întreprindereamamă şi celelalte
subdiviziuni ale ei. BI a subdiviziunii contine date, informaţii, circuite şi fluxuri
informaţionale care cuprind doar spaţiul de activitate a instituţiei pe plan naţional .
O altă latură a BI este BŞM, care înglobează în sine toate metodele, mijloacele şi
tehnicile de realizare a activităţii de evidenţă a tranzacţiilor rutiere. În stabilirea, păstrarea
şi valorificarea BŞM S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. colaborează cu diferite
instituţii şi centre ştiinţifice, pe baza acestor informaţii sunt executate diferite operaţii de
cercetare dezvoltare şi totodată, BŞM ajută la realizarea lucrului de rutină în procesul de
prelucrare a datelor.
BTM a firmei S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. reprezintă partea tehnică şi
materială care ajută la realizarea activităţii acestei USE. Întreaga firmă dispune de 25
computere de ultimă generație.
Resursele umane sunt principalul factor al sistemului fără de care nu se poate
realiza fluxul informaţional. Personalul întreprinderii e reprezentat prin specialişti calificaţi
în domeniul transportului, contabilitaţii, ş.a. SI preconizat vine în ajutor acestor specialişti
cu informaţie obţinută în timp minim de acces şi veridicitate înaltă. Pe lângă aceasta, noul

15
sistem va face o restructurare în numărul personalului angajat şi nivelul de pregătire a
acestuia.
Resursele financiare ale S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. au fost create
iniţial din aporturile acţionarilor la capitalul statutar, iar pe parcurs sunt acumulate din
veniturile din vânzări.
Cadrul Legislativ Normativ prezintă bază legislativă de care se conduce S.C.
CARRION EXPEDITION S.R.L. în activitatea sa. Ea constă din: Constituţia României,
Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere Limitată, Decretele Preşedintelui României,
Hotărârile Guvernului României, legea cu privire la activităţile transportului rutier.
Resursele informaţionale utilizate sunt:
 documente primare;
 documente rezultative.
Ca flux informaţional de intrare a SI preconizat servesc documente cu privire la
personalul firmei (copia de buletin a persoanei date, adeverinţa de naştere sau buletinul
copiilor şi alte acte necesare), documente ce reflectă informaţii depre autovehiculele firmei
(certificat de înmatriculare, asigurarea, licenţa, ş.a.), documente ce reflectă informaţii
despre clienţii firmei (scrisori comandă, contractul comandă ş.a.), etc.
Cerinţele faţă de informaţia de intrare sunt:
 folosirea la maximum a documentelor tip;
 minimizarea componenţei rechizitelor;
 aranjarea rechizitelor pe ecran în ordine comodă pentru a introduce, controla şi
prelucra informaţia;
Documentele rezultative sunt:
 Factura fiscală;
 Comandă/Contract;
 Carnetul de tir;
 CMR; etc.

16
 1.4 Procesul de prelucrare al informaţiilor

Tehnologia existentă de prelucrare a informaţiei, aplicată pentru soluţionarea

acestei probleme este bazată pe prelucrarea manuală a informaţiei. Procesul tehnologic de
prelucrare a informaţiei cuprinde un ansamblu de operaţii, realizate într-o continuitate strict
determinată din clipa apariţiei datelor şi până la primirea informaţiei finale.
Prezentarea modelului de organizare a procesului existent de prelucrare a
informaţiei.
La etapa primară are loc colecţionarea datelor iniţiale care se compun din Factura
fiscală, Comanda/Contract, Carnetul de tir, C.M.R.-ul etc.
Apoi aceste documente se transmit dispecerilor pentru a fi înregistrate şi se
efectuează un control vizual al lor la calitatea îndeplinirii şi plenitudinii lor. Dacă sunt
depistate erori documentele care nu corespund cerinţelor sunt corectate.
La etapa pregătitoare are loc recepţionarea, controlul, înregistrarea informaţiei în
calculator, şi transferul informaţiei pe suportul tehnic. Dacă sunt depistate erori, ele sunt
corectate şi are loc verificarea din nou a documentelor şi corectarea lor.
La etapa de bază se prelucrează datele. Aici documentele se prelucrează
manual şi acesta este cel mai mare neajuns deoarece ocupă mult timp. Pe parcursul acestei
etape are loc prelucrarea unui mare flux de documente de hârtie, ceea ce nu corespunde
tehnologiei informaţionale, de aceea e mare probabilitatea de a comite erori.
La etapa finală are loc formarea documentelor de ieşire şi transmiterea lor către
aprobare.

1.5 Motivarea realizării și implementării unui nou sistem informatic,

”Evidenţa tranzacţiilor rutiere la firma de transport S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L.

Reieşind din condiţiile limitate de dotare a întreprinderii cu hard, soft precum şi

nivelul de instruire a personalului în sfera informatică, sa stabilit ca sistemul proiectat să
fie de o complexitate medie în lucru cu programul, asigurând în acelaşi timp îndeplinirea
tuturor cerinţelor faţă de sistem, din punct de vedere a normelor de prelucrare a datelor.
Informatizarea sectoarelor de evidenţă a tranzacţiilor rutiere, este menită de a
facilita lucrul dispecerului, de a reduce erorile comise în procesul manual de lucru de

17
selectare şi calcul a informaţiei necesare la un moment dat de timp, sau informaţiile
necesare pentru dările de seamă.
Procesul manual de evidenţă conţine dezavantaje esenţiale în procesul de evidenţă a
tranzacţiilor rutiere în comparaţie cu procesul automatizat al aceleaşi probleme şi anume:
a) Procesul manual de îndeplinire a documentelor de intrare necesită dispecerului să
ţină cont de toate regulile de completare a documentelor, pe când procesul de completare a
documentelor de intrare efectuat cu ajutorul unui sistem de automatizare a evidenţei nu
necesită să ţină cont de toate regulile de completare a documentelor, deoarece sistemul
conţine stoparea îndeplinirii greşite a documentelor.
b) În procesul manual, pentru a extrage o informaţie oarecare, sau pentru a aranja
într-un mod necesar informaţia la dările de seamă, dispecerul este nevoit să listeze
document după document pentru a găsi cele necesare, şi apoi să le aranjeze în ordine
cronologică, sau alt mod. Acest lucru poate lua mult timp, iar cu ajutorul sistemului de
automatizare “ Evidenţa tranzacţiilor rutiere ” necesarul se obţine în câteva minute.
În concluzie, realizarea acestui sistem informatic va duce la:
 un timp redus de efectuare a calculelor;
 un grad ridicat de fiabilitate;
 un grad ridicat pentrul lucrul operativ cu informația;
 creșterea calității lucrului efectuat;
În urma implementării unui nou sistem informatic, va exista un număr clasic de
documente ( pe hârtie ) foarte mic.
Astfel, păstrarea informațiilor precum și analiza acestora se vor efectua pentru
perioade mari de timp.
Rezultatul acestei implementări reprezintă o reflectare mult mai adecvată asupra
stării angaților; se va obține o precizie sporită a rezultatelor.
Ca o concluzie importantă în urma realizării primului capitol, putem afirma că, un
proces de analiză a sistemului informațional este foarte important în direcția fundamentării
perfecționării sistemului informațional deja existent în cadrul întreprinderii și înlocuirea
sistemului vechi cu unul nou care să poată satisface toate nevoile și cerințele
informaționale, atât cele ale conducerii întreprinderii cat și ale angajaților unității
economice.

18
 1.6 Mоnitоrizɑrеɑ transportului cu scop de ɑprоviziоnɑrе
1.6.1 Nоţiuni gеnеralе

Activitatea de trɑnѕpоrt rеprеzintă о funϲţiе impоrtɑntă ɑ ѕiѕtеmului mоnitоrizării

procesului de aprovizionare şi pоɑtе fi dеfinit ϲɑ ɑϲtivitɑtеɑ prin ϲɑrе ѕе rеɑlizеɑză
dеplɑѕɑrеɑ mărfurilоr ѕɑu mɑtеriilоr primе pе diѕtɑnţе difеritе întrе divеrѕе punϲtе,
(Аlbăѕtrоiu, 2008).
Activitatea de trɑnѕpоrt ɑrе în vеdеrе еxеϲutɑrеɑ unоr trɑnѕfеruri dе mɑtеrii primе,
mɑtеriɑlе şi mărfuri dintr-un lоϲ în ɑltul, dе lɑ furnizоr lɑ ϲumpărătоr, ϲɑrе ѕă ѕе rеɑlizеzе
?

în timp util şi ϲu ϲеlе mɑi rеduѕе ϲоѕturi, (Iѕtudоr, 2008).

Соѕturilе dе trɑnѕpоrt inϲlud tоɑtе ϲоѕturilе dirеϲt ɑѕоϲiɑtе dеplɑѕării prоduѕului dе
lɑ о unitɑtе lɑ ɑltɑ. Trɑnѕpоrtul rеprеzintă un ϲоѕt dirеϲt ɑdăugɑt lɑ prеţul prоduѕului şi
оriϲе rеduϲеrе ɑ ϲоѕtului dе trɑnѕpоrt vɑ dеtеrminɑ о ϲrеştеrе ɑ prоfitului. (Iѕtudоr, 2008)
Trɑnѕpоrtul ɑѕigură dеplɑѕɑrеɑ еfеϲtivă ɑ bunurilоr dе lɑ prоduϲătоr lɑ
ϲоnѕumɑtоr. Pеntru ɑ ѕе rеɑlizɑ ϲu ϲеlе mɑi miϲi ϲhеltuiеli, trеbuiе ɑlеɑѕă mоdɑlitɑtеɑ de
transport, ϲеɑ mɑi еfiϲiеntă nu numɑi în funϲţiе dе prеţ, ϲi şi dе ϲɑrɑϲtеriѕtiϲilе prоduѕului,
timp, frеϲvеnţă, ɑϲϲеѕibilitɑtе, ϲɑpɑϲitɑtе, ѕigurɑnţă, înϲrеdеrе, еtϲ., (Bălɑn, 2006).
Ο prоblеmă pе ϲɑrе о impunе ɑϲtivitɑtеɑ dе trɑnѕpоrt еѕtе ϲеɑ rеfеritоɑrе lɑ
prоgrɑmɑrеɑ şi ѕtɑbilirеɑ rutеlоr, ϲɑrе еѕtе о dеϲiziе dе mɑnɑgеmеnt şi urmărеştе
ϲоrеlɑrеɑ ϲɑntităţilоr dе trɑnѕpоrtɑt ϲu ϲɑpɑϲităţilе miјlоɑϲеlоr dе trɑnѕpоrt şi rutеlе dе
dеplɑѕɑrе pеntru оbţinеrеɑ unui еfеϲt mɑxim şi ϲu ϲоѕturilе ϲеlе mɑi miϲi, (Μuhϲinɑ,
2009).

1.6.2 Prinϲipɑlеlе tipuri dе trɑnѕpоrt

^+a?
Principalele tipuri de transport ѕunt: rutiеr, nɑvɑl, fеrоviɑr, ɑеriɑn şi prin ϲоnduϲtă.
b#%l!

Trɑnѕpоrtul fеrоviɑr rеprеzintă о mоdɑlitɑtе bună pеntru trɑnѕpоrtul mărfurilоr în

ѕiѕtеm vrɑϲ pе diѕtɑnţе mɑri. Utilizɑrеɑ în ϲrеştеrе ɑ ѕiѕtеmеlоr dе trɑnѕpоrt
ϲоntɑinеrizɑtе, оfеră un mоd flеxibil în ϲееɑ ϲе privеştе fоlоѕirеɑ trɑnѕpоrtului fеrоviɑr,
ϲu timp şi ϲоѕturi dе trɑnѕfеr minimе pе înϲărϲătură, (Rоtɑru, 2010).
Trɑnѕpоrtul rutiеr еѕtе о mоdɑlitɑtе dе trɑnѕpоrt flеxibilă în ϲееɑ ϲе privеştе rutɑ şi
оrɑrеlе. Μărfurilе pоt fi livrɑtе dirеϲt lɑ ѕеdiul ϲliеnţilоr ѕɑu într-un lоϲ dеѕеmnɑt dе
ɑϲеştiɑ. Μiјlоɑϲеlе dе trɑnѕpоrt rutiеr ѕunt еfiϲiеntе pеntru dеplɑѕɑrеɑ pе diѕtɑnţе ѕϲurtе ɑ

19
mărfurilоr dе vɑlоɑrе ridiϲɑtă. Printre dеzɑvɑntɑјеlе trɑnѕpоrtului rutiеr ѕе pоate mеnţiоnɑ
fɑptul ϲă rеѕtriϲţiilе lɑ ϲоntrоɑlеlе vɑmɑlе, pеntru trɑnѕpоrturilе intеrnɑţiоnɑlе, pоt fi
ϲоnѕumɑtоɑrе dе timp. Dе ɑѕеmеnеɑ, diѕtɑnţеlе lungi şi nеϲеѕitɑtеɑ еfеϲtuării unоr
trɑvеrѕări dе ɑpă rеduϲ ɑtrɑϲtivitɑtеɑ pеntru trɑnѕpоrtul rutiеr.
În pluѕ, în unеlе pɑrţi ɑlе glоbului, în ѕpеϲiɑl în ţărilе ѕlɑb dеzvоltɑtе,
infrɑѕtruϲturɑ rutiеră еѕtе prоɑѕtă, (Bălɑn, 2006).
Trɑnѕpоrtul nɑvɑl ϲоnѕtituiе о mоdɑlitɑtе dе trɑnѕpоrt iеftină pеntru dеplɑѕɑrеɑ
mărfurilоr în ѕiѕtеm vrɑϲ, ɑ prоduѕеlоr ϲu vɑlоɑrе unitɑrɑ miϲă ѕɑu nеpеriѕɑbilе, dе
еxеmplu ϲărbunii şi ţiţеiul. Trɑnѕpоrtul nɑvɑl еѕtе lеnt şi pоɑtе fi dеpеndеnt dе ѕtɑrеɑ
vrеmii. Dе оbiϲеi, trɑnѕpоrtul nɑvɑl ѕе utilizеɑză în ϲоmbinɑţiе ϲu ɑltе mоdɑlităţi dе
trɑnѕpоrt pеntru ɑ putеɑ rеɑlizɑ livrɑrеɑ mărfurilоr „ din uşă în uşă”, (Bălɑn, 2006).
Trɑnѕpоrtul prin ϲоnduϲtă nеϲеѕită о invеѕtiţiе ridiϲɑtă pеntru ϲоnѕtruirеɑ
ϲоnduϲtеi, dɑr rеprеzintă о mоdɑlitɑtе ϲе pеrmitе оbţinеrеɑ unui ϲоѕt mɑrginɑl rеduѕ b#%l!^+a?

pеntru trɑnѕpоrtul fluidеlоr şi ɑ unоr prоduѕе ϲhimiϲе. Trɑnѕpоrtul ţiţеiului şi ɑ gɑzеlоr

nɑturɑlе еѕtе ɑѕоϲiɑt, în mоd оbişnuit ϲu trɑnѕpоrtul prin ϲоnduϲtе, (Wооd, 1996).
Trɑnѕpоrtul ɑеriɑn еѕtе ϲоnѕidеrɑbil mɑi ѕϲump dеϲât оriϲɑrе ɑltă mоdɑlitɑtе dе
trɑnѕpоrt, dɑr еѕtе mult mɑi rɑpid.
Еѕtе dе prеfеrɑt mɑi ɑlеѕ pеntru dеplɑѕɑrеɑ prоduѕеlоr pеriѕɑbilе, ɑ ϲеlоr dе
vɑlоɑrе ridiϲɑtă şi în ϲɑntitɑtе rеduѕă, dе еxеmplu diɑmɑntеlе, ѕоfturilе, flоrilе nɑturɑlе şi
ɑltеlе. Аѕtfеl, ϲhеltuiеlilе mɑi ridiϲɑtе dе trɑnѕpоrt pоt fi ϲоmpеnѕɑtе prin rеduϲеrеɑ ɑltоr
ϲоѕturi (ɑmbɑlɑrе, ɑѕigurɑrе), (Wооd, 1996).
Trɑnѕpоrturilе ϲоmbinɑtе ѕɑu multimоndiɑlе ѕunt din ϲе în ϲе mɑi întâlnitе, şi
prеѕupun utilizɑrеɑ ɑ ϲеl puţin dоuă mоdɑlităţi dе trɑnѕpоrt. Еxiѕtă următоɑrеlе pɑtru
tipuri dе trɑnѕpоrturi ϲоmbinɑtе:
- Piggibɑϲk – ϲоmbină trɑnѕpоrtul rutiеr ϲu ϲеl fеrоviɑr;
- Fiѕhуbɑϲk – ϲоmbină trɑnѕpоrtul rutiеr ϲu ϲеl nɑvɑl;
- Trɑinѕhip – ϲоmbină trɑnѕpоrtul fеrоviɑr ϲu ϲеl nɑvɑl;
- Аirtruϲk – ϲоmbină trɑnѕpоrtul rutiеr ϲu ϲеl ɑеriɑn, (Rоtɑru, 2010).

20
 1.6.3 Сritеrii dе ɑlеgеrе ɑ tipului dе trɑnѕpоrt

Аlеgеrеɑ tipului dе trɑnѕpоrt еѕtе pɑrtе fundɑmеntɑlă ɑ mоnitоrizării şi ɑrе un

impɑϲt impоrtɑnt ɑѕuprɑ еfiϲiеnţеi оpеrɑţiоnɑlе ɑ firmеi.
Еşеϲul în idеntifiϲɑrеɑ ϲеlui mɑi pоtrivit mоd dе trɑnѕpоrt, pоɑtе prоduϲе ϲоѕturi
mɑri dе trɑnѕpоrt, (Μuhϲinɑ, 2009).
Сritеriilе dе ɑlеgеrе ɑ mоdului dе trɑnѕpоrt ѕunt:
 Соѕtul: еxiѕtă dеоѕеbiri impоrtɑntе întrе tipurile dе trɑnѕpоrt, în privinţɑ ϲоѕturilоr.
Trɑnѕpоrtul ɑеriɑn еѕtе, în mеdiе, dе dоuă оri mɑi ѕϲump dеϲât ϲеl rutiеr, trɑnѕpоrtul rutiеr
еѕtе dе şɑptе оri mɑi ѕϲump dеϲât ϲеl fеrоviɑr, iɑr trɑnѕpоrtul fеrоviɑr еѕtе dе ɑprоximɑtiv
pɑtru оri mɑi ѕϲump dеϲât ϲеl pе ɑpă ѕɑu prin ϲоnduϲtе. În ϲɑzul, ϲumpărării dе ѕеrviϲii dе
a?

trɑnѕpоrt, ϲоѕtul ѕupоrtɑt dе utilizɑtоr еѕtе tɑriful pеrϲеput dе trɑnѕpоrtɑtоr, lɑ ϲɑrе ѕе

ɑdɑugă о ѕеriе dе ϲоѕturi ѕuplimеntɑrе, lеgɑtе dе: prеluɑrеɑ mărfii dе lɑ punϲtul dе
оriginе, livrɑrеɑ lɑ dеѕtinɑţiе, ɑѕigurɑrе, prеgătirеɑ mărfurilоr pеntru livrɑrе şi ɑltеlе. În
ѕituɑţiɑ în ϲɑrе trɑnѕpоrtul еѕtе ɑѕigurɑt ϲu fоrţе prоprii, ϲоѕtul ѕеrviϲiului еѕtе rеzultɑtul
ɑlоϲării ϲоѕturilоr rеlеvɑntе pеntru fiеϲɑrе pɑrtidă dе mărfuri еxpеdiɑtе: ϲоѕtul
ϲоmbuѕtibilului, ϲоѕtul fоrţеi dе munϲă, ɑmоrtizɑrеɑ еϲhipɑmеntеlоr dе trɑnѕpоrt şi
ϲоѕturilе ɑdminiѕtrɑtivе, (Rоtɑru, 2010).
 Timpul dе trɑnzit: еѕtе timpul mеdiu nеϲеѕɑr pеntru ɑјungеrеɑ mărfii dе lɑ оriginе
lɑ dеѕtinɑţiе. Соmpɑrɑrеɑ pеrfоrmɑnţеlоr difеritеlоr mоduri dе trɑnѕpоrt în privinţɑ
timpului dе trɑnzit, impunе ϲоnѕidеrɑrеɑ livrării mărfii „dе lɑ uşɑ furnizоrului lɑ uşɑ
ϲliеntului”, (Rоtɑru, 2010).
 Ѕigurɑnţɑ: еѕtе unɑ dintrе ϲеlе mɑi impоrtɑntе ϲɑrɑϲtеriѕtiϲi ɑlе mоdurilоr dе
trɑnѕpоrt. Ѕе rеfеră lɑ ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ mеnţinе ϲɑlitɑtеɑ prоduѕеlоr în pеriоɑdɑ
trɑnzitului şi dе ɑ еvitɑ piеrdеrеɑ şi dеtеriоrɑrеɑ prоduѕеlоr. Un grɑd ѕϲăzut dе ѕigurɑnţă
dеtеrmină ϲrеştеrеɑ prеţurilоr. Prinϲipɑlеlе ϲɑtеgоrii dе ϲоѕturi pе ϲɑrе lе gеnеrеɑză ѕunt
următоɑrеlе:
o ϲоѕtul mărfurilоr piеrdutе;
o ϲоѕtul înlоϲuirii ѕɑu rеpɑrării prоduѕеlоr dеtеriоrɑtе;
o ϲоѕtul оpririi prоϲеѕului dе prоduϲţiе, ϲɑ urmɑrе ɑ lipѕеi unоr mɑtеrii primе, b#%l!^+a?

mɑtеriɑlе, ϲоmpоnеntе nеϲеѕɑrе;

o ϲоѕtul vânzărilоr piеrdutе dɑtоrită indiѕpоnibilităţii prоduѕеlоr;

21
 o ϲоѕturilе ɑdminiѕtrɑtivе dе rеglеmеntɑrе ɑ ѕituɑţiеi întrе utilizɑtоrul dе ѕеrviϲii
dе trɑnѕpоrt şi оrgɑnizɑţiɑ dе trɑnѕpоrt;
o ϲоѕtul ѕtоϲurilоr dе ѕigurɑnţă nеϲеѕɑrе;
o ϲоѕtul ɑѕigurării pе ϲɑrе trеbuiе ѕă о înϲhеiе utilizɑtоrul dе ѕеrviϲii dе trɑnѕpоrt,
pеntru prоtеϲţiɑ fɑţă dе piеrdеri ѕɑu dеtеriоrări, (Rоtɑru, 2010).
 Соnѕеϲvеnţɑ: ѕе rеfеră lɑ ϲɑpɑϲitɑtеɑ unui mоd dе trɑnѕpоrt dе ɑ mеnţinе
durɑtɑ dе trɑnzit pе pɑrϲurѕul timpului. Vɑriɑţiɑ timpului dе trɑnzit еѕtе о măѕură ɑ
inϲеrtitudinii în privinţɑ pеrfоrmɑnţеlоr mоdurilоr dе trɑnѕpоrt. Un grɑd înɑlt dе
ϲоnѕеϲvеnţă înѕеɑmnă о vɑriɑţiе pоtеnţiɑlă ѕϲăzută ɑ timpului dе trɑnzit. Сеɑ mɑi mɑrе
vɑriɑţiе ɑ timpului dе trɑnzit ѕе înrеgiѕtrеɑză în ϲɑzul trɑnѕpоrtului fеrоviɑr, iɑr ϲеɑ mɑi
ѕϲăzutɑ, în trɑnѕpоrtul ɑеriɑn, trɑnѕpоrtul rutiеr ѕituându-ѕе întrе ɑϲеѕtе dоuă. Printrе
ϲɑuzеlе vɑriɑţiеi ѕе înѕϲriu următоɑrеlе: еfеϲtеlе vrеmii, ϲоngеѕtiɑ trɑfiϲului, numărul dе
оpriri şi difеrеnţеlе еxiѕtеntе în privinţɑ timpului nеϲеѕɑr pеntru ϲоnѕоlidɑrеɑ livrărilоr,
(Rоtɑru, 2010).
 Diѕpоnibilitɑtеɑ: ѕе rеfеră lɑ ϲɑpɑϲitɑtеɑ mоdului dе trɑnѕpоrt dе ɑ dеplɑѕɑ
mărfuri întrе оriϲе pеrеϲhе dе punϲtе, оriginе şi dеѕtinɑţiе. Inϲɑpɑϲitɑtеɑ unui mоd dе
trɑnѕpоrt dе ɑ оfеrii о lеgătură dirеϲtă întrе dоuă punϲtе ѕpеϲifiϲе gеnеrеɑză ϲоѕturi
ѕuplimеntɑrе pеntru utilizɑtоrul dе ѕеrviϲii dе trɑnѕpоrt şi mărеştе timpul tоtɑl dе trɑnzit,
(Rоtɑru, 2010).
 Frеϲvеnţɑ: indiϲă numărul dе livrări prоgrɑmɑtе într-un ɑnumit intеrvɑl dе
timp. Сеl mɑi binе ϲоtɑt miјlоϲ dе trɑnѕpоrt еѕtе trɑnѕpоrtul prin ϲоnduϲtе. Μоtivul еѕtе
b#%l!^+a?

pоѕibilitɑtеɑ dе ɑ ɑѕigurɑ un ѕеrviϲiu ϲоntinuu, dе 24 dе оrе zilniϲ, întrе оriginе şi

dеѕtinɑţiе. Ο frеϲvеnţă mɑi mɑrе ϲrеştе pоѕibilitɑtеɑ utilizɑtоrilоr dе ɑ livrɑ pɑrtidе mɑi
miϲi dе mărfuri şi diminuеɑză mărimеɑ ѕtоϲurilоr dе mărfuri nеϲеѕɑrе, (Rоtɑru, 2010).
 Pеrfоrmɑnţɑ: еѕtе rеprеzеntɑtă dе durɑtɑ trɑnѕpоrtului, frеϲvеnţɑ lоr,
ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ ϲоnѕtrui rеţеlе dе trɑnѕpоrt, еlɑѕtiϲitɑtеɑ şi flеxibilitɑtеɑ vɑriɑntеlоr dе
trɑnѕpоrt, ϲоndiţii dе livrɑrе, ѕigurɑnţɑ trɑnѕpоrtului. Аϲеѕtе ɑϲtivităţi impun ɑnumitе
ϲеrinţе:
- ɑѕigurɑrеɑ rɑpidităţii şi flеxibilităţii pе pɑrϲurѕul trɑnѕpоrtului;
- impɑϲtul ɑѕuprɑ îndеplinirii еxigеnţеlоr ϲliеnţilоr;
- ϲоntribuţiɑ ɑѕuprɑ rеduϲеrii ϲоѕturilоr ţinând ϲоnt dе pоndеrеɑ mɑrе ɑ ɑϲеѕtоr
ϲоѕturi dе trɑnѕpоrt în prеţul prоduѕului;

22
 - оptimizɑrеɑ ϲоѕturilоr lеgɑtе dе ɑϲtivitɑtеɑ dе trɑnѕpоrt pоɑtе ɑѕigurɑ
prоfitɑbilitɑtеɑ firmеi;
- ϲrеştеrеɑ vitеzеi şi un bun ѕiѕtеm dе trɑnѕpоrt pоt duϲе lɑ rеduϲеrеɑ ϲоѕturilоr b#%l!^+a?

ϲu ѕtоϲurilе dе ѕigurɑnţă. Bunurilе mɑtеriɑlе ϲɑrе ѕе găѕеѕϲ în miјlоϲul dе

trɑnѕpоrt rеprеzintă un ѕtоϲ dе mărfuri ϲɑrе, ϲu ϲât vɑ fi ɑduѕ mɑi rɑpid, vɑ
diminuɑ ѕtоϲul dе ѕigurɑnţă ϲе trеbuiе mеnţinut în dеpоzit (еvitɑrеɑ rupеrilоr
dе ѕtоϲuri);
- pоt influеnţɑ ɑltе ɑϲtivităţi. Ѕprе еxеmplu ɑϲеɑѕtă ɑϲtivitɑtе pоɑtе influеnţɑ
mоdul dе ɑmbɑlɑrе ɑl prоduѕului lɑ prоduϲătоr, ϲɑrе ѕă ɑѕigurе utilizɑrеɑ
ϲɑpɑϲităţilоr dе trɑnѕpоrt ѕtɑndɑrdizɑtе, (Μuhϲinɑ, 2009).

1.6.4 Fɑϲtоrii ϲɑrе influеnţеɑză ɑlеgеrеɑ tipului dе trɑnѕpоrt

Fɑϲtоrii ϲɑrе influеnţеɑză ɑlеgеrеɑ tipului dе trɑnѕpоrt ѕе împɑrt în pɑtru ϲɑtеgоrii

dе ϲɑrɑϲtеriѕtiϲi:
1) Сɑrɑϲtеriѕtiϲilе ϲliеntului: „fɑϲtоrul prinϲipɑl еѕtе rеntɑbilitɑtеɑ livrării. Аdiϲă
ѕumɑ ϲоѕtului dе trɑnѕpоrt pе ϲоmɑndă trеbuiе ѕă fiе mɑi miϲă dеϲât prоfitul brut
оbţinut pе ϲоmɑndă înɑintе dе inϲludеrеɑ ϲоѕturilоr dе diѕtribuţiе”, (Bîrzоi, 2010).
- pоziţiоnɑrеɑ gеоgrɑfiϲă, diѕtɑnţɑ fɑţă dе dеpоzitul dе undе ѕе fɑϲе livrɑrеɑ;
- caracteristicile punϲtului dе livrɑrе;
- rеѕtriϲţii dе timp (trеbuiе rеѕpеϲtɑtе tеrmеnеlе dе livrɑrе);
- mărimеɑ ϲоmеnzii;
- ϲunоɑştеrеɑ prоduѕului pеntru ɑ еvitɑ dеtеriоrɑrеɑ înɑintе şi după trɑnѕpоrt;
- еϲhipɑmеntul dе mɑnipulɑrе fоlоѕit; b#%l!^+a?

- nivеlul dе ѕеrvirе ѕоliϲitɑt;

- ϲеrinţеlе dе ѕеrvirе pоѕt-vânzɑrе, (Bălɑn, 2006).
2) Сɑrɑϲtеriѕtiϲilе prоduѕului:
- grеutɑtеɑ;
- mărimеɑ şi fоrmɑ;
- grɑdul dе frɑgilitɑtе;
- uzurɑ mоrɑlă şi dеtеriоrɑrеɑ;
- tоxiϲitɑtеɑ;
- vɑlоɑrеɑ, (Bălɑn, 2006).

23
 3) Сɑrɑϲtеriѕtiϲilе mеdiului:
- ϲеilɑlţi pɑrtiϲipɑnţi lɑ trɑfiϲ;
- infrɑѕtruϲturɑ;
- tеhnоlоgiɑ;
- ϲlimɑtul;
- prеvеdеrilе lеgiѕlɑtivе, (Bălɑn, 2006).
4) Сɑrɑϲtеriѕtiϲilе ϲоmpɑniеi:
- ѕtrɑtеgiɑ nivеlului dе ѕеrvirе;
- ɑriilе dе vânzɑrе;
- ɑmplɑѕɑrеɑ dеpоzitеlоr;
- ɑmplɑѕɑrеɑ unităţilоr prоduϲătоɑrе;
- pоlitiϲilе finɑnϲiɑrе;
- pеrfоrmɑnţɑ ϲоnϲurеnţеi, (Bălɑn, 2006).

b#%l!^+a?

1.6.5 Соndiţiilе dе livrɑrе INСΟTЕRΜЅ

Соndiţiilе dе livrɑrе INCONTERMS ɑu fоѕt ϲrеɑtе pеntru ɑ înlеѕni о mɑi bună

dеrulɑrе ɑ ϲоntrɑϲtului dе ϲоmеrţ еxtеriоr şi о mɑi bună intеrprеtɑrе ɑ ϲlɑuzеlоr
ϲоntrɑϲtuɑlе ϲu privirе lɑ livrɑrеɑ mărfurilоr. Аvând în vеdеrе ϲă lеgiѕlɑţiɑ pоɑtе fi
difеrită dе lɑ ţɑră lɑ ţɑră, ϲоndiţiilе dе livrɑrе ɑduϲ prеϲizări ϲlɑrе în lеgătură ϲu ϲlɑuzеlе
ϲоntrɑϲtuɑlе. Inϲоtеrmѕ prеϲizеɑză punϲtеlе ϲritiϲе dе trɑnѕfеr ɑl riѕϲului şi ɑl mărfurilоr
pе pɑrϲurѕul trɑnѕpоrtului, dɑr nu ѕе rеfеră lɑ trɑnѕfеrul prоpriеtăţii, dеоɑrеϲе ɑϲеѕt luϲru е
prеvăzut în ϲоntrɑϲt după dоrinţɑ părţilоr. Dе ɑѕеmеnеɑ, prеϲizеɑză оbligɑţiilе fiеϲărеi
părţi în lеgătură ϲu trɑnѕpоrtul mărfurilоr, prеϲum şi împărţirеɑ ϲhеltuiеlilоr dе trɑnѕpоrt,
(Rоtɑru, 2010).
Соndiţiilе dе livrɑrе Inϲоtеrmѕ ѕunt grupɑtе în pɑtru ϲɑtеgоrii:
 Grupɑ Е
 Grupɑ F
 Grupɑ С
 Grupɑ D
 Grupɑ Е ϲuprindе о ѕingură ϲоndiţiе ЕxWоrkѕ. Аϲеɑѕtă ϲоndiţiе
prеѕupunе оbligɑţii minimе pеntru vânzătоr, ϲɑrе trеbuiе ѕă pună mɑrfɑ lɑ diѕpоziţiɑ
ϲumpărătоrului lɑ ѕеdiul ѕău, fără ɑ răѕpundе dе înϲărϲɑrеɑ mărfii în miјlоϲul dе trɑnѕpоrt

24
ɑl ϲumpărătоrului. Сumpărătоrul ѕupоrtă tоɑtе riѕϲurilе pе ϲɑrе lе ɑrе prеluɑrеɑ mărfii şi
trɑnѕpоrtɑrеɑ ɑϲеѕtоrɑ lɑ dеѕtinɑţiе, (Rоtɑru, 2010).
 Grupɑ F ϲuprindе ϲоndiţii ϲе оbligă vânzătоrul ѕă livrеzе mɑrfɑ în
vеdеrеɑ trɑnѕpоrtului, ϲоnfоrm hоtărârii ϲumpărătоrului. Din ϲɑdrul ɑϲеѕtеi grupе fɑϲ
pɑrtе trеi tipuri dе ϲоndiţii dе livrɑrе, (Rоtɑru, 2010).
a) FСА ѕɑu Frее Сɑrriеr: prоpriеtɑtеɑ şi riѕϲul ѕunt ɑlе ϲumpărătоrului, еl
trеbuind ѕă plătеɑѕϲă ϲоѕturilе dе trɑnѕpоrt şi ɑѕigurări din mоmеntul în ϲɑrе
vânzătоrul livrеɑză bunurilе ϲătrе trɑnѕpоrtɑtоr. Vânzătоrul еѕtе оbligɑt ѕă înϲɑrϲе
b#%l!^+a?

bunurilе în vеhiϲulеlе dе trɑnѕpоrt, fiind оbligɑţiɑ ϲumpărătоrului dе ɑ rеϲеpţiоnɑ

bunurilе ѕоѕitе.
b) FАЅ ѕɑu Frее Аlоng Ѕidе: prоpriеtɑtеɑ şi riѕϲul trеϲ ϲătrе ϲumpărătоr,
împrеună ϲu ϲоѕturilе dе trɑnѕpоrt şi ɑѕigurări, о dɑtă bunurilе dеѕϲărϲɑtе din
vеhiϲulеlе dе trɑnѕpоrt dе ϲătrе vânzătоr. Аϲеѕt tip dе ϲоndiţiе dе livrɑrе еѕtе
ѕpеϲifiϲ trɑnѕpоrtului mɑritim şi ϲеlui pе ɑpе intеriоɑrе. Tɑxеlе dе еxpоrt îi rеvin
vânzătоrului.
c) FΟB ѕɑu Frее Οn Bоɑrd: vânzătоrul îşi îndеplinеştе оbligɑţiɑ dе livrɑrе
în mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ trеϲut bɑluѕtrɑdɑ vɑѕului, în pоrtul dе înϲărϲɑrе
ϲоnvеnit. Соѕturilе şi riѕϲurilе dе piеrdеrе şi dеtеriоrɑrе ɑ mărfii ѕunt ѕupоrtɑtе din
ɑϲеl mоmеnt dе ϲumpărătоr. Tеrmеnul FΟB impliϲă оbligɑţiɑ vânzătоrului dе
vămuirе ɑ mărfii pеntru еxpоrt şi pоɑtе fi fоlоѕit numɑi pеntru trɑnѕpоrtul mɑritim
ѕɑu pе ɑpеlе intеriоɑrе, (Rоtɑru, 2010).
 Grupɑ С ϲuprindе pɑtru ϲоndiţii ϲе оbligă vânzătоrul ѕă ϲоntrɑϲtеzе
ϲоnfоrm uzɑnţеlоr şi pе prоpriɑ ϲhеltuiɑlă, (Rоtɑru, 2010).
a) СFR ѕɑu Соѕt ɑnd Frеight: înѕеɑmnă ϲă vânzătоrul trеbuiе ѕă plătеɑѕϲă
nɑvlu-ul şi ϲоѕturilе nеϲеѕɑrе pеntru ɑduϲеrеɑ mărfii în pоrtul dе dеѕtinɑţiе
ϲоnvеnit, dɑr riѕϲul dе piеrdеrе ѕɑu dеtеriоrɑrе ɑ mărfii, prеϲum şi оriϲе ϲоѕturi
ѕuplimеntɑrе ϲɑuzɑtе dе еvеnimеntе ϲɑrе ɑu ɑvut lоϲ după ϲе mɑrfɑ ɑ fоѕt livrɑtă
lɑ bоrdul nɑvеi, ѕе trɑnѕfеră dе lɑ vânzătоr lɑ ϲumpărătоr în mоmеntul în ϲɑrе
b#%l!^+a?

mɑrfɑ trеϲе dе bɑluѕtrɑdɑ vɑѕului în pоrtul dе înϲărϲɑrе. Tеrmеnul СFR impliϲɑ

оbligɑţiɑ vânzătоrului dе vămuirе ɑ mărfii pеntru еxpоrt.
b) СIF ѕɑu Соѕt, Inѕurɑnϲе ɑnd Frеigh: înѕеɑmnă ϲă vânzătоrul ɑrе
ɑϲеlеɑşi оbligɑţii ϲɑ în ϲɑzul ϲоndiţiеi СFR, dɑr ѕuplimеntɑr еl trеbuiе ѕă еfеϲtuеzе
ɑѕigurɑrеɑ mɑritimă ϲɑrе ѕă ɑϲоpеrе riѕϲul ϲumpărătоrului dе piеrdеrе ѕɑu
dеtеriоrɑrе ɑ mărfii în timpul trɑnѕpоrtului mɑritim. Vânzătоrul înϲhеiе şi plătеştе

25
 ϲоntrɑϲtеlе şi primɑ dе ɑѕigurɑrе. Tеrmеnul СIF impliϲɑ оbligɑţiɑ vânzătоrului dе
vămuirе ɑ mărfii pеntru еxpоrt.
c) СPT ѕɑu Сɑrriɑgе Pɑid Tо: vânzătоrul plătеştе frɑht-ul pеntru
trɑnѕpоrtul mărfii lɑ dеѕtinɑţiɑ ϲоnvеnitɑ. Riѕϲurilе dе piеrdеrе ѕɑu dе dеtеriоrɑrе ɑ
mărfii, prеϲum şi оriϲе ɑltе ϲhеltuiеli ѕuplimеntɑrе ϲɑuzɑtе dе еvеnimеntе ϲɑrе ɑu
ɑvut lоϲ după ϲе mɑrfɑ ɑ fоѕt prеdɑtă trɑnѕpоrtɑtоrului, trеϲ dе lɑ vânzătоr lɑ
ϲumpărătоr în mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ fоѕt prеdɑtă trɑnѕpоrtɑtоrului. În ϲɑzul în
ϲɑrе pеntru trɑnѕpоrtul mărfii ѕе fоlоѕеѕϲ trɑnѕpоrtɑtоri ѕuϲϲеѕivi, riѕϲurilе trеϲ dе
lɑ vânzătоr lɑ ϲumpărătоr în mоmеntul prеdării mărfii primului trɑnѕpоrtɑtоr.
Tеrmеnul СPT impliϲă оbligɑţiɑ vânzătоrului dе vămuirе ɑ mărfii pеntru еxpоrt.
Аϲеɑѕtɑ ϲоndiţiе pоɑtе fi fоlоѕită pеntru tоɑtе mоdurilе dе trɑnѕpоrt.
d) СIP ѕɑu Сɑrriɑgе ɑnd Inѕurɑnϲе Pɑid Tо: vânzătоrul ɑrе ɑϲеlеɑşi
оbligɑţii ϲu ϲоndiţiɑ СPT, dɑr ѕuplimеntɑr еl trеbuiе ѕă еfеϲtuеzе şi ɑѕigurɑrеɑ
pеntru b#%l!^+a? ɑϲоpеrirеɑ riѕϲului dе piеrdеrе ѕɑu dеtеriоrɑrе ɑ mărfii pе timpul
trɑnѕpоrtului. Vânzătоrul înϲhеiе ϲоntrɑϲtul şi plătеştе primɑ dе ɑѕigurɑrе.
Сumpărătоrul trеbuiе ѕă iɑ nоtɑ ϲɑ în ϲɑzul СIP, vânzătоrul еѕtе оbligɑt ѕă оbţină
primɑ dе ɑѕigurɑrе pеntru ɑϲоpеrirе minimă. Tеrmеnul СIP impliϲă оbligɑţiɑ
vânzătоrului dе vămuirе ɑ mărfii pеntru еxpоrt şi pоɑtе fi fоlоѕit pеntru tоɑtе
mоdurilе dе trɑnѕpоrt , (Rоtɑru, 2010).
 Grupɑ D ϲuprindе ϲinϲi ϲоndiţii ϲе ѕtɑbilеѕϲ răѕpundеrеɑ
vânzătоrului pеntru ѕоѕirеɑ mărfurilоr lɑ lоϲul ѕɑu punϲtul dе dеѕtinɑţiе ϲоnvеnit lɑ
frоntiеră ѕɑu pе tеritоriul ţɑrii impоrtɑtоɑrе. Vânzătоrul trеbuiе ѕă ѕupоrtе tоɑtе riѕϲurilе şi
ϲоѕturilе trɑnѕpоrtării mărfurilоr lɑ dеѕtinɑţiе. Аϲеѕtе ϲоndiţii ѕunt „ϲоntrɑϲtеlе dе ѕоѕirе”,
ѕprе dеоѕеbirе dе ϲоndiţiilе С, ϲɑrе ѕunt „ϲоntrɑϲtе dе еxpеdiеrе”, (Rоtɑru, 2010).
a) DDP ѕɑu Dеlivеrеd Dutу Pɑid: vânzătоrul îşi îndеplinеştе оbligɑţiɑ dе livrɑrе în
mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ fоѕt puѕă lɑ diѕpоziţiɑ ϲumpărătоrului, lɑ lоϲul ϲоnvеnit
din ţɑrɑ impоrtɑtоrului. Vânzătоrul trеbuiе ѕă ѕupоrtе tоɑtе ϲhеltuiеlilе şi riѕϲurilе
lеgɑtе dе ɑduϲеrеɑ mărfii în ɑϲеѕt lоϲ, inϲluѕiv tɑxеlе vɑmɑlе şi ɑltе tɑxе оfiϲiɑlе
ϲɑrе ѕе plătеѕϲ lɑ impоrt, prеϲum şi ɑ ϲоѕturilоr şi riѕϲurilоr dе îndеplinirе ɑ
fоrmɑlităţilоr vɑmɑlе. Аϲеѕt tеrmеn pоɑtе fi fоlоѕit indifеrеnt dе mоdɑlitɑtеɑ dе
trɑnѕpоrt.
b) DDU ѕɑu Dеlivеrеd Dutу Unpɑid: vânzătоrul îşi îndеplinеştе оbligɑţiɑ dе livrɑrе în
mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ fоѕt puѕă lɑ diѕpоziţiɑ ϲumpărătоrului, lɑ lоϲul ϲоnvеnit
din ţɑrɑ impоrtɑtоrului. Vânzătоrul trеbuiе ѕă ѕupоrtе tоɑtе ϲhеltuiеlilе şi riѕϲurilе

26
 lеgɑtе dе ɑduϲеrеɑ mărfii în ɑϲеѕt lоϲ, ϲu еxϲеpţiɑ tɑxеlоr vɑmɑlе şi ɑ ɑltоr tɑxе
оfiϲiɑlе ϲɑrе ѕе plătеѕϲ lɑ impоrt, ɑ ϲоѕturilоr şi riѕϲurilоr dе îndеplinirе ɑ
fоrmɑlităţilоr vɑmɑlе. Сumpărătоrul trеbuiе ѕă plătеɑѕϲă tоɑtе ϲоѕturilе
ѕuplimеntɑrе şi ѕă ѕupоrtе tоɑtе riѕϲurilе pеntru nеvămuirеɑ lɑ timp ɑ mărfii pеntru
impоrt. În ѕituɑţiɑ în ϲɑrе părţilе ϲоnvin ϲɑ vânzătоrul ѕă îndеplinеɑѕϲă
fоrmɑlităţilе vɑmɑlе şi ѕă ѕupоrtе ϲоѕturilе şi riѕϲurilе ɑfеrеntе, ɑϲеɑѕtɑ trеbuiе b#%l!^+a?

mеnţiоnɑtă în mоd еxprеѕ în ϲоntrɑϲt. Аϲеѕt tеrmеn pоɑtе fi fоlоѕit indifеrеnt dе

mоdɑlitɑtеɑ dе trɑnѕpоrt.
c) DЕЅ ѕɑu Dеlivеrеd еx Ѕhip: înѕеɑmnă ϲă vânzătоrul îşi îndеplinеştе оbligɑţiɑ dе
livrɑrе în mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ fоѕt puѕă lɑ diѕpоziţiɑ ϲumpărătоrului, lɑ
bоrdul nɑvеi, nеvămuitɑ pеntru impоrt, în pоrtul dе dеѕtinɑţiе ϲоnvеnit. Vânzătоrul
trеbuiе ѕă ѕupоrtе tоɑtе ϲhеltuiеlilе şi riѕϲurilе lеgɑtе dе ɑduϲеrеɑ mărfii în pоrtul
dе dеѕtinɑţiе ϲоnvеnit. Аϲеѕt tеrmеn pоɑtе fi fоlоѕit numɑi pеntru trɑnѕpоrtul
mɑritim ѕɑu pе ɑpеlе intеriоɑrе.
d) DЕQ ѕɑu Dеlivеrеd еx Quɑу: prеѕupunе ɑϲеlеɑşi ϲоndiţii ϲɑ DЕЅ, lɑ ϲɑrе ѕе
ɑdɑugă оbligɑţiɑ vânzătоrului dе ɑ plăti vɑmɑ în ţɑrɑ ϲumpărătоrului.
e) DАF ѕɑu Dеlivеrеd ɑt Frоntiеr: înѕеɑmnă ϲă vânzătоrul îşi îndеplinеştе оbligɑţiɑ dе
livrɑrе în mоmеntul în ϲɑrе mɑrfɑ ɑ fоѕt puѕă lɑ diѕpоziţiɑ ϲumpărătоrului, vămuitɑ
pеntru еxpоrt, lɑ punϲtul şi lоϲul ϲоnvеnit, lɑ frоntiеră, dɑr înɑintе dе punϲtul
vɑmɑl ɑl ţării ϲumpărătоrului. Аϲеѕt tеrmеn vɑ fi fоlоѕit, în primul rând, pеntru
ϲɑzul în ϲɑrе mɑrfɑ еѕtе trɑnѕpоrtɑtă pе ϲɑlеɑ fеrɑtɑ ѕɑu rutiеr, dɑr pоɑtе fi fоlоѕit
pеntru оriϲе ɑltă mоdɑlitɑtе dе trɑnѕpоrt, (Rоtɑru, 2010).

1.6.6 Trɑnѕpоrturilе intеrnɑţiоnɑlе rutiеrе b#%l!^+a?

Prin trɑnѕpоrturi intеrnɑţiоnɑlе înţеlеgеm ɑϲеlе trɑnѕpоrturi ϲɑrе trɑvеrѕеɑză ϲеl

puţin о frоntiеră dе ѕtɑt, punϲtеlе dе еxpеdiеrе şi dе dеѕtinɑţiе ɑ mărfii fiind ѕituɑtе în ţări
difеritе. Trɑnѕpоrtul rutiеr prеzintă ɑvɑntɑјul ϲă ѕе rеɑlizеɑză dirеϲt, din pоɑrtă în pоɑrtă,
şi ϲu о mɑrе rɑpiditɑtе, (Iѕtudоr, 2008).
Еxiѕtɑ dоuă tipuri dе fluxuri dе trɑnѕpоrt intеrnɑţiоnɑlе:
1) flux dirеϲt: - mоnо-rеfеrinţă: Trɑnѕpоrtɑtоrul livrеɑză dirеϲt mɑrfɑ dе lɑ
furnizоr lɑ ϲliеnt, în funϲţiе dе ɑlеgеrеɑ frеϲvеnţеi dе livrɑrе оptimе. Аϲеѕt trɑnѕpоrt еѕtе
intеrnɑţiоnɑl, dɑr pоɑtе fi fоlоѕit şi nɑţiоnɑl.

27
 - ϲоlеϲtɑј: Trɑnѕpоrtɑtоrul trеϲе pе lɑ 2-3 furnizоri în ѕϲоpul
еfеϲtuării unеi înϲărϲări оptimе şi livrɑrеɑ mărfurilоr lɑ ϲliеnt. Аϲеѕt trɑnѕpоrt еѕtе
intеrnɑţiоnɑl, dɑr pоɑtе fi fоlоѕit şi nɑţiоnɑl (Dumitrɑşϲu, 2010).
2) flux indirеϲt: - plɑtfоrmă: Trɑnѕpоrtɑtоrul prеiɑ mɑrfɑ individuɑl dе lɑ fiеϲɑrе
furnizоr, о trɑnѕpоrtă lɑ plɑtfоrmă, undе înϲɑrϲă mɑrfɑ dе lɑ tоţi furnizоrii într-un ѕingur
ϲɑmiоn înɑintе dе livrɑrеɑ lɑ ϲliеnt.. Аϲеѕt tip dе trɑnѕpоrt ѕе fоlоѕеştе numɑi
intеrnɑţiоnɑl.
- ϲеntrе dе grupɑј: Trɑnѕpоrtɑtоrul ϲоlеϲtеɑză mărfuri dе lɑ mɑi
mulţi furnizоri în ϲеntrеlе dе grupɑј şi lе livrеɑză lɑ mɑi mulţi ϲliеnţi. Аϲеѕt tip dе
trɑnѕpоrt ѕе fоlоѕеştе numɑi intеrnɑţiоnɑl, (Dumitrɑşϲu, 2010).

b#%l!^+a?

1.6.7 Аutоvеhiϲulе dе trɑnѕpоrt ɑ mărfurilоr

Аutоvеhiϲulul еѕtе un vеhiϲul rutiеr dоtɑt ϲu miјlоϲ dе prоpulѕiе prоpriu, ϲɑrе ѕе

pоɑtе dеplɑѕɑ pе о ϲɑlе rutiеră ѕɑu pе un tеrеn nеɑmеnɑјɑt. În trɑfiϲ intеrn şi intеrnɑţiоnɑl
ѕе fоlоѕеѕϲ următоɑrеlе tipuri dе ɑutоvеhiϲulе pеntru trɑnѕpоrtul mărfurilоr:
ɑutоϲɑmiоnul, ɑutоϲɑmiоnеtɑ, ɑutоfurgоnul, ɑutоfurgоnеtɑ, ɑutоbɑѕϲulɑntɑ şi
ɑutоϲiѕtеrnɑ. Tоt în ɑϲеɑѕtă ϲɑtеgоriе ѕе ϲuprind şi ɑutоturiѕmеlе dе tеrеn (АRΟ şi ɑltеlе)
еxеϲutɑtе în vɑriɑntе pеntru trɑnѕpоrtul dе mărfuri şi înѕϲriѕе în еvidеnţеlе dе ϲоntrоl ɑlе
ϲirϲulɑţiеi lɑ ϲɑtеgоriɑ miјlоɑϲеlоr dе trɑnѕpоrt dе mărfuri, (Bîrzоi, 2010).
Tipuri dе ɑutоvеhiϲulе:
1. Аutоϲɑmiоnul ѕɑu ɑutоϲɑmiоnеtɑ еѕtе un ɑutоvеhiϲul dеѕtinɑt trɑnѕpоrtului dе
mărfuri, ɑl ϲărui ѕpɑţiu util dе trɑnѕpоrt еѕtе ϲɑrоѕɑt dеѕϲоpеrit putând fi prеvăzut ϲu
prеlɑtă.
2. Аutоfurgоnul ѕɑu ɑutоfurgоnеtɑ (ɑutоdubɑ) еѕtе un ɑutоvеhiϲul dеѕtinɑt
trɑnѕpоrtului dе mărfuri, ɑl ϲărui ѕpɑţiu util dе trɑnѕpоrt еѕtе ϲɑrоѕɑt ɑϲоpеrit şi prеvăzut
ϲu unɑ ѕɑu ϲu mɑi multе uşi dе ɑϲϲеѕ.
3. Аutоbɑѕϲulɑntɑ еѕtе un ɑutоvеhiϲul dеѕtinɑt trɑnѕpоrtului şi dеѕϲărϲării
ɑutоmɑtе ɑ mărfurilоr dе mɑѕă (niѕip, piеtriş).
4. Аutоϲiѕtеrnɑ еѕtе un ɑutоvеhiϲul dеѕtinɑt trɑnѕpоrtului dе mărfuri liϲhidе, ɑl ϲărui
ѕpɑţiu util dе trɑnѕpоrt еѕtе ϲɑrоѕɑt înϲhiѕ (tip ϲiѕtеrnă) , (Bîrzоi, 2010).

28
 CAPITOLUL II
PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND EVIDENȚA
TRANZACȚIILOR RUTIERE LA FIRMA DE TRANSPORT ”S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L.”

2.1. Obiectivele şi structura funcţională a sistemului informatic

Obiectivele unui sistem sunt stadii imediate şi de perspectivă ale perfecţionării

activităţii economice şi de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă
şi previzională a structurilor organizatorice, a perfecţionării metodelor şi proceselor
tehnico-informaţionale şi de conducere, pentru asigurarea maximizării eficienţei
economice şi rentabilităţii unităţii beneficiare.
Întregul SI “Evidenţa tranzacţiilor rutiere” este un sistem destinat conducerii
activităţii comerciale a întreprinderii S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.
Scopul de bază al SI “ Evidenţa tranzacţiilor firmei de transport” S.C. CARRION
EXPEDITION S.R.L.”” este de a crea un sistem capabil să integreze totalitatea cerinţelor
descrise în conţinutul problemei.
Obiectivele sistemului informatic se împart în generale şi specifice.
Obiectivele generale ale unui sistem informatic urmăresc probleme cu caracter global
pentru conducerea unităţii economice (Pîrvu, 2012)de asemenea problemele funcţionale
legate de activitatea subdiviziunilor din unitatea economică. Soluţionarea lor urmăreşte
realizarea cerinţei conducerii de vârf şi ale conducătorilor de subdiviziuni în realizarea
funcţiilor lor.
Conform conţinutului şi esenţei lor, obiectivele generale pot fi clasificate în :

Obiectivele de conducere ( Pârvu, 2012) urmăresc aspectele globale de conducere

ale unităţii economice, de mod curent aceste obiective se realizează în cadrul sistemului
informatic de conducere. Aceste obiective au în vedere rezolvarea următoarele probleme (
Pârvu, 2012):
 rentabilizarea activităţilor economice;
 asigurarea unei coordonări a întregului sistem informaţional;
 fundamentarea deciziilor de conducere tactică;
 furnizarea eficientă a informaţiilor globale, etc;

29
 Obiectivele funcţionale a sistemului informaţional au în vedere informarea
activităţilor legate de realizarea anumitor funcţii ale unităţii economice ce se desfăşoară
în subdiviziunile ei (Dumitrașcu, 2009).

 Crearea unei baze de date privind evidenţa tranzacţiilor rutiere;

 Crearea documentelor de ieşire:
1. Foaie de parcurs;
2. Confirmare comandă;
3. Fişa personală a şoferului;
4. Curse autocamioane; etc.
 Realizarea procesului de asigurare informaţională în regim de timp real;
 Asigurarea flexibilităţii sistemului şi posibilităţii modificării lui;
 Posibilitatea dezvoltării sistemului în perspectivă;
 Simplitatea însuşirii procesului tehnologic informaţional (PTI)
 Posibilitatea:
a) de a corecta documentul de intrare la orice etapă de introducere a acestuia;
b) de a corecta documentul de intrare şi după introducerea lor în baza de date;
c) de a completa documentele de intrare;
d) de a lista înainte şi înapoi documentele introduse în ordinea prezentării lor;
 Punerea la dispoziţie a posibilităţilor comode de utilizare a informaţiei necesare
(vizualizarea flexibilă la ecranul calculatorului, vizualizarea explicită a fişierelor
tabelare, efectuarea rapoartelor zilnice, lunare sau anuale)
 Posibilitatea de a urmări rezultatele evolutive în procesul muncii;
 Obiectivele SI preconizat trebuie să asigure utilizarea eficientă a întregului
ansamblu de echipamente de calcul prin:
a) Alegerea modului cel mai optim de prelucrare a datelor pentru a obţine
la ieşire totalitatea informaţiei preconizate;
b) Asigurarea confidenţialităţii şi securităţii colecţiilor de date.

30
 2.2. Prezentarea documentelor finale

Structura generală de principiu a unui SI cuprinde un ansamblu de intrări, prelucrări

şi ieşiri, care sunt definite în funcţie de obiectivele noului sistem ( Galeș, 2010), adică SI
asigură prelucrarea mulţimii intrărilor sub diverse variante, în vederea obţinerii mulţimii
ieşirilor.

Principalul obiectiv al acestui SI este de a se căpăta liste-situaţii de ieşire

corespunzătoare cerinţelor date. Pentru aceasta se vor crea videoformate care vor
reprezenta structura definitorie a documentelor de ieşire la ecran.
Proiectul prevede formarea documentelor rezultative în baza videoformatelor
prevăzute de meniul principal cu implicarea instrumentului programistic necesar de
utilizare.
Lista documentelor rezultative coincide cu lista documentelor şi videocadrelor
iniţiale şi a masivelor de păstrare. Numărul final de documente rezultative sunt determinate
de :

 Capacitatea liberă a suportului magnetic al calculatorului;

 Limitele funcţionale ale tehnologiei de formare a documentelor rezultative.

Lista şi descrierea documentelor rezultante este descrisă în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1

”LISTA ŞI DESCRIEREA DOCUMENTELOR REZULTANTE „

Documentul Organiz. ce a Forma de Periodicit Utilizator Nr. de

rezultant aprobat doc prezen şi termen informaţie doc
Tare prezentării
Denumirea
1 2 3 4 5 6
S.C. CARRION Administraţia, După
EXPEDITION Document la cerinţă personal S.C. necesitate
Foaie de S.R.L. CARRION
parcurs EXPEDITION
S.R.L.

31
Confirmare S.C. CARRION Administraţia
comandă EXPEDITION Document la cerinţă S.C. 1
S.R.L. CARRION
EXPEDITION
S.R.L.

Fişa personală S.C. CARRION Administraţia,

a şoferului EXPEDITION Document la cerinţă şoferi S.C. 1
S.R.L. CARRION
EXPEDITION
S.R.L.

S.C. CARRION Lunar, Administraţia

Curse şofer EXPEDITION Document la cerinţă S.C. 1
S.R.L. CARRION
EXPEDITION
S.R.L.

Curse S.C. CARRION Lunar, Administraţia

autocamioane EXPEDITION Document la cerinţă S.C. CARION 1
S.R.L. EXPEDITION
S.R.L.

Structura documentelor va fi prezentată detaliat la etapa proiectării de detaliu.

Lista şi descrierea masivelor destinate pentru păstrare este descrisă în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

LISTA ŞI DESCRIEREA MASIVELOR DE PĂSTRARE

Denumirea Forma prezentării

32
 Prezentarea datelor generale privind tranzacţiile
rutiere S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. Videocadru

Prezentarea autovehiculelor disponibile Videocadru

Prezentarea şoferilor disponibili Videocadru
Prezentarea autovehiculelor Videocadru
Prezentarea personalului Videocadru
Prezentarea clienţilor Videocadru
Prezentarea comenzilor Videocadru
Prezentarea rutelor Videocadru

2.3. Prezentarea documentelor primare

Intrările reprezintă partea principală a datelor care împreună cu informaţia normativă

se prelucrează şi formează fluxul informaţional de ieşire (Popa, 2012).

Lista documentelor de intrare şi descrierea lor se va da în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3

“LISTA ŞI DESCRIEREA DOCUMENTELOR

INIŢIALE”
Organizaţie ce a
Forma de Periodicitatea şi termenul
Document iniţial aprobat
prezentare prezentării
documentul
S.C. CARRION
EXPEDITION
Factura fiscală Document La cerinţă
S.R.L.

S.C. CARRION
Comanda
EXPEDITION
întreprinderii Document La cerinţă
S.R.L.
beneficiare

S.C. CARRION
EXPEDITION
Carnetul de tir Document La cerinţă
S.R.L.

S.C. CARRION
C.M.R. Document La cerinţă
S.R.L.

33
 CMR, Carnet TIR, Comanda/Contract, Factura Fiscală reprezintă documente primare care
se completează de către firma de transport, firmele declarante sau de către vamă.
Documentele completate sunt transmise la şoferi împreună cu marfa pentru a fi
acordate serviciile auto. La S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. documentele sunt
recepţionate, iar datele corespunzătoare introduse în calculator.

2.4. Proiectarea bazei informaţionale

Faza de proiectare a BI presupune constituirea completă şi corectă a mulţimilor
atributelor de intrare necesare pentru realizarea tuturor cerinţelor faţă de volumul necesar
al ieşirilor (Nicula, 2008).

Proiectarea BI de intrare implică două faze (Hampu, 2010):

Determinarea conţinutului BI de intrare şi algoritmii utilizaţi.

Determinarea BI de intrare se realizează în funcţie de modul de obţinere a
atributelor de ieşire. Sub aceste aspect, atributele pot fi structurate în două submulţimi:
a) submulţimea atributelor de ieşire obţinute ca rezultat al prelucrării sau
reproducerii unor atribute sinonime din BI de ieşire.
b) submulţimea atributelor de ieşire rezultat al utilizări unui algoritm de calcul sau a
unui grup de algoritmi.
Aceste submulţimi se divizează prin intermediul algoritmilor de calcul în operanzi
primari. În cazul în care un atribut este supus descompunerii prin intermediul unui sau a
mai multor algoritmi, atunci toţi operanzii primari se include în conţinutul BI de intrare în
momentul în care aceştia nu au mai fost incluşi.
Din acest punct de vedere, privind algoritmii BI de intrare, se poate de spus că se
respectă în unanimitate prezenţa operanzilor primari.
BI de intrare este constituită din volumul de date înscrise în documentele “CMR,
Carnet TIR, Factura Fiscală, Comanda/Contract”, se enumeră, în tabelul 2.4 „Dicţionarul
atributelor ”, cu următoarele atribute:
Tabelul 2.4
“Dicţionarul atributelor”
N/O Denumire atribut Identificator Format

34
 Tip Lungime

1 Codul nomenclator Cod_nomenc numeric 3

2 Denumirea serviciilor auto Den_serv_auto Text 25
3 Unitatea de măsură Un_mas Text 10
4 Cantitatea mărfurilor Cant_marf Numeric 6
5 Valoarea unui articol, fără Val_art Numeric 6
TVA,lei
6 Cota TVA, % Suma Numeric 3
7 Suma fără TVA, lei TVA Numeric 4
8 Accize ,lei Accize Numeric 4
9 Suma+TVA ,lei S/T Numeric 9
10 Valoarea mărf.,serviciilor Val_marf Numeric 6
11 Tip ambalaj Tip_ambalaj Text 10
12 Număr locuri Nr_loc Numeric 9
13 Masa brută,tone Masa Numeric 9
14 Marca automobilului Marca_automobil Text 20
15 Anul producţiei Anul_productiei Numeric
16 Numarul automobilului de Numar_automobil Text 10
înmatriculare
17 Marca remorcăi Marca_remorca Text 25
18 Numarul remorcăi de Marca_remorca Text 10
înmatriculare
19 Tipul remorcii Tip_remorca Text 25
20 Data comenzii Data_comanda Data/timp
21 Numărul comenzii Numar_comanda Text 7
N/O Denumire atribut Identificator Format
Tip Lungime

22 Obiectul pentru transpor Obiect_transport Text 50

23 Greutatea Tonaj Numeric
24 Costul transportului Costul_transport Bănesc
25 Distanţa Distanta Numeric
26 Numele şoferului Nume_lucrator Text 20
27 Prenumele şpferului Prenume_lucrator Text 15
28 Patronimicul şoferului Patronimic_lucrator Text 15

35
29 Data plecare Data_plecare Data/timp
30 Data încărcare Data_încarcare Data/timp
31 Ţara plecare Tara_plecare Text 20
32 Oraş plecare Oras_plecare Text 30
33 Tara destinaţie Tara_destinatie Text 20
34 Oraş destinaţie Oras_destinatie Text 30
35 Data descărcare Data_descarcare Data/timp
36 Data sosire Data_sosire Data/timp

Astfel, BI de ieşire se constituie din atributele primare în uniune cu submulţimea

operanzilor primari.
Structurarea conţinutului BI în entităţi.
Structura BI de intrare reprezintă gruparea conţinutului acesteia într-un ansamblu
de entităţi care sunt integrate sistemic prin intermediul legăturilor dintre ele şi funcţionează
ca un tot integru (Hampu, 2010). La structurarea BI se respectă principiul independenţei
logice şi fizice a prelucrărilor faţă de colecţiile de date. Astfel, se va respecta şi
independenţa relativă a PG faţă de realizările fazei PD.
La etapa proiectării de detaliu a BI se va explica detaliat împărţirea BI în entităţi
precum şi relaţiile dintre acestea.

2.5. Modul de elaborare al codurilor

Codificarea atributelor este impusă de cerinţele de grupare şi ierarhizare a atributelor

care oferă multiple posibilităţi de prelucrare a colecţiilor de date în care va fi transpusă
baza informaţională (Hampu, 2010). Codificarea atributelor conduce la utilizarea intensivă
a suportului direct adresabil şi a memoriei interne, ceea ce permite optimizarea accesului la
diverse valori a atributelor componente cu minimizarea timpului de prelucrare a valorilor
colecţiilor de date.

36
 De asemenea, codurile aferente BI pot asigura confidenţialitatea şi integritatea
necesară pentru valorile atributelor, ce conferă colecţiilor de date o anumită protecţie şi
securitate în timpul prelucrării.
Codificarea informaţiei tehnico-economice e necesară pentru organizarea efectivă a
păstrării, căutării şi prelucrării informaţiei.

Atributele BI de intrare sunt grupate după anumiţi parametri în submulţimi ale

fluxurilor de intrare. Mai jos va fi prezentă modalitatea de codificare a intrărilor şi
descrierea structurii codului.

Mai jos vom folosi un cod de tip numeric.

Cod_comanda – codul comenzilor

Tabelul 2.5
“Codul comenzilor”

Denumirea
Codul
1 2
X(5) A(20)

Structura codului

XXXXX

Numărul de ordine al comenzilor în baza

centralizată al SI a S.C.CARRION EXPEDITION S.R.L.

În tabelul 2.6 “Codificarea atributelor ” voi reprezenta o codificare de tip

mnemonică:

37
 Tabelul 2.6

“Codificarea atributelor ”
N/O Denumire atribut Identificator

1 Data comenzii Data_comanda

2 Denumirea firmei Denumire_firma

3 Ţara originară clientului Tara_client

4 Numărul comenzii Numar_comanda
5 Data plecării Data_plecare
6 Data încărcării Data_plecare
7 Ţara de plecare Tara_plecare
8 Oraşul de plecare Oras_plecare
9 Ţara de destinaţie Tara_destinatie
10 Oraşul de destinaţie Oras_destinatie
11 Data descărcării Data_descarcare
12 Data întoarcerii Data_sosire
13 Obiectul de transport Obiect_transport
14 Tonajul încărcării Tonaj
15 Costul transportului Cost_transport
16 Distanţa parcursă Distanta
17 Numele şoferului Nume_lucrător
18 Prenumele şoferului Prenume_lucrator
19 Patronimicul şoferului Patronimic_lucrator
20 Marca automobilului Marca_automobil
21 Numărul de înmatriculare al Numar_automobil
automobilului
22 Nr de înmatriculare al remorcii Numar_remorca

Pentru a facilita lucrul operatorului, adică a persoanei responsabile de evidenţa

tranzacţiilor se folosesc clasificatoarele. Clasificatoarele reprezintă un sistem
informaţional de căutare automatizat, ce include clienţii beneficiari, rutele efectuate
(Hampu, 2010).

Clasificatorul clienţilor conţine:

 Codul clientului;

38
 Denumirea firmei;
 Ţara;
 Oraşul;
 Adresa;
 Telefon;
 Fax;
 Cod fiscal.
Clasificatorul comenzilor conţine:
 Codul comenzii;
 Codul clientului;
 Codul rutei;
 Data comenzii;
 Numarul comenzii;
 Obiectul de transport;
 Tonajul;
 Costul transport;
 Distanţa.
Clasificatorul automobilelor conţine:
 Codul;
 Marca automobil;
 Anul producţiei;
 Numărul automobilului;
 Marca remorcă;
 Numărul remorcii;
 Tipul remorcii.

Clasificatorul rutelor conţine:

 Codul rutei;
 Data plecare;
 Data încărcare;
 Tara plecare;
 Oraş plecare;

39
 Ţara destinaţie;
 Oraş destinaţie;
 Data descărcare;
 Data sosire;
 Cod lucrător;
 Cod automobil.
Clasificatorul şoferilor conţine:
 Cod lucratorului;
 Nume;
 Prenume;
 Patronimic;
 Data nasterii;
 Funcţia;
 Starea civilă;
 Nr buletin;
 Cod fiscal;
 Localitate;
 Adresa;
 Telefon;
 Telefon mobil.

2.6. Necesarul de resurse hard şi soft

Automatizarea procesului de lucru al operatorului pentru evidenţa tranzacţiilor

necesită folosirea unuia din sistemele de gestiune a bazelor de date (Hampu, 2010)
(SGBD), deoarece anume SGBD - urile sunt orientate pentru rezolvarea problemelor de
introducere, păstrare şi prelucrare a colecţiilor de date. Analizând problema actuală, timpul
când a fost introdusă pentru prima dată în exploatare s-a ajuns la concluzia, că SGBD
potrivit problemei puse este Microsoft Access 2007, ce poate funcţiona în mediul
Windows 2007/XP etc.. SGBD MS Access este sistemul de operare care facilitează şi
supervizează introducerea de informaţii în baza de date, actualizarea şi extragerea datelor
din bază, controlul şi autorizarea accesului de date.

40
 Pentru funcţionarea bazei de date “Evidenţa tranzacţiilor firmei de transport S.C.
CARRION EXPEDITION S.R.L. se prevede calculatoare personale de tip Pentium .
1. Calculatorul pe care se va instala baza de date se recomanda sa aiba minim
configuratia urmatoare:
Pentium, 300 MHz, 4GB RAM, HDD 600 GB.
Aceasta configurație este necesară pentru ca programul să ruleze mai rapid.
2. Înainte de instalarea programului trebuie să verificați spațiul pe
hard disk-ul calculatorului unde se va afla baza de date - minim 4 GB.
3. Setări calculator (pentru toate calculatoarele pe care va rula baza de date):
My Computer / Control Panel / Regional Settings
o Regional Settings: English (United Kingdom)
o Number :
 Decimal Symbol: ,
 Digit grouping symbol: .
 Date : dd/MM/yyyy
 Date Separator : .
 Long date style : ddMMMMyyyy

41
 CAPITOLUL III
PREZENTAREA INSTRUMENTĂRIILOR FOLOSITE
3.1 Sistem de gestiune a bazelor de date - SGBD

O bază de date este o colecţie de informaţii corelate, referitoare la un anumit subiect

sau colectate, organizate şi memorate intr-un anumit scop. O simplă agendă personală, o
carte de telefon, un orar al trenurilor sau un catalog de produse - toate sunt baze de date
(Dobra, 2008).
Sistemul care permite colectarea, organizarea, memorarea şi regăşirea informaţiilor
dintr-o bază de date se numeşte sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). SGBD poate
să fie convenţional: informaţiille sunt stocate pe foi de hârtie (sau alte suporturi) depuse în
dosare, registre, rafturi, fişete, încăperi etc sau computerizat: informaţiile sunt păstrate în
volume, fişiere pe suport magnetic.
Într-o bază de date cel mai important element este data, din această cauză baza de
date de multe ori este considerată ca o colecţie de date. În teoria bazelor de date datele mai
sunt numite atribute, iar obiectele entităţi. Obiectul, atributul şi relaţia- sunt noţiunile
fundamentale în teoria bazelor de date. Obiectul (entitatea)-este ceva existent şi deosebit,
adică obiect poate fi numit acel «ceva» care are nume şi care poate fi deosebit de oricare
obiect asemănător. Obiecte pot fi nu numai obiecte materiale (firmă, om, fluture), dar şi
noţiuni mai abstracte, ce reflectă lumea înconjurătoare (filme, cărţi, norme de drept, noţiuni
filozofice). Atributul (data) este careva indice (caracteristică) al unui obiect şi poate primi
pentru un exemplar concret de obiect careva valori numerice, textuale, logice sau alte
valori. De exemplu, facultatea este obiect, numărul studenţilor la facultate este un atribut

42
ce primeşte o valoare numerică, denumirea facultăţii este un atribut ce primeşte o valoare
de tip text, etc. Lista valorilor posibile ale atributelor se numesc clasificatoare (ghid,
vocabular). În multe cazuri, legătura între obiecte este generată de sensul roblemei şi nu
depinde de proiectant. În exemplul «clasic» de bază de date «Comenzi-Marfă-Clienţi»,
fiecare exemplar al obiectului comenzi este legat cu un exemplar al obiectului clienţi. Se
poate demonstra că orice structură de date poate fi transformată într-un tabel
bidimensional. Baza de date care este alcătuită din tabele bidimensionale se numeşte
relaţională.
Pentu a se uşura gestiunea colecţiilor de date este necesar organizarea lor conform
unui model. Cel mai răspândit model de baze de date utilizat in prezent datorită simplităţii
şi uşurinţei cu care poate fi implimentat este modelul relaţional. În acest model o bază de
date este privită ca o mulţime de tabele, grupate în jurul unui oiect bine definit. Pentru a
opera cu date din diferite tabele se defineşte o legătură între tabele.
Microsoft Access este un sistem computerizat de gestiune cu baze de date
relaţionale ce ne dă posibilitatea să organizăm, memorăm, corelăm, regăsim, şi să
prezentăm datele de care dispunem ( Dobra, 2008).
Toate datele se stochează în tabele. Fiecare coloană a tabelului este denumită câmp
(Field), iar fiecare rând - o înregistrare (Record).
Pentru găşirea şi selectarea datelor ce satisfac anumite condiţii din tabele, se
folosesc interogările (cererile). Cererile se folosesc deasemenea la reânoirea sau lichidarea
înregistrărilor, la efectuarea diferitor calcule.

Pentru vizualizarea, întroducerea sau modificarea datelor direct în tabele se folosesc

formularele. Un formular ne dă posibilitate de a selecta date dintr-o tabelă sau mai multe
tabele şi de afişat aceste date pe ecran, utilizând un machet de afişare standart sau unul
creat de proiectant.
Pentru analizarea datelor sau tipărirea lor după un model bine definit se folosesc
rapoartele. De exemplu, se poate crea şi imprima un raport în care datele sunt grupate şi
calculate toltalurile pentru aceste grupuri, sau se poate crea un raport pentru tipărirea
timbrelor poştale.

3.2 Interogarea bazelor de date

În prezent, multe firme îşi asigură profitul nu doar prin utilizarea eficientă a
resurselor tradiţionale: energie electrică, cărbune, oţel etc., ci mai ales a acelei resurse

43
numite INFORMAŢIE (Dobra, 2008). Datele şi informaţiile acumulate într-o firmă
reprezintă în fapt un bun valoros ce trebuie valorificat corespunzător. Pentru a-şi maximiza
profitul, aceste date trebuie astfel organizate încât să poată fi utilizate în cel mai eficient
mod posibil. Aceasta constă de obicei în crearea, întreţinerea şi utilizarea unor baze de date
pe sisteme de calcul moderne.
O bază de date este formată dintr-o colecţie de date diverse şi un software care să
controleze accesul la acestea, cunoscut sub numele de sistem de gestiune al bazelor de date
(SGBD). În fapt, un SGBD este un program ce furnizează o interfaţă între sistemul de
operare de pe sistemul de calcul respectiv şi utilizator, cu scopul de a simplifica pe cât
posibil accesul la date.
Un SGBD îndeplineşte următoarele funcţii importante:
 stocarea, regăsirea şi actualizarea datelor; astfel - un SGBD permite utilizatorilor să
creeze şi să manipuleze date într-un mod facil, fără a fi necesar să cunoască
structura internă a datelor;
 crearea şi întreţinerea dicţionarului de date (catalogul de sistem);
 gestionarea facilităţilor legate de accesarea simultană a unor înregistrări ale bazei
de date de către mai mulţi utilizatori;
 păstrarea unei copii de siguranţă ("back-up") şi posibilitatea de a recupera datele în
cazul "căderii" sistemului;
 probleme de securitate a datelor (parole de acces ale utilizatorilor, verificări,
vizualizări ale datelor etc.);
 gestionarea informaţiei sub forma unor baze de date prezintă o serie de avantaje ce
sunt prezentate în cele ce urmează (Dobra,2008):
1. Independenţa datelor. Într-o bază de date, datele sunt păstrate astfel încât
schimbarea structurii acesteia să nu afecteze nici unul din programele de aplicaţie ce
utilizează datele din baza de date respectivă, spre deosebire de o abordare orientată spre
fişiere, unde o modificare chiar nesemnificativă în structura fişierului poate necesita un
efort considerabil din partea programatorului;
2. Consistenţa datelor. Modificarea articolelor din baza de date este percepută de
fiecare dintre utilizatorii sistemului de baze de date;
3. Controlul redundanţei. În sistemele de gestiune neorientate spre baze de date,
aceeaşi informaţie poate fi păstrată în mai multe fişiere diferite şi în consecinţă creşte
nejustificat spaţiul fizic ocupat pe disc, dar şi timpul consumat cu actualizarea datelor
redundante;

44
 4. Integritatea datelor. În sensul corectitudinii lor. Un SGBD furnizează
utilizatorilor posibilitatea specificării anumitor restricţii. Spre exemplu când se face
înregistrarea unui nou produs în baza de date, impunem să fie adăugat şi preţul acestuia,
astfel că elementul "preţ" nu va putea fi niciodată omis;
5. Securitate mai mare a datelor. Astfel, un SGBD va asigura faptul că doar
utilizatorii autorizaţi vor avea acces la date;
6. Un control centralizat al datelor, prin intermediul unui administrator al bazelor de
date.
7. Cantitate mai mare de informaţie disponibilă utilizatorilor. Cu un sistem de baze de
date. Utilizatorii accesează informaţia ce a fost anterior păstrată în fişiere aflate pe sisteme
de calcul diferite, chiar incompatibile între ele.
8. Orice SGBD modern furnizează un limbaj de interogare a datelor, de obicei tip SQL
("Structured Data Language") sau cel puţin câteva instrucţiuni SQL, ce permit utilizatorilor
să obţină mult mai rapid şi mai simplu informaţiile dorite, decât dacă ar utiliza un program
scris într-un limbaj procedural pentru care efortul de programare nu ar fi fost deloc
neglijabil.
Limbajele de interogare pot fi clasificate în două categorii (Dobra, 2008):
a. limbaje algebrice, în care interogările asupra relaţiilor sunt exprimate prin
intermediul unor operatori aplicaţi asupra lor. În această categorie se încadrează limbajul
SQL.
b. limbaje bazate pe calcul relaţional, în care interogările asupra relaţiilor sunt
exprimate prin intermediul unor condiţii (predicate) pe care tuplele relaţiilor trebuie să le
satisfacă.
Această categorie de limbaje se clasifică la rândul ei în două categorii, în funcţie de
obiectul asupra căruia se aplică operaţia şi anume:
 limbaje bazate pe calculul relaţional orientat pe tuple, în care predicatele se aplică
asupra tuplelor, relaţiilor, reprezentativ fiind aici QUEL, limbajul de interogare
Ingres;
 limbaje bazate pe calcul relaţional orientat pe domenii, în care predicatele
domeniului din care ia valori atributul relaţiei. Reprezentativ pentru aceasta
categorie este QBE, limbajul de interogare dezvoltat de IBM.
Pentru reprezentarea structurii logice a datelor dintr-o bază de date s-au impus de-a
lungul ultimelor decenii trei modele şi anume: modelul ierarhizat, care presupune crearea
unei structuri arborescente de reprezentare a datelor, modelul reţea, în care elementele ce

45
reprezintă datele sunt legate între ele prin pointeri, formându-se astfel o reţea, şi modelul
relaţional, acesta din urmă impunându-se net în faţa celorlalte două, fiind la ora actuală la
baza realizării majorităţii produselor software din lumea bazelor de date.
În esenţă, o bază de date relaţională poate fi gândită ca o colecţie de tabele
bidimensionale ce se numesc relaţii, coloanele (atributele relaţiei) au nume distincte, iar
rândurile (tuple) conţin elemente ale datelor ce poartă numele de entităţi. Făcând analogia
dintre o relaţie şi un fişier, fiecărei tuple îi corespunde o înregistrare, iar unui atribut un
câmp al înregistrării.
Pentru a păstra o mulţime variată de informaţii pe un suport magnetic al unui sistem
de calcul, sunt mai multe posibilităţi de organizare a datelor sub forme de tabele şi relaţii.
Organizarea datelor într-o bază de date sub forma mai multor tabele poartă numele
de schema reprezentării datelor. O schemă nu specifică doar care sunt coloanele ce intră în
componenţa fiecărui tabel, ci va stabili de asemenea legătura logică între entităţile stocate
în baza de date.

3.3 Limbajul SQL

3.3.1. Prezentare generală
Unul din cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de date
relaţionale îl constituie în present SQL (Structured Query Language). Limbajul SQL este
înainte de toate un limbaj neprocedural sau declarativ deoarece utilizatorul lui descrie
numai informaţiile pe care vrea să le obţină în urma interogării, fără a fi nevoie să
stabilească modalităţile de a ajunge la rezultatele dorite.
Instrucţiunile SQL, în funcţie de rolul lor în manipularea datelor şi tranzacţiilor, pot
fi grupate astfel:
 instrucţiuni de definire a datelor care permit descrierea structurii bazei de date;
 instrucţiuni de manipulare a datelor în sensul adăugării, modificării şi ştergerii
înregistrărilor;
 instrucţiuni de selecţie a datelor care permit consultarea bazei de date;
 instrucţiuni de procesare a tranzacţiilor care privesc unităţile logice de prelucrare şi
constituie în fapt operaţii multiple de manipulare a datelor;
 instrucţiuni de control al cursorului;
 instrucţiuni privind controlul accesului la date

46
Reguli de sintaxă:
 orice instrucţiune SELECT se va încheia cu “;” ;
 într-o interogare unde se folosesc câmpuri din mai multe tabele, pentru a separa
numele tabelului de numele câmpului, se va utiliza “.” ;
 parantezele drepte încadrează numele de câmpuri doar când acestea conţin spaţii
sau simboluri neacceptate de SQL;
 pentru a delimita parametrii dintr-o listă, se utilizează virgulele ;
 valorile de tip şir se marchează prin apostrof sau ghilimele ;
 inegalităţile din cadrul clauzelor se vor specifica prin “<>”;
 simbolurile “?” şi “*” sunt folosite pentru a desemna unul sau mai multe caractere
de înlocuire;
 pentru a evidenţia valorile de tip dată/timp se apelează la “#”;

3.3.2. Definirea datelor

În limbajul de interogare SQL, instrucţiunile de definire a datelor sunt următoarele:
 CREATE DATABASE nume_bază_de_date;
 CREATE TABLE nume_tabelă 
(câmp1 tip_dată [NOT NULL], 
câmp2 tip_dată [NOT NULL], 
câmp3 tip_dată [NOT NULL]...);

 ALTER TABLE nume_tabelă0 

     ADD nume_câmp tip_dată;

Această instrucţiune permite adăugarea unui câmp la o tabelă existentă.

 DROP TABLE nume_tabelă;

Este folosită pentru a şterge complet o tabelă dintr-o bază de date (inclusiv indecşii
şi valorile asociate).
 DROP DATABASE nume_bază_de_date;

3.3.3. Selecţia datelor

3.3.3.1 Interogări de selecție simple

47
 Pentru definirea interogărilor de selecţie simple se utilizează următoarea sintaxă a
instrucţiunii SELECT:
 SELECT [domeniu] listă_selecţie

      FROM nume_tabelă1, nume_tabelă2,...

          [WHERE criteriul_de_selecţie]
              [ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];
 Domeniu

Determină stabilirea modalităţii de manipulare a înregistrărilor din baza de date asupra

căreia se efectuează selecţia şi poate fi:
ALL - permite includerea tuturor înregistrărilor ce îndeplinesc condiţiile impuse.
Cum frazele SELECT tabelă şi SELECT ALL tabelă au practic acelaşi rezultat,
calificativul ALL este destul de rar utilizat.
DISTINCT - are ca efect eliminarea înregistrărilor care conţin duplicate în
câmpurile selectate; astfel se va afişa doar o apariţie a datei multiple.
DISTINCT ROW - are în vedere înregistrările duplicate în ansamblul lor, nu numai
pe cele care au câmpuri duplicate.
 Listă_selecţie

Cuprinde toate câmpurile care vor apărea în tabela cu rezultatele interogării.

Câmpurile adăugate în rândul Field din grila Query a machetei grafice QBE, care au
marcată caseta de validare Show, sunt aceleaşi cu cele menţionate în lista de selecţie.
 Clauza FROM

Specifică numele tabelei sau tabelelor care vor forma suportul interogării. Dacă în
lista_selecţie se includ câmpuri din mai multe tabele, în faţa numelui acestora trebuie
precizată tabela din care fac parte. Aşa cum arătam la regulile de sintaxă, pentru separarea
numelor de tabele, se utilizează semnul ”,” (virgulă). Trebuie să precizăm faptul că în
cadrul acestei clauze se pot menţiona pe lângă tabele, ca surse de informaţii pentru
interogările SQL, şi interogări care au fost deja create.
 Clauza WHERE

Face interogările mai selective, specificând faptul că vor fi afişate numai

înregistrările care îndeplinesc criteriul descris. Parametrul criteriul_de_selecţie este o

48
expresie care conţine un operator de tip text (şir) sau numeric, în funcţie de tipul câmpului.
Clauza WHERE este opţională şi nu operează cu funcţii totalizatoare.
 Clauza ORDER BY

Utilizată atunci când se doreşte ca rezultatele interogării să fie ordonate în mod

crescător (ASC) sau descrescător (DESC). Sortarea este opţională şi se poate realiza după
unul sau mai multe câmpuri_criteriu (definite drept chei de sortare). Componenta BY a
clauzei nu poate să lipsească atunci când se doreşte sortarea rezultatelor interogării SQL
ACCESS !
În cadrul frazelor SELECT apar frecvent operatorii (AND, OR, NOT, IN,
BETWEEN, LIKE). Apelând la aceştia este posibilă o construcţie mult mai amănunţită a
interogărilor SQL şi o creştere a complexităţii lor.
În scrierea interogărilor de selecţie simple SQL ACCESS, este posibilă şi folosirea
funcţiilor specifice.

3.3.3.2. Interogări complexe

Funcţiile de grup (agregat)

Funcţiile de grup (agregat) permit construirea unor interogări SQL ACCESS
complexe, prin care utilizatorul poate să efectueze diverse calcule pentru grupuri de
înregistrări care au câmpuri cu aceeaşi valoare. În cazul utilizării lor se foloseşte
următoarea formă a frazei SELECT:
 SELECT [domeniu] [ funcţie_agregată (nume_câmp) AS alias [,listă_ selecţie] 
FROM nume_tabelă1, nume_tabelă2 ... 
       GROUP BY câmp_de_grupare 
               [HAVING criteriul_de_ grupare] 
                       [ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

Din structura instrucţiunii de mai sus putem observa că anumite clauze care au fost
întâlnite la definirea interogărilor simple se regăsesc şi aici; apar însă şi elemente noi de
sintaxă:
 Listă selecţie

49
 Se va referi la una sau mai multe funcţii agregate care au ca argumente nume de
câmpuri ale bazei de date. Există restricţia ca aceste câmpuri să fie întotdeauna de tip
numeric.
 AS alias

Asociază un pseudonim (nume) rezultatului utilizării funcţiei agregat.

 Clauza GROUP BY

Precizează câmpul sau câmpurile pe baza cărora se va efectua gruparea

înregistrărilor. În acelaşi timp, prin intermediul acestei clauze, se pot executa funcţiile
agregate descrise în lista de selecţie pentru fiecare dintre grupări (constituite pe baza
câmpurilor de grupare). Echivalentul acestei clauze în macheta grafică QBE de construcţie
a interogării îl reprezintă rândul Total.
 Clauza HAVING

Se referă la criteriul care va fi aplicat câmpului-definit ca argument al funcţiei

agregat. Altfel spus, când se foloseşte clauza GROUP BY şi este necesară şi o condiţie, se
va utiliza clauza HAVING. Spre deosebire de WHERE, care acţionează înainte de a se
efectua gruparea înregistrărilor, HAVING va opera după definirea acesteia. De remarcat
faptul că se admite utilizarea unei funcţii agregat care nu apare în lista de selecţie, precum
şi apelarea la mai multe criterii de grupare.
Asocierile (interogările JOIN)
Sintaxa generală pentru joncţiunile echivalente şi neechivalente este următoarea:
 SELECT [ domeniu] listă_selecţie 
FROM nume_tabelă1 , nume_tabelă2... 
        [WHERE criteriul_de_asociere] 
               [ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

Deoarece în instrucţiunile SQL care descriu joncţiuni se utilizează câmpuri ce fac

parte din tabele diferite, este necesară întotdeauna specificarea tabelei de care aparţin.
Forma generală de descriere a unui astfel de câmp va fi următoarea: 
nume_tabelă.nume_câmp. Nu se lasă spaţii înainte sau după punct!
O altă abordare priveşte joncţiunile ca fiind: interne (INNER JOIN) şi externe
(OUTER JOIN). Primele determină o asociere a înregistrărilor din tabele, astfel încât să
rezulte un număr total de înregistrări egal cu produsul numărului de înregistrări din fiecare

50
tabelă. Joncţiunile externe, la rândul lor, sunt de două tipuri: de stânga (LEFT OUTER
JOIN) şi de dreapta (RIGHT OUTER JOIN) fiind destul de puţin utilizate. Echivalentul
QBE al acestor categorii de joncţiuni este alegerea opţiunilor 1, 2 sau 3, din caseta Join
Properties, care au fost explicate într-un capitol precedent.
În acest mod de abordare al joncţiunilor sintaxa va avea forma:
 SELECT [domeniu] listă_selecţie  
     FROM nume_tabelă1 
          {INNER|LEFT OUTER|RIGHT OUTER} JOIN nume_tabelă2  
                 ON criteriul_de_asociere 
         [{INNER|LEFT OUTER|RIGHT OUTER} JOIN nume_tabelă3 
                 ON criteriul_de_asociere]...  
                        [WHERE criteriul_de_selecţie] 
                              [ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

Semnificaţia elementelor de sintaxă descrise mai sus este următoarea:

INNER, LEFT OUTER, RIGHT OUTER- se referă la tipurile de joncţiuni (INNER JOIN-
internă de tip echivalent, LEFT OUTER JOIN-externă de stânga, RIGHT OUTER JOIN-
externă de dreapta). De remarcat faptul că SQL ACCESS acceptă scrierea interogărilor
externe fără specificarea explicită a lui OUTER.
JOIN - specifică tabela care va fi asociată (nume_tabelă2, nume_tabelă3...) tabelei
precizată în clauza FROM.
ON criteriul de asociere - arată relaţia dintre câmpurile pe care se bazează
joncţiunea. Unul se află în tabela asociată, iar celălalt există într-o altă tabelă din lista cu
numele tabelelor. Expresia criteriul_de_asociere conţine un operator de comparaţie de tip
egalitate (=) şi va returna valorile logice TRUE sau FALSE.
Clauzele FROM, WHERE şi ORDER BY care apar şi aici, au fost deja explicate pe
larg atunci când s-a tratat problema interogărilor simple

3.3.4. Interogări imbricate

Cea mai simplă subinterogare are sintaxa următoare:

 SELECT * 
       FROM Tabelă1 

51
              WHERE Tabelă1.nume_ câmp = 
                           (SELECT nume_camp 
                                   FROM Tabelă2 
                                          WHERE criteriul_de_selecţie);

Tabela1 şi Tabela2 vor avea un câmp comun (nume_câmp) care va reprezenta de

fapt câmpul de legătură ce stă la baza construirii subinterogării. Clauza SELECT din
subinterogare va avea acelaşi număr de câmpuri şi de natură similară cu cele din clauza
WHERE a interogării externe.
Când utilizatorul creează legături de subinterogare între două tabele, pentru care s-a
construit şi o joncţiune, atunci sintaxa se modifică astfel:
 SELECT listă_câmpuri  
       FROM tabelă1, tabelă2 
              WHERE tabelă1.nume_ camp = tabelă2. nume_camp 
                      AND tabelă1. nume_camp = (SELECT nume_camp 
                             FROM tabelă2 
                                      WHERE criteriul_de_selecţie);

În prima clauză WHERE s-a descris condiţia de asociere pe câmpul nume câmp
care, mai departe după operatorul logic AND, a fost utilizat şi drept câmp de efectuare a
subinterogării.
În anumite situaţii, subinterogările conţin în structura lor şi funcţii totalizatoare
(SUM, COUNT, MIN, MAX, AVG), ceea ce determină o creştere a complexităţii în
utilizare. În acelaşi timp este de remarcat faptul că subinterogările se pot imbrica, ceea ce
însemnă a se “lega” mai mult de două interogări. Pe lângă clauza WHERE amintită
anterior se folosesc şi clauzele GROUP BY şi HAVING cu rolul deja descris în
subcapitolele precedente.
Un caz special în construirea unei subinterogări îl reprezintă utilizarea cuvântului
cheie IN prin sintaxa:
 SELECT listă_câmpuri  
        FROM listă_tabele 
               WHERE [nume_tabelă.] nume_câmp IN 
                       (SELECT nume_camp 
                              [GROUP BY câmp_de_grupare] 

52
                                         [HAVING criteriul_de_grupare] 
                                                 [ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

Clauza IN, adeseori folosită, caută potriviri în setul de informaţii care îi urmează,
ducând în final la obţinerea unei ieşiri pe mai multe linii ale subinterogării.

CAPITOLUL IV
PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
EVIDENȚA TRANZACȚIILOR

Obiectivul general al proiectării de detaliu (PD) a sistemului informatic (SSI)

presupune transformarea modelului conceptual al noului sistem într-un model operaţional
(tehnic).
Alte obiective secundare sunt:
 alegerea soluţiei optime de gestiune a datelor;
 proiectarea structurilor de date, inclusiv prelucrările specifice la nivelul unităţilor
funcţionale (UF) şi de prelucrare (UP);
 realizarea efectivă a specificaţiilor pentru procedurile care vor asigura parametrii
optimi de funcţionare ai noului sistem în etapele de implementare şi exploatare.
În rezultatul PD sunt obţinute:
 un ansamblu de fişiere sau baze de date;
 proceduri de introducere sau creare a datelor, proceduri de actualizare şi obţinere a
rezultatelor;
 reguli tehnice de utilizare şi exploatare a întregului SI.
Proiectarea de detaliu a sistemului informatic preconizat include următoarele
elemente:
 definirea structurii funcţionale a sistemului informatic;
 proiectarea ieşirilor;
 proiectarea intrărilor;
 proiectarea bazei informaţionale;
 specificaţii proceduri automate;
 specificaţii fişiere şi baze de date;

53
  specificaţii proceduri manuale;
 realizarea programelor;
 procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

4.1 Conținutul structurii funcţionale a sistemului informatic

Definirea structurii funcţionale a sistemului informatic presupune concretizarea

funcţiilor viitorului SI în concordanţă cu obiectivele stabilite la etapa proiectării generale.
Totodată, se scoate în evidenţă locul şi rolul SI în structura generală a SIF existent,
se elaborează schema funcţională a SI, legăturile funcţionale cu alte sisteme.
Reieşind din principiile şi posibilităţile funcţionale ale sistemului informatic, se
definesc funcţiile sistemului proiectat. Ierarhia funcţională se bazează pe principiile
tehnologice de prelucrare a informaţiei şi procedurile de realizare a ei.
După cum a fost menţionat în punctele anterioare, reieşind din specificul activităţii
sistemului informatic mai predomină unele proceduri manuale de prelucrare a informaţiei.
Procedurile manuale ale sistemului proiectat se reduc la lucrul cu suporţii de
informaţie şi procedurile de colectare şi întroducere a informaţiei la tastatură, în tendinţă pe
viitor procedurile manuale menţionate se vor exclude.
Procedurile automate de prelucrare a informaţiei se bazează de asemenea pe
schema funcţională a sistemului. Procedurile automate utilizate de către sistem:
 procedura de întroducere a datelor în tabelele bazelor de date, sistemul de
actualizare, se înfăptuieşte de utilizator.
 procedura de modificare a datelor întroduse, aceasta se înfăptuieşte în subsistemul
de actualizare a datelor, permite corectarea datelor în momentul întroducerii.
 procedura de vizualizare-imprimare, permite vizualizarea datelor, imprimarea
rezultatelor prelucrării la imprimanta locală în numărul necesar de exemplare, se
înfăptuieşte de sistemul de vizualizare a datelor (sistemul informatic-consultativ
nemijlocit implimentat la utilizator).
După consecutivitate, procedurile automate au loc în felul următor: prima
procedură este de introducere a informaţiei în baza de date a sistemului de actualizare, apoi
urmează cea de corectare/modificare (dacă e necesar), informaţia este înregistrată în baza
de date, după aceasta urmeaza transferul fişierului pe discul logic şi înregistrarea lui în

54
componenţa sistemului de vizualizare, procedurile automate se termină cu imprimarea
documentelor rezultative .

4.2. Conținutul ieşirilor

Din punct de vedere tipologic, ieşirile SI pot fi prezente ca liste/situaţii de ieşire ce

furnizează informatii referitoare la intrări de noi date despre tranzacţiile rutiere. Aceste
documente rezultative conţin cîţiva indicatori analitici şi sintetici , grupaţi într-o formă ce
asigură integral cerinţele faţă de sistem. Prin conţinutul său ei reflectă starea şi dinamica
proceselor în întreprindere.
Definitivarea fiecărui document de ieşire presupune concretizarea următoarelor
atribute pe care trebuie să le conţină:
1. Foaie de parcurs;
 Denumirea firmei; X(50)
 Ţara client; X(20)
 Data comanda; D(10)
 Număr comanda; X(7)
 Data încărcare; D(10)
 Ţara plecare; X(20)
 Ţara destinaţie; X(20)
 Data descărcare; D(10)
 Obiect transport; X(50)
 Tonajul; N(5)
 Costul transport; C(6)
 Distanţa; N(6)
 Nume lucrător; (20)
 Marca automobil; (20)

Listă/situaţie privind foaia de parcurs este prezentată în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1
S1-Lista /situaţie privind foaia de parcurs

55
 Data încărcare
Denumirea firmei

Ţara client

Data comanda

Număr comanda

Ţara plecare

Ţara destinaţie

Data descărcare

Obiect transport

Tonajul

Costul transport

Distanţa

Nume lucrător

Marca automobil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
X(50)

X(20)

D(10)

X(7)

D(10)

X(20)

X(20)

D(10)

X(50)

N(5)

C(6)

N(6)

X(20)

X(20)
Legendă:
 activitate: contabil;
 subactivitate: evidenţa tranzacţiilor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvenţa: la cerinţă;
 dispozitiv periferic de obţinere: imprimantă / videoterminal.

2. Confirmare comandă;
 Denumirea firmei; X(50)
 Ţara client; X(20)
 Data comanda; D(10)
 Număr comanda; X(7)
 Data încărcare; D(10)
 Ţara plecare; X(20)
 Ţara destinaţie; X(20)
 Data descărcare; D(10)
 Obiect transport; X(50)
 Tonajul; N(5)
 Costul transport; C(6)
 Distanţa; N(6)

Listă/situaţie privind evidenţa fiselor confirmare comandă sunt prezentate tabelul 4.2.

56
 S1-Lista /situaţie privind evidenţa tranzacţiilor cu anumiţi clienţi
Tabelul 4.2

Data încărcare
Denumirea firmei

Ţara client

Data comanda

Număr comanda

Ţara plecare

Ţara destinaţie

Data descărcare

Obiect transport

Tonajul

Costul transport

Distanţa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
X(50)

X(20)

D(10)

X(7)

D(10)

X(20)

X(20)

D(10)

X(50)

N(5)

C(6)

N(6)
Legendă:
 activitate: contabil;
 subactivitate: evidenţa tranzacţiilor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvenţa: la cerinţă;
 dispozitiv periferic de obţinere: imprimantă / videoterminal.

3. Eidenţa numarului de curse efectuate de şofer ;

 Numele şoferului X(25)
 Prevumele şoferului X(15)
 Patronimicul şoferului X(15)
 Numarul de curse efectuate =CountOf(Cod_ruta)
Listă/situaţie privind evidenţa numarului de curse efectuate de şofer este prezentată
în tabelul 4.3.

S1-Lista /situaţie privind evidenţa numarului de curse efectuate de şofer

Tabelul 4.3

Numele Prenumele Patronimicul Numarul de curse

şoferului şoferului şoferului efectuate

1 2 3 4
X(20) X(15) N(15)
57 Calculat
 Legendă:
 activitate: contabil;
 subactivitate: evidenţa tranzacţiilor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvenţa: la cerinţă;
 dispozitiv periferic de obţinere: imprimantă / videoterminal.

4.3. Conținutul intrărilor

Intrările SI “Evidenţa tranzacţiilor la S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L.” sunt
reprezentate de activitatea agenţilor economici şi mediul în care se desfăşoară. Ca
informaţie de intrare a sistemului serveşte C.M.R., Carnet TIR, Comanda/Contract,
Factura Fiscală. Documentele completate sunt transmise şoferilor. La Firmă
documentele sunt recepţionate după acordarea serviciilor auto internaţionale adică după ce
marfa a fost transmisă la destinatar, iar datele corespunzătoare introduse în calculator.
Datele privitor la atributele documentului de intrare „C.M.R., Carnet TIR,
Comanda/Contract, Factura Fiscala”:
 Seria, Numărul documentului ;
 Data ;
 Furnizor ;
 Destinatarul ;
 Locul prevăzut pentru livrarea mărfii ;
 Locul prevăzut pentru încărcarea mărfii ;
 Codul şi denumirea marfurilor ;
 Unit. de măsură, Greutatea kg ;
 Cantitatea ;
 Preţul ;
 Suma ;
 TVA ;
 Suma cu TVA ;

58
 4.4 Structura Bazei Informaţionale

Un principiu important la proiectarea BI este asigurarea informaţională a SI atât

externă cât şi internă. Asigurarea informaţională internă este reprezentată prin intermediul
colecţiilor de date. Colecţiile de date sunt completate cu date din documentele primare. La
proiectarea SI o atenţie deosebită s-a acordat procesului de definire a structurii BI. Este
necesar ca structura şi ordinea documentelor primare să fie acordată cu structura şi ordinea
colecţiilor de date din calculator. Colecţiile de date se prezintă prin entităţi, iar denumirea
generală a datelor se precaută ca atribute. Între entităţi se creează legături, formându-se
astfel, BI de intrare.
Asigurarea informaţională internă se realizează prin intermediul sistemului de
clasificare şi codificare.
Descrierea indicatorilor din “Personalul”, “Comanda”, “Ruta”, “Automobile”,
„Clienţii”, este prezentată în Tabelul 4.5, 4.6, 4.7, 4.8, am folosit următoarele tipuri de
date:
 N– numeric - se referă numerele întregi;
 X – caracter - orice combinare de litere, numere şi simboluri;
 C – valut – pentru valori baneşti;
 D – data - se folosesc pentru datele calendaristice;
 A − auto numeric – se folosesc pentru numere intregi care îşi măresc în mod
automat valorile.
Structura BI de intrare reprezintă gruparea conţinutului acestora într-un ansamblu
de entităţi, inclusiv corespondenţele dintre ele şi se înfăptuieşte prin intermediul unui
model de reprezentare care asigură independenţa logică şi fizică a prelucrărilor faţă de
colecţiile de date în care va fi transpusă BI.

Descrierea indicatorilor din “Personalul” Tabelul 4.5.

Denumirea indicatorului Nume cîmp Tipul cîmpului

Codul lucrătorului Cod_lucrator A(3)
Numele lucrătorului Nume_lucrator X(20)

59
 Prenumele lucrătorului Prenume_lucrator X(15)
Patronimicul lucrătorului Patronimic_lucrator X(15)
Data naşterii Data_naşterii D(8)
Funcţia lucrătorului Funcţia X(35)
Starea civilă Starea civila X(11)
Numărul buletinului Nr_buletin X(25)
Codul fiscal Cod fiscal X(25)
Localitatea lucrătorului Localitate X(20)
Adresa lucrătorului Adresa_lucrător X(30)
Telefonul lucrătorului Telefon_lucrător X(10)
Telefonul mobil al lucrătorului Telefon mobil_lucrător X(10)

Descrierea indicatorilor din “Comanda” Tabel 4.6

Denumirea indicatorului Nume cîmp Tipul cîmpului

Codul comenzii Cod_comandă X(6)
Codul rutei Cod_ruta X(20)
Data efectuării comenzii Data_comanda D(10)
Numărul comenzii Numar_comandă X(7)
Obiectul necesar de transportat Obiect_transport X(25)
Cantitatea transportată Tonaj N(8)
Costul transportului Cost_transport C(8)
Distanţa de transport Distanţa N(7)

Descrierea indicatorilor din “Ruta” Tabel 4.7

Denumirea indicatorului Nume cîmp Tipul cîmpului

Codul rutei Cod_ruta N(5)
Data plecării spre destinaţie Data_plecare D(10)
Data incărcării obiectului Data_încărcare D(10)
Ţara de plecare Tara_plecare X(20)
Oraşul de plecare Oraş_plecare X(25)
Ţara destinţie Tara_destinatie X(20)
Oraşul destinaţie Oraş_destinaţie X(25)
Data descărcării Data_descărcare D(10)
Data sosirii Data_sosire D(10)
Codul lucrătorului Cod_lucrator N(3)

60
 Descrierea indicatorilor din “Clienţi” Tabel 4.8

Denumirea indicatorului Nume cîmp Tipul cîmpului

Codul clientului Cod_client N(5)
Denumirea firmei Denumire_firma X(20)
Ţara clientului Tara_client X(20)
Oraşul clientului Oras_client X(15)
Adresa clientului Adresa_client X(50)
Telefonul clientului Telefon_client X(15)
Faxul clientului Fax_client X(15)
Codul fiscal Cod_fiscal X(14)

Descrierea indicatorilor din “Automobile” Tabel 4.8

Denumirea indicatorului Nume cîmp Tipul cîmpului

Codul automobilului Cod_automobil N(5)
Marca automobilului Marca_automobil X(20)
Anul producţiei Anul_prod N(4)
Numărul automobilului Numar_automobil X(10)
Marca remorcii Marca_remorcă X(25)
Numar remorcă Numar_remorca X(10)
Tipul remorcii Tip_remorcă X(15)
Date suplimentare Alte date X(50)

BI de ieşire a SI “ Evidenţa tranzacţiilor rutiere la firma de transport “ S.C.

CARRION S.R.L.”” este formată din totalitatea indicatorilor structuraţi în cadrul ieşirilor.
Ea conţine o parte a informaţiei iniţială, iar restul sunt prelucrări sub formă de
indicatori şi rapoarte. Pe lângă aceasta, are loc prelucrarea selectivă a indicatorilor după
anumite criterii specificate în interpelări.

4.5. Proceduri automate – baza programului

Procedurile automate reprezintă partea de bază a programului, şi se măsoară prin

volumul de lucru care este îndeplinit de către calculator în procesul de prelucrare a datelor.
La crearea acestui SI anume s-a pus drept scop înlocuirea părţii majore de lucru cu
documentele privind evidenţa tranzacţiilor rutiere executate până la moment în mod

61
manual cu lucru automatizat, în favoarea minimizării timpului de lucru irosit în acest
proces.
De aceea, majoritatea operaţiilor sunt executate automat. Partea manuală de lucru
revine sferei de colectare şi introducere a datelor în calculator, precum şi crearea
interpelărilor către baza de date.
Procesul de prelucrare al datelor include o serie de proceduri automate care sunt
executate in mod definit anterior prin textul programului de programator. Astfel, odată
introduse, datele sunt supuse unor serii de modificări şi prelucrări, ţinînduse cont de
criteriile înaintate de utilizator. Pentru această SI conţine o serie de module care lucrează
independent una faţă de alta şi totodată ca un tot integru sistemic în contextul programului
alcătuit.
Gruparea datelor este executată la intrarea datelor în sistem, astfel creându-se
entităţile BI. Pentru a se executa mai departe procesul de prelucrare a datelor, este necesar
ca fluxul informaţional să fie perfectat prin procesul de sortare şi filtrare, care permite ca să
fie prelucrate numai o categorie aparte de date care este predefinită prin interpelări.
Scopul de bază al sistemului este obţinerea informaţiei rezultative, iată de ce
această operaţie este primordială după importanţa sa. Programul ne permite de a obţine
toate documentele rezultative, create în cadrul interpelărilor, şi mai mult, ni se dă
posibilitatea ca în orice moment să putem introduce noi modificări în cadrul structurii
sistemului pentru a obţine noi colecţii de informaţii la ieşire.
O altă facilitate din punct de vedere al automatizării este afişarea documentelor
rezultative pe ecran, cât şi posibilitatea de imprimare şi păstrare a lor pe suporturi tehnice.

4.6. Componență fişiere şi baze de date

Sistemul informatic "Evidenţa tranzacţiilor rutiere" cum am mai menţionat, se

formează în sistemul MS Access, care foloseşte sistemul de operare Windows.
Baza de date „ Evidenţa tranzacţiilor rutiere” este compusă din 5 tabele:
 Personalul;
 Comanda;
 Ruta;
 Clienţii;
 Automobile.

62
 Relaţiile dintre tabele precum şi între cereri sunt prezentate în figura următoare:

Fig. 4.6.1 Relaţiile dintre tabelele şi cereri a bazei de date

Informaţia de intrare se introduce în tabelele bazei de date enumerate mai sus prin
intermediul unor videocadre.

4.7. Proceduri manuale

Deoarece SI “Evidenţa tranzacţiilor rutiere la firma de transport „S.C. CARRION

S.R.L.””este un sistem automatizat, o mică parte a lucrului vine a fi îndeplinită de
utilizator. Printre aceste operaţii pot fi enumerate colectarea datelor, introducerea lor în
sistemul de calcul de la tastatură. Prin procesul de vizualizare a datelor se confirmă forma
dorită de obţinere a datelor, la fel în orice moment pot fi create noi schimbări în sistem,
precum şi introducerea sau modificarea unor colecţii de date. Din acest punct de vedere
sistemul conţine un grad de flexibilitate la mediu, adică pe parcurs pot fi modificate unele
componente, adăugate altele, astfel perfectându-se întregul sistem.

63
 În general, însă, lucrul cu calculatorul se execută după un anumit scenariu,
iniţiatorul căruia este programul.
Utilizatorul selectează de fiecare dată pasul următor din meniu. Toate datele se
introduc şi se modifică de la tastatură.

4.8. Elaborarea programelor

Sistemul Informatic “Evidenţa tranzacţiilor rutiere” gestionează informaţii despre

tranzacţiile rutiere efectuate de întreprindere. Informaţiile sunt stocate în baze de date şi
consultate cu ajutorul programului “Evidenţa tranzacţiilor rutiere”care permite:
 căutarea în bazele de date;
 corectarea înregistrărilor;
 tiparul documentelor rezultative la imprimantă; etc.
Sistemul elaborat în Microsoft Acces poate fi utilizat la calculatoare cu configuraţia
minimă: Pentium-I, 300 MHz, 64 MB RAM, HDD 2GB; sistemul operaţional Windows
2007, în regim de lucru local sau în reţea.
Executarea sistemului are loc prin lansarea programului “Evidenţa tranzacţiilor
rutiere”. În continuare lucrul utilizatorului este bazat pe un sistem de machete (formulare)
şi alegerea funcţiunii respective sau întroducerea unor date pentru selectare care se
realizează prin intermediul butoanelor.
Machetele (formele) reprezinta structuri de date , care sunt afişate la un moment dat
pe ecran, dupa activarea unui buton. Machetele se folosesc pentru introducerea ,
actualizarea , consultarea (vizualizarea) datelor introduse.
Machetele pot fi :
 de tip info , care prezintă pe ecran structura unei singure inregistrări;
 de tip tabel , care prezintă pe ecran o structura tabelară cu mai multe inregistrări;
Machetele afisate la un moment dat pe ecran prezintă mai multe categorii de elemente:
Structura inregistrării (cîmpurile) se completează de către operator cu datele
corespunzătoare , folosind tastatura. După completarea unui anumit cîmp se acionează
tasta Enter sau Tab, sau ne poziţionăm cu mouse-ul pe cîmpul pe care dorim să-l
completăm si acţionâm Click.

64
Câmpurile din structura machetei pot fi :
 Câmp simplu de date (Fig. 4.8.1) , care se completează prin introducerea valorilor
corespunzătoare,

Fig. 4.8.1
 Câmp de tip listă (Fig. 4.8.2) care are în dreapta lui o sageată , care prin acţionarea
mouse-ului afisează o lista din care se selectează valoarea dorită. În aceste liste nu se
completează , doar se face selecţia unui element din listă.

Fig. 4.8.2
Prezentarea unor machete (forme) prin intermediul cărora are loc introducerea
informaţiei sunt expuse în figurele de mai jos.

Forma principală “Evidenţa tranzacţiilor rutiere” (Fig. 4.8.3)cu ajutorul căreia

utilizatorul gestionează programul, avînd acces la formele de introducere şi modificare,
cautare rapida, selecţie a informaţiei, tot prin intermediul acestei forme pot fi vizualizate
documentele rezultative.

65
 Fig. 3.8.3
Astfel forma “Evidenta tranzactiilor rutiere” este compusă din doua meniuri : unul
care este plasat în stînga formei de bază şi conţine butoane de deschidere a machetelor
principale de lucru cu baza de date; al doilea plasat la dreapta în forma de bază şi este
compus din date ce reflectă niste informatii principale despre tranzacţiile rutiere efectuate
de întreprindere, forma “Evidenta tranzaciilor rutiere” mai conţine câteva butoane de
navigare (Prima înregistrare, Precedenta înregistrare, Următoarea înregistrare, Ultima
înregistrare), un buton de căutare (Căutare înregistrare ) şi un buton (STOP) care termină
sesiunea de lucru a aplicaţiei.
Acum voi prezenta o scurtă caracteristică a machetelor (formelor) care se deschid
prin intermediul butoanelor.

1. Modificarea înregistrărilor în Baza de date

Prin intermediul butonului “Adaugare/Modificare inregistrari in Baza de Date”

deschidem un machet denumit “Modificarea inregistrarilor in BD” (Fig. 4.8.4) alcătuit din
cinci butoane de vizualizare a formularelor „Automobile”, „Personal”, „Clienţi”,
„Comenzi”, „Ruta” şi un buton de închidere a formei date şi ieşirea către forma principală
a aplicaţiei “Evidenţa tranzacţiilor rutiere”

66
 Fig. 4.8.4

1.1 Automobile
Machetul (forma) “Automobile” (Fig. 4.8.5) se deschide prin intermediul butonului
cu aceeaşi denumire “Automobile” al formei “Modificarea inregistrarilor in BD”.

Fig. 4.8.5

Forma dată este alcătuită din următoarele componente:

 butoane de adăugare (Adauga); ştergere (Sterge); de salvare a datelor (Salveaza);
butoane de navigare: Primul – trece direct la prima inregistrare, Precedentul,
67
 Urmatorul, Ultimul şi butonul „Iesire la nivelul precedent” prin intermediul caruia
se închide forma activă şi se deschide forma precedentă .
 cimpuri pentru înregistrări.
Butoanele sus enumerate sunt prezente şi in celelalte patru formulare: Personal,
Clienţi, Comanda, Ruta.
Astfel dacă dorim să ştergem o înregistrare facem click pe butonul “Sterge”, pentru a
confirma ştergerea înregistrării Facem click pe butonul “Salveaza”. Pentru a insera o nouă
înregistrare facem click pe butonul “Adauga” şi înserăm noile date în cîmpurile rspsctive,
pentru a trece de la un cîmp la altul acţionăm tastele “Tab” sau “Enter”, sau purşisimplu
facem un click pe butonul stîng al mouse-lui pe cîmpul necesar. Pentru a confirma
înregistrarea facem click pe butonul “Salveaza”.

1.2 Clienții
Forma “Clientii” (Fig. 4.8.6) se deschide prin intermediul butonului cu aceeaşi
denumire “Clientii” al formei “Modificarea inregistrarilor in BD”.

Fig. 4.8.6
Forma dată este alcătuită din aceleşi componente ca şi forma precedentă
Automobile doar cu o singură difernţă: sunt prezente alte cîmpuri .
Pentru a inregistra un nou client, sau a şterge un client, efectuăm click pe butoanele
“Adauga” şi respective “Sterge” şi confirmăm acţiunile corespunzătoare prin apăsarea

68
butonului “Salveaza”. Celelalte butoane au aceleaşi funcţii ca şi cele din forma
“Automobile”.

1.3 Comanda
Pentru a vizualiza forma “Comanda” (Fig. 4.8.7) facem click pe butonul
“Comanda” din forma “Modificarea inregistrarilor in BD”. Prin intermediul formei date
putem înregistra o nouă comandă sau putem face modificări în caz de necesitate. Forma
dată conţine aceleaşi butoane ca şi formele Automobile, Clienţi funcţiile carora au fost
menţionate mai sus.

Fig. 4.8.7

1.4 Personalul
Făcând un click pe butonul „Personalul” din forma “Modificarea inregistrarilor in
BD” putem vizualiza forma cu acelaşi nume „Personalul” (Fig. 4.8.8). Forma dată ne
permite să introducem în baza de date un nou salariat (şofer), să facem modificări
referitoare la salariaţii (şoferii) existenţi deja în BD, sau să ştergem un careva salariat
(şofer).

69
 Fig. 4.8.8
Macheta dată conţine aceleaşi butoane ca şi machetle nominalizate mai sus şi
îndeplinesc la fel aceleaşi funcţii (adăugare, salvare, ştergere, navigare, ieşire din formă
(machetă)).

2. Adaugare/Stergere înregistrări privind tranzacţiile rutiere

Pentru a deschide macheta „Adaugare/Stergere înregistrări privind tranzacţiile
rutiere” (Fig. 4.8.9) efctuăm click pe butonul cu acelaşi nume „Adaugare/Modificare
înregistrări privind tranzacţiile rutiere” (Fig.4.8.3) component al formei principale
“Evidenţa tranzacţiilor rutiere”. Prin intermediul formei date putem introduce noi
înregistrări privind noua comandă, noul client, noua rută codul şoferului şi a
autovehicolului prin intermediul cărora se va executa transporul mărfii.

70
 Fig. 4.8.9
4. Autocamioane disponibile
Forma “Autocamioane disponibile” (4.8.10) se dechide cu ajutorul butonului
“Autocamioane disponibile” (Fig. 4.8.3) component al formei principale.

Fig.4.8.10
Forma “Autocamioane disponibile” ne permite vizualzarea autovehiculelor disponibile în
două moduri:
 Prezentarea disponibilităţii autovehicolului căutat pentru a efectua comanda;
 Prezentarea tuturor autovehiculelor disponibile pentru a efectua comanda.

71
Pentru a efectua primul mod de cautare facem click pe butonul “Autovehicol disponibil la
introducerea mărcii şi numărului de înmatriculare”, astfel vizualizăm o machetă „Measaj
de cautare !!!” (Fig. 4.8.11), care ne invită să introducem marca şi numărul de
înmatriculare a autovehicolului căutat.

Fig. 4.8.11
Introducînd sau selectînd din cîmpurile de tip listă marca şi numărul de
înmatriculare a autovehicolului, efectuăm click pe butonul caută şi in rezultat obţinem o
machetă (Fig. 4.8.12) care ne prezintă infomaţie dacă automobilul este disponibil sau nu de
a îndeplini comanda.

Fig. 4.8.12
Autocamionul poate fi disponibil în caz că:
 Nu este plecat în rută;
 Este în stare tehnică normală;
Al doilea mod de vizualizare ne permite, să vizualizăm toate autovehicolele
disponibile. Astfel prin intermediul butonului “Toate autovehiculele disponibile”
vizualizăm forma “Prezentarea tuturor autocamioanelor disponibile” (Fig. 4.8.13).

72
 Fig. 4.8.13
5. Şoferi disponibili
Prin butonu „Soferi disponibili” component al formei „Evidenta tranzactiilor rutiere” (Fig.
4.8.3) vizualizăm forma “Soferi disponibili” (Fig. 4.8.14).

Fig. 4.8.14
Forma dată ne prezintă toţi şoferii disponibili la momentul de faţă pentru
îndeplinirea comenzii. Prin intermediul butoanelor de navigare îi putem vizualiza unul cîte
unul. Forma dată ne prezintă şi informaţii despre şofer cum ar fi: data naşterii, starea civilă,
nr. Buletinului, codul fiscal, etc. Prin butonul “Cauta sofer” putem vizualiza date despre un
anumit şofer. Astfel prin apăsarea butonului “Cauta sofer“ primim un mesaj (Fig. 4.8.15)
care ne invită să introducem careva date despre şoferul căutat.

73
 Fig. 4.8.15
Astfel dacă dorim să efectuăm căutarea facem click pe butonul Cauta dacă nu efectuăm
click pe Anulare. La apăsarea butonului Cauta vizualizăm forma din figura de mai jos
(Fig. 4.8.16).

Fig. 4.8.16

6. Meniul Rapoarte
Pentru a vizualiza meniul „Rapoarte” (Fig. 4.8.17)facem click pe butonul Rapoarte
component al formei principale (Fig. 4.8.3).

74
 Fig. 4.8.17
Meniul “Rapoarte” este compus din şapte submeniuri (Curse autocamioane, Curse
soferi, Numarul de comenzi efectuate de client, Confirmare comanda, Foaie de parcurs,
Fisa personala, CMR) şi butonul de ieşire la forma principală “Iesire la forma principala”.
Submeniurile prezintă date necesare întreprinderii sub formă de simple rapoarte (Curse
autocamioane, Curse soferi, Nr. De cmenzi effectuate de client) sau acte necesare pentru
efectuarea tranzacţiei rutiere (Foaie de parcurs, Confirmare comanda, etc.)
6.1 Submeniul “Curse autocamioane”
Pin meniul Rapoarte/Curse autocamioane deschidem submeniul dat (Fig. 4.8.17),
care ne reflectă date despre cursele efectuate de fiecare autocamion. Respectiv putem
vizualiza informaţia sub formă de raport (Anexa nr) efectuînd click pe butonul Vizualizare
raport.
6.2 Submeniul “Curse soferi”
Rapoarte/Curse soferi deschide submeniul “Curse soferi” (Fig. 4.8.18). Acest
submeniu ne prezintă informaţii referitoare la şoferii şi numărul de curse efectuate de

aceştea. La fel putem vizualiza informaţia sub formă de raport (Anexa nr) prin
intermediul butonului Vizualizare raport.

75
 Fig. 4.8.18
6.3 Submeniul “Nr de comenzi efectuate de client” (Fig. 4.8.19)

Fig. 3.8.19

76
Se deschide prin intermediul meniului Rapoarte/ Nr de comenzi efectuate de client.
Submeniul dat ne permite vizualizarea datelor privind numărul de comenzi efectuate de
client sub formă de tabel şi respectiv raport (Anexa nr).

6.4 Submeniul “Confirmare comandă” (Fig. 4.8.20)

Fig. 4.8.20
Meniul Rapoarte/Confirmare comanda dechide acest submeniu.
Efectuînd dublu click pe numarul comenzii obtinem raportul cu privire la
confirmarea comenzii respective (Anexa NR.), documentul dat se printează şi se anexează
la actele şoferului. Deasemenea putem vizualiza şi confirmrile precedente care au fost deja
efectuate prin intermediul butoanelor de navigare.
6.5 Submeniul “Foaie de parcurs/CMR” (Fig 4.8.21)
Submeniul dat îl deschidem prin intermediul meniului Rapoarte/”Foaie de
parcurs/CMR“. Submeniul dat vizualizează un mesaj, care ne invită să iserăm numarul
comenzii în cîmpul gol al submeniului pentru crearea documentelor: Foaie de parcurs

77
(anexa nr) şi CMR- ul (anexa nr) pentru comanda dată.

Fig 4.8.21
Astfel inserăm numarul comenzii în cîmpul respectiv şi alegem tipul documentului
pentru vizualizare executînd click pe butonul corespunzător (Foaie de parcurs, CMR). În
privinţa CMR-ului baza de date ne permite să includem doar careva date în documentul
dat, alte date se completează manual pe parcursul efectuării transportului.
6.6 Submeniul “Fisa personala” (Fig. 4.8.22)
Submeniul dat ne reflectă date referitoare la fişele personale a întregului personal al
firmei. Se vizualizează prin meniul Rapoarte/Fisa personală. Pentru a vizualiza fişa
personală a lucrătorului necesar sub formă de raport (Anexa nr), facem dublu click stîng
pe numele salariatului respectiv.

78
 Fig. 4.8.22

7. Forma de căutare “Cautare avansata” (Fig. 4.8.23)

Fig. 4.8.23

79
 Se vizualizează prin intermediul butonului Cauta inregistrare component al
formei principale „Evidenta tranzactiilor rutiere”. Forma dată ne permite căutarea datelor
referitoare la tranzactile rutiere efectuate după diferite criterii, ca de exemplu prezentarea
datelor despre tranzacţiile rutiere efectuate cu clienti din orasul Hinceşti, sau prezentarea
datelor privind tranzacţia rutieră referitoare unei anumite comenzi, etc.
Astfel înserăm în cîmpurile dorite date, referitor cărora dorim să efectuăm căutarea
şi executăm click pe butonul caută, ca rezultat obţinem o nouă formă „Rezultatul cautarii”
(Fig. 4.8.24). Forma “Rezultatul cautarii” ne prezintă date importante despre tranzacţiile
rutiere după criteriul de căutare efectuat.

Fig. 4.8.24
Pentru a închide forma de căutare executăm click pe butonul OK.
Pentru a încheia sesiunea de lucru cu baza de date „Evidenta tranzactiilor rutiere”

executăm click pe butonul .

80
 4.9. Procesul tehnologic de prelucrare a informațiilor

Procesul tehnologic de prelucrare a informaţiei conform variantei de proiect

presupune prelucrarea automată a datelor şi formarea documentelor rezultative.
Procesul începe cu primirea documentelor de intrare. Datele generale din
documentele sus-numite se introduc de la tastatură. Toate datele de intrare se stochează în
baza de date.
Aceste date se acumulează în două fişiere diferite, de aceea are loc controlul lor
după format.
În procesul de control a documentelor date şi datelor de la întreprinderi se ia în
consideraţie controlul după conţinut a bazelor de date. Căutarea datelor se efectuează
pentru a grupa şi a forma baza de date completă.

81
 Capitolul V
ANALIZA EFICIENȚEI SISTEMULUI INFORMATIC
5.1 Metodologia de evaluare a eficienţei

Procesul de determinare și estimare a eficienţei sistemului proiectat este considerat

ca faza finală a procesului de proiectare. Această fază este la fel de importantă ca şi
celelalte: de analiză şi proiectare.
Introducerea unui sistem informatic necesită multe cheltuieli importante cu
proiectarea, organizarea şi funcţionarea lui. Ca urmare se pune întrebarea dacă aceste
cheltuieli sunt justificate din punct de vedere economic. Totodată, reieşind din faptul că
pentru o întreprindere pot fi elaborate mai multe variante de sisteme informatice, se cere
selectarea soluţiei optime, adică a sistemului care necesită minim de cheltuieli în favoarea
unei eficienţe maxime. De aceea este nevoie de evaluarea eficienţei economice a
sistemului proiectat.
Din punct de vedere conceptual pot fi evidenţiate următoarele metode de estimare a
eficacităţii:
1. Se determină criteriile posibile de estimare a eficacităţii, reieşind din specificul
problemei concrete. Se analizează aceste criterii pentru a determina un criteriu, care s-ar
considera mai important. Apoi se estimează eficacitatea subsistemului reieşind din acest
criteriu. Aceasta metodă are un neajuns: alegerea subiectiva a criteriilor de estimare.
Estimarea eficacităţii numai din punct de vedere a unui criteriu este de asemenea
subiectivă şi nu exprimă complexitatea şi veridicitatea eficacităţii.
2. Alegerea criteriilor posibile de estimare a eficacităţii. Estimarea importanţei
unuia din aceste criterii analogice cu metoda precedentă. Acest criteriu se consideră ca
funcţie care trebuie maximizată sau minimizată în dependenţă de criteriul ales. Celelalte
criterii se consideră restricţii. Această metodă mai veridic exprimă eficacitatea, deşi are
acelaşi neajuns ca şi prima metodă.
Estimarea eficacităţii subsistemelor informatice este un lucru foarte dificil. Acestea
au un şir de caracteristici calitative, estimarea cantitativă a cărora este problemă la fel de
importantă ca şi alegerea propriu zisă a criteriilor. De aceea la alegerea metodei de
estimare momentul principal ar fi posibilitatea estimării cantitative a caracteristicilor
calitative.

82
 Pentru estimarea eficacităţii subsistemului informatic proiectat se propune o metodă
nouă, care înlătură neajunsurile celor două metode menţionate şi satisface posibilităţile
estimării cantitative a criteriilor calitative. Metoda în cauză este adecvată problemei
proiectate din cauza imposibilităţii exprimării cantitative a factorilor, care în unele cazuri
aparte (depinde de problemă şi împrejurările concrete) ar fi posibilă.

5.2. Determinarea eficienţei economice

Eficienţa economică a sistemului informatic este redată de raportul dintre rezultatul
util (efectul sistemului informatic în procesul de conducere) şi cheltuielile avansate pentru
realizarea efectului dorit.
Efectele economice sunt datorate unor factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
 modernizarea procesului de conducere prin intermediul sistemului informatic;
 furnizarea automată a unor variante de decizii pentru conducere;
 alegerea unor soluţii optime;
 minimalizarea timpului de răspuns pentru sistemul proiectat;
 mărirea gradului de informatizare a principalei activităţi.
La proiectarea sistemului informatic este necesar sa se fundamenteze un sistem de
indicatori a eficientei economice care va permite compararea tuturor variantelor posibile
de realizare în raport cu resursele informatice existente. Aceşti indicatori vor fi determinaţi
pe bază de calcule estimative, iar în faza de exploatare curentă a sistemului prin observări
şi măsurări concrete.
În continuare va fi reprezentată calcularea eficienţei pentru sistemul informaţional
existent şi pentru sistemul informatic proiectat. Valorile sunt luate comparative.
Pentru calcularea economiei anuale (Ec) este necesar de calculat cheltuielile privind
prelucrarea informaţiei în varianta de bază (manual) (Cb), şi calcularea cheltuielilor din
varianta proiectată (Ca). Calculul se face după formula:
Ec=Cb-Ca
Iniţial se analizează cheltuielile privind prelucrarea informaţiei în varianta de bază,
pentru aceasta este necesar de următoarele date:
- volumul informaţional folosit la prelucrare: Vinf =102090 semne;
- periodicitatea de efectuare a calculelor: n =12 ori / an;
- normativ de prelucrare a informaţiei: B =500 semne / ora;
- fond de timp anual al unui salariat: Tan =2088 ore;

83
- salariul mediu lunar al unui salariat: Smed =1500 lei;
- fondul de timp lunar al unui salariat: Tlun =168 ore;
- coeficientul privind salariul suplimentar: Ic =1,7;
Pentru calcularea acestor cheltuieli se parcurg următorii paşi:
1.Se calculează cheltuielile de muncă pentru realizarea calculelor în varianta de
bază (manuală):
Cmb =Vinf*n/B ;
Cmb =102090*12/500 =2450,16 ore;
2.Se determina numărul convenţional de salariaţi preocupaţi de prelucrarea
informaţiei în varianta de bază:
Pb =Cmb/Tan;
Pb =2450,16/2088=2 salariat;
3.Preţul unitar pe oră privind prelucrarea informaţiei:
Ut =Smed*Ic/Tlun
Ut =1500*1,7/168 =15,18 lei/ora;
4.Total cheltuieli privind prelucrarea informaţiei în varianta de bază.
Cb =Tan*Ut*Pb
Cb =2088*15,18*2 =63391,68 lei.
Pentru calcularea cheltuielilor din varianta de proiectare este necesar de
următoarele date:
volumul de date iniţiale prelucrate la calculator: Vinf =102090;
timpul mediu necesar realizării operaţiilor la calculator pentru un indicator a informaţiei
iniţiale: Tmed =5 sec;
preţul unei ore maşina: Pm =4 lei;
coeficientul privind timpul de control, întocmire şi emitere a datelor: C =0.2;
1.Se calculează numărul de ore-maşină necesare la prelucrarea informaţiei.
Tm =Vinf*Tmed/3600;
Tm =102090*5 /3600 =141,79 ore / maşină;
2.Valoarea timpului-maşină necesar prelucrării informaţiei.
Cm =Tm-Pm; Cm =141,79*4=567,166
3.Cheltuieli privind întocmirea controlului şi formarea datelor.
Ccf =C*Cm; Ccf =0.2*567,16=113,43;
4. Cheltuielile totale privind varianta de proiectare se calculează;
Ca =(Cm+Ccf)*n;Ca=(567,16+113.43)*13=8847,71lei;

84
Calculăm economia anuală în cazul implementării sistemului proiectat:
Ec =63391,68 -15999.87 =47391,81 lei
Deci eficienţa economică a sistemului proiectat va constitui o sumă de 47391,81 lei anual.

85
 CONCLUZII

În cadrul actualului proiect a fost elaborat un sistem informatic pentru

întreprinderea de transport S.C. CARRION EXPEDITION S.R.L. cu scopul de a
perfecţiona sistemul informaţional existent şi a-l aduce la un nivel mai înalt de prelucrare a
informaţiei, de obţinere a rezultatelor, un grad mai mare de precizie a datelor şi
documentelor de ieşire.
În calitate de obiectiv al proiectului individual a fost concepută proiectare unui
sistem automatizat pentru soluţionarea problemei evidenţei personalului şi calculării
salariilor acestora.
În procesul de lucru asupra proiectului a fost studiată metoda existentă de
soluţionare a problemei evidenţei tranzacţiilor si a slariilor la firma de transport S.C.
CARRION EXPEDITION S.R.L.. Au fost depistate dezavantajele acestei metode şi
anume:
 mulţimea de calcule, necesare pentru evidenţă;
 incomoditatea considerabilă a procesului de operare cu normativele de calcul;
 cheltuieli considerabile de timp la efectuarea calculelor şi întocmirea documentului
rezultativ şi la controlul realizării lor.
În cazul implementării variantei descrise in proiect, care presupune proiectarea unei
baze de date in cadrul unei reţele locale de calcul, apar posibilităţi de înlăturare sau cel
puţin de reducere ale lacunelor evidenţiate . Aşa procedee esenţiale, cum sunt introducerea
datelor documentelor primare in calculator de către specialist, lucrul in regim
conversaţional, realizarea automatizata a calculelor şi emiterea formei rezultative permit
evitarea celor mai voluminoase operaţiuni ale procesului tehnologic conform variantei
manuale de soluţionare a problemei.
Indicii eficienţii economice, calculaţi în compartimentul de estimare al lucrării
reflectă o economie anuala de 218773,42 lei anual.
Este necesar de a se accentua, deasemenea caracterul dinamic şi flexibil al
sistemului proiectat, ceea ce permite atât lărgirea ulterioară a funcţiilor sistemului, cât şi
implementarea lui in cadrul altei instituţii sau organizaţii.

86
 Automatizarea procesului de lucru a persoanei ce se ocupă de evidenţa salariaților
şi a salariilor la întreprindere se efectuează conform procesului de lucru îndeplinit pas cu
pas.
Etapa de proiectare de detaliu a fost realizată cu ajutorul sistemului SGBD MS
Acces şi în conformitate cu cerinţele şi necesităţile utilizatorului. Rezultatele proiectului au
fost obţinute pe baza aplicării cunoştinţelor primite în cadrul cursurilor de “Proiectarea
bazelor de date”, “Proiectarea sistemelor informatice economice”, “Tehnologia prelucrării
automate a informaţiei economice”, precum şi a cunoştinţelor personale în domeniul
programării.

87
 BIBLIOGRAFIE

1. Bolun I., Costaş I., Gameţchi A., Zacon T., Delimarschii B. „Elaborarea tezelor
de licenţă la specialitatea Cibernetică şi Informatică Economică.”- Iași, ASEM, 2001;
2. Costaş I., Zacon T., Chirev T. „Infrastructura Informaţională în România”, Sibiu,
2001;
3. Costaş Ilie “Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice”, 1997;
Cotelea V., “Baze de date”, 1998;
4. Dimulescu Ioan, ”Sisteme informatice implementate”, Editura Corint, București,
2009;
5. Hampu Alexandru, ”Tehnologia Informației”, Editura Aldine, Sibiu, 2012;
6. Roşca I. “Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile”; Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;
7. Ionescu C. “Sisteme informatice pentru conducerea economică” Bucureşti,
1986;
8. Iordache Vasile, ”Analiza sistemelor informatice”, Editura MaximBit, București,
2008;
9. Andrei Ion Lemnaru, ”Tehnologia prelucrării informației economice”, Editura
Universității Craiova, 2013;
10. Răzvan Miron, ”Tehnologii informatice”, Editura Nomina, București, 2010.
11. Danilescu.L. Baze de Date , Suport de curs , Galati , 2013
12. Danilescu , L. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune , Suport curs ,
Galati , 2013

88