Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL

CUPRINS
CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETĂŢII
1.1 Prezentare generală

1.2 Scurt istoric
1.3 Obiectul de activitate
1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social
CAPITOLUL II - VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE
2.1. Definirea notiunii de venituri

2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii
2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor
2.4. Componenta veniturilor intreprinderii
2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala
2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor
2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale
2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala
2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii
2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara
2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale
CAPITOLUL III - CHELTUIELI EFECTUATE

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile
3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terţi
3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele aşimilate
3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie
3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile
1
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate
3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizările si provizioanele şi
ajustarea la inflaţie
3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizările şi provizioanele
3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele
CAPITOLUL IV - ALTE ŞITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA

FIRMA SA FIE DIFERITA DE ALTELE.
4. 1. Forme şi mijloace publicitare
4. 1. 1. Reduceri de pret
4. 1. 2. Vanzarile grupate
4. 1. 3. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii.
4. 1. 4. Merchandişing-ul
4. 1. 5. Prime şi cadouri promotionale
4. 1. 6. Sponsorizarea
4. 1. 7. Incercari gratuite ( sampling )
4. 2. Publicitatea prin media
4. 3. Publicitatea exteriora
4. 4. Publicitatea prin tiparituri
4. 5. Publicitatea gratuita
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
2
S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a fost inregistrata in data 26 May 2006 la
Oficiul Registrului Comertului Brăila cu nr. de inmatriculare J09/446/2006.
La data înfiinţării capitalul social era în valoare de 5 000 RON şi se compunea din
aport în numerar subscris în cont. Capitalul social se dividea în părţi sociale egale în
valoare de 100 RON, rezultând un număr de 50 de acţiuni. Majorarea capitalului social
s-a făcut în 2006. În urma majorării intervenite, capitalul social în sumă de 2 500 RON
numerar se divide în 25 de acţiuni nominative şi individuale cu o valoare nominală de 100
RON acţiunea şi se distribuie pe acţionari.
1.3 Obiectul de activitate
Obiectul de activitate este Construcţii şi reparaţii de nave. Aceasta clasa include:

- constructia navelor comerciale: vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport
de marfuri, tancuri maritime şi fluviale etc.;
- constructia navelor de razboi;
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂŢII
1.2 Prezentare generală
Denumire: OXINAV CONSTRUCT S.R.L.

Sediu administrativ: Str. GRADINII PUBLICE 6 Brăila, Judetul Brăila
Număr de înmatriculare la Registrul Comerţului: J09/446/2006
Cod unic de înregistrare: 18707633
Cod CAEN: 3011 (Construcţii şi reparaţii de nave)
Capital social:
Reprezentanţi legali: GIOL DANIEL, DANCIU ELENA, UZUNEANU IONEL
1.2 Scurt istoric
- constructia navelor de pescuit.

Aceasta clasa include, de asemenea:
- constructia platformelor de foraj, plutitoare sau submerşibile;
- constructia altor structuri plutitoare:
. docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.;
- intretinerea, repararea şi modificarea (transformarea) navelor.
Aceasta clasa exclude:
- fabricarea de elice pentru nave;
- fabricarea de motoare pentru nave;
- fabricarea de instrumente pentru navigatie;
3
- fabricarea de vehicule amfibii;
- fabricarea de ambarcatiuni sau plute pneumatice
1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social
A Cif Grafic P Grafic A Gra

n ra Afaceri rofit ngajati fic
B (R (
ilant ON) RON)
2 887 7 5 mm
007 363 3042 9 mmmmm
2 377 9 3 mm
006 867 2361 9 mmm
4
CAPITOLUL II
VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE
2.2. Definirea notiunii de venituri
Veniturile ca si cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinarea

rezultatului activitatii economico-financiare (profitului/pierderii) a intreprinderii. Aceste notiuni
sunt caracteristice economiei de piata si au inceput sa fie aplicate in teoria si practica contabila
autohtona o data cu implementarea actualului sistem contabil.
In cadrul sistemului contabil precedent, care a functionat in conditiile economiei
administrativ-planificate, notiunile de venituri si cheltuieli aveau alte sensuri si nu influentau in
mod direct rezultatul activitatii intreprinderii.
Astfel, in actele normative si in literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau
caracterizate ca o parte a venitului societatii, acumulata de catre intreprindere si utilizata, in mare
masura, pentru necesitatile acesteia.
Totodata, in teoria si practica contabila internationala, notiunile de venituri si cheltuieli au
capatat o raspindire larga inca la inceputul secolului XX, concomitent cu aparitia conceptiei
dinamice, conform careia rezultatul financiar se determina ca diferenta dintre veniturile si
cheltuielile intreprinderii.
Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a cheltuielilor,
în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă directă asupra
elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.
Aceste principii sunt: principiul independenţei, principul necompensării şi principiul
prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor la venituri şi
principiul recunoaşterii rezultatului.
În conformitate cu principiul exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de venituri sunt
contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de angajamente
sau „accrual accounting”, în care veniturile sunt evidenţiate şi contabilizate pe măsura generării
sau ocazionării şi nu în faţa încasării lor. Ca o consecinţă a acestui principiu, veniturile sunt
înregistrate în momentul vânzării mărfurilor şi produselor, sau prestării serviciilor şi nu în
momentul încasării.
Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între cheltuielile şi
veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.
Principiul prudenţei stipulează aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul de
transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a căror cauză se află în
exerciţiul curent şi cele anterioare.
5
Principiul recunoaşterii sau constatării veniturilor, creat pentru susţinerea principiului
independenţei exerciţiilor, prevede ca veniturile să fie constatate în momentul vânzării. Acest
moment este ales şi în concordanţă cu principiul prudenţei, pentru a asigura o protecţie împotriva
riscurilor şi incertitudinii.
Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere are loc când s-a produs o creştere
de active sau o diminuare de datorii, şi atunci când creşterea de avantaje economice viitoare
poate fi măsurată în mod realist. Principiul recunoaşterii rezultatului prevede delimitarea
momentului constatării veniturilor şi a momentului în care cheltuielile sunt consumate, iar pe
această bază se face impunerea costului în vederea determinării rezultatului net.
Principiul individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării
cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se află în legătură cu veniturile pe care le determină, fapt
bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă. Principiul conectării cheltuielilor la veniturile
realizate apare şi ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi prevede ca momentul
contabilizării veniturilor din constructie să fie specificat înaintea celui al constatării cheltuielilor
din constructie.
În contabilitatea financiară a veniturilor se evaluează şi înregistrează în cadrul conturilor
prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi constatarea unui
venit producând o creştere a situaţiei nete.
Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin funcţia lor
contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei curente.
Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din
activităţile de constructie, financiare şi excepţionale, sub formă de creşteri de active sau
diminuări de pasive. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de activităţi, iar
în cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.
2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii
Recunoasterea reprezinta o problema fundamentala a contabilitatii veniturilor oricarei

intreprinderi, indiferent de particularitatile ramurale, tipul de proprietate si forma de organizare
juridica a acesteia. In Dictionarul explicativ al limbii romane, termenul „recunoastere" este
definit ca „actiunea si rezultatul ei de a deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice".
Recunoasterea oricarui element contabil, inclusiv a veniturilor, trebuie sa asigure
respectarea anumitor criterii si sa se bazeze pe conceptele si principiile contabile fundamentale.
Este de remarcat ca in reglementarile contabile internationale, precum si in literatura de
specialitate straina sunt evidentiate diverse criterii de recunoastere a elementelor contabile.
Astfel, conform Cadrului general al IASB, orice element contabil care corespunde
definitiei unei structuri a rapoartelor financiare trebuie recunoscut daca acesta respecta
urmatoarele criterii:
6
a) este probabil ca orice avantaj economic viitor prevazut sa intre sau sa iasa in/din
intreprindere; si
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat (a) in mod credibil.
Primul criteriu de recunoastere este impus de incertitudinea, ce caracterizeaza mediul in
care isi desfasoara activitatea orice intreprindere. La evaluarea gradului de incertitudine legat de
avantajele economice viitoare se ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii
rapoartelor financiare. De exemplu, daca incasarea unei creante a intreprinderii este probabila, in
absenta oricarei probe care sa demonstreze contrariul, recunoasterea venitului este justificata, in
cazul unei diversitati mari a creantelor, totusi, va fi considerata normala probabilitatea aparitiei
unor creante compromise; prin urmare, reducerea preconizata a avantajului economic va fi
inregistrata drept cheltuiala prin constituirea de provizioane sau intr-un alt mod stabilit de catre
intreprindere.
Al doilea criteriu pe care un element trebuie sa-1 respecte pentru a fi recunoscut consta in
faptul ca acesta sa aiba un cost sau o valoare ce poate fi determinat(a) in mod credibil, in multe
cazuri, costul sau valoarea trebuie estimat (a); folosirea unor estimari rezonabile constituie o
parte esentiala in pregatirea rapoartelor financiare si nu influenteaza credibilitatea lor. In cazul in
care totusi nu poate fi realizata o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut in
contabilitate. De exemplu, incasarile preconizate in urma unui proces in instanta judecatoreasca
pot corespunde definitiei activelor si veniturilor, precum si criteriului de recunoastere a
probabilitatii, insa nu se recunosc ca venituri pina la luarea deciziei de catre instanta
nominalizata, deoarece suma incasarilor nu poate fi determinata cu exactitate.
Criteriile generale de recunoastere contabila a veniturilor intreprinderilor autohtone sunt
stabilite in Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare, cit si in
SNC 18, iar criteriile specifice - in actele legislative si normative.
Astfel, conform prevederilor Bazelor conceptuale, veniturile pot fi recunoscute atunci
cind a avut loc o crestere a avantajelor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau
diminuarii unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil. Aceasta inseamna, de fapt, ca
recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii activelor sau
diminuarii datoriilor (de exemplu, incasarea mijloacelor banesti sau reflectarea creantelor
rezultate din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, decontarea datoriilor in legatura cu
expirarea termenului lor de prescriptie etc.).
Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa se bazeze pe anumite concepte si
principii contabile fundamentale.
Pentru intelegerea esentei conceptelor si principiilor contabile, vom examina sub aspect
general notiunile acestora. Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, conceptul este o
„idee generala care reflecta just realitatea; notiune", iar principiul - un „element fundamental,
idee, lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic, o norma de
conduita".
Spre deosebire de legile imuabile ale naturii din fizica sau chimie, conceptele si
principiile contabile sunt elaborate de catre anumite organisme nationale si internationale si se
modifica o data cu dezvoltarea teoriei si practicii contabile. Unele principii noi se creeaza, altele
7
se invechesc si devin contradictorii. O asemenea dinamica reflecta faptul ca realitatea economica
are multiple aspecte si ca principiile trebuie utilizate in raport cu obiectivele si domeniul de
aplicare a contabilitatii.
Astfel, conceptul contabil inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care
intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor
financiare, iar principiul - norma (regula) care trebuie sa fie respectata la tinerea
contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.
Veniturile si cheltuielile trebuie sa fie contabilizate separat, prin aplicarea unor conturi
distincte, ceea ce asigura acumularea informatiilor necesare pentru intocmirea rapoartelor
financiare. In acest fel, se exclude compensarea reciproca a elementelor de venituri si cheltuieli
si se asigura transparenta informatiei aferente elementelor nominalizate. In cazul comiterii
erorilor, are loc corectarea (ajustarea) sumelor inregistrate anterior eronat ca venituri si cheltuieli,
aceasta se efctueaza prin:
 daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioada in care veniturile si cheltuielile
au fost recunoscute, ajustarea se efectueaza prin stornarea (diminuarea) sumelor
veniturilor si cheltuielilor;
 daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioadele ulterioare, ajustarea se
efectueaza prin conturile rezultatelor financiare ale anilor precedenti sau prin decontarea
rezultatului tranzactiei la veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune curente.
Principiul autonomiei intreprinderii se contine in SNC 5 sub denumirea „separarea
patrimoniului si datoriilor" si este obligatoriu pentru toate intreprinderile. Acesta consta in
delimitarea veniturilor si cheltuielilor intreprinderii de veniturile si cheltuielile proprietarilor,
precum si ale creditorilor si clientilor.
Principiul periodicitatii consta in delimitarea activitatii intreprinderii pe perioade de
gestiune (luna, trimestru, an). La aplicarea acestui principiu rezultatul financiar se calculeaza la
finele perioadei ca diferenta dintre venituri si cheltuieli. Importanta acestui principiu a fost
mentionata inca de cunoscutul savant italian Luca Paciolo, autorul primei lucrari de contabilitate,
editata in anul 1494, in care se subliniaza ca „registrele contabile trebuie inchise in fiecare an si,
in special, in societatile comerciale, deoarece contabilitatea periodica conditioneaza relatii
prietenesti".
La aplicarea principiului periodicitatii, trebuie luat in considerare faptul ca nu toate
veniturile se refera la perioada de gestiune curenta, adica pot aparea venituri anticipate.
Veniturile anticipate reprezinta sumele primite (calculate) in perioada de gestiune
curenta, dar atribuite perioadelor viitoare. In perioada de gestiune curenta, veniturile anticipate
trebuie inregistrate, respectiv, ca datorii ale intreprinderii si raportate la veniturile curente in
decursul mai multor perioade de gestiune.
In Componenta veniturilor anticipate distingem :
 Valoarea de rascumparare neachitata a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda
finantata)
8
 Sumele prejudiciului material calculat care urmeaza a fi primite de la persoanele vinovate
(in cazul in care termenele de recuperare sunt indicate in decizia instantei de judecata sau
in angajamentul de plata)
 Dobinda de leasing financiar (arenda finantata) calculata pentru tot termenul prevazut in
contractul corespunzator
 Incasarile cu caracter nerambursabil din vanzarea abonamentelor, achitarea taxelor de
instruire si alte tranzactii similare.
Metoda de decontare a veniturilor si cheltuielilor anticipate trebuie sa corespunda cu
schema de obtinere a avantajelor economice viitoare, adica sa asigure respectarea principiului
concordantei veniturilor si cheltuielilor pe perioade de gestiune.
Principiul concordantei prevede reflectarea simultana in contabilitate si in rapoartele
financiare a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de unele si aceleasi tranzactii economice. De
exemplu, veniturile din vanzari trebuie recunoscute, contabilizate si reflectate in rapoartele
financiare concomitent cu costul vanzarilor (valoarea de bilant a bunurilor vandute, costul
serviciilor prestate), adica in una si aceeasi perioada de gestiune. SNC 18 prevede ca „veniturile
si cheltuielile ce fac obiectul uneia si aceleiasi tranzactii sau operatiuni economice sunt
constatate in aceeasi perioada de gestiune". Totodata, trebuie luat in considerare faptul ca
principiul concordantei nu este aplicabil tuturor elementelor de venituri si cheltuieli. Astfel,
unele elemente de venituri, cum ar fi cele rezultate din activele primite cu titlu gratuit, amenzi,
despagubiri, penalitati, plusuri de inventar nu pot fi corelate in mod direct cu cheltuielile.
Principiul prioritatii continutului asupra formei este expus in SNC 1. Conform
acestui principiu, metodele de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor trebuie orientate spre
reflectarea faptelor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma juridica a acestora,
dar si de la continutul economic si situatia concreta in care acestea au fost efectuate. De exemplu,
valoarea de rascumparare si cea de bilant a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda
finantata) se inregistreaza treptat ca venituri si cheltuieli ale perioadei de gestiune curente, cu
toate ca dreptul de proprietate asupra acestor bunuri apartine locatarului (arendatorului) pina la
expirarea termenului contractului de leasing (arenda).
Conceptele si principiile de recunoastere contabila a veniturilor urmeaza a fi aplicate nu
izolat unul fata de altul, dar intr-un mod complex. Nerespectarea acestora denatureaza informatia
privind situatia patrimoniala si financiara a intreprinderii si se considera o incalcare a regulilor de
tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.
2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor
Recunoasterea veniturilor este corelata nemijlocit cu evaluarea acestora care reprezinta,

probabil, cel mai controversat subiect din contabilitate, in sens general, evaluarea este definita in
9
Dictionarul explicativ al limbii romane ca „actiune de a evalua si rezultatul ei; socoteala, calcul;
apreciere, pretuire".
In reglementarile contabile internationale si nationale, precum si in literatura de
specialitate, notiunea de evaluare este tratata in mod diferit.
In sens general, evaluarea este procesul de determinare a sumelor veniturilor
perioadei de gestiune curente conform anumitor baze, concepte si principii contabile, care
urmeaza a fi reflectate in contabilitate si in rapoartele financiare.
In conformitate cu cerintele S.N.C., venitul se determina la valoarea venala, care
reprezinta suma cu care activul poate fi schimbat in procesul operatiei comerciale intre partile
independente, informate si interesate, care au consimtit tranzactia. Valoarea venala care rezulta
din tranzactii este negociata de vanzator si cumparator sau beneficiarul activului si cuprinde
suma mijloacelor banesti primite sau de primit, sau sub alta forma de compensare. Venitul se
evalueaza la valoarea venala (justa) primita sau care urmeaza a fi primita cu minusul rabaturilor
si reducerilor comerciale admise de intreprindere (paragraful 8 din S.N.C. 18).
In cazuri distincte, suma venitului poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea venala a
produselor, marfurilor si serviciilor vandute. Astfel, in cazul cand marfurile se vand la preturi
reduse, adica cu o suma mai mica decat pretul obisnuit de vanzare, venitul se constata la o suma
mai joasa, dar nu la pret obisnuit.
La vanzarea marfurilor si serviciilor pe credit, suma nominala a incasarilor viitoare si
suma venitului constatat va fi mai mare decat valoarea venala. (paragraful 10 din S.N.C. 18). In
acest caz, venitul din vanzari consta din:
a) venitul din vanzarea marfurilor si serviciilor care se evalueaza prin scontarea incasarilor
viitoare de mijloace banesti, in baza ratei dobanzii estimative;
b) venitul sub forma de dobanzi, care reprezinta diferenta dintre venitul din vanzarea
marfurilor si serviciilor si suma nominala a incasarilor viitoare de mijloace banesti.
Rata dobanzii estimativa, utilizata pentru scontarea incasarilor viitoare de mijloace
banesti, se determina luand ca baza de calcul:
1) rata dobanzii existenta pentru activele sau datoriile financiare, cu un nivel analog al
riscului in acordarea de credite sau
2) rata dobanzii care sconteaza valoarea nominala a activului sau datoriei financiare pana la
pretul curent al marfurilor si serviciilor la vanzarea acestora contra mijloace banesti in
numerar.
La schimbul de marfuri sau servicii venitul se determina in felul urmator: daca se produce
schimbul cu marfuri si servicii identice cu aceeasi valoare, acesta nu se considera tranzactie
aducatoare de venit. Schimbul de produse, marfuri si servicii neidentice (operatiuni pe baza de
barter) se considera o tranzactie aducatoare de venit. In acest caz, venitul se evalueaza la
valoarea venala a marfurilor si serviciilor primite pe calea schimbului, corectata cu suma
mijloacelor banesti sau echivalentelor acestora virate (primite). Daca valoarea venala a
produselor, marfurilor si serviciilor primite nu poate fi determinata cu un grad inalt de
certitudine, venitul se evalueaza la valoarea venala a produselor, marfurilor transmise pe calea
10
schimbului sau serviciilor prestate, corectata cu suma mijloacelor banesti sau a echivalentelor
acestora virate (primite).
Credibilitatea evaluarii veniturilor depinde in mare masura de respectarea principiilor
contabile fundamentale. De mentionat ca, in reglementarile contabile internationale si nationale,
nu sunt concretizate principiile contabile care trebuie aplicate nemijlocit la evaluarea veniturilor.
In opinia savantilor autohtoni, evaluarea veniturilor trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii
contabile: prudenta (conservatismul), permanenta metodelor, pragul de semnificatie (importanta
relativa), unitatea monetara si evaluarea separata a elementelor de venituri si cheltuieli, in afara
de principiile enumerate, la evaluarea contabila a elementelor de venituri, este necesar sa se ia in
considerare conventia specializarii exercitiilor si principiul necompensarii, care se aplica si la
recunoasterea veniturilor.
Principiul prudentei sau conservatismul este considerat pilonul de baza al
contabilitatii. Principiul prudentei este stabilit in Bazele conceptuale, SNC l, SNC 5 si trebuie
sa fie aplicat in mod obligatoriu la evaluarea tuturor elementelor contabile, inclusiv si a
veniturilor. Potrivit acestui principiu veniturile se constata si se reflecta in contabilitate numai
atunci cand acestea sunt castigate si cand intreprinderea este sigura ca le va obtine.
Nerespectarea principiului prudentei conduce la majorarea nejustificata a veniturilor si
activelor si, in consecinta, denatureaza rezultatul activitatii (profitul/pierderea) intreprinderii si
alti indicatori din rapoartele financiare.
Utilizarea principiului permanentei metodelor consta in aplicarea consecventa de catre
intreprindere a metodelor de evaluare a veniturilor si cheltuielilor pentru asigurarea
comparabilitatii informatiilor contabile. Principiul permanentei metodelor este prevazut in SNC l
ca o conventie (conditie) obligatorie ce trebuie sa fie respectata la elaborarea si aplicarea politicii
de contabilitate a intreprinderii. De regula, intreprinderea trebuie sa utilizeze unele si aceleasi
metode de evaluare a veniturilor de la o perioada de gestiune la alta, de exemplu, metodele de
repartizare (decontare) a veniturilor anticipate, etc. Toate modificarile metodelor de evaluare a
veniturilor, indiferent de cauzele aparitiei lor, trebuie sa fie argumentate si reflectate in politica
de contabilitate, indicindu-se data intrarii in vigoare a acestora.
Esenta principiului esentialitatii „importanta relativa” la evaluarea veniturilor consta
in faptul ca in contabilitate si in rapoartele financiare trebuie sa fie reflectata toata informatia
esentiala pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitatii utilizarii
acesteia pentru diferite evaluari si luari de decizii. Informatia se considera esentiala in cazul in
care lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influenteze deciziile utilizatorilor adoptate de acestia
in baza informatiilor din rapoartele financiare, in acelasi timp, daca informatia sau gradul de
exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se
considera neesentiala.
Principiul unitatii monetare nu este prevazut in reglementarile contabile internationale.
Totodata, aplicarea acestui principiu rezulta din art. 7 al Legii contabilitatii, potrivit caruia
intreprinderile sunt obligate sa tina contabilitatea in moneda nationala. Principiul unitatii
monetare prevede utilizarea unor unitati comune pentru evaluarea tuturor elementelor contabile,
11
inclusiv a veniturilor. Aplicarea acestui principiu este foarte importanta, deoarece moneda este
considerata o sursa de inlocuire in forma naturala a bunurilor ce formeaza obiectul evaluarii.
Principiul evaluarii separate a elementelor de venituri nu este concretizat in mod
special in reglementarile contabile internationale si nationale, insa acest principiu este foarte
important, deoarece prevede evaluarea separata a fiecarui element de venituri. In acest context,
trebuie luate in considerare modul de clasificare a veniturilor, precum si faptul ca, pentru diferite
elemente de venituri, sunt stabilite reguli distincte de evaluare. De exemplu, in cazul vanzarii
bunurilor, veniturile se evalueaza la valoarea justa. Veniturile din redevente se evalueaza la
sumele prevazute in contractele incheiate intre titularul si beneficiarul de active nemateriale.
Veniturile si cheltuielile evaluate in contabilitate servesc drept baza pentru determinarea
rezultatului financiar.
Conform Conceptiei reformei contabilitatii, pentru calcularea rezultatului contabil si a
celui fiscal, nu este necesara tinerea unei contabilitati paralele. Rezultatul fiscal se determina prin
corectarea profitului (pierderii) contabil cu marimea diferentelor ocazionate de divergentele
existente intre regulile contabile si fiscale.
Sub aspect teoretic, pot fi evidentiate doua grupe de diferente intre sumele veniturilor
evaluate in contabilitate si in scopuri fiscale:
 veniturile care sunt recunoscute in contabilitate, dar nu se recunosc sau se limiteaza in
scopuri fiscale;
 veniturile care sunt recunoscute in scopuri fiscale, dar nu se recunosc in
contabilitate;
Modul de calculare a diferentelor sus-mentionate este reglementat de prevederile SNC 12
„Contabilitatea impozitului pe venit"
Modul de evaluare a veniturilor cit si cheltuielilor intreprinderii are o importanta decisiva
la calcularea corecta a indicatorilor din rapoartele financiare si din declaratiile fiscale ale
intreprinderii si, prin urmare, la luarea deciziilor manageriale si economice de catre utilizatorii
acestora.
2.4. Componenta veniturilor intreprinderii
Activitatea de intreprinzator a intreprinderii genereaza diverse tipuri de venituri si

cheltuieli care trebuie sa fie clasificate dupa anumite criterii, in functie de scopul utilizarii
informatiilor contabile: reflectarea in conturile contabile, intocmirea rapoartelor financiare si
statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei etc.
In functie de natura activitatilor care le genereaza, veniturile se clasifica in doua grupe:
• venituri din activitatea operationala;
• venituri din activitatea neoperationala.
Clasificarea veniturilor pe tipuri de activitati ale intreprinderii are un caracter
conventional si nu este unica pentru toate intreprinderile. Veniturile din una si aceeasi operatiune
12
pot fi recunoscute la o intreprindere ca venituri din activitatea operationala, iar la alta
intreprindere - ca venituri din activitatea neoperationala. De exemplu, dobinzile primite sau care
urmeaza a fi primite de catre institutiile financiare sau ratele de leasing incasate sau care urmeaza
a fi incasate de catre companiile de leasing sunt calificate drept venituri din vanzari. Totodata, la
majoritatea intreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar si se includ in componenta
veniturilor din activitatea neoperationala.
Clasificarea veniturilor poate fi observata analizind nomenclatorul conturilor contabile
sau Planul de conturi care este un document normativ important si a intrat in vigoare la l
ianuarie 1998.
Astfel, pentru generalizarea informatiei privind veniturile intreprinderii sunt destinate
conturile din clasa 6 «Venituri» a Planului de conturi. Conturile de evidenta a veniturilor sunt
conturi de pasiv. In creditul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflecta cu total
cumulativ de la inceputul anului suma veniturilor recunoscute in conformitate cu prevederile
S.N.C. respective, iar in debit - decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la
rezultatul financiar total.
La finele fiecarui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se iau in calcul la
determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele financiare.
Conturile de venituri se inchid la finele anului cu contul 351 «Rezultat financiar total»
si la inceputul anului urmator nu au sold.
In planul de conturi, conturile de venituri sunt divizate in 2 grupe, si anume veniturile din
activitatea operationala si veniturile din activitatea neoperationala.
Veniturile din activitatea operationala includ veniturile rezultate din activitatea de baza a
intreprinderii.
Acestea cuprind:
 veniturile din vanzari;
 alte venituri operationale.
Veniturile din activitatea neoperationala includ veniturile obtinute din alte tipuri de
activitati ale intreprinderii.
Acestea cuprind:
 veniturile din activitatea de investitii;
 veniturile din activitatea financiara;
 veniturile exceptionale.
2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala
2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor
13
Veniturile din vanzari reprezinta valoarea de vanzare (fara TVA) a lucrarilor executate si
serviciilor prestate care se refera la activitatea de baza a intreprinderii.
Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din vanzari este destinat contul 611
«Venituri din vanzari», in care, in particular, se reflecta veniturile din:
 prestarea serviciilor de reparatie ( prestarea acestor servicii constituie activitatea de
baza a intreprinderii);
 executarea lucrarilor de constructie-montaj, de cercetare-proiectare, de
prospectiune, de cercetari stiintifice si altor lucrari;
 operatiuni pe baza de barter (schimb de active si servicii);
 alte operatiuni aferente activitatii de baza a intreprinderii.
In Planul de conturi pentru contul 611 sunt prevazute urmatoarele subconturi:

6111 «Venituri din servicii prestate»;
6112 «Venituri din contracte de constructie»;
Evidenta analitica a veniturilor din vanzari se tine pe tipurile lor, regiuni de vanzare si pe
alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.
La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din vanzari se
intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Formule contabile pentru evidenta veniturilor din vanzari
Conturi Temei pentru inre-

Nr. corespondente gistrare (documentul
Continutul operatiunii
crt. primar sau de alt tip,
debit credit
registrul contabil)
1 2 3 4 5
Reflectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune
1. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi
serviciilor vandute altor intreprinderi si persoane 229 de expeditie. Registrul
cu achitarea ulterioara de evidenta la contul
611
2. Reflectarea valorii contractuale (fara TVA) a 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi
serviciilor transmise sub forma de aport la 229 de expeditie, Registrul
capitalul statutar al altei intreprinderi de evidenta la contul
611
3. Reflectarea valorii (fara TVA) a serviciilor 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi
transmise altor intreprinderi si persoane in 229 de expeditie, Registrul
schimbul altor active sau servicii de evidenta la contul
611
4. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a 227 611 Facturi fiscale, facturi
serviciilor vandute angajatilor intreprinderii de expeditie. Registrul
14
de evidenta la contul
611
5. Incasarea mijloacelor banesti in numerar in 241 611 Dispozitii de incasare,
casierie (fara TVA) din prestarea serviciilor registrul de casa,
facturi fiscale, facturi
de expeditie, Registrul
611
Nota la operatiunile 1-5. La prestarea serviciilor concomitent se intocmesc formulele contabile:
1) la valoarea de bilant (costul) a serviciilor prestate: debit contul 811, credit unul din conturile-
216, 217, 811, 812;
2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a serviciilor prestate: debit unul din
conturile -221, 223, 227, 228, 229, 241, credit contul 534;
3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a serviciilor
vandute (transmise) si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul - 813, credit contul
534.
Formula contabila 3) se intocmeste in cazul prestarii serviciilor la un pret mai jos decat valoarea de
bilant (costul) a acestora.
6. Calcularea platii (tara TVA) pentru bunurile 228 611 Facturi fiscale.
transmise in arenda operationala (leasing, Registrul de evidenta
locatiune). la contul 611
1 2 3 4 5
7. Calcularea dobinzilor aferente contractelor de 228 611 Contracte de arenda
arenda finantata (leasing financiar) finantata (leasing
financiar), nota de
contabilitate, Registrul
611
8. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor 422 611 Facturi fiscale, nota de
transmise in arenda finantata (leasing financiar), contabilitate, Registrul
reflectata anterior in componenta veniturilor de evidenta la contul
anticipate pe termen lung. Formula contabila se 611
intocmeste la rascumpararea anticipata a
bunurilor mentionate
9. Decontarea cotei valorii de rascumparare a 515 611 Facturi fiscale, nota de
bunurilor transmise in arenda finantata (leasing contabilitate. Registrul
financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de evidenta la contul
de gestiune curenta (luna, trimestru) 611
Nota la operatiunile 6-9. Formulele contabile pentru operatiunile 6-9 se intocmesc la arendator
(locator) in cazul cind arenda (leasingul) constituie activitatea de baza a acestora.
La decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar)
15
concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:
1) la valoarea de bilant a bunurilor transmise in arenda (leasing), care urmeaza a fi decontata in
perioada de gestiune curenta (luna, trimestru): debit contul 811, credit unul din conturile
-141,251;
2) la suma TVA aferenta valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda (leasing), care
urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru):
debit contul 535, credit contul 534.
10. Reflectarea altor venituri din vanzari, obtinute in 515 611 Nota de contabilitate,
perioadele anterioare care se refera la perioada de Registrul de evidenta
gestiune curenta la contul 611
Corectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune
11. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 221, 223, 611 Nota de contabilitate,
decontate eronat (in marime majorata) la 227, 228, Registrul de evidenta
venituri din vanzari in anul de gestiune curent 229 etc. la conlul 611
12. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a 221, 223, 611 Facturi de expeditie,
serviciilor in cazul in care clientii nu sunt 227, 229, procese-verbale de
multumiti de serviciile prestate. 522, 539 returnare a produselor
etc. Registrul de evidenta
la cont. 611
1 2 3 4 5
13. Stornarea sumei reducerii preturilor (fara 221, 223, 611 Procese-verbale de
TVA) la serviciile prestate 227, 229, modificare a
522, 539 preturilor, Registrul de
etc. evidenta la contul 611
Nota la operatiunile 11-13. Formulele contabile pentru operatiunile 13-15 se intocmesc la
intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) produselor si
serviciilor au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind
returnarea (reducerea preturilor) produselor intreprinderea-vinzator poate aplica doar unul din
urmatoarele conturi- 221 , 223, 227, 229, 522, 539.
La returnarea (reducerea preturilor) produselor concomitent se intocmesc urmatoarele formule
contabile de stornare:
1) la costul vanzarii serviciilor returnate: debit contul 811, credit unul din conturile -216, 217;
2) la suma TVA aferenta valorii de prestare a serviciilor returnate: debit unul din conturile -
221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;
3) la suma TVA aferenta reducerii preturilor la serviciile prestate: debit unul din conturile -
221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534
Decontarea veniturilor din vanzari la finele anului de gestiune
14. Decontarea la finele anului de gestiune a 611 351 Nota de contabilitate,
veniturilor din vanzari acumulate la rezultatul Registrul de evidenta
financiar total la contul 611
16
2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale
Alte venituri operationale includ veniturile care apar in procesul desfasurarii activitatii de
baza a intreprinderii, insa nu se refera la veniturile din vanzari.
Pentru generalizarea informatiei privind alte venituri operationale este destinat contul 612
«Alte venituri operationale» in care, in particular, se reflecta:
 veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar, schimbul cu alte
active etc.) de materiale, OMVSD, investitii pe termen scurt si alte active curente
 valoarea de piata a plusurilor de active curente constatate la inventariere;
 amenzile, penalitatile si despagubirile primite sau care urmeaza a fi primite de la alte
intreprinderi si persoane pentru incalcarea de catre acestea a clauzelor contractuale;
 veniturile sub forma recuperarii prejudiciului material cauzat intreprinderii;
 suma datoriilor decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie (in
continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, imprumuturile si
dobinzele aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente si spre
decontare si alte operatiuni;
 suma depasirii valorii realizabile nete a stocurilor de materiale conform evaluarii
precedente (in limita valorii de intrare/costului lor);
 alte venituri aferente activitatii operationale a intreprinderii.

6121 «Venituri din realizarea altor active curente»;
6122 «Venituri din arenda curenta»;
6123 «Venituri din amenzi, penalitati si despagubiri»;
6124 «Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente»;
6125 «Venituri din recuperarea daunei materiale»;
6126 «Alte venituri operationale»,
Evidenta analitica a altor venituri operationale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere
si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.
La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea altor venituri operationale se
Tabelul 2
Formule contabile pentru evidenta altor venituri operationale
debit credit
registrul contabil)
1 2 3 4 5
Reflectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune
17
1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de 211 612 Procesul-verbal al
materiale constatate la inventariere comisiei de
inventariere, balante
de verificare. Registrul
612
2. Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de 211 612 Bonuri de intrari,
schimb si a altor materiale foste in folosinta Registrul de evidenta
obtinute la reparatia mijloacelor fixe in locurile la contul 612
lor de exploatare. Formula contabila se
intocmeste in cazul cind cheltuielile de reparatie
au fost decontate la cheltuielile activitatii
operationale si reflectate in debitul unuia din
conturile - 712, 813,714
3. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 612 Bonuri de intrari,
obtinute din casarea OMVSD peste valoarea Registrul de evidenta
probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa la contul 612
acesteia
4. Reflectarea valorii realizabile nete a anvelopelor 211 612 Bonuri de intrari,
si acumulatoarelor utilizabile, decontate la intrari Registrul de evidenta
dupa indeplinirea parcursului (kilometrajului) la contul 612
normativ (expirarea termenelor de exploatare)
5. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile 211 612 Procese-verbale de
nete a materialelor conform evaluarii precedente reducere a preturilor Ia
(in limita valorii de intrare (costului) a acestora). materiale, nota de
Formula contabila se intocmeste in cazul cind in contabilitate, Registrul
perioadele de gestiune precedente diferenta dintre de evidenta la contul
valoarea de intrare (costul) a materialelor si 612
valoarea realizabila neta a acestora a fost
decontata la cheltuieli prin formula contabila:
debit contul 714, credit contul 211
1 2 3 4 5
OMVSD constatate la inventariere comisiei de
de verificare, Registrul
612
nete a OMVSD conform evaluarii precedente (in reducere a preturilor la
18
limita valorii de procurare (costului) a acestora). OMVSD, nota de
Formula contabila se intocmeste in cazul cind in contabilitate, Registrul
valoarea de intrare (costul) a OMVSD si valoarea 612
lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli
prin formula contabila: debit contul 714, credit
contul 213
8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de 215 612 Procesul -verbal al
productie in curs de executie constatate la comisiei de
inventariere. Formula contabila se intocmeste, de inventariere, balante
regula, la intreprinderile micului business care nu de verificare, Registrul
aplica conturile contabilitatii de gestiune (clasa de evidenta la contul
8) pentru evidenta consumurilor 612
produse constatate la inventariere comisiei de
612
nete a produselor conform evaluarii precedente reducere a preturilor la
(in limitele costului lor). Formula contabila se produse, nota de
intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune contabilitate, Registrul
precedente diferenta dintre costul produselor si de evidenta la contul
valoarea lor realizabila neta a fost decontata la 612
cheltuieli prin formula contabila: debit contul
714, credit contul 216
produse constatate Ia inventariere comisiei de
de verificare. Registrul
612
nete a marfurilor conform evaluarii precedente reducere a preturilor la
(in limitele valorii lor de intrare). Formula marfuri, nota de
contabila se intocmeste in cazul cind in contabilitate, Registrul
valoarea de intrare a marfurilor si valoarea lor 612
realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin
formula contabila: debit contul 714, credit contul
19
217
13. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor 221,223, 612 Facturi fiscale, facturi
active curente (in afara de marfuri) vandute 229 de expeditie, Registrul
(transmise) altor intreprinderi si persoane cu de evidenta la contul
achitarea ulterioara 612
1 2 3 4 5
14. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor 227 612 Facturi fiscale, facturi
active curente (in afara de marfuri) vandute de expeditie, Registrul
angajatilor intreprinderii de evidenta la contul
612
Nota la operatiunile 13-14. La vanzarea (transmiterea) altor active curente (in afara de marfuri) si
prestarea serviciilor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:
1) la valoarea de bilant (costul) a altor active vandute (transmise): debit contul 714, credit unul din
conturile 211, 213, 231, 232, 812 etc.;
2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente vandute (transmise) si a serviciilor
prestate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, credit contul 534;
3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a altor active
curente si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul – 813, credit contul 534.
Formula contabila 3) se intocmeste in cazul vanzarii altor active curente la un pret mai jos decat
valoarea de intrare (costul) a acestora.
15. Reflectarea sumelor (fara TVA) prejudiciului 227 612 Procesul-verbal al
material care urmeaza a fi achitate de catre comisiei de
angajatii intreprinderii in anul de gestiune curent inventariere, decizia de
recuperare, hotarirea
instantei de judecata,
Registrul de evidenta
la contul 612
16. Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile 228 612 Facturi fiscale,
transmise in arenda operationala (leasing, Registrul de evidenta
locatiune). Formula contabila se intocmeste in la contul 612
cazul cind arenda (leasingul, locatiunea) nu
constituie activitatea de baza a intreprinderii
17. Restabilirea creantelor (fara TVA) privind 221,223, 612 Nota de contabilitate,
facturile comerciale si alte operatiuni, decontate 224,227, Registrul de evidenta
anterior la cheltuieli ca creante compromise. 228, 229 la contul 612
Concomitent la suma creantelor restabilite se etc.
crediteaza contul extrabilantier 941 «Creante ale
debitorilor insolvabili decontate la pierderi»
Nota la operatiunea 17. La restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante
compromise concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la suma TVA aferenta
creantelor restabilite, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 221, 223,
20
227, 228, 229, credit contul 535; 2) la suma creantelor achitate, decontate anterior ca creante
compromise: debit unul din conturile - 241, 242, 243, 244, credit unul din conturile - 221, 223, 224,
227, 228, 229; 3) la suma TVA aferenta creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise:
debit contul 535, credit contul 534.
Formulele contabile privind reflectarea TVA la restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca
creante compromise rezulta din art. 116 alin. (2) al Codului fiscal.
18. Calcularea amenzilor, penalitatilor, 229 612 Acordul in scris al
despagubirilor si altor sanctiuni pentru incalcarea partii vinovate,
clauzelor contractuale, precum si a sumelor hotarirea instantei de
privind pretentiile inaintate si recunoscute de judecata, nota de
catre alte intreprinderi si persoane contabilitate, Registrul
612
19. Reflectarea veniturilor din vanzarea valutei 229 612 Nota de contabilitate,
straine la un curs mai mare decat cursul oficial al Registrul de evidenta
B.N.M. sau din cumpararea valutei straine la un la contul 612
curs mai mic decat cursul oficial al B.N.M.
1 2 3 4 5
20. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri 231,232 612 Procesul-verbal al
de valoare si de alte investitii pe termen scurt comisiei de
constatate la inventariere inventariere, Registrul
612
21. Decontarea sumelor diminuarii valorii 233 612 Nota de contabilitate,
investitiilor pe termen scurt iesite Registrul de evidenta
la contul 612
22. Reflectarea sumelor majorarii valorii reevaluate a 233 612 Nota de contabilitate,
investitiilor pe termen scurt in limitele valorii de Registrul de evidenta
intrare a acestora la contul 612
Nota la operatiunile 21-22. Formulele contabile pentru operatiunile 21-22 se intocmesc in cazul cind
diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de piata a investitiilor pe termen scurt a fost decontata
anterior la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 233.
23. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241 612 Dispozitii de incasare,
incasate din vanzarea altor active curente (in registrul de casa,
afara de marfuri) si/sau din prestarea serviciilor facturi fiscale,
contra numerar. Concomitent se inregistreaza Registrul de evidenta
TVA aferenta valorii de vanzare a altor active la contul 612
curente si a serviciilor prestate prin urmatoarea
formula contabila: debit contul 241, credit contul
534
21
24, Reflectarea plusurilor de mijloace banesti in 241 612 Procesul-verbal al
numerar constatate la inventariere comisiei de
inventariere, dispozitii
de incasare, registrul
de casa, Registrul de
evidenta la contul 612
25. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241,242, 612 Dispozitii de incasare,
incasate in contul stingerii creantelor, decontate 243, 244 registrul de casa,
anterior ca creante compromise. Concomitent la ordine de plata, extrase
suma creantelor achitate se crediteaza contul de cont, nota de
extrabilantier 941. Formula contabila se contabilitate, Registrul
intocmeste in cazul cind creantele decontate de evidenta la contul
anterior nu au fost restabilite in unul din 612
urmatoarele conturi -221, 223, 224, 227, 228,
229. TVA aferenta sumelor creantelor achitate se
reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit
unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul
534
26. Reflectarea plusurilor de documente banesti 246 612 Procesul-verbal al
constatate la inventariere comisiei de
inventariere, bonuri de
intrari, Registrul de
27. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung 422 612 Nota de contabilitate.
(de exemplu, sumele prejudiciului material Registrul de evidenta
achitate anticipat), care urmeaza a fi decontate in la contul 612
perioada de gestiune curenta
1 2 3 4 5
28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind 511, 513 612 Procesul-verbal al
creditele bancare si imprumuturile (inclusiv comisiei de
dobinzile) inventariere, lista de
inventariere a
datoriilor, ordinul (dis-
pozitia)
conducatorului intrep-
rinderii, nota
informativa, Registrul
612
22
29. Decontarea cotei-parti curente a datoriilor pe 514 612 Procesul-verbal al
termen lung cu termenul expirat. Concomitent la comisiei de
suma TVA trecuta anterior in cont aferenta inventariere, lista de
datoriilor decontate se intocmeste urmatoarea inventariere a
formula contabila de stornare: debit contul 534, datoriilor, ordinul
credit contul 514 (dispozitia)
conducatorului
intreprinderii, nota
612
30. Reflectarea altor venituri operationale obtinute 515 612 Procesul -verbal al
(calculate) in perioadele precedente, dar care se comisiei de
refera la perioada de gestiune curenta (de inventariere, lista de
exemplu, sumele prejudiciului material care inventariere a
urmeaza a fi incasate in luna/trimestrul curent) datoriilor, ordinul
(dispozitia)
conducatorului
612
31. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara 521,522 612 Procesul-verbal al
TVA) privind facturile comerciale si alte comisiei de
operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta inventariere, liste de
datoriilor decontate trecuta anterior in cont se inventariere a
intocmeste formula contabila de stornare: debit datoriilor, ordinul
contul 534, credit unul din conturile - 521, 522 (dispozitia)
conducatorului
612
32. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind 523 612 Procesul-verbal al
avansurile primite. Concomitent la suma TVA comisiei de
aferenta avansurilor decontate se intocmeste inventariere, lista de
formula contabila de stornare: debit contul 225, inventariere a
credit contul 534 datoriilor, ordinul
(dispozitia)
conducatorului
23
informativa. Registrul
612
33. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind 531 612 Procesul -verbal al
sumele deponente. Formula contabila este comisiei de
posibila in cazul in care sumele deponente nu au inventariere, lista de
fost primite din vina angajatului inventariere a
datoriilor, ordinul
(dispozitia)
conducatorului
612
1 2 3 4 5
34. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de 532 612 Procesul-verbal al
personal privind cheltuielile de deplasare, comisiei de
gospodaresti, de reprezentanta etc. inventariere, lista de
inventariere a
datoriilor, ordinul
(dispozitia)
conducatorului
612
35. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, 533 612 Decizia organului
amenzilor) privind decontarile cu organele de autorizat privind
asigurari sociale si de asistenta medicala anulate anularea (decontarea)
(decontate) prin hotarirea instantelor de judecata sanctiunilor, nota de
sau a altor organe autorizate contabilitate, Registrul
612
36. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, 534 612 Decizia organelor
amenzilor) privind decontarile cu bugetul anulate autorizate privind
(decontate) prin hotarirea instantelor de judecata anularea (decontarea)
sau a altor organe autorizate sanctiunilor, nota de
612
Nota la operatiunile 35-36. Formulele contabile pentru operatiunile 35-36 se intocmesc in cazul in
24
care sanctiunile (penalitatile, amenzile) au fost aplicate si anulate (decontate) in acelasi an de gestiune.
37. Decontarea sumelor provizioanelor neutilizate 538 612 Nota de contabilitate,
pentru cheltuieli si plati preliminare. Formula Registrul de evidenta
contabila este posibila in cazul in care la contul 612
intreprinderea inceteaza, in conformitate cu
politica de contabilitate, sa constituie provizioane
pentru cheltuieli si plati preliminare
38. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara 539 612 Procesul-verbal al
TVA) fata de alti creditori privind facturile comisiei de
comerciale, amenzile si alte operatiuni. inventariere, lista de
Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor inventariere a
decontate trecuta anterior in cont se intocmeste datoriilor, ordinul
urmatoarea formula contabila de stornare: debit (dispozitia)
contul 534, credit contul 539 conducatorului
612
39. Reflectarea plusurilor de productie in curs de 811 612 Procesul-verbal al
executie constatate la inventariere in sectiile comisiei de
activitatii de baza inventariere, balante
612
40. Reflectarea plusurilor de productie in curs de 812 612 Procesul-verbal al
executie constatate la inventariere in sectiile comisiei de
activitatilor auxiliare inventariere, balante
612
1 2 3 4 5
Corectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune
decontate eronat (in marime majorata) la alte 227, 228, Registrul de evidenta
venituri operationale in anul de gestiune 229 etc. la contul 612
curent. Concomitent la suma TVA aferenta
marimii majorarii creantelor se intocmeste
urmatoarea formula contabila de stornare: debit
unul din conturile — 223, 227, 228, 229, credit
25
contul 534
altor active curente returnate de la 227, 229, procese-verbale de
cumparatori 522, 539 returnare a produselor,
etc. Registrul de evidenta
la contul 612
43. Stornarea sumei reducerii de pret (fara TVA) 221, 223, 612 Procese-verbale de
la alte active curente vandute 229, 522, modificare a
539 etc. preturilor, Registrul de
intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) altor active curente
au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea
(reducerea preturilor) altor active curente intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze numai unul din
urmatoarele conturi- 221, 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) altor active
curente la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de
stornare:
1) la costul (valoarea de bilant) altor active curente returnate: debit contul 714, credit unul din
conturile - 211, 213, 231, 232 etc.;
2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente returnate: debit unul din
conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;
3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la alte active curente vandute: debit unul
din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.
44. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat 511 sau 612 Procesul-verbal al
la venituri (in marime majorata) in anul de 512, 513, comisiei de
gestiune curent. Formula contabila se 514, 521, inventariere, liste de
intocmeste, de regula, la corectarea erorilor 522, 523, inventariere a
comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul 532, 533, creantelor si datoriilor,
expirat. Concomitent TVA aferenta marimii 539 etc. balante de verificare,
majorarii datoriilor mentionate se reflecta prin note informative,
urmatoarea formula contabila: debit contul 534, ordinul (dispozitia)
credit unul din conturile -521, 522, 539 etc. conducatorului
intreprinderii, nota de
612
Decontarea altor venituri operationale la finele anului de gestiune
45. Decontarea la finele anului de gestiune a altor 612 351 Nota de contabilitate,
venituri operationale acumulate la rezultatul Registrul de evidenta
26
2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala
2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii
Veniturile din activitatea de investitii includ veniturile obtinute de intreprindere ca

rezultat al iesirii si reevaluarii activelor pe termen lung.
Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea de investitii este
destinat contul 621 «Venituri din activitatea de investitii» in care, in particular, se reflecta:
 veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar al altei intreprinderi,
schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri,
mijloace fixe, resurse naturale, investitii pe termen lung etc.);
 valoarea de piata a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere;
 dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor intreprinderi;
 dobinzile calculate aferente imprumuturilor acordate, titlurilor de valoare si altor
investitii;
 suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite;
 veniturile din operatiunile cu partile legate etc.;
 valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute din lichidarea (casarea)
activelor pe termen lung peste valoarea probabila ramasa a acestora stabilita in prealabil
sau in lipsa acesteia;
 sumele datoriilor privind dobinzile si dividendele decontate in legatura cu expirarea
termenului de prescriptie;
 alte venituri aferente activitatii de investitii a intreprinderii.

6211 «Venituri din iesirea activelor nemateriale»;
6212 «Venituri din iesirea activelor materiale pe termen lung»;
6213 «Venituri din iesirea activelor financiare pe termen lung»;
6214 «Venituri din dividende»;
6215 «Venituri din dobinzi»;
6216 «Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung iesite»;
6217 «Venituri din participatiile in alte intreprinderi»;
6218 «Venituri din operatiile cu partile legate»;
6219 «Alte venituri din activitatea de investitii».
Evidenta analitica a veniturilor din activitatea de investitii se tine pe tipurile lor, pe surse
de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.
27
La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea de
investitii se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 3.
Tabelul 3
Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea de investitii
debit credit
registrul contabil)
1 2 3 4 5
Reflectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune
1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active 111 621 Procesul-verbal al
nemateriale constatate la inventariere comisiei de
inventariere, procesul-
verbal de primire-
predare a activelor
nemateriale, Registrul
621
nemateriale in curs de executie constatate la comisiei de
inventariere inventariere, Registrul
621
materiale in curs de executie constatate la comisiei de
inventariere inventariere, Registrul
de evidenta Ia contul
621
1 2 3 4 5
4. Reflectarea valorii incaperilor si a altor obiecte 121 621 Procesul-verbal de
obtinute ia casarea resurselor naturale peste casare a resurselor
valoarea probabila ramasa stabilita in prealabil naturale, nota de
sau in lipsa acesteia contabilitate, Registrul
621
terenuri constatate la inventariere comisiei de
inventariere, Registrul
28
621
mijloace fixe constatate la inventariere comisiei de
inventariere, procesul-
verbal de primire-
predare a
mijloacelor fixe,
la contul 621
7. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de resurse 125 621 Procesul-verbal al
naturale constatate la inventariere comisiei de
inventariere. Registrul
621
8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri 131,132 621 Procesul-verbal al
de valoare si de alte investitii pe termen lung comisiei de
inventariere, Registrul
621
9. Calcularea suplimentara a diferentei dintre 131,132 621 Nota de contabilitate,
valoarea de intrare si valoarea nominala a Registrul de evidenta
titlurilor de valoare pe termen lung de datorii. la contul 621
Formula contabila se intocmeste in cazul cind
valoarea de intrare a titlurilor de valoare de
datorii procurate este mai mica decat valoarea
nominala a acestora
10. Decontarea diferentei dintre valoarea de intrare si 133 621 Nota de contabilitate,
valoarea reevaluata a investitiilor pe termen lung Registrul de evidenta
la iesirea lor la contul 621
11. Calcularea dividendelor pentru participarea la 133 621 Decizia adunarii
capitalul statutar al intreprinderilor-fiice si generale a fondatorilor
asociate. Formula contabila este posibila la privind repartizarea
evaluarea investitiilor in partile legate in baza profitului, Registrul de
metodei repartizarii proportionale. Dividendele evidenta la contul 621
primite efectiv se trec la diminuarea valorii de
bilant a investitiilor si se reflecta prin urmatoarea
formula contabila: debit unul din conturile - 242,
243, 244, credit contul 133
29
12. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 621 Procese-verbale de
obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe casare a mijloacelor
peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte fixe, bonuri de intrari,
sau in lipsa acesteia nota de contabilitate,
la contul 621
1 2 3 4 5
13. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 621 Procese-verbale de
obtinute la casarea resurselor naturale peste casare a resurselor
valoarea probabila ramasa a acestor resurse sau naturale, bonuri de
in lipsa acesteia intrari, nota de
de evidenta Ia contul
621
14. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD 213 621 Procese-verbale de
obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe casare a mijloacelor
peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte fixe, bonuri de intrari,
sau in lipsa acesteia nota de contabilitate,
la contul 621
15. Reflectarea valorii de vanzare (contractuale) a 223, 227, 621 Facturi fiscale, facturi
activelor pe termen lung (fara TVA) vandute 229 de expeditie, Registrul
(transmise) altor intreprinderi si persoane de evidenta la contul
621
16. Reflectarea creantelor (fara TVA) angajatilor 227 621 Procesul-verbal al
intreprinderii aferente recuperarii prejudiciului comisiei de
material privind lipsurile si pierderile din inventariere, decizia de
deteriorarea activelor pe termen lung recuperare, hotarirea
instantei de judecata.
la contul 621
Nota la operatiunile 15-16. La iesirea (vanzarea, transmiterea in capitalul statutar al altor intreprinderi,
schimbul cu alte active) activelor pe termen lung concomitent se intocmesc urmatoarele formule
contabile:
1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung iesite: debit contul 821, credit unul din conturile
-111, 112, 121, 122,123, 125, 131, 132;
2) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) acumulate a activelor pe termen lung iesite: debit unul din
conturile -113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125;
3) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung iesite: debit
unul din conturile - 223, 227, 229, credit contul 534;
4) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a activelor pe
30
termen lung si valoarea de intrare a acestora: debit contul - 813, credit contul 534.
Formula contabila 4) se intocmeste in cazul vanzarii mijloacelor fixe si altor active pe termen lung la
un pret mai jos decat valoarea lor de bilant.
17. Calcularea dobinzilor aferente imprumuturilor 227 621 Contractul de
acordate angajatilor intreprinderii imprumut, nota de
621
18. Calcularea dividendelor din cotele de par- 228 621 Nota de contabilitate,
ticipatie la capitalul statutar al altor intreprinderi. Registrul de evidenta
Formula contabila se intocmeste in cazul in care la contul 621
intreprinderea-investitoare aplica metoda valorii
de evaluare a investitiilor
19. Calcularea dobinzilor aferente titlurilor de 228 621 Nota de contabilitate,
valoare procurate, imprumuturilor acordate, Registrul de evidenta
conturilor de depozit si altor investitii pe termen la contul 621
lung
20. Restabilirea creantelor privind dividendele si 228 621 Nota de contabilitate,
dobinzile calculate decontate anterior ca creante Registrul de evidenta
compromise la contul 621
1 2 3 4 5
21. Reflectarea mijloacelor banesti incasate in contul 241,242, 621 Dispozitii de incasare,
achitarii creantelor privind dividendele si 243, 244 registrul de casa,
dobinzile calculate decontate anterior ca creante ordine de plata, extrase
compromise de cont, nota de
621
Nota la operatiunile 20-21. La restabilirea (stingerea) creantelor concomitent se crediteaza contul
extrabilantier 941.
Formula contabila pentru operatiunea 21 se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au
fost restabilite in contul 228.
22. Decontarea sumelor ecartului de reevaluare 341 621 Procese-verbale de
aferente activelor pe termen lung iesite reevaluare a activelor
pe termen lung, nota
de contabilitate,
la contul 621
23. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) 421 621 Nota de contabilitate,
acordata pentru rascumpararea anticipata a Registrul de evidenta
31
bunurilor primite in arenda finantata (leasing la contul 621
financiar). Formula contabila se intocmeste la
arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul
termenului arendei finantate (leasingului
financiar) au ramas mai mult de 12 luni sau
datoriile de arenda pe termen lung nu au fost
decontate la finele anului de gestiune precedent
in componenta celor pe termen scurt
24. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor 422 621 Facturi fiscale, nota de
transmise in arenda finantata (leasing financiar). contabilitate, Registrul
Formula contabila se intocmeste la de evidenta la contul
rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate 621
de catre arendas (locatar)
25. Reflectarea cotei valorii de rascumparare a 515 621 Facturi fiscale, nota de
bunurilor transmise in arenda finantata (leasing contabilitate, Registrul
financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de evidenta la contul
de gestiune curenta 621
(locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a acestuia.
26. Reflectarea altor venituri din activitatea de 515 621 Nota de contabilitate,
investitii primite in perioadele anterioare, dar Registrul de evidenta
care se refera la anul de gestiune curent la contul 621
27. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) 521,522, 621 Nota de contabilitate,
acordata pentru rascumpararea anticipata a 539 Registrul de evidenta
bunurilor primite in arenda finantata (leasing la contul 621
financiar). Formula contabila se intocmeste la
arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul
termenului arendei (leasingului) au ramas nu mai
mult de 12 luni
1 2 3 4 5
28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de 537 621 Procesul-verbal al

fondatori (participanti) privind dividendele si alte comisiei de
plati calculate inventariere, nota
informativa, ordinul
(dispozitia) conduca-
torului intreprinderii,
la contul 621
29. Decontarea la venituri a sumei provizionului 538 621 Nota de contabilitate,
32
neutilizat pentru iesirea obiectelor de mijloace Registrul de evidenta
fixe la contul 621
Corectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune
decontate eronat (in marime majorata) la 228, 229 Registrul de evidenta
venituri din activitatea de investitii in anul de etc. la contul 621
gestiune curent.
Concomitent la suma TVA aferenta marimii
majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea
formula contabila de stornare: debit unul din
conturile - 223, 227, 228, 229, credit contul 534
activelor pe termen lung returnate de la 229, 522, procese-verbale de
cumparatori 539 etc. returnare a activelor pe
termen lung, nota de
621
32. Reflectarea sumei reducerii preturilor (fara 223, 227, 621 Procesc-verbale de
TVA) la activele pe termen lung vandute 229, 522, modificare a
(formula contabila de stomare) 539 etc. preturilor. Registrul de
intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen
lung au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind
returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze, in
conformitate cu politica sa de contabilitate, doar unul din urmatoarele conturi — 223, 227, 229, 522,
539.
La returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung la intreprinderea-vinzator concomitent
se intocmesc urmatoarele formule contabile de stomare:
1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung returnate: debit contul 821, credit unul din
conturile - 111, 112, 121, 123 etc.;
2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a activelor pe termen lung returnate: debit unul
din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;
3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la activele pe termen lung vandute:
debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.
1 2 3 4 5
33
33. Stornarea sumelor datoriilor trecute eronat la 527, 522, 621 Procesul -verbal al
venituri (in marime majorata) in anul de 537, 539 comisiei de
gestiune curent. Formula contabila se etc. inventariere, liste de
intocmeste, de regula, la corectarea erorilor inventariere a
comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul creantelor si datoriilor,
expirat balante de verificare,
note informative,
ordinul (dispozitia)
conducatorului
621
Decontarea veniturilor din activitatea de investitii la finele anului de gestiune
veniturilor din activitatea de investitii acumulate Registrul de evidenta
la rezultatul financiar total la contul 621
2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara
Veniturile din activitatea financiara includ veniturile rezultate din modificarea marimii si
structurii capitalului propriu si a imprumuturilor intreprinderii.
Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea financiara este destinat
contul 622 «Venituri din activitatea financiara» in care, in particular, se reflecta:
 valoarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte intreprinderi
si persoane;
 plata (redeventele) pentru activele nemateriale transmise in folosinta temporara altor
intreprinderi si persoane;
 diferentele favorabile de curs valutar si de suma aferente creantelor, mijloacelor banesti
si datoriilor exprimate in valuta straina (unitati conventionale);
 premiile, cadourile si sumele de sponsorizare primite de la autoritatile publice,
organizatiile necomerciale si de la alte intreprinderi si persoane fizice;
 sumele subventiilor si ale finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala utilizate;
 sumele subventiilor pentru care au fost indeplinite conditiile prevazute in contractele
(acordurile) respective;
 compensatiile primite din contractele de neantrenare in concurenta;
 alte venituri aferente activitatii financiare a intreprinderii.
34
6221 «Venituri din redevente»;
6222 «Venituri din diferente de curs valutar»;
6223«Venituri din active intrate cu titlu gratuit»;
6224 «Venituri din subventii de stat, prime, premii si sume sponsorizate»;
6225«Venituri din contracte de neantrenare in concurenta»;
6226 «Alte venituri din activitatea financiara».
In afara de subconturile mentionate, intreprinderea poate deschide suplimentar la contul
622 subcontul «Venituri din diferente de suma».
Evidenta analitica a veniturilor din activitatea financiara se tine pe tipurile lor, pe surse de
obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.
La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea
financiara se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 4.
Tabelul 4
Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea financiara
debit credit
registrul contabil)
1 2 3 4 5
Reflectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune
1. Primirea cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si Contracte de donatie,
persoane: procese-verbale de
a activelor nemateriale 111 622 primire-predare a
a activelor nemateriale in curs de executie 112 622 activelor pe termen
a activelor materiale in curs de executie 121 622 lung (activelor
a terenurilor 122 622 nemateriale,
a mijloacelor fixe 123 622 mijloacelor fixe,
a resurselor naturale 125 622 titlurilor de valoare
etc.), facturi de
expeditie, dispozitii de
a titlurilor de valoare si a altor investitii pe 131,132 622 incasare, registrul de
termen lung casa, ordine de plata,
a materialelor 211 622 extrase de cont, nota
a OMVSD 213 622 de contabilitate,
a marfurilor 217 622 Registrul de evidenta
a titlurilor de valoare si a altor investitii pe 231,232 622 la contul 622
termen scurt
2 3 4
a mijloacelor banesti 241,242, 622

35
1 243, 244
a documentelor banesti 246 622
5
Nota la operatiunea 1. Evaluarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte
intreprinderi si persoane se efectueaza in modul stabilit in Standardele Nationale de Contabilitate 2,
13, 16, 25 etc.
In scopuri fiscale baza valorica a proprietatii donate se considera, pentru destinatar, marimea
maxima din baza ei valorica ajustata sau pretul ei de piata la momentul donarii (art. 42
alin. (1) si (2) din Codul fiscal).
2. Reflectarea diferentelor de curs valutar Nota de contabilitate,
aferente: Registrul de evidenta
imprumuturilor acordate si depozitelor bancare la contul 622
131,132 622
pe termen lung
creantelor pe termen lung 134 622
avansurilor pe termen lung acordate 136 622
creantelor pe termen scurt privind facturile
221,223 622
comerciale
avansurilor pe termen scurt acordate 224 622
creantelor pe termen scurt ale personalului 227 622
creantelor pe termen scurt privind veniturile
calculate (redeventele, dobinzile pentru arenda 228 622
finantata/leasingul financiar etc.)
altor creante pe termen scurt 229 622
soldului de mijloace valutare in numerar din
241 622
casierie
imprumuturilor acordate si depozitelor bancare
231,232 622
pe termen scurt
soldului de mijloace valutare din conturile
243 622
curente in valuta straina
soldului de mijloace valutare din conturile
244 622
speciale la banci
creditelor bancare pe termen lung 411 622
imprumuturilor pe termen lung primite 413 622
datoriilor de arenda (leasing) pe termen lung 421 622
finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala
423 622
pe termen lung
avansurilor pe termen lung primite 424 622
creditelor bancare pe termen scurt primite 511 622
36
imprumuturilor pe termen scurt primite 513 622
cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung 514 622
datoriilor pe termen scurt privind facturile
521,522 622
comerciale si alte operatiuni
avansurilor pe termen scurt primite 523 622
datoriilor fata de fondatori (participanti)
537 622
privind dividendele si alte operatiuni
altor datorii pe termen scurt 539 622
1 2 3 4 5
Nota la operatiunea 2. Diferentele de curs valutar apar la efectuarea operatiunilor in valuta straina.
Suma acestor diferente se determina la data intocmirii rapoartelor financiare, la iesirea (cheltuirea)
mijloacelor banesti si achitarea creantelor si datoriilor in valuta straina.
3. Reflectarea diferentelor favorabile de suma 134,221, 622 Facturi fiscale, nota de
aferente creantelor si datoriilor exprimate in 223, 228, contabilitate. Registrul
unitati conventionale (valuta straina) conform art. 229,521, de evidenta la contul
583 din Codul civil. Continutul operatiunilor pe 522, 539 622
fiecare cont este expus in formula contabila nr. 2 etc.
din prezentul tabel
Nota la operatiunea 3. Diferentele de suma apar la efectuarea operatiunilor legate de procurarea
(vanzarea) marfurilor si serviciilor cu intreprinderile si persoanele rezidente ale Romaniei. Aceste
diferente se contabilizeaza la data achitarii creantelor si datoriilor privind operatiunile sus-mentionate.
La intocmirea rapoartelor financiare diferentele de suma nu se calculeaza, deoarece decontarile cu
rezidentii Romaniei se efectueaza in valuta nationala.
La reflectarea diferentelor de suma concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:
1) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind creantele: debit unul din conturile -
221, 223, 228, 229 etc., credit contul 534;
2) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind datoriile: debit contul 534, credit
unul din conturile - 521, 522, 539 etc. (formula contabila de stornare).
4. Reflectarea sumei redeventelor (fara TVA) 228 622 Facturi fiscale, nota de
pentru activele nemateriale transmise in folosinta contabilitate, Registrul
temporara de evidenta la contul
622
5. Calcularea platii (fara TVA) sub forma de 228 622 Facturi fiscale, nota de
dobinda pentru bunurile transmise in arenda contabilitate, Registrul
finantata (leasing financiar) de evidenta la contul
622
6. Restabilirea creantelor privind redeventele si 228 622 Nota de contabilitate,
plata pentru arenda finantata (leasingul financiar) Registrul de evidenta
calculate, decontate anterior ca creante la contul 622
compromise. Concomitent la suma creantelor
37
restabilite se crediteaza contul extrabilantier 941
(locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii.
7. Trecerea la venituri a subventiilor primite sub 342 622 Nota de contabilitate,
forma de active pe termen lung pe masura Registrul de evidenta
calcularii uzurii (amortizarii) acestora la contul 622
8. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241,242, 622 Dispozitii de incasare,
incasate in contul stingerii creantelor privind 243, 244 registrul de casa,
redeventele si plata pentru arenda finantata ordine de plata, extrase
(leasingul financiar) decontate anterior ca creante de cont, nota de
compromise contabilitate, Registrul
622
Nota la operatiunea 8. Formula contabila pentru operatiunea 8 se intocmeste in cazul in care creantele
decontate anterior ca creante compromise nu au fost restabilite in contul 228. TVA aferenta sumelor
creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242,
244, credit contul 534.
Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941.
1 2 3 4 5
9. Reflectarea mijloacelor banesti primite sub forma 241,242, 622 Dispozitii de incasare,
de premii, cadouri, sponsorizari, compensatii 243, 244 registrul de casa,
conform contractelor de neantrenare in ordine de plata, extrase
concurenta etc. de cont, nota de
622
10. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, 422 622 Nota de contabilitate,
care urmeaza a fi decontate in perioada de Registrul de evidenta
gestiune curenta (de exemplu, la achitarea la contul 622
anticipata a sumelor redeventelor etc.)
11. Decontarea sumelor subventiilor utilizate, primite 423 622 Nota de contabilitate,
sub forma de active curente, precum si a Registrul de evidenta
finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala la contul 622
12. Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea 423 622 Nota de contabilitate,
termenelor de acordare a acestora. Formula Registrul de evidenta
contabila se intocmeste in cazul cind la finele la contul 622
anului de gestiune precedent facilitatile fiscale
acordate pe un termen mai mare de un an nu au
fost trecute in contul 535
38
13. Decontarea sumelor finantarilor si incasarilor cu 514 622 Nota de contabilitate,
destinatie speciala curente Registrul de evidenta
la contul 622
14. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de 515 622 Nota de contabilitate,
exemplu, privind redeventele etc.) aferente Registrul de evidenta
perioadei de gestiune curente la contul 622
15. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara 514,521, 622 Procesul-verbal al
TVA) fata de alte intreprinderi si persoane 522, 539 comisiei de
privind redeventele si plata pentru arenda etc. inventariere, nota
finantata (leasingul financiar). Concomitent la informativa, ordinul
suma TVA trecuta anterior in cont aferenta (dispozitia)
datoriilor decontate se intocmeste formula conducatorului
contabila de stornare: debit contul 534, credit intreprinderii,
unul din conturile -514,521, 522, 539 etc. Registrul de evidenta
la contul 622
16. Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea 535 622 Nota de contabilitate,
termenelor de acordare a acestora Registrul de evidenta
la contul 622
Nota la operatiunea 16. Fonnula contabila pentru operatiunea 16 se intocmeste in cazul cind, in
conformitate cu politica de contabilitate, facilitatile fiscale se contabilizeaza in conturile contabilitatii
financiare, inregistrarea mentionata este precedata de formula contabila pentru trecerea (la finele anului
de gestiune precedent) facilitatilor fiscale acordate pe un termen mai mare de un an in componenta
datoriilor pe termen scurt: debit contul 423, credit contul 535.
Corectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune
decontate eronat (in marime majorata) la 227, 228, Registrul de evidenta
veniturile din activitatea financiara in anul de 229 etc. la contul 622
gestiune curent. Concomitent la suma TVA
aferenta marimii majorarii creantelor se
intocmeste urmatoarea formula contabila de
1 2 3 4 5
stornare: debit unul din conturile - 223, 227,

228, 229 etc., credit contul 534
18. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat 521, 522, 622 Procesul-verbal al
la venituri (in marime majorata) in anul de 539 etc. comisiei de
gestiune curent. Formula contabila se inventariere, liste de
intocmeste, de regula, la corectarea erorilor inventariere a
comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul creantelor si datoriilor,
expirat. Concomitent TVA aferenta marimii balante de verificare,
39
datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea note informative,
formula contabila: debit contul 534, credit unul ordinul (dispozitia)
din conturile - 521 , 522, 539 etc. conducatorului
622
Decontarea veniturilor din activitatea financiara la finele anului de gestiune
veniturilor din activitatea financiara acumulate la Registrul de evidenta
rezultatul financiar total la contul 622
2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale
Veniturile exceptionale includ veniturile obtinute de intreprindere pentru compensarea

pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamitati naturale, exproprieri si alte evenimente
exceptionale.
Pentru generalizarea informatiei privind veniturile exceptionale este destinat contul 623
«Venituri exceptionale» in care, in particular, se reflecta:
 compensatiile sub forma de mijloace banesti, materiale, marfuri, terenuri, mijloace fixe si
alte active primite cu titlu gratuit de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale,
alte intreprinderi si persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente,
incendii, calamitati naturale, si alte evenimente exceptionale;
 valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute la iesirea (casarea partiala) a
activelor in urma evenimentelor exceptionale;
 despagubirile de asigurare primite si/sau care urmeaza a fi primite de la companiile de
asigurari pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale;
 compensatiile (in expresie baneasca sau naturala) primite si/sau care urmeaza a fi primite
de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totala sau partiala a bunurilor in
urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale.

6231 «Compensatii primite pentru recuperarea pierderilor din calamitati
naturale»;
6232 «Alte venituri exceptionale».
Evidenta analitica a veniturilor exceptionale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si
pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.
40
Veniturile exceptionale se reflecta in contul 623 in cazul existentei documentelor care
confirma faptul savirsirii evenimentului exceptional si primirea (calcularea) compensatiilor
pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente cuprind:
 actele comisiilor de lichidare a consecintelor calamitatilor naturale - in cazul
cutremurelor de pamint, secetelor, inundatiilor, uraganelor, eroziunii solurilor,
epizootiilor etc.;
 actele serviciului antiincendiar de stat - in cazul incendiilor;
 actele politiei rutiere si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul accidentelor
rutiere;
 actele politiei si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul furturilor bunurilor;
 actele si calculele organelor de asigurari - la determinarea sumelor despagubirilor de
asigurare;
 procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) - la
lichidarea (casarea) acestora si la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor
materiale obtinute in urma casarii acestor obiecte;
 deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor;
 actele expertilor independenti (evaluatorilor) - la evaluarea marimii pagubelor din
pierderea partiala a bunurilor;
 acordul (consimtamintul) persoanelor vinovate si/sau hotaririle instantelor de judecata -
in cazul pierderii bunurilor din vina angajatilor intreprinderii sau altor persoane;
 ordinele de plata, facturile de expeditie si alte documente - la primirea compensatiilor de
la autoritatile publice, organizatiile necomerciale si alte intreprinderi si persoane
fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale.
Sumele primite de catre persoanele fizice si juridice ca despagubire pentru prejudiciul ce
le-a fost cauzat ca urmare a unei actiuni ilegale (inactiuni) ori ca urmare a unor calamitati
naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ in venitul impozabil (art. 20
lit.d ) din Codul fiscal).
La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor exceptionale se
Tabelul 5
Formule contabile pentru evidenta veniturilor exceptionale
debit credit
registrul contabil)
1 2 3 4 5
Reflectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune
1. Primirea de la autoritatile publice, organizatiile Documente care
necomerciale, alte intreprinderi si persoane confirma evenimentele
pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale, facturi
41
exceptionale: de expeditie, procese-
a activelor nemateriale 111 623 verbale de primire-
a activelor nemateriale in curs de executie 112 623 predare a activelor pe
a activelor materiale in curs de executie 121 623 termen lung, nota de
a terenurilor 122 623 contabilitate. Registrul
a mijloacelor fixe 123 623 de evidenta la contul
a materialelor 211 623 623
a OMVSD 213 623
a marfurilor 217 623
a mijloacelor banesti 241,242, 623
243, 244
a documentelor banesti 246 623
Nota la operatiunea 1. La iesirea (distrugerea, deteriorarea) activelor pe termen lung si curente in
urma evenimentelor exceptionale concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:
1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823, credit unul din
conturile -111, 112, 121, 122, 123, 211, 213, 217 etc.;
2) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta valorii activelor pe termen lung si curente iesite: debit
contul 823 sau contul 813, credit contul 534 (formula contabila se intocmeste in cazul in care
persoanele vinovate lipsesc sau prejudiciul material nu a fost recunoscut de persoanele vinovate);
3) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile- 113,
124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125;
4) la reducerea de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite: debit contul 823 sau contul 821,
credit contul 341.
2. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 623 Documentul care
obtinute din casarea activelor pe termen lung si confirma evenimentul
curente deteriorate in urma accidentelor, exceptional, bonuri de
incendiilor, calamitatilor naturale si altor intrari, procese-verbale
evenimente exceptionale de casare a mijloacelor
fixe si a altor active pe
termen lung, nota de
de evidenta la cont.
623
1 2 3 4 5
3. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD 213 623 Documentul care

obtinute din casarea activelor pe termen lung si confirma evenimentul
curente deteriorate in urma accidentelor, exceptional, bonuri de
incendiilor, calamitatilor naturale si altor intrari, procese-verbale
evenimente exceptionale de casare a mijloacelor
42
fixe si a altor active,
nota de contabilitate,
la contul 623
4. Reflectarea creantelor angajatilor intreprinderii 227 623 Documentul care
(fara TVA) privind recuperarea prejudiciului confirma evenimentul
material, cauzat din vina lor in urma accidentelor, exceptional, decizia de
incendiilor si altor evenimente exceptionale recuperare,
angajamente de plata,
hotarirea instantei de
judecata, Registrul de
5. Reflectarea creantelor altor intreprinderi si 229 623 Documentul care
persoane (fara TVA) privind recuperarea confirma evenimentul
prejudiciului material, cauzat din vina lor in exceptional, decizia de
rezultatul accidentelor, incendiilor si altor recuperare, hotarirea
evenimente exceptionale instantei de judecata,
la contul 623
Nota la operatiunile 4-5. Formulele contabile pentru operatiunile 4-5 se intocmesc la suma
prejudiciului material (fara TVA) care urmeaza a fi recuperat in perioada de gestiune curenta. Sumele
prejudiciului material care urmeaza a fi recuperat conform angajamentului de plata sau hotaririi
instantei de judecata in perioadele de gestiune ulterioare se reflecta prin urmatoarea formula contabila:
debit unul din conturile - 227, 229, credit unul din conturile - 422, 515.
TVA aferenta prejudiciului material (indiferent de perioada recuperarii) se reflecta prin urmatoarea
formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534.
6. Calcularea despagubirilor de asigurare care 229 623 Documentul care
urmeaza a fi primite de la companiile de asigurari confirma evenimentul
pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptional, procese-
exceptionale verbale si calcule ale
companiilor de
asigurari, Registrul de
7. Decontarea ecartului de reevaluare aferent 341 623 Documentul care
activelor pe termen lung distruse (deteriorate) in confirma evenimentul
urma evenimentelor exceptionale. In exceptional, procese-
conformitate cu politica de contabilitate a verbale de reevaluare a
intreprinderii, ecartul de reevaluare a activelor activelor pe termen
sus-mentionate poate fi reflectat in creditul lung, Registrul de
contului 621 evidenta la contul 623
8. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, 422 623 Nota de contabilitate,
43
care urmeaza a fi decontate in perioada de Registrul de evidenta
gestiune curenta (de exemplu, la recuperarea la contul 623
anticipata a prejudiciului material, cauzat de
persoanele vinovate in savirsirea incendiilor,
accidentelor si altor evenimente exceptionale)
1 2 3 4 5
9. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de 515 623 Nota de contabilitate,

exemplu, privind recuperarea prejudiciului Registrul de evidenta
material etc.) aferente perioadei de gestiune la contul 623
curente
Corectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune
10. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 227, 229 623 Nota de contabilitate,
decontate eronat (in marime majorata) la Registrul de evidenta
veniturile exceptionale in anul de gestiune la contul 623
curent. Concomitent la suma TVA aferenta
marimii majorarii creantelor se intocmeste
urmatoarea formula contabila de stornare: debit
unul din conturile - 227, 229, credit contul 534
Decontarea veniturilor exceptionale la finele anului de gestiune
veniturilor exceptionale acumulate la rezultatul Registrul de evidenta
44
CAPITOLUL III
CHELTUIELI EFECTUATE
3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie
Activitatea de constructie cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind

aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, produselor, lucrărilor şi serviciilor. Totodată
sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia
proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor de
constructie se diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate, pe următoarele categorii de
cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile
executate de terţi, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsăminte aşimilate, cheltuieli cu
personalul, alte cheltuieli de constructie.
Potrivit planului de conturi general românesc, contabilitatea cheltuielilor de constructie se
realizează cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 7 Conturi de cheltuieli, care se dezvoltă pe
conturi şintetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvoltă pe conturi
şintetice de gradul II, formate din patru cifre.
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Această categorie de cheltuieli desemnează generic elemente de cheltuieli materiale

primare care privesc activitatea de constructie a întreprinderii. Ele sunt reflectate în contabilitate
prin grupa de conturi 70 „Cheltuieli privind stocurile”.
Obiectul acestei categorii de cheltuieli îl constituie materiile prime, materiale
consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia şi apa, precum şi mărfurile.
Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilităţii, contabilitatea valorilor materiale se
ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin foloşirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.
În cadrul SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRĂILA se foloseşte metoda inventarului
permanent, care presupune contabilizarea fiecărei intrări de stocuri, cantitativ şi valoric, la cost
istoric (cost de achiziţie sau cost de producţie), la preţ stabilit în funcţie de valoarea de utilitate
(pentru stocurile constatate ca pulsuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca
donaţie sau obţinute cu titlu gratuit) sau la o altă valoare de înregistrare (preţ de vânzare, preţ
standard).
45
Foloşindu-se metoda inventarului intermitent, la SC OXINAV CONSTRUCT SRL-
BRĂILA, contabilitatea analitică a stocurilor se organizează, după specificul activităţii, pe
metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic).
Aceasta constă în ţinerea evidenţei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de
depozitare, adică în magazii, cu ajutorul fişelor de magazie, aranjate în ordinea fişelor de cont
analitic din contabilitate. În magazie, înregistrările se fac zilnic de către gestionar pe bază
documentelor de intrare-ieşire a materialelor. După înregistrare, aceste documente se predau la
contabilitate, pe bază de borderou. În contabilitate are loc evidenţa cantitativ-valorică, prin
înregistrarea documentelor primite în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi verificarea
modului de emitere şi completare a documentelor. Stabilirea stocurilor şi soldurilor se realizează
prin programul informatic de gestiune implementat în reţeaua de calculatoare de care dispune
firma şi care furnizează şi şituaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale, în
vederea înregistrării lor în contabilitatea şintetică.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe categorii de
bunuri. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de
depozitare şi din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în
fişele de depozit şi cele din fişele de cont analitic de la contabilitate.
Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale şi mărfuri are loc la
ieşirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate şi înregistrate prin metodele: costului mediu
ponderat, FIFO, primul intrat-primul ieşit, sau LIFO, ultimul intrat-primul ieşit.
SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRĂILA utilizează metoda LIFO, ultimul intrat-
primul ieşit, prin care bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de
producţie) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior, în ordine cronologică.
Întrucât obiectul de activitate al societatii este construcţii şi reparaţii de nave, se
contabilizează numai cheltuieli cu materialele consumabile. Contabilitatea stocurilor la S.C.
OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cuprinde: magazia, obiectele de inventar, echipamentul de
protecţie, stocul de materiale de constructie, precum şi evidenţa cheltuielilor şi veniturilor
aferente.
Ocazionarea cheltuielilor cu materialele consumabile se face în momentul consumului, pe
baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii.
Bonul de consum serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum, a
materialelor, fiind totodată document justificativ de scădere din gestiune. Se întocmeşte în două
exemplare, pe măsura eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care
efectuează lansarea sa, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte
compartimente care solicită materiale spre a le consuma.
Circuitul documentelor de ieşire a materialelor consumabile poate fi prezentat schematic,
astfel:
46
Bonuri de consum Scoatere din Fişa de magazie
gestiune
Centralizare Fişa de cont analitică
Documentul cumulativ al
consumurilor de
materiale
Bonul de consum va circula, la următoarele nivele: la persoanele autorizate să acorde viza

de neceşitate a materialelor nestocate, la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor
prevăzute, la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea şintetică şi
analitică, în dublu exemplar.
În cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar în cadrul
gestiunii, pe secţii. După ce au fost astfel grupate, bonurile de consum sunt introduse în
calculator, care prin programul de gestiune implementat, furnizează şituaţia consumurilor.
Această şituaţie este instrumentul de întocmire a documentului cumulativ.
Înregistrările din notele contabile s-au efectuat la sumele cumulate ale fiecărui cont de
materiale ce a intervenit. Acest lucru este facilitat de documentele cumulative care se întocmesc
în vederea şistematizării operaţiunilor intervenite pe parcursul lunii.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu materialele auxiliare se face prin debitarea
contului 7021 „ Cheltuieli cu materialele auxiliare” cu suma rezultată din documentul cumulativ
şi prin creditarea contului 3021”Materiale auxiliare”, concomitent şi cu aceeaşi sumă:
--------------------------------------------- -----------------------------
7021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 158.820.783,3 RON
----------------------------------------------------- ----------------------------------
Contabilitatea consumului de obiecte de inventar, având în vedere particularizarea

participării lor la mai mute cicluri de constructie, se face prin intermediul uzurii, potrivit
prevederii din Legea Contabilităţii şi anume că obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă
durată se înregistrează pe cheltuieli integral sau eşalonat, pe o perioadă de cel mult trei ani de la
darea în foloşinţă.
Pentru calculul uzurii aferente obiectelor de inventar aflate în foloşinţă se pot foloşi mai
multe procedee, între care:
- procedeul calculării lunare egale a uzurii obiectelor de inventar pe baza formulei:
47
Valoarea obietelor de inventar
Uzura lunara 
Durata normata de serviciu
- procedeul de calcul a uzurii la valoarea integrală a obiectelor de inventar, fie la darea în

foloşinţă, fie la scoaterea din uz;
- procedeul de calcul a uzurii: 50% din valoare la darea în foloşinţă şi 50% la scoaterea
din uz;
- procedeul cotei unice anuale – calculate având în vedere valoarea aferentă uzurii
obiectelor de inventar din anul precedent raportată la suma soldurilor lunare ale obiectelor de
inventar aflate în foloşinţă în acelaşi an – (precedent, de bază).
Varianta aleasă de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. pentru calcularea uzurii
obiectelor de inventar înregistrate în luna decembrie este cea liniară, care are ca instrument
matematic formula uzurii lunare.
Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar se face pe baza aceloraşi documente
primare, bonurile de consum, grupate pe gestiuni. Această şintetizare a bonurilor de consum
reprezintă datele de intrare în şistemul informatic de gestiune care are ca ieşiri documentele
cumulative.
Darea în consum a obiectelor de inventar se contabilizează la S.C. OXINAV
CONSTRUCT S.R.L. prin debitarea conturilor 3031 „Obiecte de inventar în magazie”, „3032
„Echipamente de protecţie şi de lucru în magazie” şi prin creditarea conturilor 3033 „Obiecte
de inventar în foloşinţă”, 3034 „Echipamente de protecţie şi de lucru în foloşinţă”, concomitent
şi cu aceeaşi sumă. La darea în consum a obiectelor de inventar are loc şi ocazionarea
cheltuielilor privind obiectele de inventar, prin care se înregistrează uzura aferentă, calculată
eşalonat pe 2 ani.
Uzura obiectelor de inventar =106.544.486,4 = 53.272.243,2 RON
2
După ce sunt date în foloşinţă, obiectele de inventar sunt evidenţiate, cantitativ şi valoric,
pe baza documentului fişa de evidenţă a obiectelor de inventar date în foloşinţă.
Aceasta reflectă atât materialele eliberate unor compartimente, cât şi evidenţa cantitativă
pe locuri de consum.
Este întocmit de compartimentul financiar-contabil, ca document pentru ţinerea
contabilităţii analitice a obiectelor de inventar date în foloşinţă, sau de responsabilul cu bunuri de
inventar, când este utilizat ca document pentru evidenţa obiectelor de inventar în foloşinţă.
Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar şi echipamentul de protecţie se realizează prin
debitarea contului 7033 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar în
foloşinţă” sau a contului 7024 „Cheltuieli privind materialele de natura echipamentului de
protecţie în foloşinţă” şi prin creditarea, concomitent şi cu aceeaşi sumă, reprezentând uzura
calculată a contului 3036„Uzura obiectelor de inventar”.
-------------------------------------------- -------------------------
48
% = 3036 Uzura
7033 Cheltuieli privind obiectele obiectelor
de inventar în foloşinţă de inventar
7034 Cheltuieli privind echipament
de protecţie în foloşinţă
--------------------------------------------------- -----------------------------
Reflectare cheltuielilor cu echipamentul de lucru reţinut se face prin debitarea contului

7034 „Cheltuieli privind echipamentul de protecţie şi de lucru în foloşinţă” cu 50% din valoarea
echipamentului de protecţie şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 3033
„Obiecte de inventar date în foloşinţă”.
------------------------------------------ ------------------------------------
7034 Cheltuieli privind echipamentul = 3033 Obiecte de inventar date
de protecţie în foloşinţă în foloşinţă
------------------------------------------------- -----------------------------------------
Ca document de evidenţă a obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată, a

echipamentului de protecţie date în foloşinţa personalului, este foloşită fişa de evidenţă a
obiectelor de inventar în foloşinţă. Aceasta se completează în cazul eliberării obiectelor din
magazia de obiecte noi, pe baza bonului de consum. Fiind document de înregistrare, acest
document de evidenţă nu circulă şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Pentru a reflecta în contabilitatea şintetică şi analitică aşigurarea cu utilităţile necesare
desfăşurării procesului de producţie, în principal energia şi apa, se porneşte de la documentul
justificativ, care în cazul consumurilor de apă şi energie este factura trimisă de furnizori.
Circuitul acestui document în întreprindere este următorul:
Factură trimisă de
furnizor
Contabilitate
Comisia de Serviciul Serviciul Completare:

recepţie aprovizionare financiar Număr factură
Primire, verificare, Urmărire contracte Urmărirea Preţ facturare
recepţie, emitere decontărilor
BPTR Completare Cod fel
nomenclator operaţie
Cod furnizor
Cod materiale
49
La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc în luna decembrie o operaţiune, de
aprovizionare cu energie şi apă pentru desfăşurarea procesului de producţie.
Reflectarea în contabilitate se face prin debitarea conturilor 705 „Cheltuieli cu energia”
şi 4426 „TVA deductibilă”, şi prin creditarea contului 4011 „Furnizori interni”, concomitent şi
cu aceeaşi sumă.
-------------------------------------- ----------------------------
% = 4011 Furnizori interni
705 Cheltuieli cu energia
4426 TVA deductibilă
----------------------- ----------------------------------------------
3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile
Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile se reflectă în planul de conturi prin contul

şintetic 707 „Cheltuieli privind mărfurile”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la
preţ de înregistrare a mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventar, precum şi cu diferenţele
de preţ aferente şi se creditează la sfârşitul exerciţiului, prin virarea lor la contul 121 „Rezultatul
exerciţiului”.
Cheltuielile privind mărfurile sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute
sau constatate lipsă la inventariere.
Astfel, în cazul inventarului permanent, dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de
vânzare în care este inclus şi adaosul comercial şi TVA neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare
la sfârşit de lună, când se descarcă gestiunea de mărfuri. Dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la
preţ de cumpărare, cheltuiala cu mărfurile apare tot la descărcarea gestiunii pentru mărfurile
vândute. Aceeaşi evidenţă se face şi în cazul lipsurilor de mărfuri constatate la inventariere.
Reflectarea în contabilitate se face prin debitarea conturilor 707 „Cheltuieli privind
mărfurile” şi 4426 „TVA deductibilă”, şi prin creditarea contului 401 „Furnizori”, concomitent
şi cu aceeaşi sumă.
-------------------------------------- --------------------------
707 Cheltuieli privind mărfurile
-------------------------------------------- -------------------------------
Întrucât în obiectul de activitate a schelei de producţie – ca unitate de bază în cadrul

S.N.P., nu este prevăzută achiziţionarea de mărfuri în vederea vânzării, nu se vor realiza
înregistrările specifice acestei operaţiuni.
50
3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terţi
Pentru a-şi desfăşura în condiţii de rentabilitate activitatea sa, întreprinderea apelează la

serviciile şi lucrările executate de terţi. Această categorie de cheltuieli cuprinde două structuri:
- lucrări şi servicii executate de terţi direct legate de activitatea de constructie, cum sunt:
redevenţele; locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de aşigurare; studiile şi cercetările;
- alte lucrări şi servicii executate de terţi cu caracter general: colaborările cu terţii;
comişioanele şi onorariile; protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal;
deplasări, detaşări, transferări; poştă şi telecomunicaţii, alte servicii executate de terţi.
Cele două structuri se evidenţiază distinct în planul contabil general, prin grupele 71
„Cheltuieli cu serviciile executate de terţi” şi 72 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.
Facturile parcurg un circuit specific, trecând pe la serviciul financiar, unde sunt urmărite
decontările cu terţii, şi pe la serviciul contabilitate, pentru a fi înregistrate şi centralizate pe
documentele contabile de evidenţă.
Reparaţiile capitale şi curente ale utilajelor sunt realizate de către firmele care execută
astfel de lucrări de reparaţii şi service, având la bază contracte ferme încheiate cu firma. Facturile
eliberate de către terţi sunt înregistrate, centralizate şi decontate de S.C. OXINAV
CONSTRUCT S.R.L..
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu lucrările executate de firma GPS Boldeşti se
realizează prin debitarea conturilor 711 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”, 4426 ”TVA
deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori
interni”.
------------------------------------------------------- ------------------------
711 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
---------------------------------------------------------------- -----------------------------
O altă categorie de cheltuieli privind lucrările executate şi serviciile prestate de terţi o

constituie cheltuielile cu redevenţele, chiriile şi locaţiile de gestiune datorate terţilor care pun la
dispoziţia S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , pentru nevoile productive sau neproductive,
bunuri imobiliare, cum este SC Bravoo S.A.
Cheltuielile ocazionate în luna decembrie 2008, au la baza înregistrării lor în
contabilitatea firmei, ca document justificativ, contracte de închiriere care detaliază condiţiile
plăţii: durata de rambursare, scadenţele şi sumele de plătit.
Contabilizarea cheltuielilor cu chiriile datorate societăţii Bravoo, care închiriază firmei
un spaţiu imobiliar se realizează prin debitarea conturilor 712 „Cheltuieli cu redevenţele,
51
locaţiile de gestiune, chiriile”, 4426 „TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu
aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.
----------------------------------------------------------------- -------------------------
712 Cheltuieli cu redevenţele, locaţii de gestiune, chirii
--------------------------------------------------------------------------------------------
În ceea ce priveşte cheltuielile cu aşigurarea mijloacelor de transport aflate la dispoziţia

sa, S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. le justifică pe baza contracte lor de aşigurare încheiate
cu SC AŞIROM SA. Contractele de răspundere civilă auto, obligatorii legal şi contractele de
aşigurare CASCO reprezintă documentul primar de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor cu
aşigurările auto.
Contabilizarea cheltuielilor cu aşigurarea mijloacelor de transport se realizează prin
debitarea contului 713 „Cheltuieli cu primele de aşigurare” şi prin cedarea concomitentă şi cu
aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.
S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are de plătit, conform contractului de aşigurare a
autocarului propriu, prima de aşigurare corespunzătoare lunii decembrie, în valoare de 1755,2
RON.
------------------------------------------- --------------------------
713 Cheltuieli cu primele de aşigurare = 4011 Furnizori interni
-------------------------------------------------- ------------------------------
Prestatorii de servicii, aflaţi în relaţii economice cu S.C. OXINAV CONSTRUCT

S.R.L. , şi care îşi decontează creanţele asupra firmei pe baza facturii, sunt firmele prestatoare de
servicii diverse, ca transportul de bunuri şi persoane: SC CONPET SA şi SC ATLAS SA.
Contabilizarea cheltuielilor cu serviciile prestate de aceste firme de transport se
realizează prin debitarea conturilor 7241 „Cheltuieli cu transportul-CONPET”, 4426 „TVA
deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori
interni”.
-------------------------------------------------- -------------------------
7242 Alte cheltuieli cu transportul „Conpet”
------------------------------------------------- --------------------------
Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizează, în cadrul S.C. OXINAV
CONSTRUCT S.R.L. pe bază de contract de colaborare, având ca document justificativ factura
52
primită de la aceştia şi reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în favoarea firmei
(întreţinerea şistemului informatic). Ca document primar, factura urmează circuitul menţionat
anterior: de la serviciul financiar – unde are loc decontarea – la serviciul contabilitate – unde este
înregistrată şi centralizată în evidenţa contabilă.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin
debitarea conturilor 721 „Cheltuieli cu colaboratorii”, 4426 „TVA deductibilă” şi prin
creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni’’.
----------------------------------------------------- --------------------------
721 Cheltuieli cu colaboratorii
-------------------------------------------------------------- -------------------------------
Reflectarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate are ca justificare consemnarea

acestor cheltuieli in facturile aferente.
Contabilizarea cheltuielilor de protocol se face prin debitarea conturilor 7231„Cheltuieli
de protocol”, 4426”TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a
contului 4011”Furnizori interni”.
----------------------------------------------------- -------------------------------
7231 Cheltuieli de protocol
--------------------------------------------------------------
Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări cuprinde următoarele

tipuri de cheltuieli: deplasări în interes de serviciu-diurnă, cazare, transport; detaşări pe perioade
limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne, cazare, transport, drepturile
cuvenite angajaţilor şi familiilor acestora, transferaţi sau mutaţi împreună cu unitatea în altă
localitate.
În luna decembrie, la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc justificarea
avansului către trezorerie, de către un angajat trimis în deplasare de serviciu în Bucureşti.
Decontarea cheltuielilor cu deplasările, de către titularul de avans, se face pe baza ordinului de
deplasare (delegaţie), care constituie documentul justificativ de înregistrare în contabilitate.
Circuitul ordinului de delegaţie este următorul: de la persoana care dispune
împuternicirea şi îl semnează trece la persoana care efectuează deplasarea, apoi ajunge la
persoanele autorizate să confirme soşirea şi plecarea delegatului din unitatea unde s-a efectuat
deplasarea; în final ajunge la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe
baza actelor justificative anexate de către titular la întoarcere, sau cu ocazia procurării
53
materialelor, stabilind diferenţele de primit sau de restituit, eventualele penalizări şi pentru
semnăturile de verificare.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin
debitarea contului 725 „Cheltuieli cu detaşări, deplasări, transferări in tara” şi prin creditarea
concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 5421 „Avansuri de trezorerie in RON”.
------------------------------------------------------ -------------------------------------
72501 Cheltuieli cu detaşări, deplasări, = 5421 Avansuri de trezorerie
transferări in ţară in RON
--------------------------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilitatea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii include acele cheltuieli
poştale, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc., făcute în interesul general al firmei.
Înregistrarea în evidenţa contabilă se realizează pe baza facturii care reprezintă în cazul de faţă
documentul primar justificativ.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii
se face prin debitarea conturilor 726 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”, „TVA
deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 401 „Furnizori
interni”.
--------------------------------------- ------------------------
726 Cheltuieli poştale şi taxe
--------------------------------------------- ----------------------------
Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare şi aşimilate cuprinde acele
servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, şi anume: comişioane
bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru
procurarea de titluri prin intermediul băncilor; comişioane şi cheltuieli pentru emişiuni de
împrumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli şi comişioane pentru prestări de
servicii.
În cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cheltuielile cu serviciile bancare
se referă la comişioanele reţinute de bancă pentru efectuarea operaţiilor în contul curent şi sunt
evidenţiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala BCR anexează
nota contabilă care atestă sumele operate în cont şi valoarea comişioanelor reţinute de bancă.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor cu serviciile bancare se face prin
debitarea contului 727 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi aşimilate” şi prin creditarea
concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 5121 „Conturi curente la bănci în RON”.
---------------------------- -----------------------------------------
727 Cheltuieli cu servicii = 5121 Conturi curente la bănci în RON
54
bancare şi aşimilate
--------------------------------- ------------------------------------------------
3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele aşimilate
Această categorie de cheltuieli desemnează ansamblul cheltuielilor efectuate de

întreprindere cu:
a) impozitul suplimentar datorat, conform legii bugetului de stat, pentru depăşirea
fondului de salarii admişibil;
b) impozite, taxe, vărsăminte aşimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme
publice
c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor
speciale, sub formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate; fondul special pentru
dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice.
Reflectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asşimilate de S.C.
OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are ca obiect consemnarea acestor cheltuieli şi decontarea
lor pe luna decembrie, către bugetul statului.
Contabilizarea cheltuielilor cu impozitul pe venit se face prin debitarea contului 7351
„Cheltuieli cu impozitul pe venit”
----------------------------------------
7351 Cheltuieli cu impozitul pe venit = 14.483,2 RON
-----------------------------------------------
S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. calculează şi evidenţiază de asemenea taxele pentru

foloşirea terenului din oraşul Bradesti, teren-proprietate a statului, pentru amplasarea unui
depozit. De asemenea, firma are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat impozitele pe
clădirile sediului său administrativ, cantinei şi imobilelor aferente.
Documentul justificativ este declaraţia de impunere de către serviciul de contabilitate şi
trimisă percepţiilor fiscale a localitatii pe terenul căreia se află imobilele în cauză, Brdesti. Pe
această bază se achită trimestial impozitul şi taxele pe terenuri. Valoarea impozitului se stabileşte
prin înmulţirea valorii de inventar din listele anexate cu 1%. Valoarea taxei se determină prin
aplicarea la suprafaţa respectivă a unui tarif stabilit pe criteriul de mărime publicat în Monitorul
Oficial. Calculul impozitelor şi taxelor pe terenuri şi clădiri este detaliat în anexa de mai jos.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu taxele şi impozitele pe terenuri şi clădiri se
face prin debitarea contului 7354 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte aşimilate” şi
prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a următoarelor conturi 4464 „Impozitul pe
clădiri”, 4465 „Taxa pentru foloşirea terenurilor proprietate de stat”, 4468 „Taxe pentru
mijloacele de transport”.
55
------------------------------------- -----------------------------------------
7354 Cheltuieli cu alte impozite, = %
taxe şi vărsăminte aşimilate 4464 Impozitul pe clădiri
4465 Taxa pe terenuri
4468 Taxa pt. mijloace de transport
------------------------------------------- ------------------------------------------------
3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru munca prestată de către personalul angajat, întreprinderea datorează salariaţilor

drepturi băneşti, numite salarii. Acestea se negociază şi se prevăd în contractele de muncă
încheiate cu salariaţii, fiind completate de prime şi sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unitate cheltuieli de
personal ale exerciţiului în curs.
Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului şi altor organisme sociale diferite
impozite şi taxe, care pot fi conşiderate cheltuieli patronale asupra salariilor.
Această categorie de cheltuieli cuprinde cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile
privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj,
fiind contabilizată pe baza statelor de salarii, listelor de avans chenzinal, listelor de indemnizaţii
pentru concediul de odihnă, desfăşurătoarelor de indemnizaţii plătite în contul aşigurărilor
sociale de stat.
Pe cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , cheltuielile salariale se
particularizează, după specificul domeniului de activitate, astfel încât activitatea de intervenţie
corespunde nivelului categoriei de muncă grea grupa I, iar celelalte activităţi în grupele II şi III.
Activitatea de salarizare, se desfăşoară în cadrul serviciului financiar, prin întocmirea
statului de salarii detaliat pe angajaţii Firmei. La acest nivel se întocmesc recapitulaţii pe
activităţi, secţii, grupe de muncă şi se finalizează cu întocmirea recapitulaţiei finale, prin
centralizarea celor parţiale.
În scopul stabilirii şi înregistrării salariilor cuvenite persoanelor se folosesc documente
privind prezenţa: condici de prezenţă şi foaie colectivă de prezenţă, documente de realizare a
volumului de activitate, documente de evidenţă a salariaţilor fişa de evidenţa a salariaţilor
.Documentul de calcul al salariilor,reţinerilor şi sumelor achitate angajaţilor este însă statul de
salarii. Acesta se întocmeşte distinct pentru fiecare unitate operaţională şi compartiment
funcţional.
Circuitul documentelor este următorul:
56
Foi colective de Raport de Note de Certificate
prezenţă producţie concediu medicale
Note ore de
Statul de salarii
concediu
În statul de salarii intervin următoarele drepturi salariale distincte: salariul de încadrare

sau salariul lunar, salariul efectiv, salariul în acord, care calculează diferit:
Salariul de încadrare se stabileşte pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de
muncă.
Salariul efectiv se stabileşte pe baza pontajului. Pontajul se realizează în funcţie de
rapoartele de lucru efectiv, de diagramele de lucru şi se vizează de către şeful secţiei şi serviciul
resurse umane, fiind aduse ulterior la serviciul financiar.
Salariul în acord se calculează în cadrul formaţiilor de lucru, unde se stabilesc norme pe
fiecare salariat în parte, în timpi de muncă, şi se înmulţesc cu salariul stabilit pe formaţie.
Contabilitatea cheltuielilor salariale urmăreşte calcularea şi înregistrarea următoarelor
elemente, menţionate în ordinea apariţiei pe statul de plată: abonamentele de transport reflectă
decontările efectuate de unitate cu angajaţii navetişti; concediul de odihnă calculat ca produs al
salariului de încadrare cu sporurile permanente şi cu numărul de zile de concediu, raportat la
numărul de zile de normă; ajutorul de vacanţă calculat şimilar concediului de odihnă; sporul de
vechime cumulează sporul de vechime în muncă şi sporul de vechime în construcţii; dreptul de
muncă grea se aplică mai ales activităţii de intervenţii; şistem peste program se acordă pentru
orele lucrate în plus; drept de conducere este aşimilat indemnizaţiei de conducere; drept de
pericol pentru muncă prestată în condiţie de periculozitate; drept de nocivitate; drept de noapte
se acordă pentru schimbul de noapte; drept tură la salariaţii care lucrează în schimb; drept de
muncă în echipă; drept de şantier; cumul de funcţii; drepturi suplimentare se calculează ca
număr de ore înmulţit cu salariul pe oră; premiere acordate cu diverse ocazii (ajutor de ziua
copilului); alte ajutoare pentru naştere, deces, căsătorie, penşie; concediul de boală pentru care
se întocmesc state de plată diferite, în funcţie de vechime, gravitatea bolii, urgenţă, după care se
aduc pe statul de plată general. Toate sporurile se calculează la salariul de bază realizat, sau
salariul efectiv, iar adunându-le la acesta, se obţine salariul brut.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor cu remuneraţiile personalului pe luna
decembrie se face prin debitarea contului 741 „Cheltuieli cu salariile personalului” şi prin
creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 425 „Avansuri acordate personalului”
57
pentru evidenţierea avansului, şi a contului 42112 „Personal-remuneraţii datorate pe luna a-12-
a”.
----------------------------------- ------------------------------------------
741 Cheltuieli cu remuneraţiile = 425 Avansuri acordate personalului
personalului
----------------------------------------- -------------------------------------------------
----------------------------------------- ---------------------------------------------------
741 Cheltuieli cu remuneraţiile = 42112 Personal-remuneraţii datorate
personalului luna a 12-a
----------------------------------------- ---------------------------------------------------
Din salariul brut se calculează şi se scad următoarele reţineri: CAS 11,67%, ajutorul de
şomaj 1%, fondul de sănătate 7%, impozitul pe salariu calculat după calculatoarele specifice pe
cote de venit; avansul care este 40% salariul brut; avansul pe concediu 40% din concediu de
odihnă şi ajutorul de concediu; penşie alimentară; popriri; reţineri premiere; rate; chirii;
garanţii; imputaţii; şindicat 2% din salariul tarifar; cotizaţia sportivă 1% din salariul tarifar;
impozit la ajutorul de vacanţă; impozit la alte ajutoare.
În urma acestor reţineri se obţine restul de plată, din care, dacă se scad rate CAR, se va
obţine totalul de plată către salariaţi. Fondul de sănătate, 7% salariul brut, se va opri din impozit.
Formarea restului de plată în formă schematică este următoarea:
Salariul de încadrare sau Salariul în acord sau Salariul efectiv

+ sporuri, indemnizaţii, ajutoare, drepturi salariale specifice
+ compensări şi indexări
+ avantaje în natură
= Salariul brut
- contribuţia personalului la penşia suplimentară (3%)
- contribuţia personalului la fondul de şomaj (1%)
- suma neimpozabilă
= Salariul brut impozabil
- impozit pe salariu din care:
- pentru acoperirea contribuţiei la aşigurările sociale de sănătate
- rest de impozit reţinut
- avansuri băneşti
- avantaje în natură
- reţineri datorate terţilor (chirii, cumpărări în rate, popriri)
- alte reţineri din salariu (incluşiv partea contribuţiei la aşigurările sociale de sănătate,
58
neacoperită din impozitul pe salariu)
= Salariul net de plată (restul de plată)
Conform legislaţiei în vigoare, începând cu luna ianuarie 2008, formarea restului de plată are
următoarea formă schematică:
Salariul de încadrare sau Salariul în acord sau Salariul efectiv
+ sporuri, indemnizaţii, ajutoare, drepturi salariale specifice
+ compensări şi indexări
+ avantaje în natură
Venitul brut
- contribuţia personalului la penşia suplimentară (= 5% din Salariul brut)
- contribuţia personalului la fondul de şomaj (=1% din Salariul de încadrare)
- fond de sănătate (= 7% din Salariul brut)
- cheltuieli profeşionale (= 15% din deducerea personală de bază)
Venitul net = Venit brut – (Şomaj 1% + Penşii 5% + Sănătate 7%
+ Cheltuieli profeşionale 15%)
Deducere personală de bază
Deduceri suplimentare (soţie + 1 copil în întreţinere = 0,60 + 0,35)
Venit bază de calcul = Venit net – Total deduceri
Impozit (aplicat la Venit bază de calcul)
Salariu net = Venit net – (Şomaj 1% + Penşii 5% + Sănătate 7% + Impozit)
- avansuri băneşti
- avantaje în natură
- reţineri datorate terţilor (chirii, cumpărări în rate, popriri)
- alte reţineri din salariu
Rest de plată
Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului şi altor organisme sociale diferitele

impozite şi taxe, care pot fi conşiderate cheltuieli patronale asupra salariilor. Astfel, iau naştere
cheltuielile privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul
de şomaj.
Această contribuţie se determină prin aplicarea unor cote procentuale, diferenţiate în
funcţie de grupa de muncă a salariaţilor, asupra fondului brut de salarii acordate angajaţilor cu
contract de muncă.
Conform legii nr. 19/2000, cotele procentuale foloşite pentru calcularea contribuţiei
unităţii la aşigurările sociale sunt următoarele: 35% pentru condiţii normale de muncă, din care
23,33% - unitatea şi 11,67% salariatul ; 40% pentru condiţii deosebite de muncă, din care
28,33% unitatea şi 11,67% salariatul; 45% pentru condiţii speciale de muncă, din care 33,33%
unitatea şi 11,67% salariatul.
Firma are obligaţia de a constitui, înregistra şi vărsa şi o cotă de 7% calculată asupra
fondului de salarii, în vederea participării la constituirea fondului iniţial pentru aşigurările sociale
59
de sănătate, conform normei publicate în Monitorul Oficial nr. 114 din 19 martie 1999, ajungând
la 7% din fondul de salarii.
Evidenţierea obligaţiei firmei de plată la fondurile de aşigurări sociale şi la fondul de
şomaj, în valorile calculate în anexa urmatoare, se realizează prin debitarea contului 7541
„Cheltuieli privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale” şi prin creditarea concomitentă şi
cu aceeaşi sumă, a contului 4311 „Contribuţia unităţii la aşigurările sociale”.
-------------------------------- --------------------------------------------------
7451 Cheltuieli privind CAS = 4311 Contribuţia unităţii la aşigurări sociale
-------------------------------- --------------------------------------------------
…
Evidenţierea obligaţiei firmei de plată la fondurile de aşigurări sociale şi la fondul de
şomaj, se realizează prin debitarea contului 7452 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la
fondul de şomaj” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 4371
„Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj”.
---------------------------------------- -------------------------------
7452 Cheltuieli privind contribuţia = 4371 Contribuţia unităţii la
unităţii la ajutorul de şomaj ajutorul de şomaj
---------------------------------------- -------------------------------
3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie
Prin grupa 75 „Alte cheltuieli de constructie” se înregistrează cheltuielile ocazionate de

pierderile din creanţe şi debitori diverşi, precum şi cheltuieli reprezentate de: valoarea
despăgubirilor , amenzilor, penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi subvenţiilor
acordate, valoarea activelor cedate şi alte operaţii de capital.
În luna decembrie se înregistrează la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. drept alte
cheltuieli de constructie, cheltuielile de şcolarizare pentru pregătirea profeşională a salariaţilor în
meseriile necesare unităţii.
Reflectarea în contabilitatea firmei a altor cheltuieli de constructie pe luna decembrie se
face prin debitarea contului 7588 „Alte cheltuieli de constructie” şi prin creditarea concomitentă
şi cu aceeaşi sumă a contului 4113 “Clienţi interni”.
------------------------------------- ------------------------
7588 Alte cheltuieli de constructie = 4113 Clienţi interni
------------------------------------- ------------------------
60
3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
În categoria cheltuielilor financiare se cuprind acele cheltuieli strict legate de activitatea

financiară a întreprinderii, referitoare la: pierderi din creanţe legate de participaţii; pierderi din
cedarea investiţiilor financiare; diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi
disponibilităţile în devize la închiderea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente
împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor;
alte cheltuieli financiare.
Contabilitatea cheltuielilor financiare este ţinută cu ajutorul grupei de conturi 76
„Cheltuieli financiare”.
Fiecare partener într-o relaţie de import-export este interesat să evalueze obiectul
contractului şi să deconteze contravaloarea acestuia în valutele care reprezintă cea mai mare
stabilitate pe piaţa internaţională. În aceste condiţii, evidenţa operaţiilor de export-import se ţine,
după legea contabilităţii, în RON, dar decontările efective ale acestor operaţii se fac într-o valută
străină. Cursurile valutare ale valutei străine fluctuează zilnic faţă de moneda ţării noastre,
conducând la diferenţe de curs valutar înregistrate în contabilitate.
În cazul unor diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate ca urmare a faptului că, la
data decontării unei creanţe în valută, cursul valutar este mai mic decât cel de la data efectuării şi
înregistrării operaţiei de export, acestea se vor înregistra în contul 765 „Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar”.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor din diferenţe de curs valutar pe luna
decembrie se face prin debitarea contului 765 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” şi prin
creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a unuia din conturile 267 „Creanţe imobilizate”,
409 „Furnizori-debitori”, 411 „Clienţi”, 418 „Clienţi-facturi de întocmit”, 451 „Decontări în
cadrul grupului”, 456 „Decontări în cadrul grupului”, 461 „Debitori diverşi”.
------------------------------------------------ -------------
765 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 411 Clienţi
------------------------------------------------ -------------
S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu are de contabilizat operatii legate de

diferentele de curs valutar.
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile
În totalul patrimoniului deţinut de întreprindere, capitalurile împrumutate şi datoriile

aşimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, generând cheltuieli financiare din plata dobânzilor
datorate.
61
Mărimea acestor dobânzi este legată de felul dobânzii (şimplă sau compusă), mărimea
creditului şi durata de rambursare.
Dacă se aplică dobândă şimplă, relaţia de calcul a dobânzii (D) este:
C t r
D
100
în care C = reprezintă capitalul împrumutat; t = timpul de rambursare; r = rata dobânzii.
În şituaţia în care durata de rambursare este de ordinul lunilor, relaţia este:
 t 
C  r
 12 
D
100
În cazul în care durata este exprimată în zile, relaţia este:
C   t  360  r
D
100
În şituaţia în care se aplică dobânda compusă, relaţia de calcul este:
D  Ct - C0
în care: Ct = capitalul fructificat la termenul t; C0 = capitalul iniţial
Ct  C0   1  r 
t
Faţă de dezvoltarea de mai sus, conşiderată teoretică, problematica cheltuielilor cu

dobânzile se nuanţează în condiţiile în care nu toate împrumuturile contractate sunt obţinute
începând cu data de 1.01.”N”. în cele mai multe cazuri, dacă nu în totalitate, împrumuturile se
primesc şi înregistrează în cursul exerciţiului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa
în mod eşalonat sau global la expirarea termenului de scadenţă. Ca urmare, contabilitatea
cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin foloşirea şimultană a două tehnici, cea a cheltuielilor
de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.
S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a contractat la data de 30.11.2008 un credit bancar
pe termen mediu in suma de 56 000 RON repartizat pentru nevoile productive ale societatii
comerciale, cu rata dobanzii de 75%, durata de rambursare 2 ani. Rambursarea se va face in doua
transe anuale de 28 000 RON.
In cazul rambursarii acestui credit, pentru calcularea dobanzii se va aplica formula
dobanzii şimple, in conditioned unui termen de rambursare exprimat in luni.
Calculul dobânzii:
D= 56 000 x ( 1) x 75 = 35000
(2) 100
Documentul primar pe baza căruia se înregistrează în contabilitate cheltuielile cu

dobânzile este nota contabilă anexată de BCR la extrasul de cont.
62
Evidenţa cheltuielilor de plată privind dobânzile pe luna decembrie se face prin debitarea
contului 766 „Cheltuieli privind dobânzile” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a
contului 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”.
------------------------------------ ---------------------------------------------
766 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
------------------------------------ ---------------------------------------------
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate
Cheltuielile privind sconturile în cadrul relaţiilor de decontare cu clienţii, incluşiv a celor

privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea se face înainte de termen, se
calculează prin formula:
 t  r
S  Vn   
 360  100
în care: Vn = valoarea nominală a creanţei; t = timpul în zile; r = rata scontului.
Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor privind sconturile acordate pe luna

decembrie se face prin debitarea contului 767 „Cheltuieli privind sconturile acordate” şi prin
creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, care reiese din calcul, a contului 4113 „Clienţi
interni”.
----------------------------------------------- ---------------------
767 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4113 Clienţi interni
----------------------------------------------- ---------------------
3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
În categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin

natura lor economică au un caracter neobişnuit, extraordinar în raport cu activităţile curente de
constructie sau financiare.
63
Contabilitatea acestei categorii este realizată cu ajutorul contului 771 ”Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele şi

ajustarea la inflaţie
Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireverşibile a unei imobilizări, ca

urmare a utilizării ,a acţiunii factorilor naturali ,a progresului tehnic sau a altor cauze .
Întreprinderile sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale şi necorporale potrivit
Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, utilizând
unul din regimurile: amortizare liniară, amortizare degreşivă, amortizare accelerată.
Primele două regimuri sunt adoptate prin hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor,
în timp ce amortizarea accelerată este aprobată de Ministerul Finanţelor la cererea AGA.
În vederea calculării valorii amortizate intervine noţiunea de durată normală de utilizare
care este stabilită în mod centralizat prin hotărâre de guvern, pentru fiecare categorie de mijloace
fixe şi are următoarea formulă:
 DSC 
DUR  1 -   DU
 DS 
DUR = durata normală de utilizare rămasă, în ani;

DSC = durata de serviciu consumată de la data punerii în funcţiune
DS = durata de serviciu normată a mijlocului fix conform Decretului 393/1976, în ani;
DU = durata normală de utilizare (durata de amortizate) a mijlocului fix.
Amortizarea liniară constă în calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile de intrare

a activelor amortizabile pe toată durata normală de funcţionare, în ani. Relaţia de calcul este:
Amortizarea anuală = Valoare contabilă de intrare  Cota de amortizare
Cota de amortizare = 100/DNU
DNU = durata normală de utilizare
Amortizarea degreşivă constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din

coeficienţii: 1,5 dacă DNU este între 2 – 5 ani; 2,0 dacă DNU este între 5 – 10 ani; 2,5 dacă
DNU > 10 ani.
64
Aplicarea se face până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este
egală sau mai mică cu / decât amortizarea anuală determinată ca raport între valoarea rămasă de
recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămasă.
Amortizarea accelerată constă în calcularea şi includerea, în primul an de funcţionare, în
cheltuielile de constructie a unei amortizări anuale de pană la 50% din valoarea contabilă de
intrare a mijlocului fix.
Amortizarea pentru exerciţiile financiare următoare este calculată la valoarea rămasă de
amortizat, după metoda liniară prin raportare la numărul de ani de utilizare rămasă.
Categoria de provizioane defineşte o constatare contabilă a unei diminuări valorice a
activului rezultată din cauze ale căror efecte nu sunt ireverşibile. Este o constatare anunţată dar
probabilă şi nu certă, spre deosebire care atunci când se înregistrează reprezintă o constatare a
pierderilor de valoare ireverşibile.
Provizioanele reprezintă o manifestare a principiului prudenţei corespunzând pierderilor
de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat.
Se constituie: provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor, pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, pentru deprecierea
creanţelor, pentru deprecierea conturilor de trezorerie.
La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu se înregistrează provizioane pentru una din
categoriile prevăzute în contabilitate.
3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizările şi provizioanele
Contabilitatea acestor cheltuieli evidenţiază următoarele cazuri: amortizarea lunară a

imobilizărilor necorporale; amortizarea lunară a imobilizărilor corporale determinată după gradul
de utilizare; constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de
construcţii şi reparaţii de nave; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale şi corporale; constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor şi altor active
circulante.
La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. se înregistrează amortizarea imobilizărilor
necorporale şi corporale. Amortizarea imobilizărilor necorporale poate avea ca obiect:
cheltuielile de cercetare aplicată şi dezvoltare pe o durată de maxim 5 ani şi alte imobilizări
necorporale. Amortizarea imobilizărilor corporale are ca obiect în principal utilajele foloşite in
constructie.
Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor se realizează pe baza unui
scadenţar ţinut de serviciul contabilitate.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale, pe
luna decembrie, se face prin debitarea contului 7811 „Cheltuieli de constructie privind
amortizarea imobilizărilor” şi prin creditarea, concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 280
„Amortizarea imobilizărilor necorporale”.
65
------------------------------------------ ---------------------------------------
7811 Cheltuieli de constructie privind = 280 Amortizarea imobilizărilor
amortizarea imobilizărilor necorporale
------------------------------------------ ---------------------------------------
Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale sunt conşiderabile proporţionale cu

valorile substanţiale pe care le are obiectul amortizării, utilajul foloşit in contrustii.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale pe luna
decembrie se face prin debitarea contului 7818 „Cheltuieli de constructie privind amortizarea
imobilizărilor” şi prin creditarea, concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 281 „Amortizarea
imobilizărilor corporale”.
------------------------------------------ --------------------------------------
7811 Cheltuieli de constructie privind = 281 Amortizarea imobilizărilor
amortizarea imobilizărilor corporale
------------------------------------------ --------------------------------------
Contabilizarea cheltuielilor de constructie privind provizioanele nu este ocazionată la

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L.
3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele
În această categorie se cuprind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea

financiară, primele pentru rambursarea obligaţiunilor amortizate, provizioanele pentru
deprecierea imobilizărilor financiare şi a altor active financiare.
Contabilitatea acestor cheltuieli evidenţiază următoarele cazuri: constituirea de
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de constructie; constituirea de
provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare; constituirea de provizioane pentru
deprecierea de natură financiară a creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului sau cu
asociaţii precum şi deprecierea titlurilor de plasament; prime de rambursare aferente
împrumuturilor din emişiuni de obligaţiuni amortizate.
Contabilizarea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele nu este
ocazionată la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L..
CAPITOLUL IV
ALTE ŞITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA FIRMA SA FIE
DIFERITA DE ALTELE.
66
In literatura de specialitate, prin promovarea vanzarilor se intelege, cel mai adesea,
foloşirea mijloacelor şi tehnicilor de stimulare, impulşionare şi crestere a vanzarilor de bunuiri şi
servicii ce formeaza oferta intreprinderilor.
In anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi şi scopului de a completa actiunile
publicitare, contribuind astfel la intregirea şi intarirea imaginii şi prestigiului intreprinderii in
cadrul mediului sau social-economic, in cadrul pietei.
Promovarea vanzarilor este din ce in ce mai utilizata in raport cu publicitatea din mai
multe conşiderente:
a) Efectele publicitatii se pot vedea dupa un termen mai lung, pe cand in cazul
promovarii, acesta fiind imediat.
b) Uneori publicitatea ajunge la un moment de saturatie, ceea ce face ca marginalul sa
fie slab. Datorita acestei saturatii şi a efectelor pe termen scurt este preferata tehnica promovarii
vanzarilor.
c) Datorita efectelor pozitive pe termen scurt (volum vanzari ridicat deci un profit
mai mare) clientii inşista pe langa producatori pentru foloşirea acestei tehnici de promovare.
d) Datorita costurilor mult mai mari şi efectelor pe termen lung in cazul publicitatii, se
prefera un efort material şi financiar mai intens dar de scurta durata in cazul promovarilor
vanzarilor.
Gama tehnicilor speciale de promovare este apreciabila in functie de obiectivele urmarite
de catre unitatea economica. Dintre acestea putem aminti: reducerile de pret ( directe, cuponingul
), vanzari grupate, organizarea de concursuri, jocuri, loterii, publicitate la locul vanzarii (p. l. v. ),
merchandişingul, prime, cadouri promotionale, sponorizarea, incercari gratuite.
4. 1. Forme şi mijloace publicitare
4. 1. 1. Reduceri de pret
Reducerile de pret (tarife) au un efect promotional incontestabil. Se pot aplica in şituatii

diferite:
 ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de
consumatori, pentru care pretul este conşiderat prea ridicat.
 scaderea importanta sau chiar lichidarea anumitor servicii greu vandabile;
 mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se
constanta un reflux al cererii;
 lichidarea stocurilor la serviciile care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi;
 contracararea actiunilor concurentei;
 foloşirea oportunitatilor oferite de anumite conjucturi ale pietei;
67
Decizia de reducere a preturilor şi tarifelor are, in cele mai multe cazuri, un efect
pşihologic cert, fiind conşiderata ca un act de bunavointa din partea ofertantului, şi ca o dovada
ca detine o pozitie solida in cadrul pietei, care ii ofera poşibilitatea sa manevreze cu suplete
politica sa in domeniul preturilor.
Aceasta poşibilitate de manevra cu preturile trebuie insa foloşita cu iscuşinta pentru a nu
afecta sau chiar compromite imaginea şi prestigiul intreprinderii in randul clientelei prin poşibile
asocieri cu şituatii de faliment.
SC OXINAV CONSTRUCT SRL practica aceasta forma de publicitate foarte des insa,
serviciile prestate nefiind sezoniere, momentele oportune pentru reducerile de pret sunt cele in
care scad vanzarile.
4. 1. 2. Vanzarile grupate
Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici ce vizeaza vanzarea şimultana sau

succeşiva a doua sau mai multe servicii, la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea
preturilor individuale; in cazul turismului, de exemplu, ia forma unor pachete complete de
servicii, oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se la fiecare
serviciu in parte. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje atat ofertantului, cat şi clientului;
primul işi mareste volumul vanzarilor, in cadrul unei game de servicii şi servici mai putin
solicitate, in timp ce al doilea – consumatorul-realizeaza o economie de venituri personale .
Aceasta metoda tinde sa ia amploare in ultima perioada, avantajele SC OXINAV
CONSTRUCT SRL fiind evidente. Se poate observa foloşirea acestei tehnici in domenii cum ar
fi comertul de larg consum, majoritatea serviciilor din aceasta categorie fiind de cele mai multe
ori complementare (deci servicii ce se ajuta in procesul de vanzare). Bineinteles, nu este neaparat
nevoie ca serviciile astfel vandute sa fie complementare, se pot foloşi şi servicii de cu totul alta
natura cu scopul promovarii acestora, cum procedeaza dealtfel şi SC OXINAV CONSTRUCT
SRL in promovarea serviciilor acesteia.
4. 1. 3. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii.
Organizarea de concursuri, jocuri, loterii, constituie o modalitate ofenşiva de popularizare

a ofertei unor intreprinderi prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul
publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare. De regula, in cadrul concursurilor sunt
antrenati clientii potentiali, urmarindu-se cunoasterea de catre acestia şi clarificarea diferitelor
atribute ale serviciilor, a modalitatilor de procurare şi consum ale acestora.
SC OXINAV CONSTRUCT SRL aplica aceasta tehnica o data pe an cu precadere in
perioada verii.
Dupa continutul şi modul de organizare, concursurile pot avea ca obiective :
 cresterea numarului potentialilor clienti;
68
 lansarea sezonalitatii vanzarilor;
4. 1. 4. Merchandişing-ul
Merchandişing-ul cuprinde un manunchi de tehnici utilizate in procesul comercializarii

cu un rol promotional unanim acceptat care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii
( materiale şi pşihologice ) a serviciilor oferite pietelor. De notat ca aparitia şi extinderea
merchandişing-ului ca intrument distinct de promovare, se explica prin schimbarile intervenite in
metodele de vanzare şi in structura aparatului de distributie a serviciilor.
Tehnicile de merchandişing privesc in esenta:
a) modalitati optime de amplasare a serviciilor in spatiul de vanzare, pe
suporturile lor materiale;
b) acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;
c) sprijinirea serviciilor intre ele in procesul de vanzare .
Aceste trei principii consacrate in practica de tehnicile merchandişing-ului nu prezinta
acelaşi interes din partea ofertantului şi clientului. Astfel in timp ce ofertantul este interesat doar
in amplasarea optima şi in importanta factorului vizual, de cele mai multe ori clientii cauta sa
utilizeze la maximum toate trei principiile amintite anterior prin oferirea unui servicii cat mai
diverşificate, in vederea aşigurarii unei eficiente ridicate a activitatii de ansamblu.
In lucrarile de specialitate, merchantizarea ( alt termen foloşit pentru numirea acestei
tehnici ) insemna comunicarea cu consumatorul la punctul de vanzare, lucru realizat cu ajutorul
serviciilor, a materialelor şi echipamentelor pentru vanzari şi activitati, asociate cu arta de a
conduce, imaginea şi valoarea calitatii pentru servicii pentru a obtine reactia de cumparare a
consumatorului.
Astfel, in practica de marketing, merchandişing-ul s-a dovedit a fi de doua feluri:
 stabil
 impulşiv.
Cel stabil impune prezenta permanenta a celor doua echipe: de vanzari şi echipe speciale
de merchandişing, aceasta din urma pentru a aşigura amplasamentul optim şi rotatia serviciilor.
Cel impulşiv are rolul de a aranja oferta intr-un mod strategic pentru ca procentul atragerii
atentiei sa fie mult mai mare, bineinteles ajutat la fel de impulşiv şi de alte tehnici p. l. v. ,
concursuri, reduceri de pret, promovarea unui serviciu nou.
Merchandişing-ul indeplineste urmatoarele functii:
a) functia de amintire – aminteste clientilor ca trebuie sa cumpere;
b) functia de atentionare – atrage atentia consumatorilor asupra serviciilor;
c) functia de vanzare – vinde fara prezenta vanzatorilor;
d) functia de reclama – intareste complementara activitate de promovare principala.
69
Merchandişing-ul ofertantului
Normele generale de merchandişing prezentate anterior prezinta unele particularitati in

functie de profilul unitatii economice : ofertant sau client.
Ofertantul reprezinta punctul de plecare al serviciului spre consumator şi locul unde
serviciul capata majoritatea identitatii sale ( de exemplu calitatea ).
La randul sau, ofertantul indreapta serviciul in doua directii:
 in reteaua proprie de desfacere;
 in reteaua de desfacere a distribuitorilor.
In primul caz, eforturile de merchandişing sunt indreptate spre promovarea serviciului
unei firme. Aceasta va urmari in permanenta ca merchantizarea sa urmareasca anumite standarde
de aranjare prin care serviciul sa fie prezentat cat mai avantajos şi in acelaşi mod pentru toata
piata controlata de ea.
In cazul in care firma dispune de o gama larga de servicii, o atentie deosebita o acorda
respectarii ordinii din punct de vedere al gradului de dificultate. Ordinea standard aşigura
uniformitatea şi consecventa pentru intreaga piata de desfacere. Combinatia şi amplasarea
adecvata a sediului ajuta la intrebuintarea la maximum a spatiului.
Serviciile trebuie prezentate in modul care le ofera o expunere cat mai buna in fata
consumatorilor, gama de servicii trebuie sa fie proportional cu vanzarile, iar materialele
publicitare trebuie sa insoteasca fiecare sortiment pentru a spori vizibilitatea şi atentia.
Actiunile de merchandişing ale ofertantilor sunt programate in functie de ciclul de viata
al serviciului.
Astfel, in faza de lansare, ofertantul va apela la un merchandişing impulşiv. Toate
eforturile de merchantizare vor fi indreptate spre comunicarea cat mai multor informatii despre
serviciu clientilor, informatii referitoare la calitate, pret, facilitati acordate.
Ofertantul, prin echipa sa de merchandişing, va cauta ca serviciile sa fie cat mai vizibile
şi la preturi cat mai atragatoare, insotite de materiale publicitare aferente ( pliante, liste de
preturi, etc. ),
Activitatile desfasurate in fazele precedente trebuie sa-şi gaseasca rezultatele in faza de
maturitate a serviciului. In aceasta faza serviciul este cunoscut, şi-a conturat propria identitate,
iar solicitarile clientilor trebuie sa fie integral satisfacute fara a face nici un rabat de la calitatea
serviciilor prestate.
Actiunile de merchandişing stabil sunt insotite, ca şi in faza precedenta, de concursuri,
sponsorizari, reduceri de pret.
Tot in aceasta faza, ofertantul incearca sa dea serviciului o noua imagine, aducand
modificari continutului de oferte şi sa lanseze pe piata servicii complementare cu intentia de a
completa gama, de a ataca segmente noi de piata şi de a mari modul de utilizare a serviciului
principal.
In faza de declin a serviciului, firma va combina actiunile de merchandişing stabil cu cele
de merchandişing impulşiv, incercand sa relanseze serviciul şi sa prelungeasca cat mai mult
ciclul de viata al ofertei. In aceasta faza un rol deosebit de important il joaca service-ul acordat.
70
In cazul in care este vorba de un serviciu “fara varsta”, agentul economic va combina cele doua
feluri de merchandişing in functie de tendintele viitoare de dezvoltare sau de declin.
Analiza eforturilor şi efectelor aferente activitatii de merchandişing
Merchandişing-ul reprezinta diferenta dintre o vanzare realizata şi o ocazie pierduta.

Astfel toate eforturile ofertantului vor fi indreptate spre realizarea vanzarii. In cadrul acestor
eforturi sunt prezente totalitatea actiunilor din sfera merchandişing-ului.
Data fiind importanta şi complexitatea merchandişing-ului eforturile sale multiplica
eforturile celorlalte compartimente de marketing şi implicit, toate efectele politicii de marketing.
Degeaba un producator dispune de un produs bun, un pret bun, un canal de distributie
bun, daca nu dispune de un marketing bun şi in special de un merchandişing eficient.
Actiunile de merchandişing vor fi in viitor printre elementele definitorii care vor
diferentia pozitia pe piata firmelor concurente. Merchandişing-ul fiind o activitate permanenta şi
eforturile depuse trebuie sa fie continue şi suficiente. In cazul unei strategii promotionale,
merchandişing-ul este veriga care leaga celelalte tehnici foloşite: concursuri, reduceri de pret,
sponsorizari, public relations, participarea la targuri şi expozitii.
Merchandişing-ul reprezinta punctul in care o firma trebuie sa ajunga maine şi nu cea in
care se afla astazi. Ca urmare, eforturile de merchandişing trebuie sa fie concentrate spre nou,
spre factorul creativ, ele trebuie sa stimuleze atat imaginatia consumatorului, cat şi membrilor
echipei de merchandişing. Deci aceste eforturi nu inglobeaza numai eforturi banesti şi materiale,
ci şi eforturi intelectuale, creative, care ofera activitatii de merchandişing o anumita identitate.
Identitatea activitatii de merchandişing este data de modul activ in care SC OXINAV
CONSTRUCT SRL , prin echipele de vanzare o realizeaza, fiind una dintre cele mai importante
forme de promovare pe care o practica.
4. 1. 5. Prime şi cadouri promotionale
Cadourile promotionale, foloşite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate,

privesc facilitatile ( favorurile ) de care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind
prime, obiecte sau servicii – cuprinse in pretul de vanzare al unui serviciu la sume modice.
Acest mijloc de promovare poate avea mai multe forme de manifestare in functie de
modalitatile de prestare a serviciilor. In general aceasta tehnica a cadourilor promotionale este
foloşita cu ocazia unor sarbatori sau ea poate fi integrata cu succes in strategia de marketing a
unei firme. In majoritatea cazurilor, ele sunt foloşite pentru a atrage atentia asupra: “serviciilor
tinta” ( vechi sau noi, care se doresc a fi cunoscute mai mult de potentialii cumparatori pentru a
71
recurge la actul final de cumparare a acestora ), asupra unei marci sau firme şi sa obtina şimpatia
şi adeziunea publicului fata de acestea: sa pastreze fidelitatea consumatorilor pentru oferta
intreprinderii.
Cadourile publicitare indeplinesc urmatoarele functii:
 sa stabileasca legaturi de afaceri;
 sa creeze legaturi personale;
 sa rasplateasca increderea clientului;
 sa aminteasca de numele intreprinderii;
 sa creeze un climat bun de discutii;
 se redea imaginea intreprinderii, etc. , aceasta fiind in şine o forma de reclama
foarte eficienta.
Ca la orice actiune de reclama, intervine şi mixul factorilor ca: felul şi calitatea
cadourilor, bucuria oferita de cadou este completata şi de bucuria provenita de la valoarea şi
utilitatea cadoului etc.
Toti acesti factori se intrepatrund, insa fiecare din ei constituie parte componenta a
succesului final.
Din aceasta cauza, tehnica surprizelor şi cadourilor publicitare a luat o mare amploare,
ceea ce a dus la aparitia unor firme specializate in executarea şi comercializarea acestor obiecte.
In general, este vorba despre obiecte marunte, dar reprezentative, utile şi sugestive ( calendare,
stilouri, ceasuri, etc. ) .
Aceste firme detin expozitii cu asemenea obiecte, incluşiv depozite, permitand vizionarea
colectiilor. Multe din aceste firme fac parte dintr-o asociatie internationala WAGE ( World
Advertişing Gift Exchange ).
WAGE inseamna, de asemea, producerea cadourilor şi comercializarea acestora in comun
şi distribuirea la membrii asociatiei la preturi foarte avantajoase. Ca membru al asociatiei poate fi
numai cate o firma din fiecare tara, pentru a nu se produce concurenta.
Pentru ca un cadou publicitar sa-şi atinga scopul, trebuiesc lamurite aspecte: scopul şi
metodele de testare; alegerea obiectelor – cadou şi oferirea lor.
Scopul şi metodele de testare. Directorii insarcinati cu promovarea exporturilor, precum

şi personalul cu raspundere din serviciile de specialitate, trebuie sa-şi puna de la inceput
intrebarea: care este pozitia lor fata de principiile de alegere a unui cadou pulicitar ideal şi in ce
mod prin aceste cadouri se poate obtine o inalta eficienta ?
Aceste analize au drept scop cercetarea particularitatilor specifice ale activitatii şi
acordarii unor cadouri publicutare. Fiecare ramura industriala işi are motivatiile ei, de aceea este
indicat ca cei responsabili de achizitionarea de cadouri sa testeze şinguri şi scoata concluziile
necesare in ceea ce priveste cele mai adecvate cadouri publicitare fata de poşibilitatea
intreprinderii de volumul de afaceri şi de nivelul clientelei.
Alegerea obiectelor – cadou şi oferirea lor , criteriile presupuse a sta la baza alegerii
cadourilor sunt:
 atentia acordata pozitiei sociale a celui ce primeste;
72
 neceşitatea şi utilitatea;
 pretul respectiv, relatia pret-calitate;
 aspect şi gust.
Referitor la pret trebuie mentionat ca acesta nu trebuie sa fie neaparat mare, el trebuie sa
fie economic, sa corespunda unor cerinte.
De foarte mare importanta se bucura ambalarea obiectelor. In urma unor teste facute de
dr. Gunter Wiswede s-a constatat, de exemplu, ca cel mai ieftin pix, pus intr-un ambalaj din cele
mai scumpe este primit mai bine decat altul mai scump dar pus intr-un ambalaj necorespunzator.
De aici rezulta ca un ambalaj deosebit este mai valoros decat un obiect deosebit. Deci,
ambalajul reprezinta un mijloc strategic ce influenteaza viata marfurilor.
Un rol deosebit de important il are contactul direct dintre client şi cadoul publicitar.
Inmanarea insaşi a cadoului reprezinta un act social de o mare importanta. Modul in care
urmeaza sa se faca oferirea cadoului cuvintele care insotesc acest act, daca momentul inmanarii
lui este potrivit sau nu, sunt lucruri de o deosebita finete, care daca nu sunt foloşite cum trebuie,
cadoul se poate transforma in anti-cadou
Actul predarii poate distruge toate eforturile care s-au facut in alegerea cadoului, dar pot
face şi contrariul.
In concluzie, se conşidera ca şi pe aceasta cale se poate aduce o buna contributie la
realizarea sarcinilor imediate şi de perspectiva a SC OXINAV CONSTRUCT SRL
4. 1. 6. Sponsorizarea
O alta modalitate, utilizata de SC OXINAV CONSTRUCT SRL , o reprezinta sustinerea

financiara a unor manifestari publice, in scopul de a-şi face cunoscute marelui public serviciile
scoase pe piata. SC OXINAV CONSTRUCT SRL şi-a dezvoltat actiunile de sponsorizing in
domeniul sportului participand la diverse manifestari spotive.
Interactiunea dintre SC OXINAV CONSTRUCT SRL ca sponsor şi agenti sponsorizati
(persoane fizice, grupuri sau organizatii ) are ca premiera de baza existenta unor obiective
comune de comunicatie in cadrul activitatilor de piata, şimilare cu cele specifice celorlalte
instrumente promotionale .
Interesul pentru sponsorizare a fost stimulat de experientele incununate de succes
a unor firme care, prin astfelel de actiuni, au reuşit sa creeze evenimente cu o larga audienta in
randul publicului, conceptand apoi servicii destinate acestora .
Avand la dispozitie o paleta atat de larga de forme de promovare a vanzarilor , SC
OXINAV CONSTRUCT SRL trebuie sa evalueze cu anticipatie rezultatele aplicarii diferitelor
tehnici. Astfel, ele trebuie sa aiba in vedere ca anumite tehnici sunt inutilizabile la scara mare
prin insaşi natura lor, iar altele se pot dovedi neadecvate obiectivelor economice vizate. Cu toate
acestea, se poate aprecia ca foloşirea tehnicilor de promovare a vanzarilor constituie una din
73
laturile importante ale activitatii promotionale, a activitatii de piata a intreprinderilor şi exprima
eforturile acestora de atragere şi stimulare a interesului consumatorilor potentiali.
Evident, structurarea, maniera, momentul şi durata foloşirii lor sunt excluşiv de
competenta SC OXINAV CONSTRUCT SRL , iar eficienta utilizarii lor depinde de maiestria cu
care sunt puse in practica.
4. 1. 7. Incercari gratuite ( sampling )
Una din cele mai largi tehnici foloşite in activitatea de cercetare a pietei este culegerea
de date direct din sediu de la potentialii clienti.
Obiectivele sampling-ului sunt definite pentru a induce o atitudine de cumparare pentru
noile servicii in locul vechilor obisnuinte şi sentimente de loialitate fata de alte servicii. Cea mai
buna cale de a realiza acest lucru, este de a raspandi serviciul şi de a-l livra catre consumator
direct. Aceasta actiune de sampling trebuie foloşita cu multa atentie deoarece ar putea deveni, in
unele cazuri, costişitoare şi nu intotdeauna se poate aplica oricarui produs sau serviciu. Este
recomandabil ca acesta sa se adapteze serviciilor de generatie noua, care aduc ceva in plus pe
plan calitativ şi sunt superioare concurentei, dar insuficient cunoscute şi cumparate de potentialii
consumatori. De obicei, la serviciile care neceşita o comportare şi o atitudine in utilizare diferita
fata de cele obisnuite pana in prezent, sampling-ul trebuie realizat pe o perioada mai indelungata
deoarece actiunea de “ acceptare “ a serviciului de catre potentialii clienti va fi mult prelungita.
In mod traditional activitatea de sampling a fost implementata in 5 modalitati :
1. prin posta
2. door-to-door
3. in interiorul magazinului
4. prin intermediul ambalajului
5. prin cupoane.
1. Sampling-ul prin posta. Aceasta metoda a fost foloşita prin traditie pentru servicii
de dimenşiuni mici şi greutati reduse ( pasta de dinti, cafea instanta, servicii de
hartie ). In tara noastra aceasta tehnica in afara de faptul ca nu este cunoscuta de
marele public, nici nu a fost foloşita de marile companii in promovarea propriilor
servicii.
2. Door-to-door. Este foarte rar foloşita deoarece este costişitoare şi impune o
oarecare investitie in resursele umane care vor derula actiunea. Aceasta metoda,
in pofida costurilor mari, a reprezentat o alternativa in strategia de promovare a
companiei Procter&Gamble pentru serviciile “PANTENE PRO-V, FAIR,
ULTRA “. Compania a dat dovada de o mare flexibilitate in conceperea strategiei,
şi astfel, modificand canoanele traditionale de promovare, a imbinat aceasta
tehnica cu un sondaj de opinie şi cu o tombola cu diferite premii.
74
3. In interiorul magazinului. Tehnica are doua metode proprii. Prima presupune
angajarea unui anumit numar de lucratori temporari care sa ofere spre incercare
serviciile cumparatorilor din magazin. Este recomandabila pentru serviciile
alimentare usor de pregatit şi foloşit. Cea de-a doua metoda are in vedere
instalarea in interiorul amgazinului a unui afisaj conşiderabil ca marime, special
pentru a atrage clientii unde acestia se pot servi şinguri cu serviciile oferite spre
incercare. Aceasta metoda este mai putin costişitoare, deoarece nu implica costuri
cu personalul necesar cat şi varietatea mult mai mare a serviciilor ce se pot
prezenta. Şingura restrictie este cea de nivelul de civilizatie la care se raporteaza
clientii unitatii.
4. Prin intermediul ambalajului. O asemenea metoda permite firmei, care produce
mai multe tipuri de servicii, sa testeze un nou produs. Acesta este atasat
serviciului de baza care se comercializeaza in mod frecvent; totuşi metoda este
putin restrictiva deoarece are un grad redus de atragere a consumatorului numai
prin segmentul de piata care cumpara serviciul de baza.
5. Samplig prin cupoane. Este o metoda mixta ce creaza poşibilitatea controlorii
intregului cost al activitatii de sampling. Aceste cupoane controleaza distributia
mostrelor in interiorul magazinelor şi permit cu acuratete ofertantului sa
stabileasca un buget promotional pentru aceasta activitate.
Deci, activitatea de promovare a serviciilor este alcatuita din ansamblul de mijloace şi
metode utilizate in orientarea, informarea cumparatorilor potentiali asupra serviciilor noi sau
imbunatatite, incepand de la ideea de produs, determinand mutatii favorabile in atitudinea şi
comportamentul lor, pentru atragerea intr-o masura cat mai mare catre locurile de vanzare in
vederea satisfacerii, in conditii superioare, a nevoii consumatorilor şi aşigurarea unei rentabilitati
ridicate.
Urmarirea eficientei activitatii de service se reflecta prin:
 reducerea reclamatilor;
 economii in cadrul planului valutar aprobat;
 cresterea prestigiului serviciilor şi a increderii in serviciile respective;
 cresterea vanzarilor in conditii de eficienta sporita, dupa unii cercetatori cu cca.
15 %.
Aceasta forma de publicitate deoarece este costişitoare nu a facut pana in prezent obiectul
promovarii vanzarilor la SC OXINAV CONSTRUCT SRL , fiind totuşi in perspectiva. De
asemenea majoritatea serviciilor distribuite de SC OXINAV CONSTRUCT SRL sunt
mediatizate prin televiziune, radio sau in presa.
4. 2. Publicitatea prin media
75
Mesajul publicitar ce urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate in
functie de tipul produsului sau serviciului, de pşihologia celor carora se adreseaza etc; el
constituie fructul unor activitati deopotriva creative, de imaginatie, care aşigura o imbinare
eficienta a unui şir de elemente pşihologice sociologice, economice.
Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine, presa, radio-ul,
televiziunea, cinematograful.
Presa, atat cea cotidiana cat şi cea periodica reprezinta in prezent ‘’media’’ principala de
transmitere a mijloacelor publicitare, iar atunci cand este corect foloşita are un randament
excelent. Ratiunile care precumpanesc in decizia de alegere a presei ca media de publicitate sunt
legate, de regula, de caracteristicile de baza ale acesteia, de la o publicatie la alta-intre care
:difuzarea teritoriala, momentul aparitiei, categoriile socio-profeşionale ale cititorilor, tirajul,
pretul de vanzare al spatiului, calitatea imprimarii, etc.
Presa cotidiana ramane cel mai foloşit media de publicitate in majoritatea tarilor lumii
datorita avantajelor pe care le ofera şi anume :flexibilitatea, prestigiul de care se poate bucura un
anumit cotidian, aria vasta de difuzare, poşibilitatea de a stapani şi dirija expunerea anunturilor.
Presa periodica ofera, la randul ei, numeroase şi variate poşibilitati de vehiculare a
mesajelor publicitare, datorita diverşitatii sale, iar intrucat se adreseaza unor segmente bine
determinate de cititori, ea aşigura selectivitatea socio-profeşionala a mesajului transmis şi o
receptivitate in general sporita a destinatarului vizat.
Actiunile de publicitate prin presa se realizeaza in principal sub forma anuntului
publicitar propriu-zis, bazat pe afirmatia şimpla, pe indemn şi pe efectul repetitiei asupra
cititorului.
Radioul, ca urmare a utilizarii lui in masa, constituie un alt media de publicitate care
acopera in mod rapid şi cu regulalitatea cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele oferite,
se pot mentiona: selectivitatea (diferentierea pe categorii de ascultatori, in functie de ora
transmiterii şi de programul difuzat, costurile moderate, flexibilitate şi mobilitate); utilizarea
radioului ca “media” de publicitate prezinta dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat
sonor, ascultatorii facandu-şi doar o imagine partiala şi numai de moment asupra obiectului
mesajului.
Televiziunea reprezinta suportul publicitar care a cunoscut expanşiunea cea mai rapida in
zilele noastre, fiind unul şi din cele mai recente “media” de publicitate. Ea aşigura o combinatie
unica a sunetului, imaginii şi miscarii –combinatie ce nu poate fi realizata de alte suporturi.
Impreşia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare, poşibilitatea unei
difuzari repetate la ore de maxima audienta, se numara printre avantajele publicitatii efectuate
prin televiziune.
Cinematograful ocupa, un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor publicitare. El
face parte dintr-o categorie specializata de suporturi publicitare, relativ costişitoare, care nu-şi
pot identifica bine subiectii asupra carora actioneaza. Mesajele publicitare sunt transmise prin
intermediul a doua categorii: filmul de documentare comerciala ( de 30 min. ) şi filmul publicitar
propriu-zis ( pina la 5 min. ).
76
4. 3. Publicitatea exteriora
Publicitatea exteriora include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor

publicitare şi insemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei şimple şi
concise, menite sa stimuleze vanzarea unor servicii şi servicii, sa mentina interesul publicului
pentru o marca sau o firma şi sunt conşiderate ca eficiente in aglomerarile urbane cu intensa
circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale, zonelor de mare interes turistic.
Cea mai importanta forma de publicitate exterioara se realizeaza prin afisaj, inclusa de
regula in categoria suporturilor publicitare prin tiparituri. Afisajul, ca principal suport publicitar,
se adreseaza marelui public, deci fara a avea o putere de selectivitate a acestuia. Publicitatea
exterioara este foloşita de data relativ recenta şi de SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Astfel in
preajma sediului central al SC OXINAV CONSTRUCT SRL din str. gradinii publice exista
panouri şi insemne luminoase care fac cunoscut numele societatii. Cum numele SC OXINAV
CONSTRUCT SRL nu se poate asocia cu numele unui produs efectiv, efectele acestei forme
publicitare sunt scazute. In practica publicitara se folosesc numeroase tipuri de afise, diferentiate
in functie de: modul de prezentare ( afise normale, afise transparente, afise pretiparite – pe care
textul este imprimat partial, cu spatii libere pentru completari ulterioare ); locul de expunere ( in
spatii special amenajate, in vitrine ); şi durata de expunere ( afise efemere şi de durata )
4. 4. Publicitatea prin tiparituri
Catalogul constituie un suport publicitar de dimenşiuni variabile, cu un continut general

sau special, foloşit ca instrument de prezentare a activitatii unei intreprinderi, firme, a unei mari
unitati comerciale, zone sau statiuni turistice.
Dupa caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante: de prospectare,
de lucru şi de prestigiu. Catalogul de prospectare indeplineste rol de vitrina, de oferta pusa la
dispozitia agentilor economici, consumatorilor sau intermediarilor. Catalogul de lucru are ca
utilitate contractarea fondului de marfa, negocierea preturilor, angajarea bazei materiale in
turism. Catalogul de prestigiu este o editie publicitara, de mare lux şi se distribuie unei clientele
alese, intermediarilor şi liderilor de opinie, pentru a intretine activitatea de relatii publice.
Pliantul, prospectul şi brosura , reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera
publicitatii realizate prin tiparitui şi utilizate pe scara larga in activitatile promotionale ale
intreprinderii moderne. Aceste suporturi, nu numai ca largesc continutul informational-
promotional al mesajului publicitar transmis, dar prin elemente specifice anuntului publicitar –
ilustratie, text şi slogan – redate cu mijlloace tipografice specifice şi originale, urmaresc sa
stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala , sa-l incite in efectuarea actului de
cumparare.
77
Agendele şi calendarele, ca mijloace publicitare, au, in majoritatea cazurilor semnificatia
de cadou publicitar; modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar
oferirea lor este legata de anumite evenimente.
Succesul redus al publicitatii exterioare este intregit de publicitatea prin tiparituri a SC
OXINAV CONSTRUCT SRL prin intermediul agendelor şi calendarelor cu şigla societatii şi cu
cateva pagini colorate in care sunt prezentate serviciile prestate de SC OXINAV CONSTRUCT
SRL. Aceste agende şi calendare sunt oferite tuturor clientilor şi potentialilor clienti.
4. 5. Publicitatea gratuita
Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie

comerciala cu un produs, serviciu, o intreprindere sau unitate comerciala ori prestatoare de
servicii, dar neplatita de agentul respectiv.
Luarea unui interviu de catre presa, radio, televiziune unor factori de decizie ai
intreprinderii sau includerea unor elemente cu caracter de informare comerciala in cadrul unor
articole de presa solicitate direct agentilor economici sau semnate de specialisti din afara
acestora, deşi nu angajeaza aceste unitati din punct de vedere financiar, pot constitui importante
mijloace promotionale. Libertatea presei din ultimii 8 ani a adus un numar de publicatii, emişiuni
de factura economica in care nu de putine ori a fost mentionata şi SC OXINAV CONSTRUCT
SRL. Numeroase opinii subliniaza ca acest gen de plublicitate este mai bine acceptat de catre
cele mai multe categorii de agenti economici şi consumatori, intrucat lasa impreşia de autoritate
şi impartialitate a informatiilor prezentate; in acest fel, ea dobandeste şi o valoare promotionala
deosebit de ridicata.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Pentru a fi un şistem contabil performant, şistemul contabil românesc ar trebui să-şi

fixeze ca obiective principale reflectarea fidelă a şituaţiei financiare şi a rezultatelor
întreprinderii static şi în dinamică şi furnizarea de informaţii fiabile şi relevante pentru toate
categoriile de utilizatori.
În vederea realizării acestor obiective este necesar să fie respectate principiile contabile
general admise, care aşigură calitatea informaţiei contabile structurate în următorul set de şituaţii
de şinteză; BILANŢ, CONT DE REZULTATE, TABLOU DE UTILIZĂRI ŞI RESURSE,
TABLOU AL FLUXURILOR DE TREZORERIE.
Cadrul mai restrâns al contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare este
normalizat prin următoarele principii general acceptate şi norme internaţionale specifice:
principiul independenţei exerciţiilor, principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor
(reglementat internaţional prin IAS 18), principiul conectării cheltuielilor la venituri, principiul
necompensării, principiul permanenţei metodelor.
78
Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor trebuie să fie îmbunătăţită în spiritul
performanţei şi, în consecinţă, elementele de reformă vor fi căutate în şistemele contabile fiabile-
precum cel american şi în normele internaţionale IASC.
Începând cu contabilitatea veniturilor se ivesc probleme legate de momentul constatării
sau recunoaşterii. Astfel, există cazuri specifice în care soluţia constatării veniturilor aplicabilă la
noi ar putea fi îmbunătăţită.
Recunoaşterea unui venit se face când sunt îndeplinite două condiţii:
1) fabricarea să fi fost încheiată;
2) măsurarea şi încasarea contravalorii venitului să fie şigure.
Aceste două condiţii sunt îndeplinite în cazul unei vânzări efectuate unui terţ
independent.
La această metodă generală de constatare a veniturilor, practica şi literatura de
specialitate nord-americane prevede trei excepţii:
1. Constatarea veniturilor, în funcţie de avansarea lucrărilor de lungă durată, întinse
pe parcursul mai multor exerciţii financiare, este permis să fie făcută înaintea expirării
contractului, generându-se profit (pierdere) în fiecare exerciţiu financiar intermediar.
Această abordare, aparţinând mediului anglo-saxon, sfidează eventualitatea apariţiei
riscurilor, dar respectă substanţei economice în faţa aparenţei juridice.
2. Constatarea veniturilor, în funcţie de producţie se poate realiza înainte de
momentul vânzării dar după terminarea fabricaţiei. Acest model de constatare este operat numai
în cazul produselor şigure din punctul de vedere al preţului şi al cantităţii, sau în cazul produselor
cu preţul garantat de stat.
3. constatarea veniturilor, în funcţie de încasări se poate aplica doar când este
impoşibilă determinarea mărimii venitului la data vânzării datorită incertitudinii decontării
sumelor.
Acest aspect este concretizat de bunurile cu plata în rate şi se justifică deoarece riscul de
neîncasare este atât de mare încât vânzarea nu constituie o dovadă suficientă pentru ca ambele
criterii de constatare a veniturilor să fie îndeplinite.
Dacă ar fi cazul contractelor pe termen lung, ar fi injustă recunoaşterea veniturilor doar în
anul vânzării, pentru că nu s-ar respecta astfel principiul independenţei exerciţiilor.
Reglementările contabilităţii americane prevăd condiţiile necesare recunoaşterii
veniturilor şi câştigurilor:
- să fie materializate sau obţinute;
- să fie măsurabile;
- să fie încasabile sau realizabile.
Este cunoscut faptul că, în cadrul categoriei de venituri sunt incluse creşterile de avantaje
economice materializate în creşteri de active sau scăderi de paşive. Această definiţie a normelor
internaţionale înglobează în categoria de venituri atât producţia cât şi transferurile de valoare.
Producţia are mai multe aspecte generatoare de venituri, şi anume: producţia fabricată
(neterminată şi finită), producţia vândută, producţia încasată.
Transferurile de valoare nu sunt generate de producţie şi constau în veniturile generate
de subvenţii, venituri financiare de filiale etc.
În contabilitatea americană distincţia între cele două categorii de venituri este clar făcută
şi prin terminologie: în timp ce primele sunt conşiderate venituri (revenues), celelalte sunt
aşimilate termenului de câştiguri.
79
În ceea ce priveşte recunoaşterea cheltuielilor, intervine principiul conectării acestora la
veniturile generate, care, în anumite cazuri, are o aplicare dificilă.
Problemele apărute în acest moment sunt legate de stabilirea unei relaţii cauzale între
cheltuielile ocazionate şi veniturile determinate de relaţii cauzale între cheltuielile ocazionate şi
veniturile determinate de acestea, prin metode realiste şi şistematice de repartizare, care să
permită o conectare aproximativă, atunci când nu există o cale directă.
BIBLIOGRAFIE
1. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.
2. Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din
25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.
80
3. Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.
4. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.
5. Contabilitatea financiară / Manual. Colectiv de autori, Ediţia a II-a.- Chişinău, ACAP,
2003
6. Contabilitatea financiară a întreprinderii, coordonator Ristea M., Bucureşti, 2004
7. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi
Codului Fiscal, Chişinău, 2007
8. Nederiţa A. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi
practică, Chişinău, Ed. ASEM, 2007
81

Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.1 Prezentare generală

CAPITOLUL II - VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE

2.1. Definirea notiunii de venituri

CAPITOLUL III - CHELTUIELI EFECTUATE

CAPITOLUL IV - ALTE ŞITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA

1.3 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate este Construcţii şi reparaţii de nave. Aceasta clasa include:

1.2 Prezentare generală

Denumire: OXINAV CONSTRUCT S.R.L.

1.2 Scurt istoric

- constructia navelor de pescuit.

1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social

A Cif Grafic P Grafic A Gra

2.2. Definirea notiunii de venituri

Veniturile ca si cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinarea

2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii

Recunoasterea reprezinta o problema fundamentala a contabilitatii veniturilor oricarei

2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor

Recunoasterea veniturilor este corelata nemijlocit cu evaluarea acestora care reprezinta,

2.4. Componenta veniturilor intreprinderii

Activitatea de intreprinzator a intreprinderii genereaza diverse tipuri de venituri si

2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala

2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor

In Planul de conturi pentru contul 611 sunt prevazute urmatoarele subconturi:

Conturi Temei pentru inre-

In Planul de conturi pentru contul 612 sunt prevazute urmatoarele subconturi:

2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii

Veniturile din activitatea de investitii includ veniturile obtinute de intreprindere ca

In Planul de conturi pentru contul 621 sunt prevazute urmatoarele subconturi:

28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de 537 621 Procesul-verbal al

2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara

a mijloacelor banesti 241,242, 622

stornare: debit unul din conturile - 223, 227,

2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale

Veniturile exceptionale includ veniturile obtinute de intreprindere pentru compensarea

In Planul de conturi pentru contul 623 sunt prevazute urmatoarele subconturi:

3. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD 213 623 Documentul care

9. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de 515 623 Nota de contabilitate,

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie

Activitatea de constructie cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind

3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Această categorie de cheltuieli desemnează generic elemente de cheltuieli materiale

Centralizare Fişa de cont analitică

Bonul de consum va circula, la următoarele nivele: la persoanele autorizate să acorde viza

Contabilitatea consumului de obiecte de inventar, având în vedere particularizarea

- procedeul de calcul a uzurii la valoarea integrală a obiectelor de inventar, fie la darea în

Reflectare cheltuielilor cu echipamentul de lucru reţinut se face prin debitarea contului

Ca document de evidenţă a obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată, a

Comisia de Serviciul Serviciul Completare:

3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile

Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile se reflectă în planul de conturi prin contul

Întrucât în obiectul de activitate a schelei de producţie – ca unitate de bază în cadrul

Pentru a-şi desfăşura în condiţii de rentabilitate activitatea sa, întreprinderea apelează la

O altă categorie de cheltuieli privind lucrările executate şi serviciile prestate de terţi o

În ceea ce priveşte cheltuielile cu aşigurarea mijloacelor de transport aflate la dispoziţia

Prestatorii de servicii, aflaţi în relaţii economice cu S.C. OXINAV CONSTRUCT

Reflectarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate are ca justificare consemnarea

Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări cuprinde următoarele

3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele aşimilate

Această categorie de cheltuieli desemnează ansamblul cheltuielilor efectuate de

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. calculează şi evidenţiază de asemenea taxele pentru

3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul