Sunteți pe pagina 1din 26

MASTER

DREPT MATERIAL COMUNITAR

DISCIPLINA: DREPT ECONOMIC COMUNITAR

TEMA: FONDURILE EUROPENE


COORDONATOR TIINIFIC,

MASTERAND, CONSTANTIN STUMBEA

2009
CUPRINS 1

Pag. LISTA DE ABREVIERI......................................................................................... 4 CAPITOLUL I CONTEXTUL ISTORIC AL APARIIEI UNIUNII EUROPENE................... 5 1.Ideea unitii europene...................................................................................... 5 2.Premisele integrrii europene........................................................................... 5 3.Procesul de integrare economic, politic i social a comunitilor europene.............................................................................................................. 7 CAPITOLUL II INSTITUIILE I ORGANELE COMUNITILOR EUROPENE.............. 9 1.Delimitri conceptuale...................................................................................... 9 2.Principii care guverneaz activitatea instituiilor comunitare..................... 10 3.Structura comunitilor europene................................................................... 10 CAPITOLUL III FONDURILE EUROPENE................................................................................... 11 1.Prezentarea fondurilor europene.................................................................... 11 2.Programele operaionale.................................................................................. 12 3.Programul Operaional pentru Romnia....................................................... 17 4. Fonduri europene nerambursabile rurale pentru Romnia........................ 21 CAPITOLUL IV CONCLUZII............................................................................................................ 23 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................... 26

LISTA DE ABREVIERI 2

ACIS AUTORITATEA PENTRU COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE BCE BANCA CENTRAL EUROPEAN BEI - BANCA EUROPEAN PENTRU INVESTIII CAER CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC C&D CERCETARE I DEZVOLTARE CDI CERCETARE DEZVOLTARE I INOVARE CE COMUNITATEA EUROPEAN CECO sau CECA - COMUNITATEA EUROPEAN A CRBUNELUI I OELULUI CEDO CONVENIA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI CEE sau TCEE - COMUNITATEA ECONOMIC EUROPEAN CEEA sau EURATOM COMUNITATEA EUROPEAN A ENERGIEI ATOMICE CJCE CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITII EUROPENE CPE COOPERAREA POLITIC EUROPEAN EPSO OFICIU EUROPEAN DE SELECTARE A PERSOANLULUI EUROMED ADUNAREA PARLAMENTAR EURO-MEDITERANEEAN FC FONDUL DE COEZIUNE FEADR FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL FEDR FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL FEGA FONDUL EUROPEAN DE GARANTARE AGRICOL FEP FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT FSE FONDUL SOCIAL EUROPEAN GUE/NGL STNGA UNITAR EUROPEAN/STNGA VERDE NORDIC HNV VALOARE NATURAL NALT IMM NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ISPA INSTRUMENTUL PENTRU POLITIC STRUCTURALE DE PRE-ADERARE IT TEHNOLOGIE INTELIGENT LEADER LEGTURA DINTRE ACIUNILE DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI RURALE NATO - ORGANIZAIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD NOX OXID DE AZOT OECE - ORGANIZAIA EUROPEAN DE COOPERARE ECONOMIC 3

ONG ORGANIZAII NONGUVERNAMENTALE PAC POLITICA AGRICOL COMUN PC POLITICA DE COEZIUNE PHARE CES SPRIJIN PENTRU RESTRUCTURARE ECONOMIC PENTRU POLONIA I UNGARIA PIB PRODUSUL INTERN BRUT PNDR PROGRAMUL NAIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURAL PO PROGRAMUL OPERAIONAL PO AT PROGRAMUL OPERAIONAL PENTRU ASISTEN TEHNIC PO DCA PROGRAMUL OPERAIONAL PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITII ADMINISTRATIVE POR PROGRAMUL OPERAIONAL REGIONAL POS - PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL POS CCE PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL PENTRU CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE POS DRU PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE SMIS SISTEMUL UNIC DE MANAGEMENT AL INFORMAIEI PENTRU INSTRUMENTELE STRUCTURALE
SO2 BIOXID DE SULF

COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL

SUA

STATELE UNITE ALE AMERICII

TENT T - REEAUA TRANSEUROPEAN DE TRANSPORT UE UNIUNEA EUROPEAN UEO URSS - UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE - UNUINEA REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE

CAPITOLUL I CONTEXTUL ISTORIC AL APARIIEI UNIUNII EUROPENE I 4

PROCESUL DE INTEGRARE AL COMUNITILOR EUROPENE 1.Ideea unitii europene1 Construcia european la care asistm, privit n perspectiv istoric, a fost pregtit de generaii de scriitori, filozofi, istorici, poei, juriti, politologi. Cu mai mult sau mai puin succes, toate acestea, purtnd nostalgia unitii antice pierdute, au ncercat s contribuie la renaterea speranei de a o restabili ntre prile disociate ale Europei. Doctrinele europene au ndeplinit astfel, rolul de a menine de-a lungul secoleleor ideea unitii europene i de a pregti Europa unit pe care epoca noastr se strduiete s o construiasc. nc din secolul al XIII lea, Dante Alighieri n Divina comedie i imagina o Europ unificat sub conducerea unui suveran, aflat deasupra celorlali suverani, limba comun urmnd a fi latina, iar moneda comun, florinul, care avea o circulaie larg la aceea vreme, datorit negustorilor din Florena2. n secolul al XV lea, regele Boemiei, Georges de Podiebrad propunea regelui Franei Louis al XI lea, constituirea unei confederaii europene care, limitnd suveranitatea statelor, s fie dotat cu instituii comune, cum ar fi o Adunare n cadrul creia s se voteze cu majoritate simpl, o Curte de Justiie, un Buget federal i o armat comun. n secolul al XVII lea, Ducele de Sully n Grand Dessin, a lansat ideea unui corp politic al tuturor statelor Europei, care s poat produce ntre membrii si, o pace inalterabil i un comer perpetuu. n secolul al XVIII -lea, J.J.Rousseau i I.Kant i-au exprimat convingerile lor europene. Napoleon Bonaparte a ncercat unificarea Europei sub autoritatea Franei , dar mpotriva voinei popoarelor, ceea ce a provocat explozia naionalismelor europene. n secolul al XIX lea, Saint Simon prevedea construcia Europei n jurul unei aliane Frana-Anglia condus de un monarh lider tiinific i politic. Victor Hugo, n discursul rostit la al treilea Congres Internaional de Pace de la Paris din 1849 spunea c: va veni o zi cnd vom vedea ....Statele Unite al Americii i Statele Unite ale Europei....schimbnd produse, comer, industrie, arte, genii.... n secolul al XX lea, Coudenhove-Kalergi n anul 1922 n special n lucrarea PanEurope, prevedea constituirea unei federaii europene fondat pe limitri de suveranitate consimite de statele euroepene. n aceast perioad au fost create Uniunea economic i vamal european i Federaia pentru nelegere european. Aristide Briand a propus Adunrii generale a Societii Naiunilor s creeze ntre statele europene, o legtur federal, dar fr s aduc atingere suveranitii statellor. n general, se poate spune c doctrinele europene s-au lovit de o dificultate, constnd n contradicia dintre unitatea Europei i suveranitatea statelor. 2.Premisele integrrii europene3 ntr-o Europ devastat de rzboaie i divizat datorit confruntrii ntre Est i Vest, Winston Churchill a propus n anul 1946 crearea unor State Unite ale Europei, primii pai terbuind s fie cel al Franei i Germaniei prin formarea unui Consiliu al Europei. Propunerea a determinat constituirea n numeroase ri a unor micri europene: Uniunea european a federalitilor, Micarea Socialist pentru Statele-Unite ale Europei, Uniunea parlamentar european, Noile echipe internaionale. n decembrie 1947 a fost instituit un Comitet internaional de coordonare a Micrilor pentru unitatea european, care a organizat mai multe congrese, dintre care, o
1

ROXANA MUNTEANU, Drept European, pag.17-19, Editura Oscar Print, Bucureti, 1996. 2 RADU STANCU, Note de Curs, pag.1-2, www.spiru haret.ro,2008. 3 CORINA LEICU, Drept Comunitar, pag.3-6, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998. 5

influen decisiv a avut-o Congresul de la Haga din 7-10 mai 1948, ale crui iniiative au condus la crearea Consiliului Europei. Rezoluiile adopate la acest Congres sunt cuprinse n 5 articole: -O Europ unit, n a crei ntindere s aib loc libera circulaie a oamenilor, ideilor i bunurilor; -O Cart a drepturilor omului, garantnd libertile de gndire, de asociere i de exprimare, ca i liberul exerciiu al unei opoziii politice; -O Curte de Justiie capabil s aplice sanciunile necesare pentru a fi respectat Carta; -O Adunare european n care s fie reprezentate forele vii ale tuturor naiunilor; -Angajamentul de a sprijini aceast oper, singura ans pentru pace i gajul unui mare viitor pentru aceast generaie i cele care vor urma. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, reconstrucia continentului european s-a realizat sub forma organizaiilor de cooperare pe diverse domenii (unele dintre ele datorndu-se i iniiativelor S.U.A. n Vestul Europei i U.R.S.S.-ului n Est)4: a). n domeniul militar *Uniunea Europei Occidentale (UEO) tratatul de instituire coninnd o clauz de angajament militar automat, n caz de agresiune mpotriva unuia din membrii organizaiei (Frana, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Italia, ulterior Spania, Portugalia, i n final Grecia); organizaia a fost nfiinat prin Tratatul de la Bruxelles, din 17.03.1948, revizuit prin Acordul de la Paris, din 23.10.1954. *Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) prin acest tratat s-a reuit o adevrat integrare militar a statelor membre (mai multe state europene occidentale, S.U.A. i Canada iniial, n prezent i Romnia, din 29.03.2004; n total 26 de state membre plus, 23 de state partenere); organizaia a fost nfiinat prin Tratatul de la Washington, din 4 aprilie 1949. *Tratatul de la Varovia format din statele Europei centrale i de Est, coordonate de U.R.S.S.; tratatul a fost ncheiat la 14.05.1955 i desfiinat n anul 1991. b).n domeniul economic *Organizaia European de Cooperare Economic (OECE) constituit ca o condiie pentru a gestiona n comun ajutorul SUA oferit n cadrul Planului Marshall; constituit la 16.04.1948, a devenit Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare, prin intrarea Canadei i SUA n anul 1960. *Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) reunind statele Europei centrale i de Est, coordonate de U.R.S.S.; tratatul a fost ncheiat la 01.01.1949 i desfiinat n anul 1991. *Uniunea Vamal a statelor Benelux constituit n anul 1947 (Belgia, Olanda i Luxemburg), a reprezentat un model pentru comunitile europene care s-au format ulterior. c).n domeniul politic *Consiliul Europei reunind democraiile occidentale n temeiul Tratatului de la Londra din 09.05.1949; a fost folosit ca instrument de armonizare a drepturilor omului la nivel naional, semnndu-se la Roma, la 04.11.1950, Convenia European a Drepturilor Omului.

3. Procesul de integrare economic, politic i social a comunitilor europene5

AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, pag.13-14,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006 6

A. Acordul de la Schengen 14 iunie 1985 Acordul Schengen a fost semnat de statele comunitare, referitor la suprimarea gradual, a controlului vamal la graniele comune. Mecanismele de aplicare a Acordului de la Schengen au avut urmtoarele consecine: *adoptarea de ctre statele semnatare (Frana, Germania i Benelux) a unor msuri legislative; *semnarea la data de 19.06.1990 a Conveiei de aplicare a Acordului de la Schengen, formulndu-se urmtoarele declaraii comune cu privire la: -controlul pasagerilor i al bagajelor de mn, la aeroport; -prevenirea i stoparea exportului ilicit de stupefiante i substane psihotrope; -renunarea la controalele unor vegetale i produse vegetale; -politicile naionale n materie de azil. Convena a intrat n vigoare de la 01.09.1993. B. Actul Unic European 17/28 februarie 1986 n preambulul AUE se se evideniaz voina statelor semnatare de a transforma relaiile comunitare ntr-o Uniune European, pe baza rapoartelor anrterioare = Luxemburg 1970, Copenhaga -1973, Londra - 1983, Sttutgart - iunie 1983 (cnd sa i semnat o Declaraie solemn asupra Uniunii Europene). AUE a intrat n vigoare la 1 iulie 1987. C. Tratatul de la Maastricht 07 februarie 1992 Prevederile Tratatului cuprind urmtoarele: -modificri i completri la CECA, CEE i CEEA (CEE schimbndu-i denumirea n CE Comunitatea european); -dispoziii privind cooperarea n domeniile justiiei i afacerilor interne; -dispoziii privind politica extern i de securitate comun; -dispoziii privind politica social; -o cetenie unional; -uniune economic i monetar; -uniune politic. Tratatul asupra unuinii Europene a intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993. D. Tratatul de la Amsterdam 02 octombrie 19976 Tratatul aduce modificri celui de la Maastricht aducnd rspunsuri privind: -rolul i drepturile cetenilor europeni; -eficacitatea i caracterul democratic al instituiilor europene; -responsabilitile internaionale ale Uniunii. Tratatul a intrat n vigoare la 1 mai 1999. E. Tratatul de la Nisa 26 februarie 2001 Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este s conin prevederi pentru a asigura o bun activitate instituional n momentul cnd Uniunea va avea aproape 30 de membri, nscriindu-se deci n viziunea unei reforme instituionale ale crei trei axe principale sunt:componena i modul de funcionare al instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i consolidarea cooperrii ntre instituii. Tratatul de la Nisa a intrat n vigoare la 1 februarie 2003, dup ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot n parlamentul naional, fie prin referendum.
5

AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.36,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006 6 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.47,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006 7

Prin Tratatul de la Nisa: -a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmnd s fie aplicat i n domeniile: lupta mpotriva discriminrilor, coeziune economic i social, vize, azil, imigraie; -domeniile n care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiie a Comunitilor Europene au fost extinse; -se asigur o baz juridic partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care s permit mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitilor de finanre a acestora; -a fost stabilit un numr maxim de 732 de mandate n Parlamentul European (n loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam); -n cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou proceduri de vot: unanimitatea i majoritatea calificat, fiecrui stat fiindu-i atribuit un anumit numr de voturi, funcie de populaia sa (Romnia avnd 14 voturi, dintr-un total de 345); -consacr militarizarea Uniunii Europene, statele membre punndu-se de acord de a echipa i antrena o for de reacie de 60.000 de persoane; -nltur posibilitatea unui stat membru de a opune un veto, declanrii unei cooperri consolidate. F.Tratatul de la Lisabona 13 decembrie 2007 7 Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmtoarele: *Uniunea European va avea personalitate juridic (pn acum doar Comisia European avea); *Funcia de preedinte al Consiliului European va fi transformat ntr-una permanent de Preedinte al Uniunii, cu un mandat de 2 ani i jumtate; *Va fi nfiinat funcia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de nalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comun extern i de securitate; *Numrul de comisari va fi redus cu o treime; *Se va modifica modalitatea de vot n cadrul Consiliului. Regulile stabilite n Tratatul de la Nisa rmn ns n vigoare pn n 2014. *Tratatul de la Lisabona modific Tratatul privind Uniunea European i Tratatele CE, n vigoare n prezent, fr a le nlocui. Tratatul va pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. Aplicnd dispoziiile din Tratat se prevede pentru viitor: -O Europ mai democratic i mai transparent, n care Parlamentul European i parlamentele naionale se bucur de un rol consolidat, n care cetenii au mai multe anse de a fi ascultai i care definete mai clar ce este de fcut la nivel european i naional i de ctre cine. Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct de ctre cetenii Uniunii Europene, va avea noi atribuii privind legislaia, bugetul Uniunii Europene i acordurile internaionale. Prin faptul c se va recurge mai des la procedura de codecizie n cadrul elaborrii politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o poziie de egalitate cu Consiliul, care reprezint statele membre, n ceea ce privete adoptarea celei mai mari pri a legislaiei Uniunii Europene. -O mai mare implicare a parlamentelor naionale: parlamentele naionale vor participa ntr-o msur mai mare la activitile Uniunii Europene, n special datorit unui nou mecanism care le permite s se asigure c aceasta intervine numai atunci cnd se pot obine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritii). Alturi de rolul

CONSILIUL EUROPEAN, Tratatul de la Lisabona, Best Publishing Romnia, Bucureti , 2008. 8

consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naionale va conduce la consolidarea caracterului democratic i la creterea legitimitii aciunilor Uniunii. -O voce mai puternic pentru ceteni: datorit iniiativei cetenilor, un milion de ceteni din diferite state membre vor putea cere Comisiei s prezinte noi propuneri politice. -O relaie ntre statele membre i Uniunea European mai clar, odat cu clasificarea competenelor. -Posibilitatea ca un stat membru s se retrag din Uniune. -O via mai bun pentru europeni: Tratatul de la Lisabona amelioreaz capacitatea UE de a aciona n diverse domenii de prioritate major pentru Uniunea de azi i pentru cetenii si precum libertatea, securitatea i justiia (combaterea terorismului sau lupta mpotriva criminalitii). ntr-o anumit msur, Tratatul se refer i la alte domenii, printre care politica energetic, sntatea public, schimbrile climatice, serviciile de interes general, cercetare, spaiu, coeziune teritorial, politic comercial, ajutor umanitar, sport, turism i cooperare administrativ. -O Europ a drepturilor, valorilor, libertii, solidaritii i siguranei, care promoveaz valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale n dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate i asigur o mai bun protecie a cetenilor europeni. -Libertate pentru cetenii europeni: Tratatul de la Lisabona menine i consolideaz cele patru liberti, precum i libertatea politic, economic i social a cetenilor europeni. -O voce mai clar n relaiile cu partenerii din ntreaga lume. Europa va utiliza fora dobndit n domeniul economic, umanitar, politic i diplomatic pentru a promova interesele i valorile sale pe plan mondial, respectnd, n acelai timp, interesele specifice ale statelor membre n domeniul afacerilor externe. Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare de la 01.01.2009. CAPITOLUL II INSTITUIILE I ORGANELE COMUNITILOR EUROPENE 1.Delimitri conceptuale8 Instituiile comunitare fundamentale sunt n numr de cinci i formeaz structura de baz a comunitilor europene i prezint urmtoarele cacateristici: -ocup un loc distinct n organizarea comunitilor, rspunznd unor nevoi fundamentale; -reprezint un principiu determinat, un fundament politic i sociologic distinct, o legitimare proprie; -au funcii bine determinate; -particip direct la decizia comunitar; -vor avea toate o personalitate juridic ncepnd cu 2009 (pn n prezent doar Comisia European are); -sunt comune pentru cele 2 comuniti (CE i EURATOM) rmase, CECA nemaiexistnd din anul 2002; Instituile comunitare ajuttoare au fost nfiinate prin diferite tratate i particip la decizia comunitar. Organele comunitare sunt prevzute de tratate sau sunt nfiinate de instituiile Comunitilor europene ori formeaz categoria organelor paracomunitare (nenfiinate prin tratate sau de instituii). 2.Principii care guverneaz activitatea instituiilor comunitare
8

AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.82,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006 9

A.Principiul autonomiei de voin Potrivit acestui principiu, instituiile comunitare au posibilitatea de a-i elabora regulamente proprii de organizare i funcionare, i i pot numi proprii funcionari comunitari. B.Principiul atribuirii de competene Potrivit acestui principiu, instituiile comunitare duc la ndeplinire numai acele atribuii care le sunt stabilite n mod expres. C.Principiul echilibrului instituional Potrivit acestui principiu, exist o separare a puterilor n cadrul comunitii i exist cooperare ntre instituiile CE. De exemplu: Comisia european centralizeaz propunerile cu privire la proiectul de buget primite de la celelalte instituii i le transmite Consiliului de Minitri; Consiliul de Minitrii elaboreaz proiectul de buget, pe care l transmite Parlamentului european; Parlamentul poate adopta sau respinge bugetul. 3.Structura comunitilor europene9 A.Instituii comunitare fundamentale a).Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Minitri) Are n compunere minitrii afacerilor externe (Consiliul general) i minitrii de resort (Consilii specializate) i deine n sistemul comunitar puterea de decizie.n vederea realizrii obiectivelor fixate prin tratat (A nu se confunda cu Consiliul european avnd n componen efi de stat sau de guvern al celor 27 de state membre, nfiinat neconvenional i avnd caracter politic, ori cu Consiliul Europei organizaie internaionaln avnd n componen 46 de state, care promoveaz idealuri i principii comune). b).Comisia european Are n componen 27 de persoane i are rolul de a asigura respectarea prevederilor tratatelor comunitare, de a face propuneri de regulamente i directive (ca organ legislativ) i de a chema n justiie pe cei vinovai de nendeplinirea normelor comunitare. c).Parlamentul european Dup anul 2009, conform Tratatului de la Nisa, maximul de locuri pentru Parlament va fi de 736 (Romnia avnd 33 de locuri). Parlamentul european are rolul consultativ n elaborarea actelor comunitare, neavnd putere legislativ deplin n sistemul comunitar. d).Curtea de Justiie a Comunitilor europene n prezent, Curtea este compus din 27 judectori i 8 avocai generali, avnd rolul de a asigura respectarea dreptului comunitar, interpretarea i aplicarea Tratatelor constitutive. e).Curtea de Conturi Are n componen 27 de membri i are rolul de a examina aspecte legate de legalitate i regularitate a totalitii veniturilor i cheltuielilor Comunitilor. B.Instituii comunitare ajuttoare a).Tribunalul de prim instan n prezent, TPI are n componen 27 de judectori i are competena de a audia i de a decide n prim instan, toate aciunile directe, cu excepia celor atribuite unei camere jurisdicionale sau celor rezervate prin statut Curii de Justiie, i de asemenea, are competena de a audia i decide n cauzele privind recursurile prejudiciale n anumite domenii stabilite prin Statut. b).Tribunalul funciei publice a Ununii Europene Are n componen 7 judectori i are competena de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul funciei publice.
9

AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, pag.84-121,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006 10

c).Banca Central European Este o instituie care are rolul de a administra moneda unic, Euro, introdus prin Tratatul de la Maastricht ncepnd cu 01.01.2009, n prezent 12 state membre UE acceptnd (i ndeplinind criteriile de convergen) unitatea monetar european. C.Organe comunitare a).Comitetul economic i social Este compus din reprezentani ai diferitelor categorii de membrii ai structurilor economice i sociale: agricultori, transportatori, comerciani, meteugari, muncitori, liber profesioniti etc i asigur consultan Consiliului i Comisiei. b).Comitetul regiunilor Este format din reprezentani ai colectivitilor regionale i locale, i are un caracter consultativ. c).Banca European de Investiii Are rolul de a finana investiiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii. CAPITOLUL III FONDURILE EUROPENE 1.Prezentare Fonduri Europene A. Politica de Coeziune (PC) Pentru a reduce decalajele existente intre regiuni la nivel european, precum si pentru a intari competitivitatea si ocuparea fortei de munca, Uniunea Europeana a creat instrumente financiare specifice: a). Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) (fonduri europene) b). Fondul Social European (FSE) (fonduri europene) c). Fondul de Coeziune (FC) (fonduri europene) Din aceste fonduri sunt finantate Programele Operationale (PO): 1. Programul Operational Regional (POR) (fonduri europene) 2. Programul Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) (fonduri europene) 3. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Mediu (POS Mediu) (fonduri europene) 4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) (fonduri europene) 5. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport (POS Transport) (fonduri europene) 6. Programul Operational pentru Asistenta Tehnica (PO AT) (fonduri europene) 7. Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) (fonduri europene) B. Politica Agricola Comuna (PAC) Politica agricola si pentru pescuit este singura gestionata in mod comun la nivel european. De asemenea, 3 instrumente financiare sunt puse la dispozitia Statelor Membre: a). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) b). Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) c). Fondul European pentru Pescuit (FEP)

11

Din aceste fonduri este finantat Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). 2. Programele operaionale A. Programul Operational Regional (POR) POR este unul dintre Programele Operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana, si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Obiectivul general al POR consta in sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica. Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana. Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%). Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare. Proiectele finantate prin POR urmaresc, printre altele: - mbunatatirea calitatii vietii si a infatisarii oraselor, precum si cresterea rolului lor in regiune; - mbunatatirea accesibilitatii regiunilor prin dezvoltarea retelelor de infrastructura drumuri judetene si sosele de centura; - modernizarea serviciilor sociale: scoli, clinici, servicii de interventie in situatii de urgenta etc.; - cresterea investitiilor in afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, imbunatatirea retelei de utilitati si a infrastructurii de afaceri; - modernizarea si reabilitarea infrastructurii turistice existente. Solicitantii de fonduri pot fi: - autoritatile administratiei publice (primarii, consilii locale, consilii judetene); - institutiile publice, cum ar fi cele de sanatate, institutiile academice, serviciile de interventie in situatii de urgenta; - organizatiile neguvernamentale (ONG-uri); - companiile private, in special IMM-urile (intreprinderile mici si mijlocii) si microintreprinderile. Axe prioritare POR: Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana; 1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban; 1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil; 1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale; Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura. Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale 12

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale de interventie in situatii de urgenta; 3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua; Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor; 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati; 4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor. Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea infrastructurilor conexe; 5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic; 5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii turistice. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica 6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional; 6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational Regional B. Programul Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) Obiectivul general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiective specifice: - consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv; - crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor; - cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea accesului intreprinderilor la CDI; - valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni); - cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1 Un sistem inovativ si eco-eficient de productie 1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri; 1.2. Accesul IMM-urilor la finantare; 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil. Axa prioritara 2 Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate 2.1 CD in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi, in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie ; 2.2 Investitii pentru infrastructura de CDI 2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-urile). Axa prioritara 3 Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public 3.1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei; 13

3.2. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice; 3.3. Dezvoltarea e-economiei. Axa prioritara 4 Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice; 4.1. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si a sustenabilitatii sistemului energetic); 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde; 4.3. Diversificarea retelelor de interconectare in scopul cresterii sigurantei in aprovizionarea cu energie. Axa prioritara 5 Asistenta Tehnica 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE; 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare IT. C. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Mediu (POS Mediu) Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste". Obiectivele specifice: - mbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pna in 2015. - dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pna in 2015. - reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pna in 2015. - protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. - reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pna in 2015. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelorde apa si apa uzata 1.1 Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzata Axa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor 2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric Axa prioritara 3 - Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai poluate 3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot) Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii 4.1. Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000 Axa prioritara 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc 5.1. Protectia impotriva inundatiilor 5.2. Reducerea eroziunii costiere Axa prioritara 6 - Asistenta Tehnica 6.1. Sprijin pentru management-ul si evaluarea POS 6.2. Sprijin pentru informare si publicitate 14

D. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Obiectivele specifice: -promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a invatamntului superior si a cercetarii; -promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii; -facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii; -dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; -promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale; -mbunatatirea serviciilor publice de ocupare; -facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere 1.1 Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate; 1.2 Invatamnt superior de calitate; 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare profesionala; 1.4 Calitate in formare profesionala continua; 1.5 Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii. Axa prioritara 2 - Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii 2.1 Tranzitia de la scoala la o viata activa; 2.2 Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii; 2.3 Acces si participare la FPC. Axa prioritara 3 - Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale; 3.2 Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii; 3.3 Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor pentru parteneri sociali si societatea civila. Axa prioritara 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare 4.1 Intarirea capacitatii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare 4.2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare. Axa prioritara 5 - Promovarea masurilor active de ocupare 5.1 Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare; 5.2 Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca. Axa prioritara 6 - Promovarea incluziunii sociale 6.1 Dezvoltarea economiei sociale; 6.2 Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii; 6.3 Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii; 6.4 Initiativele transnationale pentru o piata inclusiva a muncii. Axa prioritara 7 - Asistenta tehnica 7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS DRU; 7.2 Sprijin pentru promovarea POS DRU si comunicare. E. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport (POS Transport) Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei. 15

Obiective specifice: -modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator -modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile -promovarea transportului feroviar, naval si intermodal -sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1 - Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE 1.1 Infrastructura rutiera de-a lungul Axei Prioritare nr.7 1.2 Infrastructura feroviara de-a lungul Axei Prioritare nr.22 1.3 Infrastructura navala de-a lungul Axei Prioritare nr.18 Axa prioritara 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui sistem national de transport durabil 2.1 Drumuri nationale 2.2 Cai ferate si servicii 2.3 Porturi fluviale si maritime 2.4 Infrastructura aeroportuara Axa prioritara 3 - Modernizarea sectorului de transportul in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor 3.1 Promovarea transportului intermodal 3.2 Imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport 3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului Axa prioritara 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T 4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si controlului POS-T 4.2 Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate pentru POS-T F. Programul Operational pentru Asistenta Tehnica (PO AT) Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si transparenta a instrumentelor structurale in Romania. Obiective specifice: -asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari si implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si pregatirea pentru urmatorea perioada de programare a instrumentele structurale. -asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru comunicare in linie cu cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1- Sprijin in implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor 1.1 Sprijin in procesul de gestionare si implementare a instrumentelor structurale 1.2 Evaluare 1.3 Formare orizontala in domeniul gestionarii programelor/proiectelor 1.4 Functionarea autoritatii de management pentru POAT, a ACIS, si a Autoritatii de Certificare si Plata si a Autoritatii de Audit. Axa prioritara 2 - Dezvoltari viitoare si sprijin in functionarea Sistemului Unic Informatic de Management 2.1 Dezvoltarea si mentenanta SMIS si a retelei digitale 2.2 Functionarea Unitatii SMIS si coordonarea retelei 2.3 Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor pentru utilizatori si activitati de comunicare cu privire la SMIS 16

2.4 Furnizarea de echipamente si servicii IT Axa prioritara 3 - Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale 3.1 Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire la instrumentele structurale alocate Romaniei 3.2 Functionarea Centrului de Informare privind Instrumentele Structurale 3.3 Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire la instrumentele structurale alocate Romaniei G. Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romnesti. Obiective specifice: -obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici publice; -mbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare. Axe prioritare tematice: Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice 1.1 Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor 1.2 Cresterea responsabilizarii administratiei publice 1.3 Imbunatatirea eficacitatii organizationale Axa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentual pus pe procesul de descentralizare 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor 2.2 Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor Axa prioritara 3: Asistenta tehnica 3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general, evaluarea PO DCA si pentru pregatirea viitorului exercitiu de programare 3.2 Sprijin pentru comunicarea si promovarea PO DCA. 3. Programul Operaional pentru Romnia La data de 12 iulie 2007, Comisia European a aprobat Programul Operaional pentru Romnia pentru perioada 2007-2013 cofinanat de Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) i Fondul de Coeziune (FC), denumit Programul Operaional de Mediu (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro i asistena comunitar se ridic la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor UE investite n Romnia n cadrul politicii de coeziune 2007-2013). Obiectivul investiiei UE Obiectivul global al programului l reprezint mbuntirea nivelului de trai i a mediului, insistnd n special pe respectarea legislaiei europene n domeniul mediului. Acest obiectiv ar trebui vzut n lumina adncirii fr precedent a disparitilor n cadrul Uniunii extinse i a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca Romnia s reduc aceste dispariti. Avnd n vedere faptul c necesitile unor investiii directe n sectorul de mediu n vederea respectrii legislaiei UE sunt extrem de mari, autoritile romne au optat pentru crearea unui program operaional specific axat pe infrastructura de mediu, dar care abordeaz i alte aspecte legate de mediu. Impactul preconizat al investiiei Strategia POS Mediu pentru 2007-2013 este axat pe investiii i servicii colective care vizeaz creterea competitivitii pe termen lung, crearea de locuri de munc i dezvoltarea durabil. Infrastructurile i serviciile de baz vor trebui create, modernizate i extinse pentru a duce la o deschidere a economiilor regionale i locale, pentru a stabili un cadru eficient de sprijinire a ntreprinderilor i pentru a profita de oportunitile oferite de 17

piaa european. Constituirea unei infrastructuri eficiente de ap i mediu va crea potenial pentru noi locuri de munc (n construcii, servicii, IMM-uri etc.) i va reduce, ntr-un fel, migraia forei de munc oferind populaiei posibiliti de dezvoltare a unor afaceri sau atrgnd ali investitori folosind, de asemenea, avantaje locale competitive (resurse mai ieftine, zone naturale de o mare valoare etc.). Axe prioritare Pentru a ndeplini obiectivele Programului Operaional de Mediu, se prevede alocarea fondurilor UE i de stat respective n vederea punerii n aplicare a urmtoarelor axe prioritare: Axa prioritar 1: Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat Aceast ax prioritar abordeaz unul dintre principalele puncte slabe ale sistemelor de ap i ap uzat care reflect accesul redus al comunitilor la infrastructura de ap i ap uzat (52%), calitatea necorespunztoare a apei potabile i lipsa facilitilor de canalizare i epurare a apelor uzate n anumite zone. De asemenea, abordeaz aspectul referitor la eficiena sczut a serviciilor publice de ap, cauzat n principal de numrul ridicat de operatori mici, muli dintre acetia desfurnd diferite alte activiti (transport public, nclzire urban, electricitate local, etc.) i de slabele investiii pe termen lung, managementul ineficient, lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen lung i a planurilor de afaceri etc. Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009: Portofoliul de proiecte include aproximativ 40 de proiecte majore estimate s angajeze integral fondurile aferente Axei Prioritare 1. 1. ncepnd cu luna septembrie 2007, au fost transmise la CE i aprobate 9 proiecte, dup cum urmeaz: 1.1. Proiecte aprobate - Cluj-Slaj (cca. 197 milioane Euro) - Giurgiu (cca. 72 milioane Euro) - Turda-Campia Turzii (cca. 80 milioane Euro) - Clrai (cca. 100 milioane Euro) - Tulcea (cca. 114 milioane Euro) - Sibiu (cca. 90 milioane Euro) - Teleorman (cca. 116 milioane Euro) - Olt (cca. 73 milioane Euro) - Gorj (cca. 90 milioane Euro) 1.2. Proiecte n curs de aprobare - Braov (cca. 189 milioane Euro) 1.3. Alte proiecte n pregtire Tot n sectorul de ap se afl n curs de pregtire alte 33 de aplicaii de finanare din POS Mediu (Fondul de Coeziune). Se estimeaz c acestea vor fi finalizate gradual n cursul acestui an. Astfel: 1. Prin 3 proiecte de Asisten Tehnic finanate din fonduri ISPA, bugetul de stat i mprumut KfW, se pregtesc 15 aplicaii de finanare, pentru n judeele Alba, Vlcea, Hunedoara, Braov, Satu-Mare, Timi, Neam, Buzu, Prahova, Bacu, Iai, Mure, Dmbovia, Covasna, Harghita. Aceste judee se afl, dup caz, n etapa de aprobare a Master Planurilor sau elaborarea Studiilor de Fezabilitate. Valoarea investiiilor este estimat la aproximativ 1,5 miliarde Euro. 2. Prin 2 proiecte de Asisten Tehnic finanate de MM (prin mprumut de la Banca Mondial) se pregtesc 10 aplicaii de finanare pentru urmtoarele judee: Vrancea, Brila, Constana, Ialomia, Ilfov, Bistria Nsud, Arad, Sibiu, Dolj i Bihor. Aceste judee se afl n etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate. Valoarea investiiilor este estimat la aproximativ 1 miliard Euro. 3. Prin Memorandumurile de Finanare pentru anumite msuri ISPA n derulare, se pregtesc 7 aplicaii de finanare pentru urmtoarele judee: Suceava, Galai, Botoani, Cara Severin, Botoani, Hunedoara (Deva), Mehedini. O ultim aplicaie este pregtit de judeul Arge prin resurse proprii. Proiectele de ap/ap uzat sunt proiecte regionale care includ majoritatea localitilor urbane din judeele respective dar i o parte din comunitile rurale mai mari. 18

Se estimeaz c pn la sfritul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentru aprobare aplicaiile de finanare pentru judeele de mai sus. Axa prioritar 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate istoric. Aceast prioritate abordeaz aspecte de mediu critice de pe teritoriul Romniei poluarea apei, solului, aerului, provocat de depozitarea neadecvat a deeurilor. Practicile de gestionare neadecvat a deeurilor motenite din trecut, utilizate i n prezent n Romnia, au condus la neconformarea unui numr mare de depozite i la depozitarea neadecvat a unor cantiti considerabile de deeuri care continu s fie produse. Cea mai frecvent metod de eliminare a deeurilor rmne depozitarea. Colectarea selectiv este fcut doar n anumite centre - pilot i multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. Doar o mic parte din acestea sunt folosite ca materie prim secundar i reciclate. Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009: Domeniul major de intervenie 1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i extinderea infrastructurii de management al deeurilor Portofoliul de proiecte aferent acestui domeniu de intervenie include 37 de proiecte de infrastructur, estimate s angajeze integral fondurile alocate pn la sfritul anului 2009. n prezent, se afl n curs de pregtire 30 de aplicaii de finanare din POS Mediu (Fondul European de Dezvoltare Regional). Se estimeaz c acestea vor fi finalizate gradual n perioada ianuarie 2009 - iunie 2010. Astfel: 1. Prin 3 proiecte de Asisten Tehnic finanate din fonduri ISPA, se pregtesc 15 aplicaii n urmtoarele judee: Giurgiu, Bistria, Vrancea, Maramure, Harghita-Covasna, Botoani, Clrai, Olt, Suceava, Vaslui, Alba, Cluj, Slaj, Cara-Severin i Hunedoara (Master Planuri aprobate, Studii de Fezabilitate i aplicaii de finanare n diferite faze de pregtire). 2. Printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2005 se pregtesc 5 aplicaii n urmtoarele judee: Arad, Mure, Sibiu, Dolj (Master Planuri n curs de aprobare), Neam (MP aprobat, SF n pregtire). 3. Printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006 se pregtesc 7 aplicaii n urmtoarele judee: Brila, Buzu, Constana, Ialomia, Iai, Prahova, Tulcea (Master Planuri n pregtire). 4. Prin Memorandumurile de Finanare pentru anumite msuri ISPA n derulare, se pregtesc 3 aplicaii de finanare pentru continuarea investiiilor n urmtoarele judee: Bacu, Arge i Galai (Master Planuri n pregtire). Valoarea investiiilor este de aproximativ 1 mld Euro de Euro. Portofoliul de proiecte de deeuri include i pregtirea a nc 7 aplicaii de finanare pentru judeele: Bihor, Braov, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Mehedini, Vlcea. Elaborarea acestor proiecte este prevzut a fi realizat n cadrul unui proiect de asisten tehnic finanat n cadrul Axei 6 a POS Mediu Asisten Tehnic (n curs de lansare). Se estimeaz c pn la sfritul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentru aprobare 21 proiecte, restul urmnd fi transmise pentru evaluare i aprobare n anul 2010. Domeniul major de intervenie 2 - Reabilitarea siturilor contaminate istoric Acest domeniu de intervenie vizeaz pregtirea a 3-5 proiecte pilot de reabilitare a siturilor contaminate istoric. Selecia proiectelor se va face la nivel naional, pe baza unui document strategic privind managementul siturilor contaminate, document aflat n pregtire n cadrul unui proiect de asisten tehnic finanat din programul PHARE CES 2006. Se estimeaz c pregtirea proiectelor ar putea fi finalizat n 2009. Axa prioritar 3: Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea intelor de eficien energetic n localitile identificate ca fiind cele mai afectate de poluare. Aciunile n cadrul programului prevd reducerea impactului negativ asupra mediului i sntii umane n aglomeraiile urbane care au cel mai mult de suferit de pe 19

urma polurii produse de sistemele urbane vechi de nclzire. Interveniile se vor baza pe strategii locale de nclzire pe termen mediu/lung. Scopul principal este de a promova o utilizare eficient a surselor de energie neregenerabile i, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie regenerabile sau a surselor de energie mai puin poluante pentru sistemele de nclzire urban. Se va acorda o atenie deosebit activitilor de modernizare a sistemelor de nclzire urban, ceea ce va conduce la reducerea semnificativ a emisiilor de SO2, NOx i de pulberi n cteva localiti afectate puternic de poluare. Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009: n sectorul de termoficare, se afl n pregtire (cu fonduri PHARE CES 2005) 3 aplicaii de finanare din POS Mediu (Fondul de Coeziune) n oraele Timioara, Iai i Bacu. Master Planurile au fost aprobate iar Studiile de Fezabilitate sunt n faz avansat de pregtire. Se estimeaz c aplicaiile de finanare vor fi elaborate n trimestrul II 2009. Valoarea investiiilor este estimat la aproximativ 180 milioane Euro. Alte 5 aplicaii de finanare ce vizeaz reducerea polurii cauzate de sistemele municipale de termoficare sunt n pregtire prin programul PHARE CES 2006 (elaborarea Master Planurilor va ncepe imediat dup finalizarea procesului de selectie a celor 5 proiecte luna februarie 2009). Se estimeaz nceperea implementrii proiectelor n anul 2010. Axa prioritar 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii. Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversitii i a naturii prin dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate, inclusiv pentru siturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii pentru zonele protejate, precum i activiti de ntreinere, de operare i monitorizare. Creterea gradului de contientizare n ceea ce privete protecia mediului i comportamentul favorabil proteciei naturii ca baz pentru dezvoltarea durabil este, de asemenea, un element cheie luat n considerare. Se preconizeaz acordarea unui sprijin special pentru pregtirea i implementarea planurilor de management. Aceasta include seciuni privind delimitarea n spaiu, inventariere (caracteristici naturale i informaii socio-economice), instrumente de planificare i management, inclusiv definirea unitilor de mediu i evaluarea lor, zonare propus (rezervaie, prioriti pentru conservare, utilizare restrns i utilizare general), obiective de management i orientri. Prin acestea din urm se asigur legislaia relevant, activitile umane compatibile cu msurile de conservare i de mbuntire a habitatelor. Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009: n sectorul de protecia naturii, a fost lansat prima sesiune de proiecte n luna octombrie 2007. La nivelul Organismelor Intermediare POS Mediu (responsabile de verificarea i evaluarea proiectelor) au fost depuse n total 48 de proiecte. Dintre acestea, 22 au fost respinse, celelalte 26 (cu o valoare de aproximativ 12 milioane Euro) fiind propuse pentru revizuire. Dintre acestea, 15 proiecte au fost propuse aprobate, contractele de finanare urmnd a fi semnate n termenul cel mai scurt. Axa prioritar 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc. Sprijinul pentru aceast ax prioritar se va concentra pe investiiile care s furnizeze un nivel adecvat al proteciei mpotriva inundaiilor prin sprijinirea mbuntirii strii economice, de mediu, ecologice i de conservare a regiunilor celor mai expuse riscului de inundaii. Zonele int pentru intervenie vor fi selectate n concordan cu strategiile relevante la nivel regional i naional. n cadrul acestei axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea i reabilitarea litoralului sudic al Mrii Negre, avnd drept scop stoparea eroziunii costiere, precum i protejarea valorii bunurilor din zona litoral i creterea siguranei locuinelor din aceast zon. Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009: 20

n cadrul acestui domeniu de intervenie se vizeaz finanarea de proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mrii Negre. Se estimeaz c aplicaia de finanare pentru pregtirea primului proiect de investiii va fi transmis pn la sfritul anului 2009. Beneficiarul unic al acestei Axe Prioritare este Administraia Naional Apele Romne. Axa prioritar 6: Asisten tehnic Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficient pentru POS Mediu. Aceasta va contribui la creterea capacitii de absorbie a fondurilor UE prin sprijinirea identificrii proiectelor, consolidarea capacitii administrative a Autoritii de Management i a organismelor intermediare, finanarea activitilor referitoare la monitorizarea, evaluarea i controlul proiectelor, dar i prin aciuni de publicitate i informare pentru POS Mediu. O atenie special va fi acordat sprijinirii identificrii de proiecte care s asigure schimbul de informaii cu comunitatea european de cercetare n domeniul mediului i transferul de cunotine de ultim generaie. Studiile elaborate pentru sprijinirea identificrii proiectelor vor lua pe deplin n considerare datele disponibile privitoare la inovare i la tehnologiile care nu afecteaz mediul. POS Mediu a fost elaborat de ctre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, n calitate de Autoritate de Management pentru acest program i n coordonarea Ministerului Finanelor Publice, n calitatea sa de coordonator al procesului de pregtire a Romniei pentru accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Aplicaiile vor fi naintate Organismelor Intermediare din fiecare regiune n vederea analizrii eligibilitii proiectelor. Proiectele eligibile vor fi naintate apoi ctre AM n vederea seleciei pentru finanare din POS Mediu. Selecia se va face pe baza unor criterii aprobat de Comitetul de Monitorizare i publicate n prealabil n anunul de solicitare a aplicaiilor. Toi cei care au transmis proiecte pentru finanare din POS Mediu vor fi anunai n scris asupra rezultatului seleciei. 4.Fonduri europene nerambursabile rurale pentru Romnia Alocarile in interavlul 2007 - 2013 pentru Romnia din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala sunt de 8,022 miliarde Euro, iar sprijinul financiar acordat prin Fondul European de Pescuit se ridica la 230 milioane Euro. A. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile pentru agricultur i dezvoltare rural: Construirea si modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola Construirea si modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol Construirea si modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte incadrate in sistemul cotei de lapte Construirea si modernizarea serelor Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate Achizitionarea de noi mijloace de transport specializate Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila Investitii in apicultura Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc. 21

Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare Costurile generale ale proiectului Cresterea valorii produselor Obiective: - Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obtinerea de produse - Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare in materie de procesare si de distributie - Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor sprijinite - Cresterea calitatii produselor obtinute si a sigurantei alimentare - Cresterea sigurantei ocupationale si protejarea mediului Se finanteza investitii corporale si necorporale in cadrul intreprinderilor pentru: procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza anumite materii prime (produse zaharoase fara cacao, pasta de cacao, unt, ciocolata, paste alimentare, produse pe baza de cereale, produse de brutarie, patiserie, preparate pentru supe, alimente pentru copii, etc.) procesarea si marketingul produselor forestiere conform schemei de ajutor de stat Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi Domenii a). Investitii in activitati non-agricole productive: industria usoara activitati de procesare industriala a produselor lemnoase mecanica fina asamblare masini, unelte si obiecte casnice producerea de ambalaje alte activitati b). Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific precum si marketingul acestora c). Servicii pentru populatia rurala Se vor sprijini operatiuni legate de: Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora Incurajarea activitatilor turistice Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii in spatiul rural: Investitii in infrastructura de primire turistica Investitii in activitati recreationale Investitii in infrastructura la scara mica, precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

B. Fonduri europene nerambursabile pentru pescuit Investitii productive in acvacultura Se finanteaza investitii pentru construirea, extinderea, echiparea si modernizarea instalatiilor de productie in sectorul de acvacultura: Diversificarea produselor obtinute prin acvacultura catre noi specii (ex: somnul african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piata (in particular sturion si calcan) Modernizarea si extinderea fermenlor existente Achizitionarea de echipamente in scopul protejarii fermelor de pradatorii salbatici (cormorani, pelicani) Imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei muncitorilor din acvacultura 22

Investitii in procesare si marketing: Echipamente pentru procesarea produselor si sub-produselor la locul de productie Echipamente care urmaresc sa imbunatateasca calitatea, siguranta si trasabilitatea produselor Echipamente pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei Infrastructura si echipamente care vor reduce impactul negativ asupra mediului (in special imbunatatirea folosirii sub-produselor si a reziduurilor) Construirea de noi unitati de procesare si modernizarea celor existente Facilitati pentru infiintarea unei piete de gross si a bursei de peste electronice Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare: Promovarea tehnologiilor si echipamentelor pentru comercializarea produselor din peste prin imbunatatirea calitatii, sigurantei si trasabilitatii Campanii de promovare (campanii de publicitate pentru incurajarea consumului de peste, etc.) Organizarea si participarea la expozitii de produse marine si din peste In afara domeniilor detaliate mai sus, Uniunea Europeana sprijina si urmatoarele activitati: Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate Pescuitul costier la scara mica.

CAPITOLUL IV CONCLUZII n primele dou capitole am prezentat contextul istoric al apariiei Uniunii Europene, procesul de integrare al comunitilor europene, precum i instituiile i organele comunitilor europene. n capitolul trei am prezentat fondurile europene: politica de coeziune i politica agricol comun, precum i programele operaionale aferente. De asemenea am prezentat programul operaional pentru Romnia n anii 2007-2013, precum i fondurile europene nerambursabile rurale pentru Romnia. Mai mult de jumtate din populaia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) triete n zonele rurale, care acoper 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rural s fie un domeniu de importan vital. Creterea animalelor i silvicultura rmn factori eseniali pentru utilizarea terenurilor i gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentnd, n acelai timp, o platform pentru diversificarea economic a comunitilor rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rural a devenit o prioritate pentru Uniune. Programul Naional de Dezvoltare Rural este centrat pe trei aspecte-cheie: - Facilitarea transformrii i modernizrii structurii duale a agriculturii i silviculturii, precum i a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive i pentru a contribui la creterea economic i convergena veniturilor din spaiul rural (acolo unde este posibil), n paralel cu asigurarea condiiilor de trai i protecia mediului din aceste zone. - Meninerea i mbuntirea calitii mediului din zonele rurale ale Romniei, prinpromovarea unui management durabil att pe suprafeele agricole, ct i pe cele forestiere. - Gestionarea i facilitarea tranziiei forei de munc din sectorul agricol ctre alte sectoare cares le asigure un nivel de trai corespunztor din punct de vedere social i economic. Lund n considerare necesitatea adaptarii sectorului agro-alimentar romnesc la cerintele UE prin promovarea unui sector eficient si viabil din punct de vedere economic si social n contextul perioadei ulterioare aderarii, strategia stabileste directiile principale (axe) pentru dezvoltarea sectorului agricol, silvic si a celui de dezvoltare rurala. Axa 1- Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Msurile sprijinite prin Axa 1 vizeaz creterea competitivitii sectoarelor agroalimentar i forestier din Romnia, recunoscndu-se astfel importana urmtoarelor aspecte: 23

Consolidarea potenialului suprafeelor mari de teren, pretabile pentru agricultur, pentru a profita de ocaziile oferite de o pia intern i european aflat n plin dezvoltare, prin aducerea la potenialul real a segmentului de exploataii neperformante, prin intermediul eforturilor de modernizare i restructurare; Abordarea problemei productivitii sczute a muncii i a nivelului sczut de educaie i competen din agricultur prin rennoirea generaiilor de efi de exploataii, mbuntirea competenelor prin organizarea de formri profesionale i sprijinirea ageniei publice de consultan precum i a sectorului privat de consultan nou-aprut, n eforturile lor de a rspunde cerinelor segmentului exploataiilor, fie individual, fie prin asociere; Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor, prin sprijinirea nfiinrii grupurilor de productori i asigurarea unei coordonri verticale ntre procesatorii agricoli i lanurile de distribuie; Abordarea problemei numrului mare de ntreprinderi mici din sectorul de procesare agroalimentar i forestier - cu slabe economii de scar, utilizare redus a capacitilor i nivel sczut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activitilor de modernizare i restructurare a acestora. Axa 2 - mbunatatirea mediului n spatiul rural Msurile din cadrul Axei 2 vizeaz meninerea i mbuntirea calitii mediului rural din spaiul rural prin promovarea unui management durabil att al suprafetelor agricole ct i al celor forestiere. Aceast intervenie se realizeaz cu scopul de a: mbuntii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economic a zonelor rurale i utilizarea durabil a resurselor naturale, care vor constitui baza creterii economice; Aborda problema abandonului activitilor agricole din zonele defavorizate agricol ntr-o manier care s atenueze riscul de abandon al acestora; Acorda sprijin financiar agricultorilor i proprietarilor de pdure pentru prestarea de servicii de protecie a mediului pentru conservarea i protejarea florei i faunei slbatice, apei i solului - conform prioritilor de mediu ale UE referitoare la agricultur i silvicultur i de a menine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu valoare natural nalt), susine Natura 2000, ndeplini obligaiile prevzute de Directiva Cadru Ap i Directiva Nitrai i de a atenua efectele schimbrilor climatice; Menine i crete atractivitatea zonelor rurale, ca baz de diversificare a funciilor fermelor i de generare a activitilor economice alternative; Aborda problema nivelului sczut de informare a agricultorilor n privina practicilor de gospodrire extensiv a terenurilor agricole. Axa 3 - Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale Sprijinul prevzut prin Axa 3 vizeaz ncurajarea diversificrii economiei rurale i mbuntirea calitii vieii din spaiul rural. Obiectivul principal al Axei 3 este mbunatatirea standardului de viata prin cresterea spiritului antreprenorial al populatiei rurale, accesul la serviciile de baza precum si la valorificarea resurselor locale traditionale. Actiuni prioritare pentru cresterea calitatii vietii: - mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rurale ( drumuri, alimentare cu apa, canalizari, statii de epurare ); - crearea de locuri de munca n spatiul rural; - conservarea patrimoniului cultural si dezvoltarea turismului rural, a mestesugurilor. Axa 4 - Imbuntirea guvernanei locale i promovarea potenialului endogen al spaiului rural Obiectiv general: Demararea i funcionarea iniiativelor de dezvoltare local Obiective strategice: - Promovarea potenialului endogen al teritoriilor; - mbuntirea guvernanei locale. Programul LEADER Sprijinul oferit prin intermediul Axei LEADER ofera oportunitatea de a introduce o abordare noua de dezvoltare rurala teritoriala, de jos n sus, integrata care se construieste pe identificarea necesitatilor locale si dezvolta strategii de dezvoltare locala care combina una 24

sau mai multe obiective prioritare competitivitate (axa 1), si calitatea vietii/diversificare (axa 3). Deoarece Romania aplica pentru prima data o asemenea abordare, ea va fi de natura pilot pentru perioada 2007-2009 cu un accent deosebit pe cresterea constientizarii, consolidarea capacitatii locale si utilizarea principiului learning by doing ca baza pentru extinderea la nivel national n perioada 2010-2013.

25

BIBLIOGRAFIE I. MONOGRAFII, TRATATE, CURSURI 1. R.CORBETT, F.JACOBS, M.SHACKLETON, Parlamentul European, Editura Monitorul Oficial, Bucureti, 2007. 2. G.FABIAN, N.MIHU, E.VERESS, Parlamentul European, Editura Wolters Kluwer, Bucureti, 2007. 3. AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, Ed.Universul Juridic, Bucureti, 2006 4. M.L.LCTU, M.P. PUCA, Cultur civic, Editura Corint, Bucureti, 2004. 5. CORINA LEICU, Drept Comunitar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998. 6. ROXANA MUNTEANU, Drept European, Editura Oscar Print, Bucureti, 1996. 7. RADU STANCU, Note de Curs, www.spiru haret.ro,2008. 8. INTERNET II. ACTE NORMATIVE 9. ACORDUL DE LA SCHENGEN,, http://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengen 10. ACTUL UNIC EUROPEAN, www.ier.ro/Tratate/11986U_AUE.pdf 11.. CONSILIUL EUROPEAN, TRATATUL DE LA LISABONA, Best Publishing Romnia, Bucureti , 2008. 12. CONSILIUL EUROPEAN, TRATATUL DE LA NISA, www.Infoeuropa.ro nr.15, 2007; 13. INSTITUIILE COMUNITARE, www.prefcs.ro/institutii-ue.php 14. PARLAMENTUL EUROPEAN, http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European 15. TRATATUL DE LA AMSTERDAM, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Amsterdam 16. TRATATUL DE LA BRUXELLES, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_fuziune 17. TRATATUL DE LA MAASTRICHT, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht 18. TRATATUL DE LA PARIS, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951) 19. TRATATUL DE LA ROMA, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma.

26