Sunteți pe pagina 1din 33

www.6profu.ro

PROIECT

ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIŢII DIRECTE

CUPRINS

1. INTRODUCERE -prezentarea societăţii analizate, motivarea temei

2. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

2.1.Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

2.2.Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere 2.2.1.Indicatorii de performanţă 2.2.2.Ratele finaciare

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar

3. EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

3.2. Estimarea costului capitalului investiţiei (k inv )

3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR 3.4.Analiza de sensitivitate

3.5. Pragul de rentabilitate contabil şi cel financiar

3.6.Simularea Monte-Carlo

4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE

4.1.Costurile capitalurilor proprii 4.2.Costurile capitalurilor împrumutate 4.3.Valoarea actualiyată netă ajustată (VANA)

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. Introducere

Avănd o experienţă de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcţii din România, S.C. PREFAB S.A. Bucureşti este în prezent unul dintre cei mai mari producători români de profil. Începând cu anul înfiinţării, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei

mai importanţi furnizori ai industriilor naţionale construcţii de locuinţe si obiective indstriale. Societatea îşi menţine competitivitatea prin eficienţa şi flexibilitatea producţiei pe care o adaptează cerinţelor pieţei şi prin introducerea de produse noi. Controlul şi reducerea costurilor reprezintă o preocupare continuă. Proiectarea atentă a fluxurilor de numerar şi a investiţiilor necesare optimizează activitatea de finanţare. Coordonarea activităţilor de aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul şi vânzările sunt alte mijloace de creştere a eficienţei. Pentru anul în curs S.C. PREFAB S.A. Bucureşti şi-a propus o creştere a cotei de piaţă în condiţiile în care strategia de marketing se concentrează pe lansarea de produse noi, modernizarea sistemului de distribuţie şi sprijinirea exporturilor. Societatea PREFAB S.A. Bucureşti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate :

► beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa,

obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul este supus unui tratament termic în autoclava la presiune si temperatura ridicata.

B.C.A. -ul de zidarie

B.C.A. -ul de izolatie

► tuburi de presiune din beton

tuburi sentab

tuburi premo

► grinzi

grinzi usoare

grinzi drepte

grinzi curbe

► garaje auto prefabricate

► stălpi din beton pentru linii electrice aeriene

► garduri din beton

► agregate de balastieră Societatea PREFAB S.A. Bucureşti a fost privatizată prin cumpărarea pachetului

majoritar de acţiuni deţinut de Fondul Propritarii de Stat. Astfel, acţionar maoritar a devenit societatea cu capital mixt româno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.R.L. şi are in prezent un capital social de 24,266,706,50 ron, reprezentând 48,533,419 acţiuni nominative emise în forma dematerializată, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,50 ron si este integral privată. Capitalul social a fost majorat cu 11.918.298,50 ron de la 12.348,411 ron la 24.266.709,50 ron, prin Hotărârea Consiliului de Adminitraţie nr. 96 din data de 17.03.2008 în baza Hotarârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 1 din data de 17.01.2008 publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, nr. 653/1 din data de 01.02.2008. Structura acţionariatului este :

- Romerica Internaţional SRL Bucureşti

- 80,04%

- SIF Muntenia

- 12,97%

- Acţionari diversi - persoane fizice

-

4,77%

- persoane juridice

-

2,22%

Date de identificare :

- denumirea societăţii : S.C. Prefab S.A.

- sediul social : Bucureşti, str. Cuza Vodă, nr. 132, sector 4

- Cod unic de înregistrare la Oficiul registrului Comerţului : R 1916198

- Număr de ordine în Registrul Comerţului : J40/9212/2003

- Piaţa reglemenată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise : RASDAQ

- Capital social subscris şi vărsat : 24.266.709,50 ron

- Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative

Scopul proiectului

Proiectul işi propune să analizeze performanţa societăţii PREFAB S.A. Bucureşti şi oportunitatea realizării unui proiect de investiţii , atât din surse proprii ( autofinanţare ) cât şi

din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social şi/sau solicitarea unui credit bancar ) .

Analiza deciziei de finanţare(terorie)

Analiza deciziei de investiţie(teorie)

CAPITOLUL 2. Analiza performanţei întreprinderii

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial.” 1 Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze, pe de o parte modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi pe de altă parte treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere). Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, în timp ce contul de profit şi pierdere sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare, de prelucrare şi de ieşire, pe perioada considerată. Informaţia comună care se întâlneşte în cele două documente de sinteză, este rezultatul net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii şi a noii stări patrimoniale a acesteia. In ceea ce priveste societatea Prefab SA , anul 2007 a permis concentrarea eforturilor , inclusiv investitionale , spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale , cu precadere a activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie. Pe ansamblul anului 2007, piata materialelor de construcţii a avut o tendinta generala de creştere, însă a prezentat particularităţi pe principalele segmentele de piată . Referitor la piaţa produselor principale (BCA şi tuburi de beton), anul 2007 a adus o crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal:

1 Ion STANCU, “Finante”, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002, p. 780

♦ pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru forţa de vanzări din teritoriu ♦promovarii in randul profesionistilor a produselor în cadrul unui program complex de prezentări practice şi teoretice ♦instruirea distribuitorilor şi a echipelor de constructori ♦promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing

Pe ansamblul anului 2007, eforturile depuse se concretizează în depăşirea

semnificativă a bugetului de vanzări, fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare de 117.251 mii lei care, comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98.120 mii lei, conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119,50 % . În concordanţă cu cele prezentate, evoluţia principalilor indicatori din contul de profit si pierdere pentru anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezintă astfel :

 

2006

2007

%

1.Venituri din exploatare , din care :

98.120.874

117.251.177

119,50

-

cifra de afaceri

95.283.439

99.943.008

104,89

2.Cheltuieli de exploatare , din care :

89.358.553

107.860.199

120,70

-

cheltuieli materiale

40.827.197

52.171.914

127,79

3.Rezultat din exploatare

8.762.321

9.390.978

107,17

4.Rezultat fin-extr

625.059

750.625

120,09

5.Rezultat brut

9.387.380

10.141.603

108,03

6.Impozit pe profit

1.513.909

1.775.277

117,26

7.Rezultat net

7.873.471

8.366.326

106,26

Pe ansamblul anului 2007 se constată o crestere a veniturilor din exploatare cu 19,50 % faţă de anul 2006 datorată în cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4,89% comparativ cu anul 2006. În ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007, s-a propus repartizarea integrală a acestuia in sumă netă de 8.366.326 pentru completarea surselor proprii de finanţare.

2.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

Patrimoniul net sau activul net (contabil) – ANC reprezintă valoarea averii

întreprinderii calculată prin metode contabile. Creşterea valorii întreprinderii (a patrimoniului ei net) şi implicit a valorii fiecărei acţiuni, a profitului net şi a profitului net distribuit acţionarilor sub formă de dividend este obiectivul principal al acţionarilor dar interesează în egală măsură şi pe creditori. Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt:

1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Alocări permanente

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate unde :

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii şi împrumutate pe termen lung

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. La societatea analizată , fondul de rulment înregistrează valori pozitive şi în creştere în perioada 2006-2007 ca urmare a faptului că ritmul de majorare a activelor circulante este superior ritmului de creştere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta semnifică faptul că s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente.

2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocări ciclice – Surse ciclice NFR = ( Stocuri + Creante ) – Datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre necesitaţile de finanţare ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. NFR reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante. Nevoia de fond de rulment semnifică în esenţă activele circulante de natura stocurilor şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc.

până în momentul plăţii lor, reprezintă o sursă atrasă (nepurtătoare de dobândă) de finanţare a activelor circulante. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare .Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă poate fi considerată normală numai în situaţia în care este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de-o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv încetinirea încasarilor şi urgentarea plăţilor. La această societate, se înregistrează o nevoie suplimentară de finanţare în creştere de la an la an, care înregistrează valori semnificative ale creanţelor şi pentru care obligaţiile sunt mai reduse şi cu termene de plată mai rapide.

3. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei atât pe termen mediu şi lung, cât şi pe termen scurt. Trezoreria netă înregistrează valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a efectuat analiza, ceea ce semnifică un excedent monetar al exerciţiilor financiare dupa finanţarea activităţii curente, realizându-se echilibrul financiar general al firmei, situaţia de faţă indicând o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei firmei pe piaţă .

 

FR-NFR-TN

 
   

Formula de

       

Nr.crt.

Indicator

calcul

2006

2007

2007/2006

2007-2006

   

(CPR+DTL)-

       

1 FR

Act imob

6.249.072

7.899.289

26,41

1.650.217

 

2 NFR

(St+Cr)-DTS

5.639.588

193.863

-96,56

-5.445.725

 

3 TN

FR-NFR

609.484

7.705.426

1.264,25

7.095.942

Bilant simplificat la 31.12.2007

 

2006

2007

 

2006

2007

Active

         

imobilizate

65.320.271

79.967.833

Capitaluri proprii

67.779.837

84.681.251

Active circulante

24.728.384

37.088.422

Datorii > 1 an (TL)

3.789.506

3.185.871

stocuri

7.769.530

13.012.503

 

Clienti

16.349.370

16.370.493

Datorii< 1 an (curente)

18.479.312

29.189.133

inv.fin.pe TS

 

0

0

furnizori

13.474.820

11.204.823

casa&ct la

       

banci

609.484

7.705.246

alte datorii pe TS credite bancare

1.307.699

1.717.353

   

3.696.793

16.266.957

TOTAL ACTIV

90.048.655

117.056.255

TOTAL CAP PR SI DAT

90.048.655

117.056.255

ACR nete = Active circulante – Datorii curente

 

2006 6.249.072

2007 7.899.289

∆ACR nete = 1.650.217

 

Bilant economic la 31.12.2007

 
 

2006

2007

2006

2007

Active

         

imobilizate

65.320.271

79.967.833

Capitaluri proprii

67.779.837

84.681.251

     

Datorii pe termen

   

ACR nete

6.249.072

7.899.289

lung

3.789.506

3.185.871

ACTIV

         

ECONOMIC

71.569.343

87.867.122

PASIV ECONOMIC

71.569.343

87.867.122

2.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere

Con

tul de profit si perdere afenent exerciţiului fianciar 2007

Vanzari

120.177.648

Costuri variabile

96.142.118

Costuri fixe

6.650.801

Amortizari

4.653.126

Dobanzi

2.590.000

Impozit pe profit

1.622.656

Profit net

8.518.946

Profit reinvestit

8.518.946

Nr actiuni

48.533.419

Valoare nominala

0,5

Profit pe actiune

0,1755

Costul capitalului ( k)

14%

Costul capitalului, k, reprezintă rata medie de rentabilitate în sectorul materialelor de construcţii în care acţionează societatea Prefab SA Bucureşti.

2.2.1. Indicatorii de performanţă

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezintă rezultatul înainte de plata dobânzilor, impozitului pe profit şi amortizării

MCV = CA – CV = 24.035.530

Această valoare arată că exista un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea desfasurată. Rezultatul înainte de plata dobânzii, impozitului şi amortizării reprezintă diferenţa dintre marja asupra costurilor variabile şi cheltuielile fixe. EBITDA = MCV – CF = 17.384.729 Valoarea rezultată indică faptul că firma analizată dispune de resurse financiare necesare menţinerii sau creşterii sale. EBITDA demonstrează performanţa economica a

unităţii, independenţa politicii financiare, a politicii de investiţie şi a celei de dividend. Rezultatul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este egal cu diferenţa dintre EBITDA şi cheltuielile cu amortizarea.

EBIT = EBITDA – Amo = 12.731.603

Rezultatul brut înainte de plata impozitului pe profit se calculează ca diferenta intre EBIT si dobanzi. EBT = EBIT – Dob = 10.141.603

Profitul net reprezintă profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.

PN = EBIT – Imp = 8.518.946

Indicator

Valoare

MCV

24.035.530

EBITDA

17.384.729

EBIT

12.731.603

EBT

10.141.603

EBIT(1- τ)

9.154.945

PN

8.518.946

2.2.2. Ratele financiare

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizează rentabilitatea, riscul şi valoarea întreprinderii. Ele formează un sistem de indicatori cu ajutorul cărora putem aprecia performanţele firmei, punctelor tari şi punctelor slabe ale acesteia.

Rate de profitabilitate

Rata marjei brute = [PB + Dob(1-τ) ]/ Vanzari = EBIT ( 1-τ ) / Vanzari = 0,07618 Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,07089 Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,3677

Rata rentabilităţii economice (ROA - Return on Assets) Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice , pune în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi , respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe. Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi creditorilor, în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i împrumuturi.

ROA = EBIT(1-τ) / AE = 14,943

Rata rentabilitatii financiare (ROE – Return on Equity) Acest indicator reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce masură investiţia lor este rentabilă sau nu. În analiza acestei rate de eficienţă globală, desprindem ideea creării de valoare suplimentară pentru acţionari.

ROE = PN / CPR = 12,569

Rata dobânzii Rdob = Dob (1-τ) / DAT 0 = 8

Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :

ROA > k > Rdob > Rinfl

14.94 % > 14 % > 8 % > 7 % , aceasta relaţie reprezentand “regula de aur” in finanţe , ceea ce indică o întreprindere performantă.

Rate de risc

Rate de lichiditate Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani.

Rata lichidităţii generale = ACR / DAT CRT >=1

Aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea examinând corelaţia dintre activele curente şi datoriile curente. Aprecierea generală este că un nivel de 1,2 – 1,5 reprezintă un nivel asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt. În analiza lichidităţii curente a întreprinderii se urmăreşte de fapt a se aprecia măsura în care societatea este aptă a-şi onora obligaţiile curente asumate. Rezultatul fiecăruia dintre cele două exerciţii financiare analizate dezvăluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.

Rata lichidităţii imediate (intermediară) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8

Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 – 1 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenţia probleme de onorare a plăţilor scadente. În cazul nostru , această rată atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei doi ani analizaţi , exprimând capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi datoriile exigibile într-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile către furnizori, salariaţi, buget şi datoriile bancare pe termen scurt.

Rata lichiditatii la vedere (“test acid”) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6

Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei întreprinderi , în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide. Analizând lichiditatea la vedere a societăţii Prefab S.A. în perioada 2006-2007, se apreciază cât din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente în întreprindere. Având în vedere acest aspect, se poate aprecia o situaţie critică în întreprindere, în sensul că aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-şi achita obligaţiile curente, această situaţie datorându-se faptului că societatea acordă clienţilor termene mai lungi de plată. În ansamblu, managerul trebuie să-şi pună problema incapacităţii medii anuale de asumare a obligaţiilor pe termen scurt, şi în acest sens trebuie luate măsuri de identificare a acelor variabile care să menţină această capacitate la un nivel între 1% şi 2%, cel puţin.

 

Rate de lichiditate şi solvabilitate

 

Indicator

Formula de calcul

 

2006

2007

 

2007/2006

2007-2006

Lichiditatea

             

curentă (%)

Active curente/Datorii curente

1,3382

1,2706

1,053

-0,0676

Lichiditatea

(Active curente- Stocuri)/Datorii curente

           

intermediară (%)

0,9177

0,8248

0,8988

-0,0929

Lichiditatea la

(Disponibil+Investitii fin. pe T.S.)/Datorii curente

           

vedere (%)

0,0330

0,2640

8

0,231

Rata solvabilităţii

             

generale (%)

Activ total/Datorii totale

4,0437

3,6156

0,894

-0,4281

Rata solvabilităţii

Capital propriu/(Capital propriu+Credite bancare)

           

patrimoniale (%)

0,9483

0,8389

0,8846

-0,1094

Solvabilitatea generală şi solvabilitatea patrimonială Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea generală, reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor, punând la dispoziţie tot activul.Valoarea minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1,4. În cazul în care rata solvabilităţii globale este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă. În ceea ce priveşte rata solvabilităţii patrimoniale, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5 evidenţiază o situaţie satisfăcătoare. Băncile utilizeaza uneori, în studiile de analiză a bonităţii unui client, şi acest indicator. De regulă, o rată a solvabilităţii patrimoniale sub 0,3 este apreciată ca riscantă de către finanţatori. Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indică faptul că firma analizată este solvabilă. Din punctul acesta de vedere, întreprinderea poate face faţă datoriilor, ea înregistrând valori ale indicatorului peste 1 în perioadele analizate, lucru susţinut mai ales şi de rata solvabilităţii patrimoniale, care de asemenea se situează la valori de peste 0,5 în cei doi ani, de aici aprecierea că societatea noastră nu este riscantă pentru finanţatori, în ceea ce priveşte bonitatea ei. Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste rezultate şi stabilirea măsurilor de menţinere la acest nivel a întreprinderii.

Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)

În cazul companiei analizate , rata de îndatorare este de 0,03626 , deci întreprinderea poate obţine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiţii.

Levierul = DTL/CPR

În cazul societatii Prefab S.A., levierul este de 0,03762, adică între 0,015 < 1, rezultă că datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3,762%.

Efectul de levier = [ROA –d (1-τ )] * DTL / CPR In cazul societatii noastre acesta este de 0,3093.

d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor

τ= cota de impozitare

Rate de variabilitate (coeficienţi de elasticitate)

1. Variaţia EBIT când se modifica CA (e)

2. Variaţia PN când se modifica CA (e’)

Elasticitatea exprimă numarul de procente de variaţie a EBIT , respectiv PN , la un procent de variaţie a cifrei de afaceri, ceea ce dovedeşte dependenţa riscului economic de variaţia a CA şi de poziţia ei faţă de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA – Prent)

Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)

e = 120.177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801+4.653.126) / (1 – 96.142.118 / 120.177.648)] e’ = CA / ( CA-Prent ‘) Prent ‘ = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA ) e’ = .177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801 + 4.653.126 + 2.590.000) / (1 – 96.142.118 /

120.177.648)]

e = 1,89

Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se va modifica cu 2,37 %.

; e’= 2,37

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

VAN (valoarea actualizata netă)

Situatia normală

CA = 120.177.648 PN = 8.518.946

=> capitalizarea averii actionarilor

VAN = 4.027.105

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045 PN = 0 VAN = -3.382.286

=> decapitalizarea averii actionarilor; la acest nivel activitatea este suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549 PN = 3.888.783 VAN = 0

=> conservarea averii actionarilor

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

ROA (rata rentabilităţii economice)

Situatia normala: 100 %

CA = 120.177.648 PN = 8.518.946 VAN = 4.027.105

ROA = 14.94 % k = 14 %

=> Capitalizarea averii actionarilor

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045 PN = 0 VAN = -3.382.286 ROA = 2,48 % k = 14 %

=> Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din acelasi sector

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549

PN = 3.888.783

VAN = 0

ROA = 6,47 %

=> conservarea averii actionarilor

k = 14 %

CAPITOLUL 3. Evaluarea investitiei (cu autofinantare 100%)

3.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007. Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui centru teritorial de desfacere.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare constructiei. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata:

Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata

Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent cererea de produse de pardoseli, finisaje, zidarii si tencuieli, amenajari interioare, materiale de constructii, izolatii, vopsele si adeziv este mare, datorita dezvoltarii cunoscute in ultima vreme in domeniul constructiilor. Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii superioare. In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de desfacere, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an , cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara.

Politica de distributie

Firma intra in functiune la data de 01.01.2008, pe baza proiectului de investitie actual. Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei, zona in care piata constructiilor este intr-o continua dezvoltare. Plata produselor se face pe loc, firma neacordand credit comercial clientilor, ea bazandu-se in principal pe vanzarea cu amanuntul.

Mijloace de distributie

Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare, concursuri ce vizeaza raspandirea marcii. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a obtine o crestere a segmentului de piata.

Necesarul de materiale

Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza atragerea clientelei.

Ipoteze de lucru

Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii

In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar intr-o perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre 6 – 20 ani.

Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii

Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende

Segmentul initial de piata este de 60%

Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3%

In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata ca avand o dimensiune de aproximativ 1.577.493

Investitia initiala are valoarea de 3.285.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii corporale = 3.267.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17.500

Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual

Sumele sunt exprimate in RON

Durata proiectului este de 6 ani

Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON, fara TVA, in primul an de activitate

Cota de impozit este 16%

Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul investitiilor:

Bunuri necesare

Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren

437.500

Achizitionarea a doua masini

560.000

Constructia unei cladiri

957.500

Achizitionarea unui panou publicitar

525.000

Achizitionare sisteme de calcul

525.000

Alte imobilizari corporale

262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt estimate la 17.500 RON.

Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

VTI = VIC + VINC = 3.285.000 RON

VIC = 3.267.500 RON

17.500 RON

VIN =

VTI = valoarea totala a investitiei

VIC = valoarea imobilizarilor corporale

VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii cinci ani.

Bunuri necesare

Durata de viata

Masini

6

ani

Cladiri

20

ani

Panou publicitar

10

ani

Sisteme de calcul

6

ani

Alte imobilizari corporale

6

ani

Tabloul de amortizare

Bunuri

2008

2009

2010

2011

2012

2013

amortizate

Masini

93.334

93.334

93.334

93.334

93.334

93.334

Cladiri

47.875

47.875

47.875

47.875

47.875

47.875

Panou

52.500

52.500

52.500

52.500

52.500

52.500

publicitar

Sisteme de

87.500

87.500

87.500

87.500

87.500

87.500

calcul

Alte

43.750

43.750

43.750

43.750

43.750

43.750

imobilizari

corporale

Cheltuieli

3.500

3.500

3.500

3.500

3.500

 

de

constituire

Total

328.459

328.459

328.459

328.459

328.459

324.959

amortizare

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada de maximum 5 ani .

Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost estimate urmatoarele cheltuieli:

Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor:

2.625.000

RON- 2008

3.010.000

RON- 2009

3.325.000

RON- 2010, 2011

3.500.000

RON- 2012, 2013

Alte cheltuieli externe:

 

525.000

RON- 2008

560.000

RON- 2009

700.000

RON- 2010-2013

Cheltuieli cu salariile:

 

595.000

RON- 2008

875.000

RON- 2009

Cheltuieli sociale:

1.225.000 RON- 2010-2013

455.000

RON- 2008

478.000

RON- 2009

595.000

RON- 2010-2013

Cheltuieli de protectie a mediului:

350.000 RON- 2008-2013

Bugetul de cheltuieli

Cheltuielile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

estimate

Cheltuielile cu

2.625.000

3.010.000

3.325.000

3.325.000

3.500.000

3.500.000

aprovizionarea

Alte cheltuieli

525.000

560.000

700.000

700.000

700.000

700.000

externe fixe

Cheltuielile cu

595.000

560.000

1.225.000

1.225.000

1.225.000

1.225.000

salarii fixe

Cheltuielile

455.000

455.000

595.000

595.000

595.000

595.000

sociale fixe

Cheltuielile de

350.000

350.000

350.000

350.000

350.000

350.000

mediu fixe

Total

4.550.000

5.250.000

6.195.000

6.195.000

6.370.000

6.370.000

3.2. Estimarea costului capitalului

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele

riscuri:

Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania

Prima de risc de piata de capital 7.15%

Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2%

Prima de risc de sector industrial 5%

Prima de risc de marime a firmei 0,5%

Prima de tara 1,35% In final, se obtine valoarea de 23%.

3.3. Criteriile de evaluare VAN, RIR

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am folosit pe urmatoarele:

1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.

VAN

=

V

0

I

0

=

n

t = 1

CFD

t

(1

+ k

)

t

+

VR

n

(1

+ k

)

n

I

0

CFD t (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-ΔImo-ΔACR nete

ΔImo=Imo 1 -Imo 0 +Amo 1

ΔACR nete = ACR nete1 - ACR nete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de

specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital, risc de piata, risc de industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor minoritare etc.)

Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare actualizata neta de 8.698.401 RON (mai mare ca zero). Valoarea investitiei de 3.285.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un excedent de valoare in suma de 8.698.401. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).

2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.

In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 64%, mai mare decat costul capitalului, care este de 23%.

Interpretarea RIR :

Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente:

Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0

Regula RIR:

se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta. 3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal.

Termenul de recuperare nominal este de 1,94 ani

Termenul de recuperare actualizat este de 2,44 ani

4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.

IP = 264,8%

Interpretarea IP :

Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264,8 lei la 1 leu investit, deci proiectul de investitii este avantajos.

Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fie mai mare decat 1.

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai mare.

3.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare.

Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

mii RON

Matricea VAN

   

Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala

 

initial

Piata

Segmentul

Pret unitar

Var.unitare

Ch.fixe

Dur.rot.ACR

-10%

6646

6646

2314

13031

8863

8868

-5%

7672

7672

5506

10865

8781

8783

0%

8698

8698

8698

8698

8698

8698

5%

9724

9724

11891

6532

8616

8614

10%

10751

10751

15083

4366

8534

8529

Variatie

4,104

4,104

12,769

8,665

329

338

VAN (mii RON)

2 1 00 0 2 0 00 0

1 9 00 0

1 8 00 0

1 7 00 0

1 6 00 0

1 5 00 0

1 4 00 0

1 3 00 0

1 2 00 0

1 1 00 0

1 0 00 0

9 0 0 0

8 0 0 0

7 0 0 0

6 0 0 0

5 0 0 0

4 0 0 0

3 0 0 0

2 0 0 0

1 0 0 0

Piata Segmentul Pretul unitar Ch.Var.Unitare Chelt.Fixe Dur.Rot.ACR
Piata
Segmentul
Pretul unitar
Ch.Var.Unitare
Chelt.Fixe
Dur.Rot.ACR

0

-1 0 0 0 -2 0 0 0

-3 0 0 0

Chelt.Fixe Dur.Rot.ACR 0 -1 0 0 0 -2 0 0 0 -3 0 0 0 -10%

-10%

-5%

0%

5%

Variatii in raport cu starea initiala (%)

10%

3.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru care VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil

Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Situatie

CA

PN

VAN

RIR

Concluzie

Situatie

157.515.543

26.177.319

8.698.401

64%>k

capitalizare

normala

Pr contabil

4.627.790

0

-7.970.852

-3%

decapitalizare

Pr financiar

43.369.331

17.692.948

0

23%=k

conservare

3.6 Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt.

Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale. Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor este de 5,04%.

Distributia de probabilitate a VAN

0.12 0.1 0.08 0.06 0.04 0.02 0 -5000000 0 5000000 10000000 15000000 probabilita 20000000
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
-5000000
0
5000000
10000000
15000000
probabilita
20000000

VAN in mii RON

CAPITOLUL 4. Impactul deciziei de finanţare

Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei din fonduri proprii. Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.

 

Surse de finantare

Costul finantarii

Initial

Ulterior(k)

> proprii interne (PN nerep)

1671000

0

30.3%

> proprii externe (Major CS)

300000

13263

30.3%

> imprumutate (Credite noi)

1314000

-76629

12%

 

(pe 4 ani, cu rambursare in fine)

 

Total

3285000

-63366

4.1. Costurile capitalurilor proprii

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere (operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea

investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept urmare, rata, kinv, de actualizare a cash-flow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii:

k

inv

> k ec ;

k inv = k ec sau

k inv < k ec

Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din capitalurile proprii (neindatorata). Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile, prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM. In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%.

4.2. Costurile capitalurilor împrumutate

Costul capitalului imprumutat k d este costul explicit pentru firma paltitoare a dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale, dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte:

Imprumut (minus chelt.emisiune) =

n CF

t

t = 1

(1

+ k

d

)

t

In care:

CF t = platile anuale pe durata „n” imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale:

CF t = Dob t – (Dob t + Prime emis t ) *τ + Ramburs t pentru imprumut CF t = chiria t (1- τ) + A t * τ + Pret rezidual t pentru leasing Unde :

τ = cota unica de impozit pe profit Costul explicit k d este deci solutia la ecuatia de ordin superior „n” a egalitatii sumei incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).

k=CMPC=21,56%

4.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)

Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice, cu influente fiscale diferite:

Rata de dobanda 12%

Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o economie fiscala, anuala si constanta de :

1.314.000 * 12% * 16% = 25.229 Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect benefic asupra VAN inv , reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile:

V

0 economii fiscale

=

25229 25229

+

1

+

0,12

(1

+

0,12)

2

+

=

25229 *

1

1

(1

+

0,12)

4

0,12

=

76629

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus:

- suma imprumutata 1.314.000

- rata de dobanda 12%

- durata 4 ani

- rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: „ in fine”

- cota de impozit pe profit = 16% In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia de impozit la dobanzi, este urmatoarea:

1.314.000; -132.451; -132.451; -132.451; -132.451 unde:

1.314.000 *0,12* ( 1-0,16) = -132.451, iar VAN credit = 76.629

In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%, acesta se aplica la incasarile brute din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din impozitul pe profit:

Comisionul brut =

1085000 *( 1

1

1

0,1

)

=

15789,47

iar,

Comisionul net de impozit este 15789,47 * (1-0,16) = 13.263

Acesta are efect negativ pentru VAN inv fiind un cost suplimentar al procurarii capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.

VAN autofin

= 0

VAN imprum = -76.629 VAN major CS =13.263 VAN fin = -63.366 VAN inv = 8.698.401 VANA= VAN inv ± VAN fin

In consecinta VANA = 8.698.401 + 63.366 = 8.761.767 lei Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru realizarea investitiei.

Concluzii

In urma analizei performantei intreprinderii “Policolor S.A”s-a constatat ca acesta este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar (VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl). Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei. In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0). Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate. Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 de scenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 5,04%. In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.

Bibliografie :

1. Stancu Ion –FINANŢE, Pieţe Financiare şi gestionarea portofoliului, Investiţii reale şi finanţarea lor, Analiza şi gestiunea financiara a întreprinderii, Ediţia a- 4a, Editura Economică, Bucureşti 2007

2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiţii directe şi de finanţarea lor –suport de curs, Editura Economică, Bucureşti 2003

3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota – Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara operationala(vol I)

4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca –Management Financiar si tehnici de stabilire a pretului

5. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta – Evaluarea proiectelor de investiţii in mediu cert, Editura Economică, Bucureşti 2007

6. Stancu Ion, Armeanu Ştefan Daniel – Evalarea riscului activitaţii financiare cu aplicţii pe economia românescă, Editura A.S.E., Bucureşti 2005

7. Stancu Ion, Dragotă Victor – Fundamentarea politicii de dividend în mediul economic din România, Editura A.S.E., Bucureşti 2003

8. Horarârea Consiliului de Administraţie nr. 96/17.03.2008 al S.C. PREFAB S.A. Bucureşti

9. Raportul anual al administratorului pentru exerciţiul financiar 2007 – conform regulamentului C.N.V.M nr. 1/2006