Colegiul Economic Virgil Madgearu Bucuresti

PROIECT

SPECIALITATEA: ECONIMIC TEMA: CRESTEREA REZULTATULUI EXERCITIULUI

ABSOLVENT:

PROFESORI NDRUMATORI:

2008
ARGUMENT Elaborarea acestui proiect are ca scop susinerea examenului de atestat,prin care se dovedete nivelul elevat de cunotiine acumulate n cei 4 ani de studii liceale cu profil economic. Alegerea temei Cresterea rezultatului exercitiului reprezint indicatorul forte n cadrul oricrei societi comerciale i anume acesta poate fi: pozitiv sau negativ,ne putem da seama imediat de situaia econimico-financiar n care se afl. Avem o prim analiz: dac societatea are ca trend decendent, tinde spre faliment,sau acendent nseamn c este bine, are o evoluie bun. Pentru a rezista concurenei acerbe de pe pia, orice firm trebuie s lupte s-si ctige un loc pe piat, altfel dispare, n acest sens trebuie si intensifice studiile de marketing i management, innd cont de toate oportunitile chiar i legislative, precum i de inconvenienele aprute. Pn cnd se implementeaza cu adevrat o economie de pia i n Romnia unde CONCURENA reprezint factorul hotrtor, fiind puse n valoare,atributele fundamentale ale produsului: CALITATE-PRE,activitile firmelor se bucur, unele, de subvenii din partea statului, altele chiar dein monopol (electrica.gazul,apa etc.) iar altele,desfaoar o concuren neloiala i CEREREA nc nu este bine definit-s nu fac compromis de la calitate. Astfel, trebuie dat o importan major a ciclului de via al produsului: lansare, cretere ,maturitate i declin. Pentru lansarea oricrui produs se fac nite investiii mari,iar recuperarea lor se face numai dup 2-3 ani, deci pn atunci, se inregistreaz un beneficiu negativ, dup care se trece la un beneficiu pozitiv,astfel curba crete pn la un punct maxim cnd produsele ajung la maturitate, preferabil ca aceast perioad s fie ct mai lung,profiturile fiind maxime.Dup care vnzrile incep s scad deoarece produsul s-a invechit,apare declinuli profitul scade.n aceast ultim faz se are n vedere: reducerea cheltuielilor totale,valorificarea ultimelor stocuri,restrngerea articolelor de produse,reducerea preului,pubilicitate redus.Concomitent n aceast perioad,se fac eforturi uriae la departamentele de cercetare-dezvoltare i marketing pentru nbuntirea produsului sau elaborarea de noi

produse,numai innd cont de CEREREA DE PE PIA, conform stilului japonez.

CAPITOLUL I : PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 DENUMIRE, FORMA JURIDIC,NMATRICULARE N REGISTRUL COMERULUI I SEDIUL 4 OBIECTUL DE ACTIVITATE....4 SCURT ISTORIC..4 STRUCTURA ORGANIZATORIC CU ORGANIGRAMA FIRMEI..5 FORMA DE NREGISTRARE CONTABIL ....6

CAPITOLUL II :
2.1 2.2

INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATII

CARACTERIZAREA CONTURILOR 117, 121, 129.....7 ANLIZA OPERAIILOR CONTABILE.......11

CAPITOLUL III :
SOCIETATII COMERCIALE
3.1 3.2 3.3 3.4

DIAGNOSTICUL

STRATEGIC

AL

POZITIONAREA CONCURENTIALA A SOCIETATII COMERCIALE PE PIATA..20 DINAMICA PIETEI..21 ANALIZA MODIFICARILOR DE EFICIENTA ....23 CAI DE CRESTERE A PROFITULUI.24

CAPITOLUL IV : CONCLUZII..26 CAPITOLUL V : BIBLIOGRAFIE I ANEXE.....27

3

CAPITOLUL I
DATE INTRODUCTIVE PRIVIND FIRMA EVAM S.R.L 1.1 DENUMIRE ,FORMA JURIDIC NMATRICULARE REGISTRUL COMERULUI I SEDIUL N

Societatea Comerciala EVAM este o societate cu raspundere limitat i este nregistrat n Registrul Comerului a judeului Cluj sub numarul J12/365/2002 i cod fiscal : R-14481850. S.C EVAM S.R.L are sediul social n municipiul Cluj-Napoca, str. Fabricii, nr. 19, bl. RO25, sc. 2, ap. 16, nu are punct de lucru, deoarece este o firm de prestri servicii. 1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE

Principalul obiect de activitate al societii comerciale EVAM S.R.L conform codului CAEN este : 453 Lucrri de instalaii i izolaii i se refer la 4533-Lucrri de instalaii sanitare i de nclzire central i montaj de echipamente i utilaje tehnologice la cldiri i construcii inginereti. Pe lng aceast activitate de baz,n statut mai are prevzute i alte poteniale activiti,fiind o metod practic i util in desfaurarea activitii continue a firmei. 1.3 SCURT ISTORIC

S.C EVAM S.R.L este o firm noua nfiinat n luna februarie 2002, cu 2 asociai IACOB VALERIA i GLIGOR IONEL-MIRCEA,avnd un capital social subscris i vrsat de 20.000.000 lei (2000 lei RON) mprit n 20 de pri sociale egale,a 1.000.000 lei(100 lei RON) fiecare,deinnd cte 10 pri sociale adic cte 10.000.000 lei(1000 lei RON),fiecare asociat. n luna septembrie 2002, n urma unui act adiional la ACTUL CONSTITUTIV al societii, elaborat n cadrul Registrul Comerului,a intervenit cesionarea prilor, astfel IACOB VALERIA retrgndu-se,

cednd prile sociale n ntregime, asociatului astfel devenind asociat unic. 1.4 STRUCTURA ORGANIZATORIC CU ORGANIGRMA FIRMEI

n intervalul 2002-2004, firma a avut 3 angajai : 1 contabil i 2 muncitori, iar n 2004-2005 a avut 5 angajai : 1 conabil, 1 ef de echip i 3 muncitori i din 2006 pn n prezent are 7 angajai : 1 contabil, 1 ef de echip, 4 muncitori i 1 ofer, toi fiind subordonai administratorului.

ADMINISTRATOR

COMPARTIMENT CONTABIL

COMPARTIMENT PRESTRI SERVICII

CONTABIL

EF DE ECHIP

OFER

MUNCITORI

FORMA DE NREGISTRARE CONTABIL Este inut att pe registre tipizate ct i pe calculator. - O parte din registrele tipizate cum sunt : registru inventar, registru jurnal, registru privind rezultatul exerciiului anual sunt nregistrate la Direcia Finanelor Publice Cluj i registru de eviden al muncii este nregistrat la I.T.M (Inspectoratul Teritorial al Muncii) Cluj. Pe lng acestea mai sunt : registru de cas, registru privind consumurile i alte ieiri de stocuri, situaia ncasarilor-achitrilor facturilor. - Pe calculator sunt nregistrate : documentele justificative in ordinea cronologic-analitic i sintetic, registru jurnal auxiliar lunar unde se nregistreaz n mod obligatoriu zilnic fiecare operaiune,toate fluxurile patrimoniale ale firmei, salariile i declaraiile fiscale (CAS, omaj, contribuia la asigurri de sntate i concedii medicale, comision cri de munc, impozit pe salarii, pe profit, TVA-ul etc.), balana de verificare lunar, bilanul semestrial i anual. Procedeul de prelucrare informatic este realizat astfel nct permite controlul respectrii reglementrilor n vigoare privind securitatea datelor i fiabilitatea programului.Se asigur respectarea normelor contabile, stocarea i controlul datelor nregistrate in contabilitate. Unitile care furnizeaz programul de contabilitate poart rspunderea prelucrrii cu exactitate a informaiilor din documente iar utilizatorii rspund pentru exctitatea i realitatea datelor introduse pentru prelucrare.

CAPITOLUL II
2.1. CARACTERIZAREA CONTURILOR : 117 REZULATUL REPORTAT 121 PROFIT I PIERDERE 129 REPARTIZAREA PROFITULUI I CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT A. Continut economic Rezultatul reportat reprezint profitul nerepartizat,respective pierderea neacoperita din exercitiile precedente.Pofitul reportat urmeaz a se repatiza pe destinaii n exerciiile urmatoare,iar pierderea reportat urmeaz a se acoperi din profitul exerciiilor urmatoare,din reserve sau din capitalul social. B. Conturi utilizate CONTUL 117 Rezultatul reportat Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului sau prii din rezultatul exerciiului precedent a cror repartizare a fost amnat de adunarea generala a acionarilor sau asociailor. - cont bifuncional - soldul creditor reprezint profitul nerepartizat - soldul debitor reprezint pierderea neacoperit n creditul acestui cont se nregistreaz : - pierderile contabile ale exerciiilor precedente acoperite din profitul exerciiului curent(129) - pierderile contabile ale exerciiilor precedente,acoperite din rezerve(106) - pierderile realizate in exerciiile precedente,care reduc capitalul social(101)

- profitul net realizat in exerciiul precedent si nerepartizat(121) - rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile(411,461,4282) n debitul acestui cont se nregistreaz : - pierderile contabile realizate in exerciiul precedent(121) - profitul net realizat in exerciiile precedente,repartiyat pentru reserve,participarea salariailor la profit,vrsminte din profitul net al regiilor autonome,dividende cuvenite acionarilor sau asociailor(106,424,446,457) rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile(280,281,310 la 303,361,371,401,4381,4481)

II CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIIULUI A Coninut economic n limbajul financiar-contabil rezultatul exerciiului se determina cu ocazia inchiderii conturilor de venituri i cheltuieli la sfritul fiecrei perioade de gestiune(lunii) si poate lua forma de : - profit,daca veniturile sunt mai mari dect cheltuielile perioadei(V>Ch) - pierdere,dac veniturile sunt mai mici dect cheltuielile periodei(V<Ch) Rezultatul definitiv al exerciiului se determina anual, la sfritul exerciiului i prezint soldul final al contului de rezultate. Rezultatul exerciiului reprezint dimensinea performanei ntrerinderii prin compararea veniturilor cu cheltuielile periodei. n cursul exerciiului,dar de regul la sfritul exerciiului,din profitul realizat se pot efectua repartizri pe diferite destinaii legale i/sau statutare. Profitul net realizat intr-un exerciiu financiar se repartizeaz potrivit reglementrilor legale i/sau statutare,iar in lipsa acestora,potrivit hotrrii Adunrii generale a asociailor sau acionarilor,ntrunit n edin ordinar pentru aprobarea bilanului,n cel mult trei luni de la incheierea exerciiului financiar.

Destinaiile profitului net repartizat sunt : - destinaii obligatorii : consitituirea de rezerve legale de 5% din profitul contabil neinfluenat de cheltuiala cu impozitul pe profit pn la limita a 20% din capitalul social,respectiv patrimoniul regiei,acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni,alte rezerve constituite ca surse proprii de finanare,aferente profitului reyultat din faciliti fiscale privind impozitul pe profit.n plus pentru societile cu capital majoritar de stat,minim 50% din profitul net se vireaya la bugetul de stat,se constituie surse proprii de finanare aferente profitului realiyat din vnzri de active. - destinaii stabilite prin actele constitutive ale societii : rezerve statutare. - destinaiistabilite de ctre adunarea general a acionarilor sau asociailor : alte rezerve, dividende, majorare capital social, iar la societile cu capital majoritar de stat participarea salariailor la profit n cota de pn la 10% din profitul net. B Conturi Utilizate CONTUL 121 Profit i pierdere Cu ajutorul acestui cont se ine evidena profitului sau pierderii realizate n cursul exerciiului. - cont bifunional - soldul creditor reprezint profitul realizat,dac veniturile depesc cheltuielile - soldul debitor reprezint pierderea realizat,dac cheltuielile depesc veniturile n creditul contului se nregistreaz : - la sfritul perioadei (luna),soldul creditor al conturilor din clasa 7(701 la 786) - pierderea contabil reportat(117)
9

n debitul contului se nregistrez : - la sfrtul periodei (luna),soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698) - profitul net realizat n exerciiul precedent si nerepartizat(117) - profitul net realizat n exerciiul precedent, care a fost repartizat pe destinaii(129). CONTUL 129 Repartizarea profitului Cu ajutorul acestui cont se ine evidena repartizrii profitului realizat n exerciiul curent. - cont de activ - soldul creditor reprezint profitul repartizat aferent anului n curs - contabilitatea analitic se ine pe destinaiile profitului, stabilite potrivit legii. n debitul contului se nregistrez : - rezervele constituite din profitul realizat n exerciiul curent(106) - acoperirea pierderilor contabile realizate n exerciiile precedente din profitul realizat n exerciiul curent(117) sumele repartizate pentri participarea salariaiilor la profit,dividende,varsminte la bugetul de stat din profitul net al regiilor autonome,surse propii de finanare(117) n creditul contului se nregistreaz : - profirul net realizat n exerciiul precedent,care a fost repartizat pe destinaii legale(121)

10

2.2.

ANALIZA OPERAIILOR CONTABILE LEGATE DE CONTUILE : 117, 121, 129 I. OPERAII PRIVIND REZULTATUL REPORTAT CONTUL 117 1.Pierderea anilor precedeni se acoper din profitul anului curent 1.000 lei,din rezerve legale 500 lei. Utilizarea rezervelor statutare pentru acoperirea unor pierderi din anul ncheiat : % = 117 1.500 lei 129 1.000 lei 1061 500 lei 2.Din profitul reportat se majoreaz capitalul social cu 2.000 lei i 500 lei se repartizeaz la alte rezerve. Repartizare profit reportat : 117 = % 2.500 lei 1012 2.000 lei 1068 500 lei 3.Se reporteaz pierderea contabil realizat n exerciiul precedent 300 lei. Reportare pierdere : 117 = 121 300 lei 4.Se reporteaz profitul net realizat n exerciiul precedent care nu a fost nc repartizat,1.500 lei. Reportare profit : 121 = 117 1.500 lei 5.Se corecteaz o eroare ce const n omisiunea nregistrrii n exerciiul precedent a unei facturi aferente unor prestri de servicii ctre un client n valoare de 1.000 lei si TVA 19%. a)nregistrarea facturii :
11

4111

% 117 4427 b)Impozit pe profit precedent : 6588 = 441

1.190 lei 1.000 lei 190 lei aferent profitului neimpozitat n exerciiul 2.500 lei

6.Dup aprobarea situaiilor financiare, se reflect obligaia fa de asociai privind distribuirea de dividende, hotrt n Adunarea General a Asociailor, de 1.000 lei i reinerea impozitului pe dividende. Dividende de plat : 117 = % 1.000 lei 457 950 lei 446 50 lei II OPERATII PRIVIND REZULTATUL EXERCIIULUI CONTURILE 121 I 129 1.Profitul net al unei societi cu rspundere limitat este repartizat pe urmatoarel destinaii: deividende de plat-1.000 lei; creterea capitalului social-500 lei; participarea salariaiilor la profit-500 lei; rezerve statutare-1.000 lei. a)Dividende de plat : 129 = 117 1.000 lei b)Majorarea capitalului social,dup reinerea impozitului pe dividende aferent : 129 = % 500 lei 1012 475 lei 446 25 lei c)Participarea salariaiilor la profit : 129 = 117 500 lei d)Constituirea de rezerve statutare : 129 = 1063 1.000 lei 2.O societate pe aciuni are un capital social de 2.000 lei iar mrimea rezervelor legale existente este de 200 lei; in cursul anului

12

2005 s-au nregistrat venituri totale de 23.000 lei iar cheltuieli totale sunt n sum de 17.000 lei. Se calculeaz i nregistreaz rezervele legale care se consti tuie din profitul brut pentru anul 2005 i repartizarea profitului net rmas nerepartizat la dividende. Rezevele legale existente : 200 lei Rezervele legale maxime care se pot constiui n anul 2005 : profitul brut X 5%= (23.000-17.000) X 5% = 300 lei Rezervele legale la care trebuie s se ajung : capital social X 20%= 2.000 X 20%= 400 lei Rezervele legale care se constituie efectiv n anul 2005 : 200 lei minim (300; (400-200)) Constituirea rezervelor legale : 129 = 1061 200 lei Impozitul pe profit= (profit brut rezerve legale) X 25%= = (6.000-200) X 25%= 1.450 lei Profit net= profit brut - impozit pe profit= 4.550 lei Repartizarea la dividende a profitului net rmas nerepartizat de 4.350lei. Repartizare dividende : 129 = 117 4.350 lei 3.n exerciiul urmtor se nchid conturile de rezultate i de repartizare pe baza hotrrii Adunrii generale a acionarilor. nchidere conturi de rezultate : 121 = 129 4.550 lei

13

OPERAII CONTABILE ALE FIRMEI S.C EVAM S.R.L PE LUNA DECEMBRIE

I nregistrarea cheltuielilor 1.Ch. privind materialele nestocate- factura nr.9705156 din data 01.12.05 604 = 401 50 lei 2.Ch. de protocol,reclam i publicitate- factura nr.5682055 din data 02.12.05 % = 401 165,41 lei 623.01 139 lei 4426 26,41 lei 3.Ch. privind combustibilul- bon nr.23 % = 401 50,08 lei 6022 42,08 lei 4426 8 lei 4.Ch. privind piesele de schimb- bon nr.4 6024 = 5311 11 lei 5.Alte ch. cu serviciile executate de teri- factura nr.600551 din data 06.12.05 628 = 401 7 lei 6.Ch. privind energia si apa si alte ch. cu serviciile executate de terifactura nr.5104537 din data 07.12.05 a)Ch. privind energia % = 401 56,96 lei 605 47,87 lei 4426 9,09 lei b)Alte ch. cu serviciile executate de teri 628 = 401 6,5 lei 7.Ch. privind combustibilul- bon nr.14711 % = 401 30,08 lei 6022 25,28 lei 4426 4.8 lei 8.Ch. privind combustibilul- bon nr.14005 % = 401 100,01 lei 6022 84,01 lei 4426 15,97 lei

14

9.Aprovizionare cu materiale auxiliare- factura nr.6932566 din data 07.12.05 % = 401 651,37 lei 3021 547,39 lei 4426 103,98 lei 10.Eliberarea n consum a materialelor auxiliare pe baz de bon de consum nr.109 6021 = 3021 547,39 lei 11.Aprovizionare cu materiale auxiliare- factura nr.6932565 din data de 07.12.05 % = 401 542,65 lei 3021 456,02 lei 4426 86,62 lei 12.Eliberarea n consum a materialelor auxiliare pe baz de bon de consum nr.110 6021 = 3021 456,03 lei 13.Ch. privind piesele de schimb si alte ch.cu serviciile executate de terifactura nr.2680686 din data 08.12.05 a)ch.privind piesele de schimb % = 401 273 lei 6024 229,41 lei 4426 43,59 lei b)alte ch.cu serviciile executate de teri % = 401 9 lei 628 7,65 lei 4426 1,44 lei 14.Ch. potale i taxe de telecomunicaii- factura nr.64312130 din data 08.12.05 % = 401 236 lei 626 198,32 lei 4426 37,68 lei 15.Ch. cu alte impozite,taxe i vrsminte asimilate-chitana nr.10028352 din data 09.12.05 635.04 = 5311 4 lei 16.Ch. potale i taxe de telecomunicaii- factura nr.7852490 din data 10.12.05 % = 401 73,27 lei 626 61,57 lei 4426 11,70 lei

15

17.Ch. de protocol, reclam i publicitate- factura nr.2246043 din data 13.12.05 % = 401 37,10 lei 623.02 31,18 lei 4426 5,92 lei 18.Ch. potale i taxe de telecomunicaii- chitana nr.4045519 din data 16.12.05 626 = 5311 128,79 lei 19.Ch. cu materialele auxiliare- factura nr.2270561 din data 17.12.05 % = 401 26,87 lei 6021 22,58 lei 4426 4,29 lei 20.Ch. privind combustibilul- bon fiscal nr.26 din data 24.12.05 % = 401 50,01 lei 6022 42,03 lei 4426 7,98 lei 21.Ch. privid combustibilul- bon fiscal nr.3 din data 27.12.05 % = 401 50,85 lei 6022 42,73 lei 4426 8,12 lei 22.Aprovizionare cu materiale auxiliare- factura nr.2451937 din data 29.12.05 % = 401 1.190 lei 3021 800 lei 628 200 lei 4426 190 lei 23.Eliberarea n consum a materialelor auxiliare- bon de consum nr.122 30.12.05 6021 = 3021 800 lei 24.Ch. privind energia i apa- factura nr.4555813 din data 31.12.05 % = 401 158,29 lei 605 133,02 lei 4426 25,27 lei 25.Aprovizionare cu materiale de natura obiectlor de invenar- factura nr.5122422 din data 31.12.05 % = 401 79,90 lei 303 67,14 lei 4426 12,76 lei

16

26.Eliberare n consum a materialelor- bon de consum nr.35 din data 31.12.05 603 = 303 67,14 lei 27.Plata furnizorilor a)prin banc 401 = 5121 1.430,02 lei b)din cas 401 = 5311 2.956,97 lei 28.Ch. cu depalsri,detari i transferri a)decontul nr.224 din data 05.12.2005 625 = 542 131,5 lei b)decontul nr.227 din data 12.12.2005 625 = 542 79,9 lei c)plata avansurilor de trezorerie 542 = 5311 211,4 lei 29.Ch. cu redevenele,locaiile de gestiune i chiriile- dispoziie de plat nr.120 din data 31.12.05 612 = 5311 10 lei 30.nregistrarea taxelor aferente salariilor a)ch. cu salariile personalului 641 = 421 1.400 lei b)contribuia unitii la asigurile sociale 6451 = 4311 308 lei c)contribuia unitii pentru ajutorul de omaj 6452 = 4371 42 lei d)contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate 6453 = 4313 98 lei e)ch.cu alte impozite,taxe i vrsminte asimilate 635.02 = 447.02 19 lei 635.03 = 447.01 11 lei 31.Achitarea taxelor aferente salariilor % = 5121 1.878 lei 421 1.400 lei 4311 308 lei 4371 42 lei 4313 98 lei 447.02 19 lei 447.01 11 lei
17

II nregistrarea veniturilor 1.Venituri din lucrri executate i servicii prestate- factura nr.4450951 din data 01.12.05 % = 411 47.515 lei 704 39.928,57 lei 4427 7.586,43 lei 2.nregistrarea dobnzii bancare 5121 = 766 3,14 lei

III nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 9.811,92 lei 604 50 lei 623.01 139 lei 6022 236,16 lei 6024 240,41 lei 628 221,06 lei 605 180,89 lei 6021 1.826 lei 626 388,68 lei 635.04 4 lei 623.02 31,18 lei 603 67,14 lei 625 210,4 lei 612 10 lei 641 1.400 lei 6451 308 lei 6452 4.371 lei 6453 98 lei 635.02 19 lei 635.03 11 lei IV nchiderea conturilor de venituri % = 121 39.931,71 lei 704 39.928,57 lei 766 3,14 lei

18

Rezultatul exerciiului
Pe luna decembrie Pe an(cazul n care pe luna septembrie s-a nregistrat profit =>impozit pe profit nregistrat n contul 691 de 4.949 lei) Profitul brut= = venituri totale cheltuieli totale = 39.931,71 14.760,92 = 25.170,79 + 4.949= 30.119,79 lei Calcul limit protocol se face la fel ca i pe luna decembrie Calcul impozit pe profit Profitul impozabil= = venituri totale cheltuieli totale= = 39.931,71 14.760,92= = 25.170,79 + 4.949(691 nregistrat) = 30.119,79 Impozitul pe profit= = profitul impozabil x 16%= = 30.119,79 x 16%= = 4.819,17 lei Impozit de nregistrat= = 4.819,17 4.949(691 nregistrat)= = -129,83 lei nregistrarea impozitului 691 = 441 -129,83 lei nchiderea contului 121 = 691 -129,83 lei Profitul net= 25.170,79+ 129,83= = 25.300,62 lei Reportarea profitului pe exerciiul financiar urmtor 121 = 117 25.300,62 lei

Profitul brut= venituri cheltuieli = 39.931,71 - 9.811,92 = 30.119,79 lei Calcul limit protocol = (profitul brut-ch.protocol)x 2%= = (30.119,79+31,18)x 2%= = 30.150,79 x 2%=603,02 lei Limita ch.protocol deductibile= 603,02lei => 31,18lei ch.protocol deductibil n totalitate Calcul impozit pe profit Impozit pe profit= = profitul brut x 16%= = 30.119,79 x 16%= 4.819,17 lei

nregistrarea impozitului 691 = 441 4.819,17 lei nchiderea contului 121 = 691 4.819.17 lei Profitul net= = profit brut impozit pe profit = 30.119,79 4.819,17= = 25.300,62 lei

19

CAPITOLUL III
DIAGNOSTICUL STRATEGIC AL SOCIETATII COMERCIALE 3.1 Pozitionarea concurentiala a societatii comerciale pe piata Analiza s.w.o.t
STRENGHT - PUNCTE FORTE

* diversitate de servicii conexe acordate clientului * aspect comercial modern, placut, * materiale noi de calitate pe placul publicului target * sisteme de promovare inovatoare * publicitate concentrata la nivel national * furnizori agreati * preturi de achizitie ce permit o marja comerciala decenta * standarde si proceduri de operare bine definite si eficiente * calitate * conducere capabila
WEAKNESSES - PUNCTE SLABE

* deschiderea unui magazin necesita un capital initial si capital pentru sustinerea rulajului * este necesara angajarea unui personal calificat pentru deservirea magazinului * nu exista un soft de gestiune functional, care sa integreze atat aprovizionarea cat si evidenta lucrarilor * este vulnerabila la presiunile concurentilor
OPPORTUNITIES OPORTUNITATI

* deservirea unor categorii suplimentare de clienti * pretentiile crescute ale publicului target ce doreste sa fie in pas cu tendintele internationale * alinierea la cerintele internationale a legislatiei * lipsa din piata a unor lanturi internationale deprestigiu din domeniu
THREATS AMENINTARI

* posibilitatea aparitiei unor noi concurenti * schimbari demografice * cresterea lenta a pietei

20

3.2 Dinamica pietei Se au in vedere doua aspecte cand se vorbeste despre competitie: *Existenta concurentei. *Identificarea concurentei Deoarece studiul concurentei este esential pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare in fiecare plan de afaceri. Acest aspect are o importanta deosebita in cazul firmelor mici, ce intra pe piete dominate de concurenti experimentati si dotati cu resurse net superioare. Cand se analizeaza mediul concurential al afacerii trebuie facuta o dubla determinare: - sa se determine punctele slabe ale concurentilor si modul in care pot fi exploatate acestea; - sa confere serviciului oferit acele caracteristici necesare obtinerii succesului pe piata. Dupa identificarea competitorilor, ei trebuie sa fie ordonati in functie de "pericolul" reprezentat de ei in: competitori primari ; competitori secundari; competitori potentiali. Aflarea unor informatii privitoare la marimea si profitabilitatea competitorilor reprezinta o sarcina dificila (mai ales in cazul competitorilor mici). Totusi, exista o serie de surse de obtinere a informatiilor: - Registrul comertului - pentru informatiile financiar-contabile pe care firmele sunt obligate sa le faca publice; - Publicatiile de specialitate - ce contin articole despre tipul de afacere analizat; - Contactarea directa a firmelor concurente - desi este dificil, uneori se pot obtine informatii si pe aceasta cale; - Contactarea furnizorilor firmelor concurente si a persoanelor care pot detine informatii despre acestea. Mediul concurential poate fi analizat prin intermediul urmatoarelor caracteristici: a) Gradul de concurenta - specifica nivelul actual al concurentei pe piata avuta in vedere, obiectivul fiind de a trata intr-un mod inteligibil ceea ce este cu adevarat competitiv.

21

Pentru fiecare dintre competitorii principali este bine sa se cunoasca cat mai multe din elementele operationale-cheie, din elementele critice ale afacerii lor: - politica de pret; - calitatea produselor si serviciilor oferite; - fiabilitatea produselor oferite; - perceptia pietei privitoare la valoarea produselor lor; - programul de desfasurare a activitatii; - localizarea lor; - pregatirea personalului; - service-ul , garantiile oferite; - metodele de vanzare, canalele de distributie; - termenele de livrare; - politica de creditare a clientilor si de acordare a discount-urilor; - modurile de realizare a reclamei si publicitatii; - renumele firmei sau a fondatorilor ei, nivelul stocurilor. In analiza concurentei se pot lua in considerare puterea financiara si avantajele tehnologice. b) Surse de concurenta viitoare - se refera la evolutia anticipata a mediului concurential pe perioada de planificare a afacerii.Prin urmare o atentie speciala trebuie acordata unui nou competitor - ce implica posibilitatea aparitiei imitatorului, ducand la suplimentarea pe piata a ofertei pentru serviciul respectiv industriilor tinere - unde au loc schimbari importante si destul de dificil de previzionat din punct de vedere al frecventei amplitudinii lor pietei tehnologiilor evoluate - unde procesele au o evolutie fulminanta. Sunt necesare informatii privitoare la companiile ce incearca sa intre pe piata in prezent si modalitatile lor de actiune: ce alte servicii mai presteaza aceste companii, asteptarile privind reactia concurentilor si contrareactia avuta in vedere principalii factori de influenta ai pietei (ex: pretul, calitatea, service-ul, design-ul, transportul, etc.) O alternativa de evaluare a pozitiei concurentiale o constituie identificarea factorilor principali de succes ai companiei, elemente ce asigura si stimuleaza avansul fata de concurenta.

22

3.3 Analiza modificarilor de eficienta Optimul economic consta in proportiile care iau natere in activitatea economica ,pe baza maximizarii rezultatelor obtinute sau minimizarii cheltuielilor de productie. In procesul de optimizare , eficienta economica apare ca un scop bine determinat ,fie de maximizare a rezultatelor , fie de minimizare a eforturilor si a consumului de resurse materiale ,umane sau financiare. Intre cele doua notiuni , optim si eficienta , exista o dependenta indisolubila , adica eficienta economica dobandete un caracter real , concret , atunci cand este ancorata de o anumita structura a resurselor , de posibilitatile optime de utilizare a acestora ; optimul economic trebuie sa se supuna unui scop anume , concretizat intr-un criteriu de eficienta economica. Se pot introduce restrictii limitative pentru unele tipuri de servicii care sa corespunda cat mai bine cerintelor de pe piata. Functia obiectiv poate fi dupa caz maximizarea profitului sau minimizarea cheltuielilor. Se poate ajunge in acest mod la utilizarea optima a resurselor financiare precum si angajarea/motivarea fortei de munca folosind un nivel de alocare si combinare a factorilor care este optim , ceea ce corespunde cu maximul tehnic. O alta problema importanta este determinarea momentului optim de inlocuire a utilajelor. Literatura de specialitate prezinta metoda Kaufmann care propune inlocuirea utilajului atunci cand cheltuielile cu intretinerea si functionarea depasesc cheltuielile totale actualizate (cu achizitia si reparatiile capitale) . Aceasta metoda are avantajul ca ia in calcul i influenta promovarii progresului tehnic , factorului timp , prin intermediul coeficientului de actualizare.Aceste consideratii au condus la conceptul de intretinere preventiva , adesea formulata in conditii de risc si incertitudine. Indicatii utile pentru activitatea manageriala pot fi obtinute daca se compara durata eficienta de functionare a capitatului fix cu durata normata de amortizare .Trebuie evitata situatia in care perioada optima aflata prin metoda Kaufmann este mai mica decat perioada normata de legislatia in vigoare ,ceea ce inseamna ca nu s-a realizat amortizarea completa la momentul luarii deciziei de inlocuire.

23

3.4 Cai de crestere a profitului in cadrul societatii Agentul economic, din dorina lui de a produce profit, caut fr ncetare ci sau metode de cretere a eficienei activitii economice pe care o desfoar. Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic, a capacitii lui de supravieuire, a direciei de dezvoltare final, presupune definirea i msurarea exact a eficienei economice. De aceea un rol important revine conceptului de eficien economic, aceasta realiznd legtura dintre resursele alocate pentru desfurarea unei aciuni i rezultatele obinute de pe urma acesteia, concept care orienteaz dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigur folosirea cu eficien maxim a acestora, n condiiile unei dezvoltri raionale, coerente. Eficiena economic este o concepie modern de evaluare a activitii i serveste la fundamentarea deciziilor, astfel nct resursele disponibile s fie consumate n modul cel mai favorabil pentru societate. Conceptul de eficien economic este asociat n teoria i practica economic de specialitate cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obinute de agenii economici cum sunt : rentabilitatea , productivitatea factorilor de producie , eficacitatea capitalului , economisirea costurilor,etc. Categoria economic de eficien exprim relaia de cauzalitate ntre efectele rezultate din desfurarea unei activiti i efortul pentru realizarea acesteia. a. - un sens foarte larg n care eficiena este definit ca i calitatea unei activiti, aciuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care se exprim prin compararea efectelor cu eforturile ; b. - un sens larg n cadrul cruia se includ efectele directe si cele conexe, respectiv efortul direct i conex. Avem de a face deci cu eficiena absolut, care nu presupune comparaia cu alte alternative ale aciunii respective ; c. - un sens restrans care presupune ca raportul efect / efort sau efort / efect s fie acceptabil n comparaie cu alte raporturi ale activitii sau cu alte variante sau cu un regim de norm al eficienei ; d. - un sens forte restrans care reprezint abordarea cea mai sintetic si mai complet a noiunii de eficien, abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate, ca natura si timpul, cu efectele obinuite, de asemenea echivalate ca natur i timp.

24

Reinvestirea profitului prin achiziionarea de noi utilaje, echipamente de ultim generaie, de noi tehnologii conform standardelor europene, punndu-se de acord cu legislaia actual Mrirea numrului de personal calificat n domeniu, pentru a face fa cerinelor pieei, aceasta presupunndu-se unei motivaii adecvate (prin acordarea unui salariu decent). Folosirea rationala cu randament sporit a resurselor materiale si energetice in cadrul procesului de fabricatie Realizarea activitatii de baza cu cheltuieli cat mai mici in raport cu firmele de profil similar. Acestea ar fii principalele obiective principale nu are dect de ctigat dac sunt puse in practica.

25

CAPITOLUL IV
Concluzii n urma elaborrii proiectului, am ajuns la concluzia c evidena contabil este inut la zi respecndu-se principiile contabile : principiul continuitaii activitii, principiul permanenei metodelor, principiul prudenei, principiul independenei exerciiului, principiul evalurii separate a elementelor de activ si pasiv, principiul intangibilitii i principiul necompensrii. Administratorul impreun cu contabilul firmei au acceptat i au fost foarte amabili n furnizarea datelor pentru elaborarea lucrrii, spre deosebire de alte firme care au refuzat din start cererea mea, pentru care le sunt foarte recunosctor. n urma studiului, se dovedete ca firma are un trend ascendent, n primii ani neavnd profit iar acum nregistrndu-se un profit considerabil, deci prosper.

26

CAPITOLUL V
BIBLIOGRAFIE SI ANEXE (DOCUMENTELE FIRMEI) NTOCMIREA I AUDITAREA BILANULUI CONTABIL prof.univ.dr.IOAN OPREAN coordonator editura Intelcredo Deva 1997 CONTABILITATEA ROMNEASC ARMONIZAT CU DIRECTIVELE CONTABILE EUROPENE prof.universitar doctor IACOB PETRU PNTEA profesor GHEOGHE BADEA editura Intelcredo 2003 CONTABILITATEA FINANCIAR A SOCIETILOR COMERCIALE MICI I MIJLOCII conf.univ.dr.ADRIANA TIRON TUDOR editura Dacia

27