Sunteți pe pagina 1din 35

Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor


Analiza si Evaluarea Financiara a Organizatiilor

Diagnosticul financiar al firmei


COMPA SA

Profesor:
Prof. univ. dr. Marian Siminica

Masterand:
Maria Ioana Popa
CAPITOLUL 1. Prezentarea firmei

Denumirea firmei: SC COMPA SA


Sediu social: Sibiu, 8 Henri Coanda, judetul Sibiu,
Nr. de inregistrare in Registrul Comertului: J32 / 129/1991,
Codul fiscal (TVA): RO 788767
Capitalul social: 21.882.103,8 lei
Consiliu de Administratie:
Deac Ioan - CEO si presedinte al consiliului
Miclea Ioan - membru in consiliul de administratie / director financiar
Maxim Mircea Florin - administrator / membru al Consiliului de Administratie
Benchea Cornel - administrator / membru al Consiliului de Administratie
Veltan Ilie-Marius - administrator / membru al Consiliului de Administratie
De-a lungul celor 130 de ani de existenta, Compa a progresat in mod constant din
punct de vedere tehnic si tehnologic, investind in permanenta in calitatea produselor si
serviciilor sale. Compa se afla intre primele companii cu capital romanesc, prezente in top
100 al exportatorilor din Romania. Harta Compa acopera 23 de tari, de pe 3 continente, din
care amintim: Franta, Germania, Statele Unite, Cehia, Slovacia, Belgia, Olanda, Anglia,
Italia, China si India.
Inceputurile firmei se situeaza la sfarsitul secolului al XIX-lea cand Iózsef Datky
(1844-1928), deschide la Sibiu un atelier mestesugaresc de fierarie. Prima atestare
documentara oficiala se face la 1886 cand atelierul este recunoscut ca “Atelier de Caroserii
Datky Iosif & Fiii” care producea arcuri lamelare pentru trasuri, piese forjate, barzi, securi,
ciocane, tesle, etc.
Societatea Comerciala COMPA SA Sibiu, marca de prestigiu a industriei
romanesti si-a castigat renumele de-a lungul timpului datorita calitatii si diversitatii
produselor sale, subansamble auto si feroviare, utilaje tehnologice, arcuri si remorci auto.
Constituita prin fuzionarea a doua intreprinderi: Uzina Automecanica Sibiu si Uzina
Elastic Sibiu, COMPA devine una dintre cele mai puternice unitati economice
constructoare de masini din tara si continua traditia industriala a precursorilor imbinand in
mod armonios experienta inaintasilor cu noile progrese ale tehnologiei si managementului.
Un moment de referinta in dezvoltarea companiei il constituie anul 1969 cand prin
unificarea celor doua fabrici se naste o noua entitate economica, Intreprinderea de Piese
Auto Sibiu(IPAS).
Odata cu anul 1970 ca urmare a contractarii licentei “MAN” pentru camioane si
autobuze, Intreprinderea de Piese Auto Sibiu a intrat intr-un program national de dezvoltare
si a demarat o productie foarte diversificata de componente auto, fabricate sub diverse
licente: amortizoare, aparate de frana, subansamble cabina, transmisii cardanice, casete de
directie, arcuri, devenind principalul furnizor de componente pentru industria romaneasca de
autovehicule.
In 1991 intreprinderea se transforma in societate comerciala pe actiuni cu denumirea
de S.C. COMPA S.A .
In 1999 COMPA S.A. SIBIU se privatizeaza integral.
In 2000 se constituie o noua persoana juridica COMPA IT – servicii IT.
In 2001 se constituie firma mixta ENERCOMPA – productie de energie electrica.
In 2002 TRANSCAS – transport intern si international.
In 2005 se inaugureaza Centrul de Formare Profesionala COMPA.
Principalele grupe de produse sunt: componente pentru sisteme de injectie; lame,
brate si prinderi pentru stergatoare de parbriz; cartere centrale, flanse si role pentru
turbosuflante; pinioane pentru casete de directie; componente pentru coloane de directie;
arcuri; piese stantate; piese forjate; transmisii cardanice; ansamble mecano-sudate;
componente pentru instalatii de aer conditionat; echipamente industriale, matrite si scule.
Principali parteneri ai companiei sunt:
CAPITOLUL 2. Analiza dinamicii si structurii
patrimoniului
Bilantul financiar
Scopul bilanţului financiar este acela de a inventaria averea şi angajamentele
întreprinderii şi de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornind de la
informaţiile prezentate în bilanţul contabil şi în notele explicative.
Acesta este realizat în optica încetării activităţii firmei, urmărind modul în care
elementele de activ sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Pentru aceasta elementele
patrimoniale prezentate în bilanţul financiar sunt înregistrare în valori reale, de piaţă, şi nu în
valori contabile aşa cum sunt prezentate în bilanţul contabil. Aceasta presupune reevaluarea
activelor bilanţiere şi eliminarea activelor fictive.

ELEMENTE DE ACTIV Anul 1 Anul 2 Anul 3


ACTIVE IMOBILIZATE 285068427 317733675 351512794
Imobilizări necorporale 3110195 4480741 4249508
3, Concesiuni ,brevete şi alte imobilizări necorporale, 837034 4480741 4249508
4, Fondul comercial (ct,2071-2807-2907-2075) 0 0 0
5, Active necorporale de exploatare si evaluare a res
minerale 0 0 0
6, Avansuri si imobilizări necorporale în curs 2273161 0 0
Imobilizări corporale 276549300 310644002 344571354
1, Terenuri şi construcţii 185072584 186773079 106141662
2, Instalaţii tehnice şi maşini (ct,213-2813-2913) 74117789 79935209 152656347
3, Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct,214-2814-2914) 260082 242625 257990
4, Investitii imobiliare (ct 215-2815-2915) 1025000 1025000 32624360
5, Imobilizari corporale in curs de executie (ct, 231-
2931) 16073845 39931707 37781487
6,Investitii imobiliare in curs de executie (ct, 235-2935) 0 0 5680885
7,Active corporale de explorare si evaluare a resurselor
minerale 0 0 0
8, Plante productive (ct, 218 - 2818 - 2918) 0 0 0
9, Avansuri (ct, 4093) 0 2736382 9428623
Active biologice 0 0 0
Imobilizări financiare 5408932 2608932 2691932
1, Acţiuni deţinute la filiale 4569430 0 0
2, Împrumuturi acordate entităţilor din grup 0 1769430 1769430
3, Actiunile detinute la entitatile asociate si la entitatile
controlate in comun 815148 815148 815148
4, Împrumuturi acordate entităţilor asociate si entitatilor
controlate in comun 0 0 0
5, Alte titluri imobilizate (ct, 265 + 266 - 2963) 0 0 0
6, Alte împrumuturi 24354 24354 107354
7. Creanţe mai mari de un an
ACTIVE CIRCULANTE 151728575 139902099 212815360
Stocuri 47093777 60015847 92012061
1, Materii prime şi materiale consumabile 28873319 33156703 46273276
2, Producţia în curs de execuţie 3084429 6508196 29436578
3, Produse finite şi mărfuri 15136029 20308304 14143790
4, Active imobilizate deţinute în vederea vânzării 0 0 2097433
5, Avansuri 0 42644 60984
Creanţe 100160608 79076391 106059638
1, Creanţe comerciale 79371360 71014258 93561256
2, Avansuri plătite (ct, 4092) 13018806 1519 10688
3, Sume de încasat de la entităţile din grup 0 0 0
4, Sume de încasat de la entităţile asociate si entitatile
controlate in comun 0 0 0
5, Creanţe rezultate din operaţiunile cu instrumente
derivate (ct, 4652) 0 0 0
6, Alte creanţe 7770442 8060614 12487694
7, Capital subscris şi nevărsat 0 0 0
8. Imobilizări financiare mai mici de un an
Disponibilităţi 4474190 809861 14743661
1. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 0
2. Casa şi conturi la bănci 4474190 809861 14743661
ACTIVE TOTALE 436797002 457635774 564328154

Analiza nivelului si dinamicii activelor firmei

Elementele de activ sunt organizate în bilant în ordinea inversa a lichiditatii lor, fiind
grupate totodata si în functie de modul în care participa la circuitul economic din cadrul
întreprinderii, în elemente de activ cu utilizare aciclica care cuprind „activele imobilizate” si
elemente de activ cu utilizare ciclica în care se includ „activele circulante”.
In graficul urmator este reprezentata evolutia activelor totale:

564328154
600000000

457635774
500000000 436797002

400000000

300000000

200000000

100000000

0
2013 2014 2015
Activele firmei pe perioada celor trei ani cresc constant de la un an la altul. In anul
2013 inregistrand valoarea de 436 de milioane, in anul 2014 acestea crescla 457 de milioane,
iar in anul 2015 cresc semnificati ajungand la 564 de milioane.

Activele imobilizate

Nivelul si dinamica activelor imobilizate sunt prezentate in graficul urmator:

ACTIVE IMOBILIZATE

400000000 351512794
317733675
350000000 285068427
300000000
250000000
200000000
150000000
100000000
50000000
0
2013 2014 2015

In anul 2013 nivelul activelor imobilizate era de aproximativ 285 milioane, urmand o
crestere de la un an la altul in medie cu 33 de milioane, astfel ca in anul 2014 nivelul acestora
era de 318 milioane, iar in anul 2015 de 352 de milioane.
Structura imobilizarilor firmei este prezentata in graficul urmator:

344571354
350000000
310644002
300000000 276549300

250000000

200000000 Imobilizări necorporale


Imobilizări corporale
150000000 Imobilizări financiare

100000000
4480741

4249508
3110195

50000000
5408932 2608932 2691932
0
2013 2014 2015
Imobilizarile necorporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare
fara suport material si detinute pentru utilizare in procesul de productie pentru a fi inchiriate
tertilor sau pentru scopuri administrative.
In 2013 nivelul imobilizarilor necorporale este de 3.1 milioane, in anul urmator
acestea cresc la 4.5 milioane, iar in anul 2015 au o usoara scadere de 220 de mii, inregistrand
valoarea de 4.2 milioane.
Imobilizarile corporale denumite si imobilizari materiale sau active fixe intangibile
sunt reprezentate prin bunuri materiale cu o valoare mai mare decat limita stabilita de lege,
detinute de agentii economici si utilizate pe o perioada indelungata in productia de bunuri,
prestarea de servicii, inchiriere sau scopuri administrative.
In peioada analizata, 2013-2015, nivelul imobilizarilor corporale creste de la un an la
altul de la 276 de milioane la 310 milioane, iar in ultimul an ajungand la 344 de miloane.
Aceasta crestere a activelo corporale se datoreza in cea mai mare parte investitiei in instalati
tehnice si masini, dublandu-se in ultimul an fata de primul, deasemenea si investitiile
imobiliare cresc ajungand la 32 de milioane dela 1 milion.
Imobilizarile financiare cuprind resursele financiare investite de o intrepridere in
capitalul altor unitati pe o perioada mai mare de un an si care aduc investitorilor diverse
castiguri.
In ceea ce priveste imobilizarile financiare puten observa ca I anul 2013 aveau o
valoarede 5.4 milioane urmand sa scada in anul 2014 la 2.6 milioane, iar in 2015 crescand
usor la 2.7 miloane lei.

Activele circulante

Nivelul si dinamica activelor circulante sunt reprezentate in urmatorul grafic:

250000000
212815360

200000000
151728575
139902099
150000000

100000000

50000000

0
2013 2014 2015

In anul 2013 nivelul activelor circulante era de 151 de milioane, urmand sa scada in
2014 la 140 de milioane, iar in anul 2015 cresc semnificativ ajungand la aproape 213
milioane.
In graficul urmator este prezentata structura activelor circulante:

120000000
106059638
100160608
100000000 92012061
79076391
80000000
60015847 Stocuri
60000000 Creanţe
47093777
Disponibilităţi
40000000

14743661
20000000
4474190
809861
0
2013 2014 2015

Stocurile reprezinta bunurile materiale aflate in proprietatea societatii detinute cu


scopul de a fi vandute (marfuri) sau pentru a fi folosite in procesul de productie (materii
prime, materiale consumabile).
In anul 2013 stocurile inregistreaza o valoare de 47 de milioane, nivelul acestora
urmand un trend ascendent astfel ca in anul 2014 cresc la 60 de milioane, iar in anul 2015
ajungand la 92 de milioane. Aceasta crestere se datoreaza cresterii stocurilor de materii prime
si materiale consumabile si a productiei in curs de executie.
Creantele se mai numesc si valori in curs de decontare si reprezinta valori economice
avansate temporar de societate catre alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea
urmeaza sa primeasca un echivalent valoric reprezentat de o suma de bani sau un serviciu.
In ceea ce priveste creantele putem spune ca in anul 2013 acestea aveau o valoare de
100 de milioane, scazand la 79 de milioane in anul 2014, iar in anul 2015 cresc la 106
milioane depasind valoarea inregistrata in 2013.
Disponibilitatile banesti - in cadrul acestei grupe intalnim atat investitiile financiare
pe termen scurt cat si casa si conturile la banci.
Evolutia disponibilitatilor banesti flucueaza de la un an la altul astfel ca in 2013
nivelul acestora era de 4 milioane scazand in anul urmator la 800 de mii, urmand sa creasca
in 2015 la 14 milioane. Aceste fluctuatii datorandu-se case si conturilor de la banci, intru cat
firma nu inregistreaza investitii financiare de termen scurt.
ELEMENTE DE PASIV Anul 1 Anul 2 Anul 3
CAPITAL PERMANENT 363254647 384508497 448148324
Capital propriu 318007631 340085148 357595349
1. Capital social 16127480 16415824 16506267
2. Prime de capital 0 0 0
3. Rezerve din reevaluare 166278820 166037208 82151679
4. Rezerve 84473030 102364202 153779797
5. Rezultatul reportat 11875208 15351790 65387073
6. Rezultatul exerciţiului 21123591 23886130 28354626
7. Diferenţe
8. Repartizareade curs valutar
profitului (sedin conversia
scade) 0 0 -28354626
situaţiilor financiare anuale individuale într-o
monedă de prezentare diferită de monedă
funcţională 0 0 0
9. Acțiuni proprii 0 0 0
10. Castiguri legate de instrum de capital propriu 0 0 0
11. Pierderi legate de instrum de capital propriu 0 0 0
12. Provizioane nejustificate
13. Venituri în avans 18350586 17305511 40190711
14. Active fictive (se scad) -221084 -1275517 -420178
Datorii pe termen mediu şi lung 45247016 44423349 90552975
1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat 0 împrumuturile
0 din emisiunea
0 de
2, Sume datorate instituţiilor de credit 44795569 44305153 90552975
3, Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0
4, Datorii comerciale - furnizori 0 0 0
5, Efecte de comerţ de plătit 0 0 0
6, Datorii din operaţiuni de leasing financiar (ct, 406) 0 0 0
7, Sume datorate entităţilor din grup 0 0 0
8, Sume datorate entităţilor asociate si entitatilor controlate in 0
comun 0 0
9, Datorii rezultate din operaţiunile cu instrumente derivate (ct,04651) 0 0
10, Alte datorii, inclusiv fiscale şi sociale 451447 118196 0
11. Provizioane mai mari de un an
DATORII PE TERMEN SCURT 73542355 73127277 116179830
Datorii de exploatare pe tr scurt 65198543 73127277 116179830
3, Avansuri încasate în contul comenzilor 1585798 1580825 1318809
4, Datorii comerciale - furnizori 55464192 61063990 100787491
5, Efecte de comerţ de plătit 0 2859854 4006539
6, Datorii din operaţiuni de leasing financiar (ct, 406) 0 0 0
7, Sume datorate entităţilor din grup 0 0 0
8, Sume datorate entităţilor asociate si entitatilor controlate in 0
comun 0 0
9, Datorii rezultate din operaţiunile cu instrumente derivate (ct,04651) 0 0
10, Alte datorii, inclusiv fiscale şi sociale 8012908 7486963 9931346
11. Provizioane mai mici de un an 135645 135645 135645
Datorii financiare curente 8343812 0 0
1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat 0 împrumuturile
0 din emisiunea
0 de
2, Sume datorate instituţiilor de credit 8343812 0 0
CAPITAL TOTAL 436797002 457635774 564328154
Analiza nivelului si dinamicii capitalului propriu

Desfăşurarea normală a activităţii fiecărei firme, necesită asigurarea surselor


financiare pentru acoperirea sau constituirea mijloacelor economice ale firmei. Aceste surse
pot fi grupate după mai multe criterii. Astfel, în bilanţul financiar ele sunt grupate în funcţie
de perioada în care rămân la dispoziţia firmei în:
- capitaluri permanente, formate la rândul lor din capital propriu şi datorii pe termen
mediu şi lung;
- datorii pe termen scurt.
Evolutia capitalurilor propii sunt prezentate in urmatorul grafic:

564328154
600000000

457635774
500000000 436797002

400000000

300000000

200000000

100000000

0
2013 2014 2015

Nivelu si dinamica capitalurilor totale este aceeasi cu cea a activelor totale deoarece
diferenta dintre active si capitaluri este 0.

Capitalurile permanente

Capitalul permanent este format din capitalul propriu si datoriile pe termen mediu si
lung.
Urmatorul grafic prezinta evolutia capitalului permanent:
448148324
450000000 384508497
363254647
400000000
350000000
300000000
250000000
200000000
150000000
100000000
50000000
0
2013 2014 2015

Evolutia capitalurilor permanente este una crescatoare, in anul 2013 nivelul acestora
era de 363 de milioane, crescand in 2014 la valoarea de 384 de milioane, iar in anul 2015
nivelul acestora ajunge la 448 de milioane.
Structura capitalului permanent este prezentata in graficul urmator:

400000000
357595349
340085148
350000000 318007631

300000000

250000000
Capital propriu
200000000
Datorii pe termen mediu şi lung
150000000
90552975
100000000
45247016 44423349
50000000

0
2013 2014 2015

Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei persoane


juridice, după deducerea tuturor datoriilor. Sunt incluse în categoria mai amplă a capitalurilor
permanente, exprimând numai pasivul intern al întreprinderii. Ele se constituie prin aportul
proprietarilor, prin autofinanţare şi din alte surse financiare nerambursabile. Indiferent de
mărimea şi natura societăţii comerciale el condiţionează constituirea juridica a unei societăţi.
In anul 2013 capitalul propriu al companiei avea o valoare de 318 milioane, in
urmatorul an acesta creste la 340 de milioane, aceasta crestere se datoreaza, in cea mai mare
parte, rezervelor. In anul 2015 cresterea se mentine ajungand la valoarea de 357 de milioane,
avand aceiasi cauza, cresterea rezervelor, dar si datorita cresteri rezultatului reportat.
Datoriile pe termen mediu si lung. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor
asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii:
- imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora,
- credite bancare pe termen lung si mediu,
- sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care compania este legata prin interese de
participare,
-alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
In anul 2013 datoriile pe termen mediu si lung inregistreaza o valoare de 45 de
milioane, urmand ca in anul 2014 sa scada usor la valoarea de 44 de milioane, iar in anul
2015 acestea se dubleaza ajungand la 90 de milioane, crestere datorata cresterii sumelor
datorate institutiilor de credit.

Datoriile pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt reprezinta datoriile societatii pe o perioada mai mica de un


an si sunt formate din datorii de exploatare pe termen scurt si datorii financiare curente.
In continuare este prezentata evolutia grafica a datoriilor pe termen scurt.

116179830
120000000

100000000
73542355 73127277
80000000

60000000

40000000

20000000

0
2013 2014 2015

In ceea ce priveste datoriile pe termen scurt se poate observa ca in anul 2014 scad
foarte putin fata de anul 2013, de la o valoare de 73.5 milioane la 73.1 milioane. In anul 2015
nivelul datoriilor pe termen scurt ajunge la valoarea de 116 milioane.
Graficul urmator prezinta structura datoriilor pe termen scurt:
116179830
120000000

100000000

80000000 73127277
65198543
Datorii de exploatare pe tr scurt
60000000
Datorii financiare curente

40000000

20000000 8343812
0 0
0
2013 2014 2015

Din grafic se observa ca datoriile de expoatare pe termen scurt cresc de la un an la


altul, in timp ce datoriile financiare curente in anul 2013 au o valoare de 8 milioane, iar in
anii urmatori valoarea acestora este 0.

Analiza niveleli si dinamicii indicatorilor de rezultate

DINAMICA INDICATORILOR DE REZULTATE Anul 1 Anul 2 Anul 3


Cifra de afaceri 457731296 421121804 480430751
Rezultatul din exploatare 27626507 31170670 35294912
Rezultatul total 25040934 28609379 30692249

Din tabel putem observa ca cifra de afaceri scade in anul 2014 fata de anul 2013 cu 36
de milioane datorita faptului ca scade productia vanduta, urmand o crestere de la 421 de
milioane inregistrate in anul 2014 la 480 de milioane in anul 2015.
Analiza ratelor de structura a activelor

Analiza structurii patrimoniului firmei se face cu ajutorul ratelor de structură ale


elementelor de activ. Acestea se determină ca raport între un element sau o grupă de elemente
de activ şi totalul activelor, sau o grupă de elemente din cadrul acestuia.
Cele mai importante rate sunt: rata activelor imobilizate şi rata activelor circulante.

RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE ACTIV


Anul 1 Anul 2 Anul 3
1. Rata activelor imobilizate 65.26 69.43 62.29
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 1.09 1.41 1.21
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor şi licenţelor 26.91 100.00 100.00
1.1.2. Rata fondului comercial 0.00 0.00 0.00
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 73.09 0.00 0.00
1.2. Rata imobilizărilor corporale 97.01 97.77 98.03
1.2.1. Rata terenurilor şi construcţiilor 66.92 60.12 30.80
1.2.2. Rata instalaţiilor tehnice şi maşinilor 26.80 25.73 44.30
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0.09 0.08 0.07
1.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 0.37 0.33 9.47
1.3. Rata imobilizărilor financiare 1.90 0.82 0.77
2. Rata activelor circulante 34.74 30.57 37.71
2.1. Rata stocurilor 31.04 42.90 43.24
2.1.1. Rata materiilor prime 61.31 55.25 50.29
2.1.2. Rata producţiei neterminate 6.55 10.84 31.99
2.1.3. Rata produselor finite şi mărfurilor 32.14 33.84 15.37
2.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 0.00 0.00 2.28
2.2. Rata creanţelor 66.01 56.52 49.84
2.2.1. Rata creanţelor comerciale 79.24 89.80 88.22
2.2.2. Rata altor creanţe 7.76 10.19 11.77
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblităţi * * *
- fata de activele circulante 2.95 0.58 6.93
- fata de activele totale 1.02 0.18 2.61
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi * * *
- fata de activele circulante 2.95 0.58 6.93
- fata de activele totale 1.02 0.18 2.61

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (RAi) se calculeaza ca raport intre activele imobilizate si


activul total si reprezinta de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc firma in mod
permanent. Aceasta este formata din rata imobilizarilor necorporale, rata imobilizarilor
corporale si rata imobilizarilor financiare.
Rata activelor imobilizate in totalul activelor se mentine de la un an la altul, in 2014
avand ponderea cea mai mare de 69%, insa si in ceilalti anii ponderea se pastreaza peste 60 %
astfel ca in anul 2013 ponderea acestora este de 65%, respectiv 62 % in anul 2015.
2013
2%1%

1.1. Rata imobilizărilor


necorporale
1.2. Rata imobilizărilor
corporale
97% 1.3. Rata imobilizărilor
financiare

In anul 2013 ponderea cea mai mare in activele imobilizate este reprexentata de
activele corporale cu un procent majoritar de 97%, procent datorat in cea mai mare parte
ternurilor si constructiilor (67%) si instalatiilor tehnice si masinilor (27%), urmate de
imobilizarile financiare cu aproape 2% si imobilizarile necorporale cu 1% reprezentat in
proportie de 73% de imobilizarile necorporale in curs.
Această rată depinde în mod hotărâtor de natura activităţii desfăşurate, fiind mai
ridicată în cazul întreprinderilor cu 15ompara tehnologic complex. Rata imobilizarilor
corporale masoara capacitatea acestora de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la
schimbarea brusca a tehnicii si cerintelor pietei.
De asemenea ea oferă informaţii despre flexibilitatea unei întreprinderi, 15omparativ
capacitatea acesteia de a se adapta la schimbările bruşte ale tehnicii sau ale cerinţelor pieţei,
deoarece la o valoare ridicată este mai dificilă conversia activelor în disponibilităţi.

2014

1% 1%

1.1. Rata imobilizărilor


necorporale
1.2. Rata imobilizărilor
corporale
98% 1.3. Rata imobilizărilor
financiare

In anul 2014 structura ratei activelor imobilizate se pastreaza ca in anul precedent


astfel ca imobilizarile corporale detin ponderea majoritar de 98% acest procent datorandu-se
acelorasi componente ca si in anul precedent , celelate 2 componente avand fiecare cate un
procent.
2015

1% 1%

1.1. Rata imobilizărilor


necorporale
1.2. Rata imobilizărilor
corporale
98% 1.3. Rata imobilizărilor
financiare

Ca si in ceilalti doi ani structura ratei activelor imobilizatese mentine, insa ponderea
cea mai mare in imobilizarile corporale se inverseaza, pondrea instalatiilor tehnice si
masinilor creste la 44%, iar ponderea ternurilor si constructiilor scade la 30%.
Sporirea ratei generale a imobilizarilor 16omparative cu inceputul exercitiului
financiar, semnifica o consolidare a infrastructurii entitatii, si, pe aceasta baza, are loc o
crestere a credibilitatii entitatii in fata investitorilor si creditorilor.

Rata activelor circulante

Rata activelor circulante (RAC), exprima ponderea activelor circulante în totalul


activelor Aceasta este formata din rata stocurilor, rata creantelor si rata disponibilitatilor
banesti.
Rata activelor circulante in anul 2013 are o pondere de 35%, scade cu 4 procente in
anul 2014, iar in anul 2015 aceasta creste la 38% depasind ponderea din anul 2013.
O diminuare a ratei comparativ cu perioada precedenta poate insemna: fie o
accelerare a procesului productiv sau a derularii afacerii prin diminuarea stocurilor, fie o
incetinire a vanzarilor.

2013

3%

31% 2.1. Rata stocurilor

2.2. Rata creanţelor


66%
2.3 Rata disponibilitatilor
banesti
In anu 2013 rata cerantelor are ponderea cea mai mare in totalul activelor circulante,
cu un procent de 66%, acest procent este datorat in proportie de 79% de creantele comerciale.
Urmatoarea este rata stocurilor cu 31%, procent ce se datoreaza materiilor prime (61%) si
produselor finite si marfurilor (32%). Ponderea cea mai mica in totalul activelor circulante
este cea a disponibilitatilor banesti cu 3%.

2014

1%

2.1. Rata stocurilor


43%

56% 2.2. Rata creanţelor

2.3 Rata disponibilitatilor


banesti

In anul 2014, la fel ca si in anul 2013, rata creantelor are ponderea cea mai mare in
totalul activelor circulante cu un procent de 56%, in scadere cu 10% fata de anul 2013
deoarece scad creantele comerciale si avansurile platite. Aceasta este urmata de rata
stocurilor cu un procent de 43%, in crestere cu 12%, crestere datorata cresterii materiilor
prime si a produselor finite si marfurilor. Rata disponibilitatilor banesti scade la 1 procent.

2015

7%
2.1. Rata stocurilor
43%

2.2. Rata creanţelor


50%

2.3 Rata disponibilitatilor


banesti

In anul 2015 se pastreaza ordinea astfel ca rata creantelor detine ponderea majoritara
avand 50%, urmata de rata stocurilor cu 43%, ramanand constanta in ultimi doi ani. Rata
disponibilitatilor banesti creste la 7%, crestere datorata casei si conturilor la banci.
În practică se consideră că un nivel echilibrat al ratei stocurilor este de 30% în firmele
industriale şi de 40 – 45% în comerţ. O crestere a ratei stocurilor poate fii provocata de
cresterea volumului de activitate sau atunci cand indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele
stocurilor.
Nivelul ratei creantelor depinde de natura relaţiilor întreprinderii cu partenerii de
afaceri, şi de termenele de plată pe care le acordă clienţilor săi. Astfel, nivelul acestei rate
tinde spre zero în întreprinderile de comerţ cu amănuntul sau cele de prestări servicii către
populaţie, şi înregistrează valori mai ridicate în celelalte întreprinderi.
Un nivel ridicat al ratei disponibilitatilor banesti semnifică faptul că firma dispune de
lichidităţi suficiente pentru a-şi susţine activitatea curentă, ceea ce reduce riscul de
insolvabilitate. În acelaşi timp, un astfel de nivel poate semnifica utilizarea ineficientă a
resurselor, generând costuri de oportunitate care afectează performanţele economico
financiare ale întreprinderii. De aceea, se apreciază că un nivel al disponibilităţilor băneşti
cuprins între 3 şi 5% din activele circulante, sau între 1 şi 1,5% din activele totale asigură
necesităţile financiare curente ale întreprinderii
Gradul brut de asigurare cu disponibilitati ia in considerare, pe langa casa si conturile
la banci, investitiile pe termen scurt. Acesta in primul an se incadreaza in limitele de 1 si
1.5% avand 1.02% , in anul 2014 acesta scade drastic la 0.18%, iar in 2015 depaseste cu un
procent limita ajungand la 2.61%.

Analiza ratelor de structura ale pasivelor

În privinţa structurii capitalurilor firmei, analiza acesteia urmăreşte aprecierea


principalelor strategii şi politici financiare ale firmei, privind modul de formare a resurselor
financiare pe categorii de surse şi pe termene de exigibilitate. De aceea, structura financiară
poate fi urmărită după mai multe criterii, respectiv:
- după criteriul exigibilităţii;
- după forma de proprietate

RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE PASIV


Anul 1 Anul 2 Anul 3
STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂŢII * * *
1. Rata stabilităţii financiare (Kper/Kt) 83.16 84.02 79.41
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Kt) 16.84 15.98 20.59
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 11.35 0.00 0.00
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 75.42 83.50 86.75
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 10.90 10.24 8.55
3. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) 20.25 19.02 25.92
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE * * *
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt) 72.80 74.31 63.37
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 87.54 88.45 79.79
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Kt) 27.20 25.69 36.63
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 12.46 11.55 20.21
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 14.23 13.06 25.32
6. Levierul financiar 0.167 0.130 0.253
7. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 44.73 37.69 43.80
8. Rata creditelor bancare (CB/Kt) 12.17 9.68 16.05
9. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt) 55.27 62.31 56.20
10. Rata datoriilor de exploatare (De/Kt) 15.03 16.01 20.59
Structura pasivelor dupa criteriul exigibilitatii

O asemenea analiză permite aprecierea modului în care firma reuşeşte să-şi procure
resursele financiare adecvate structurii patrimoniului. În acest scop, se utilizează trei rate
financiare:
- rata stabilităţii financiare;
- rata datoriilor pe termen scurt;
- rata structurii finanţării.

Rata stabilitatii financiare


Această rată trebuie să ia valori mai mari decât rata activelor imobilizate, deoarece
activele imobilizate trebuie finanţate în întregime prin resurse permanente. Totuşi, se
recomandă un nivel minim al acestei rate de 50%, în timp ce nivelul normal este de circa
66%.
In anul 2013 rata stabilitatii financiare este de 83% fata de rata activelor imobilizate
de 65%, ceea ce ne asigura un grad ridicat de siguranta. In anul 2014 creste la 84%, dar in
acelasi timp creste mai mult rata imobilizarilor la 69%, insa firma isi pastreaza gradul de
siguranta. In anul 2015 rata stabilitatii financiare scade la 79%, dar gradul de siguranta
ramane deoarece scade si rata imobilizarilor la 62%.

Rata datoriilor pe termen scurt


Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS) reflectă măsura în care datoriile curente (Dts)
participă la formarea capitalului total şi la finanţarea activităţii.
In anul 2013 aceasta rata era de 17%, in cadrul acesteia ponderea cea mai mare este
reprezentata de datoriile comerciale (75%) celelalte fiind nesimnificative in comparative cu
aceasta. In anul 2014 aceasta scade la 16% pastrandu-se poanderea ridicata a datoriilor
comerciale (83%). In anul 2015 creste usor, ajungand la 21%, cu aceasi pondere
semnificativa a datoriilor comerciale (87%). In toti cei trei ani nu se depaseste limita admisa
de 50%.

Rata structurii finantarii


Acest indicator se compara cu caracterul nevoilor de finantat care depinde de
specificul activitatii nfirmei. Nivelul maxim admisibil este de 100%, iar cel normal este de
circa 50%.
In anul 2013 aceasta rata inregistra 20%, foarte mica fata de limita normala. In anul
2014 scade cu un procent la 19%, urmand ca in anul 2015 sa ajunga la jumatate din limita
normal datorita cresterii datoriilor de exploatare mai mult decat capitalul permanent.

Structura pasivelor dupa forme de propietate

Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate oferă informaţii despre


autonomia financiară şi îndatorarea firmei, oferind, indirect, informaţii despre riscurile la care
se expune aceasta.

Rata autonomiei financiare globale


Aceasta rata reflecta ponderea capitalurilor proprii in capitalul total.
In anul 2013 aceasta inregistra 73% mult peste nivelul normal de 50% astfel firma
poate sa contracteze credite bancare cu conditia ca rentabilitatea economica sa fie mai mare
decat rata dobanzii. In anul 2014 aceasta creste usor la 74%, urmand in anul 2015 sa scada la
63%, ramanan totusi peste limita normala asigurandu-si echilibrul financiar.
Rata de indatorare global
Aceasta măsoară ponderea datoriilor în totalul capitalurilor utilizate de firmă. Se
calculează ca raport între datoriile totale (Dt) şi capitalul total.
Această rată este complementară cu rata autonomiei financiare globale. În dinamică,
se apreciază favorabil când nivelul său are tendinţa de reducere pe seama rambursării
creditelor contractate.
In anul 2013 aceasta era de 27% mult mai mica decat limita normal de 50%. In anul
2014 acesta scade la 26%, urmand in anul 2015 sa creasca la 37 insa ramane sub limita
normala.

Levierul financiar

Levierul financiar (Lf), reflectă proporţia între capitalul împrumutat şi capitalul


propriu al unei firme. Acesta reprezinta indatorarea totala a intreprinderii in raport cu
capitalul propriu.

6. Levierul financiar

0.300 0.253
0.250

0.200 0.167
0.130
0.150

0.100

0.050

0.000
1 2 3

O valoare egală cu 1 pentru acest indicator semnifică faptul că firma îşi finanţează
activitatea în proporţii egale pentru sursele proprii şi cele împrumutate.
In anul 2013 avem o rata a levierului financiar egala cu 0.167%, ceea ce inseamna ca
firma nu are un grad de indatorare mare. Aceeasi situatie o intalnim si in anul 2014 si 2015,
levierul financiar al intreprinderii avand o valoare subunitara cu o tendinta de crestere in anul
2015.
Analiza capitalului angajat

Capitalul angajat (investit) este constituit din ansamblul surselor de finanţare utilizate
de întreprindere, pentru care aceasta trebuie să asigure remunerarea.Deci, el cuprinde acea
parte a capitalului total pentru a cărei utilizare firma trebuie să asigure o remuneraţie de
natură financiară sub formă de dividende sau dobânzi. În capitalul angajat nu se includ
sursele atrase de la terţi ca urmare a desfăşurării normale a ciclului de exploatare.Capitalul
angajat are in componenta sa capitalul angajat permanent si datoriile financiare curente.
ANALIZA CAPITALULUI ANGAJAT
BAZA DE CALCUL Anul 1 Anul 2 Anul 3
Capital propriu 318007631 340085148 357595349
Împrumuturi pe termen mediu şi lung 44795569 44305153 90552975
Capital angajat permanent 362803200 384390301 448148324
Datorii financiare curente 8343812 0 0
Capital împrumutat 53139381 44305153 90552975
Capital angajat 371147012 384390301 448148324
RATELE CAPITALULUI ANGAJAT * * *
1. Rata capitalului angajat 84.97 83.99 79.41
2. Rata datoriilor de exploatare 15.03 16.01 20.59
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV * * *
1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 97.75 100.00 100.00
2. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 2.25 0.00 0.00
3. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka) 85.68 88.47 79.79
4. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 2.49 43.65 19.66
5. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 12.07 11.53 20.21
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV * * *
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 76.81 82.66 78.44
2. Ponderea necesarului de fond de rulment (NFR/Ka) 22.11 17.16 18.27
3. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor (Db/Ka) 1.21 0.21 3.29

In anul 2013, valoarea capitalului angajat este de 371147012 deoarece societatea


inregistreaza un nivel ridicat al capitalului angajat permanent. In anul 2014, capitalul angajat
are o valoare de 384390301 mai mare fata de cea din anul 2013, asta datorita faptului ca
capitalul angajat permanent a crescut. In anul 2015, nivelul capitalului angajat creste la
448148324 datorita cresterii capitalului angajat permanent si a imprumuturilor pe termen
mediu si lung.
Rata capitalului angajat reprezinta ponderea capitalului angajat in capitalul total al
intreprinderii. In anul 2013, acesta are o pondere de 85% ceea ceconfera firmei o mai mare
stabilitate financiara, insa genereaza costuri ridicate cu atragerearesurselor. In anul 2014 se
pastreaza acest nivel ridicat, avand o valoare de 84%. In anul 2015 scade usor ajungand la
79%, dar nivelul ramane tot ridicat.
Rata datoriilor de exploatare ponderea datoriilor de exploatare in capitalul total al
intreprinderii. Trendul acestei rate este ascendent astfel in anul 2013 este de 15%, crescand
usor in anul 2014 la 14%, iar in anul 2015 ajunge la 21%
Astfel, o pondere mare a capitalului angajat conferă firmei o mai bună stabilitate
financiară, însă generează costuri mari cu atragerea resurselor financiare. În schimb, o
pondere mare a datoriilor de exploatare face firma mai vulnerabilă în faţa scadenţelor la plată
a datoriilor, însă costul atragerii surselor de finanţare este mai mic.
Analiza pe baza elementelor de pasiv

Permite urmărirea structurii capitalului angajat după două criterii:


- după criteriul exigibilităţii;
- după forma de proprietate.
Stabilitatea capitalului angajat măsoară ponderea capitalului angajat permanent în
ansamblul capitalului angajat. In anul 2013 nivelul acestei rate este de 98% ceea ce inseamna
ca nivelul capitalului angajat permanent este mai mare decat cel al datoriilor financiare
curente. In anii 2014 si 2015 nivelul acestei rate este de 100%, deoarece datoriile financiare
curente sunt 0.
Exigibilitatea capitalului angajat masoara ponderea datoriilor financiare curente in
cadrul capitalului angajat. Aceasta in anul 2013 este de 2% urmand sa se reduca la 0 in anii
urmatori datorita disparitiei datoriilor financiare curente.
Autonomia capitalului angajat măsoară ponderea capitalului propriu în capitalul
angajat. In anul 2013 nivelul acesteia era de 86%, urmand o crestere in anul 2014ajungand la
88%, crestere apreciata ca o situatie favorabila deoarece aceasta rata creste pe seama cresterii
capitalului propriu intr-un ritm superior cresterii capitalului angajat. De cele mai multe ori,
acest lucru semnifica o rentabilitate sporita a activitatii desfasurate ce permite capitalizarea
unei parti din profit. Insa in anul 2015 nivelul acesteia scade la 79%, scadere datorata
cresterii imprumuturilor pe termen si lung.

Analiza pe baza elementelor de active

Permite studierea structurii capitalului angajat în funcţie de modul de alocare a


acestuia pentru finanţarea activelor. Astfel, acesta are ca destinaţie finanţarea următoarelor
elemente: active imobilizate, necesar de fond de rulment şi disponibilităţi băneşti
In anul 2013, ponderea cea mai mare din cadrul capitalului angajat ii este atribiuta
activelor imobilizate in proportie de 77%. Acesta este urmata de ponderea necesarului de
fond de rulment in proportie de 22% si ponderea disponibilitatilor si plasamentelor in
proportie de 1%. In anul 2014, ponderea cea mai mare ii este atribuita tot activelor
imobilizate dar intr-o proportie mai mare, respectiv 83%, crestere datorata cresterii activelor
imobilizate intr-un ritm mai mare fata de capitalul angajat, ponderea necesarului de fond de
rulment este de 17%, iar cea a disponibilitatilor si plasamentelor scade sub 1%. In anul 2015
ponderea activelor imobilizate acade la 78%, deoarece capitalul angajat are un ritm de
crestere mai mare, ponderea necesarului de fond de rulment creste la 18% , iar ponderea
disponibilitatilor si plasamentelor creste si la 3%.

CAPITOLUL 3. Diagnosticul echilibrului financiar

Ratele de lichiditate si solvabilitate

Asigurarea echilibrului financiar reprezintă o condiţie de bază pentru desfăşurarea


unei activităţi profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obţine prin
reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a firmei.
Lichiditatea patrimonială caracterizează capacitatea unei firme de a-şi onora la
termen, cu mijloacele băneşti de care dispune, obligaţiile scadente pe termen scurt. Aceasta se
obţine prin compararea activelor circulante (mai mici de un an) cu datoriile pe termen scurt
(mai mici de un an).
Lichiditatea curenta evalueaza expunerea firmei la scadentele pe termen scurt.
Nivelul optim pentru acest indicator este de peste 100%.
1. Lichiditatea curentă
210.00
205.00 206.31

200.00
195.00
190.00 191.31

185.00
183.18
180.00
175.00
170.00
2013 2014 2015

In anul 2013, intreprinderea inregistreaza un nivel normal al lichiditatii curente,


respective 206% ceea ce inseamna ca pozitia financiara a acestei este buna. Din punctul de
vedere al creditorilor, o valoare ridicată a acestui indicator oferă o protecţie mult mai mare
împotriva pierderilor potenţiale, ce s-ar datora falimentului afacerii. Valoarea supraunitară a
acestei rate reprezintă expresia existenţei unui fond de rulment pozitiv, care îi permite firmei
să facă faţă obligaţiilor curente de plată.
In anul 2014, nivelul lichiditatii curente scade la 191% deoarece scad atat activele
circulante cat si datoriile curente, ramane insa la o valoare supraunitara intr-o pozitie
financiara buna. In anul 2015 aceasta isi pastreaza trendul de scadere inregistrand o valoare
de 183%, scadere datorata cresteri activelor circulante intr-un ritm mai accentuat decat cel al
datoriilor curente.
Lichiditatea imediata.Stocurile sunt, de obicei, cel mai puţin lichide dintre toate
componentele activelor circulante ale unei firme, pierderi posibile pot să apară, mai ales, în
momentul în care se pune problema lichidării acestora1. De aceea acest raport se consideră
un test acid pentru măsurarea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, a
cărui valoare trebuie să fie cuprinsă între 80% şi 100%.

2. Lichiditatea imediată
160.00
140.00 142.28

120.00
109.24 103.98
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
2013 2014 2015
In anul 2013, lichiditatea imediata are un nivel de 142%, nivel ce depaseste nivelul
normal al acestui indicatorcuprin intre 80% si 100%, astfel ca firma nu are dificultati in plata
datoriilor pe termen scurt. In anul 2014, lichiditatea imediata scade pana la nivelul de 109%,
nivel care se pastreaza peste nivelul normal, desi cresc stocurile. In anul 2015 intreprinderea
isi mentine nivelul acestui indicator peste cel normal, inregistrand un nivel de 104% al
lichiditatii imadiate, nivel datorat cresterii stocurilor.
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor cu surse
proprii. Pentru caracterizarea acesteia se folosesc următoarele rate:
Solvabilitatea generala măsoară securitatea de care se bucură creditorii întreprinderii.
Pentru a avea o situaţie normală este necesar ca activele totale să reprezinte dublul datoriilor
totale. Nivelul minim pentru acest indicator este de 200%.

1. Solvabilitatea generală
450.00
400.00 389.31
367.71
350.00
300.00
272.97
250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00
2013 2014 2015

In anul 2013, nivelul solvabilitatii generale este de 368%, nivel mult mai mare decat
minimul necesar pentru aceasta rata, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu are dificultati in a
face fata scadentelor cu surse proprii. In anul 2014 nivelul acestei rate creste la 389%,
crestere datorata scaderi datoriilor totale, iar in anul 2015 scade la 273%, scarere datorata
cresterii dtoriilor totale, insa nu scade sub nivelul minim de 200%.
Solvabilitatea patrimoniala numită şi rata autonomiei financiare, se calculează ca
raport între capitalul propriu şi capitalul total. Se consideră că valoarea minimă acceptabilă a
acestei rate este de 30%, iar nivelul său normal este de 50%.

2. Solvabilitatea patrimonială
80.00

75.00 74.31
72.80
70.00

65.00
63.37
60.00

55.00
2013 2014 2015
In anul 2013, nivelul solvabilitatii patrimoniale este de 73% ,ai ,are decat nivlul
normal. In anul 2014 acesta inregistreaza un nivel de 74% in crestere fata de anul anterior. In
anul 2015, nivelul solvabilitatii patrimoniale scade pana la 63%, insa ramane peste limitele
normale astfel ca intreprinderea isi poate onora obligatiile cu surse proprii.
Corelatia creante-obligatii. Creanţele şi obligaţiile reprezintă elemente pe baza
cărora se formează fluxurile băneşti în sistemul echilibrului financiar. Astfel, asigurarea
echilibrului financiar impune asigurarea unei corelaţii între creanţe şi obligaţii nu numai din
punctul de vedere al sumei ci şi al termenelor de încasare şi plată.

Corelatia creante-obligatii
90.0
80.0
76.6
70.0 71.1
60.0 63.3 61.6
52.9 Termen încasare
50.0
44.2 creanţe
40.0
Termen plată datorii
30.0
20.0
10.0
0.0
2013 2014 2015

In anul 2013, termenul de incasare creante este de 63.3 zile, iar termenul de plata al
datoriilor este de 44.2 zile. Acest lucru se datoreaza faptului ca creantele firmei de la
furnizori sunt foarte mari, respectiv 79371360 lei. In anul 2014, termenul de incasare al
creantelor scade usor pana la 61.6 zile, fiind determinat de scaderea creantelor de incasat fata
de anul 2013. Termenul de plata al datoriilor creste in acest an pana la 52.9 zile, fiind
determinat de cresterea datoriilor catre furnizor. In anul 2015, termenul de incasare al
creantelor creste pana la 71.1 zile, fiind influentat de cresterea creantelor dar si cresterea
cifrei de afaceri. Termenul de plata al datoriilor depaseste termenul de incasare creante ceea
ce este bine, ajungand pana la 76.6 zile, datorita cresterii datoriilor catre furnizori si cresterii
cifrei de afaceri fata de anul 2014.

Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment exprimă surplusul de resurse permanente peste valoarea activelor


imobilizate, care serveşte la finanţarea activelor circulante. Regula de bază este aceea că
resursele durabile trebuie să asigure finanţarea nevoilor stabile în timp ce resursele ciclice
trebuie să servească la finanţarea nevoilor ciclice.
Când resursele permanente sunt mai mari decât utilizările permanente, întreprinderea
dispune de o marjă de securitate, respectiv de fond de rulment, care îi permite să facă faţă
unor situaţii neprevăzute pe termen scurt. El constituie premisa menţinerii solvabilităţii
întreprinderii, respectiv a unei independenţe financiare a acesteia faţă de creditori. Acesta se
determina ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate.
Fond de rulment
96635530
100000000
78186220
80000000 66774822

60000000

40000000

20000000

0
2013 2014 2015

In anul 2013, firma dispunde de un fond de rulmen in valoare de 78186220 lei datorita
faptului ca activele imobilizate ale firmei sunt mai mici decat capitalul permanent al acesteia.
Un fond de rulment pozitiv creează premisele asigurării echilibrului financiar. In anul 2014,
fondul de rulment al firmei inregistreaza o scadere usoara la 66774822 lei datorita crestreii
activelor imobilizate mai mult decat cresterea capitalului permanent. In anul 2015, fondul de
rulment al firmei inregistreaza o crestere fata de anii anteriori ajungand la 96635530 lei
datorita cresteri capitalului permanent. In acesti ani sociatatea prezinta o situaţie de echilibru
financiar.
Fondul de rulment îmbracă şi alte forme. Astfel, după sursa de finanţare, acesta poate
fi: - fond de rulment propriu;
- fond de rulment străin sau împrumutat
In toti cei trei ani, fondul de rulment propriu este pozitiv. Fondul de rulment propriu
permite aprecierea autonomiei intreprinderii in cea ce priveste finantarea imobilizarilor.
In toti cei trei ani fondul de rulment strain este si el pozitiv. Fondul de rulment străin
exprimă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşeşte valoarea activelor
imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante.

Ratele fondului de rulment


Analiza fondului de rulment poate fi realizată şi prin metoda ratelor. Principalele rate
utilizate în analiza fondului de rulment sunt:
1. Finantarea imobilizarilor, calculată ca raport între capitalul permanent şi activele
imobilizate
Această rată ne permite aprecierea modului în care sunt finanţate imobilizările, care
trebuie finanţate prin resurse permanente, deci nivelul ratei trebuie să fie mai mare decât
1. Ea poate fi privită ca o formă de exprimare a fondului de rulment în mărimi relative.
In anul 2013, imobilizarile sunt finantate in proportie de 127%, ceea ce reprezinta un
nivel normal pentru aceasta rata. In acest an,firma dispune de un capital permanent
superior activelor imobilizate . In anul 2014, imobilizarile sunt finantate in proportie de
121%, , ceea ce inseamna ca firma dispune la fel ca si in anul 2013 de un capital
permanent superior activelor imobilizate. In anul 2015, imobilizarile sunt finantate in
proportie de 127% ceea ce inseamna ca firma dispune de un capital permanent superior
activelor imobilizate. Deci in acesti trei ani firma prezinta o situatie de echilibru financiar.
2. Finantarea imobilizarilor prin capital propriu măsoară proporţia în care capitalul
propriu asigură finanţarea activelor imobilizate de care dispune o firmă.
In toti cei trei ani prezentati, finantarea imobilizarilor prin capital propriu are tendinta de
scadere datortata ritmului de crestere mai acentuat al activelor imobilizate, desi capitalul
propriu inregistreaza si el crestere de la un an la altul. O situaţie favorabilă se
înregistrează atunci când nivelul acestei rate are tendinţa de creştere.
3. Acoprirea capitalurilor investite presupune ca resursele permanente sa finanteze nu
numai activele imobilizate, ci si necesarul de fond de rulment. Nivelul acestei rate
trebuie sa fie in jur de 100%, ceea ce inseamna ca resursele permanente sunt
suficiente pentru a finanta imobilizarile, dar si cea mai mmare parte din NFR.
In anul 2013 aceasta rata inregistra o valoare de 99%, in anul 2014 creste pana la 100%,
urmand in 2015 sa creasca la 103%, in toti trei ani firma se incadreaza in limita de 100%.
4. Ponderea FR in capitalul permanent serveşte la caracterizarea structurii capitalului
permanent în funcţie de modul de alocare a acestuia.
Nivelul acestei rate trebuie urmărit în strânsă legătură cu necesităţile de finanţare ale
ciclului de exploatare. Astfel, pentru firmele cu rotaţie lentă a activelor circulante este
necesar ca o bună parte din acestea să fie acoperite pe baza fondului de rulment, deci se
cere un nivel ridicat al acestei rate.
In anul 2013, ponderea fondului de rulment in capitalul permanent este de 22%. In anul
2014, ponderea fondului de rulment in capitalul permanent este in scadere ajungand la
17%. In anul 2015, ponderea fondului de rulment in capitalul permanent este de 22% mai
mare decat anul precedent. In acesti ani ponderea FR in capitalul permanent este pozitiva
deoarece firma inregistreaza un fond de rulment pozitiv. În acelaşi timp, un nivel prea
mare poate reflecta unele deficienţe în utilizarea resurselor, deoarece capitalurile
permanente sunt în general mai scupme decât cele pe termen scurt.
5. Rata de finantare a AC. Rata de finantare a activelor circulante permite aprecierea
proporţiei în care fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar, activele
circulante (respectiv stocurile dacă numitorul ar fi reprezentat de acestea). Pentru o
firmă industrială se apreciază că un nivel mai mare de 20% al acestei rate este
considerat suficient.
In anul 2013, activele circulante sunt finantate prin fondul de rulment in proportie de
52%. In anul 2014, activele circulante sunt finantate prin fondul de rulment in propoartie
de 48%, iar in anul 2015 acestea sunt finantate prin fondul de rulment in proportie de
45%.
6. Rata de finantare a stocurilor. In ceea ce priveste rata de finantare a stocurilor, se
considera ca fondul de rulment asigura o finantare normala a acestora daca acopera
2/3 din totalul acestora.
In anul 2013 stocurile sunt finantate prin fondul de rulment in proportie de 166%. In anul
2014 aceasta rata scade la 111%, iar in anul 2015 se mentine scaderea stfel stocurile sunt
finantate prin fondul de rulment in proportie de 105%.
7. Rata de acoperire a NFR. Aceasta rata ofera o imagine, in termeni financiari, a
derularii ciclului de exploatare. Daca ea este mai mare decat 100%, rezulta ca fondul
de rulment a asigurat finantarea integrala a necesarului de fond de rulment si o parte
din trezoreria de activ.
In anul 2013 rata de acoperire a NFR este de 95%, ceea ce inseamna ca NFR-ul a fost
finantat in proportie de 95%. In anul 2014 aceasta rata depaseste 100%, inregistrand
valoarea de 101%, ceea ce inseamna ca NFR-ul a fost finantat in intregime. In anul 2015
aceasta rata creste la 118%.
8. Rata de finantare a cifrei de afaceri sau viteza de rotaţie a fondului de rulment,
exprimă numărul de zile în care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.
In anul 2013, finantarea cifrei de afaceri prin fondul de rulment are o durata de 17.08 zile,
durata care este mai mica decat cea normala. Limitele normale ale acestui indicator sunt
intre 30-90 zile. In anul 2014 finantarea cifrei de afaceri prin fondul de rulment are o
durata de 15.86 zile, iar in anul 2015 finantarea cifra de afaceri are o durata de 20.11 zile.
In toti cei trei ani aceasta rata nu se incadreaza in limitele normale, fiind mult mai mica.

Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment poate fi definit ca reprezentând acele capitaluri pe care


întreprinderea trebuie să le deţină pentru finanţarea stocurilor şi a decalajelor temporare
dintre plata furnizorilor şi a altor datorii de exploatare şi încasarea creanţelor de la clienţi.

Necesarul de fond de rulment

82055842 81891869
90000000
80000000 65964961
70000000
60000000
50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0
2013 2014 2015

In anul 2013, necesarul de fond de rulment al firmei are o valoare de 82055842 lei. In
acest sens semnificaţia este că există un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele
temporare posibile de mobilizat. Valoarea pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în
activitatea unei întreprinderi dacă provine din expansiunea activităţii, consecinţă a unei
politici active de investiţii (ce determină prin creşterea volumului de activitate valori mari ale
stocurilor şi creanţelor, dar cu o rotaţie rapidă). In anul 2014, nevoia de fond de rulment a
firmei scade la valoarea de 65964961 lei, ca urmare a diminuarii valorii stocurilor si a
cresterii datoriilor curente ale firmei. In anul 2015, nevoia de fond de rulment creste la
81891869 lei deoarece cresc in acelasi timp si creantele si stocurile mai repede decat crestrea
datoriilor curente.

Rata necesarului de fond de rulment

Între necesarul de fond de rulment şi cifra de afaceri există o strânsă legătură,


deoarece creşterea vânzărilor este în strânsă dependenţă, pe de o parte, cu deţinerea de stocuri
şi acordarea de credite clienţi, iar pe de altă parte, cu obţinerea unor credite furnizori.
In anul 2013, rata necesarului de fond de rulmet este de 64.54 zile, rata ce se afla
aproape in limitele normale pentru acest indicator. In anul 2014, rata necesarului de fond de
rulment scade pana la 56.39 zile, valoare cuprinsa in limitele normale. In anul 2015, rata
necesarului de fond de rulment creste pana la 61.36 zile, rata ce depaseste foarte putin limita
superioara considerate normala pentru acest indicator. Se apreciază că situaţia este favorabilă
când nivelul acestei rate scade, ceea ce semnifică o ameliorare a trezoreriei.
Rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie reflecta
masura in care trezoreria concura la acoperirea financiara a necesarului de fond de rulment.
In anul 2013,finantarea necesarului de fond de rulment prin trezorerie are o valoare negativa,
respectiv -4.72%, ceea ce inseamna ca firma are o trezorerie negativa, adica disponibilitatile
banesti ale acesteia sunt mult mai mici decat datoriile sale curente. In anul 2014 si 2015
finantarea necesarului de fond de rulment prin trezorerie are o valoare pozitiva si in crestere
de la 1.23%in anul 2014 pana la 18% in anul 2015 ceea ce inseamna case incdreaza in limite.

Analiza trezoreriei nete

Pentru a face faţă nevoilor financiare pe termen scurt, întreprinderea trebuie să


dispună de resurse financiare, respectiv resurse de trezorerie. Resursele de trezorerie sunt
furnizate de partenerii financiari şi reflectă gestiunea financiară pe termen scurt a
întreprinderii.

Trezoreria netă
14743661
15000000

10000000
Axis Title

5000000
809861

0
2013 2014 2015

-5000000 -3869622

In anul 2013, firma are o trezorerie neta nagativa, respectiv de -3869622 lei, aceasta
datorandu-se faptului ca datoriile financiare ale firmei sunt cu mult mai mari decat
disponibilitatile banesti de care dispune firma. In anul 2014, trezoreria neta a firmei este
pozitiva, respectiv 809861 lei ceea ce inseamna ca disponibilitatile banesti ale firmei sunt mai
mari decat datoriile financiare. In anul 2015, trezoreria neta este tot pozitiva ca in anul 2014,
dar este in crestere fata de anul precedent ajungand la 14743661 lei.
CAPITOLUL 4. Analiza rotatiei patrimoniului
Analiza rotaţiei elementelor patrimoniale face legătura între informaţiile furnizate de
bilanţul contabil şi cele din contul de profit şi pierderi. Aceasta are ca obiectiv stabilirea
timpului necesar parcurgerii tuturor stadiilor circuitului economic, de către capitalurile
angajate de firmă. Putem spune că în acest mod informaţiile statice obţinute prin analiza
structurii financiar-patrimoniale, respectiv prin analiza echilibrului financiar, sunt completate
cu informaţii care reflectă manifestarea dinamică a echilibrului financiar.

Capacitatea de autofinantare
Capacitatea de autofinantare reda potentialul financiar rezultat al activitatii rentabile a
intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar destinat sa remunereze capitalurile proprii
(prin dividendele datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit
repartizata pentru constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau
reinnoire din exercitiile urmatoare.
In anul 2013 capacitatea de autofinantare inregistreaza o valoare de 50959123 lei . in
anul 2014 acesta creste la 51176443 lei. In anul 2015, capacitatea de autofinantare este in
valoare de 51356596 lei. In toti cei trei ani firma inregistreaza o capacitate de finantare
pozitiva, ceea ce reprezinta o situatie favorabila deoarece intreprinderea dispune de un
potential financiar destinat sa remunereze capitalurile proprii ale acesteia.

Analiza ratelor de gestiune a capitalurilor

Rata de rotatie a capitalului permanent exprimă numărul de rotaţii realizate de


capitalul permanent pe parcursul unui exerciţiu financiar. Nivelul său depinde de sectorul de
activitate în care activează firma, de stabilitatea financiară a acesteia, precum şi de gradul de
imobilizare al capitalului.
In anul 2013, numarul de rotatii ale capitalului permanent este 1.26 rotatii pe an,
acesta reprezentand intervalul prin care capitalul permanent parcurge toate stadiile circuitului
economic. In anul 2014, numarul de rotatii ale capitalului permanent scade pana la 1.10
rotatii pe an. In anul 2015, numarul de rotatii ale capitalului permanent scade pana la 1.07
rotatii pe an. In acesti ani rata de rotatie a capitalului permanent se apropie de eficienta
acceptabila de 2 rotaii pe an, insa este in scadere de la un an la altul. Totuşi, se apreciază că
valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a capitalului permanent este de două
rotaţii pe an, respectiv un interval mediu de revenire a capitalurilor sub formă de
disponibilităţi de 180 zile.
Rata de rotatie a capitalului propriu. Aceasta rata reprezinta principala
componenta a capitalului permanent iar nivelul minim pentru aceasta rata este de doua rotatii
pe an.
In anul 2013, numarul de rotatii ale capitalului propriu este de 1.44 pe an. Acest nivel
se apropie de limita normala a acestui indicator. In anul 2014, numarul de rotatii ale
capitalului propriu scade pana la 1.24 rotatii pe an. In anul 2015, numarul de rotatii ale
capitalului propriu creste fata de anul 2014 la 1.34 rotatii pe an. Acest fapt se datoreaza
cresterii capitalului propriu mai repede decat crestrea cifrei de afaceri.
Rata de rotatie a datoriilor totale. Exprimă în mod sistetic numărul de rotaţii ale
datoriilor totale. Nivelul acestei rate depinde de termenele de plată ale datoriilor, de structura
acestora, dar şi de volumul de activitate al firmei. Nivelul minim al acestei rate este de patru
rotaţii, ceea ce înseamnă că, în medie, datoriile se reînnoiesc prin cifra de afaceri la un
interval de 90 zile.
In anul 2013, numarul de rotatii ale datoriilor totale este de 3.85 rotatii pe an, ceea ce
inseamna ca se apropie de nivelul minim pentru acest indicator. In anul 2014, numarul de
rotatii ale datoriilor totale scade pana la nivelul de 3.58 pe an ca urmare a cresterii cifrei de
afaceri si reducerii datoriilor totale fata de anul 2013. In anul 2015, numarul de rotatii ale
datoriilor totale scade pana la 2.32 pe an datorita cresterii datoriilor totale mai repede decat
crestarea cifrei de afaceri.
Rata de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung exprimă numărul de cicluri de
exploatare parcurse de datoriile pe termen mediu şi lung pe seama cifrei de afaceri. Astfel,
firmele ce realizează investiţii masive şi nu dispun de surse proprii suficiente pentru
finanţarea acestora, apelând la împrumuturi, vor înregistra un nivel scăzut al acestei rate, în
timp ce firmele care îşi finanţează investiţiile prin surse proprii, vor înregistra un nivel ridicat
al ratei de rotaţie.
Rata de acoperire a riscurilor măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi achita
împrumuturile contractate pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care utilizează întreaga
capacitate de autofinanţare în acest scop, exprimând perioada de timp (numărul de ani),
necesară pentru rambursarea acestora.
In anul 2013 si 2014, rata de acoperire a riscurilor inregistreaza o valoare de 0.89,
respectiv 0.87. In anul 2015, rata de acoperire a riscurilor creste pana la valoarea de 1.76
datorita cresterii datoriilor pe termen mediu si lung, dublandu-se fata de anul anterior, chiar
dacasi capacitatea de finantare creste, aceasta crestere este mult mai mica decat a datoriilor
precum si reducerii datoriilor pe termen mediu si lung. Astfel, in acesti ani, firma are
capacitatea de a-si achita imprumuturile contractate pe termen mediu si lung.
Termenul mediu de plata a furnizorilor exprimă numărul mediu de zile decreditare
pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi (de preferat este ca această rată să cuprindă
numai datoriile faţă de furnizorii de materiale şi servicii, nu şi cei de imobilizări). Nivelul
acestei rate este influenţat de poziţia firmei pe piaţă, de relaţiile stabilite cu furnizorii, de
specificul activităţii care influenţează durata ciclului de exploatare, de conjunctura economică
şi de politica de credit practicată pe piaţă.

Termenul mediu de plată a


furnizorilor
90.00
80.00
76.57
70.00
60.00
50.00 52.93
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
2014 2015

In anul 2014, termenul mediu de plata a furnizorilor este de 52.93 de zile iar in anul
2015 creste pana la 76.57 de zile. Cresterea nivelului acestei rate semnifica folosirea de
resurse atrase mai mari pentru finantarea ciclului de exploatare, pentru care firma nu plateste
dobanzi si se apreciaza favorabil in masura in care este rezultatul unor intelegeri prealabile cu
furnizorii.
O gestiune eficientă a creditelor comerciale necesită obţinerea din partea furnizorilor
a unor termene de plată a facturilor mai mari în raport cu termenele de plată pe care firma le
acordă clienţilor săi, ceea ce va avea drept consecinţe obţinerea unui excedent de resurse
financiare din aceste decalaje.

Analiza ratelor de gestiune a activelor

Din punct de vedere al formei materiale, capitalul mobilizat de firmă ia forma


activelor totale. Acestea nu au caracter static, ci dimpotrivă, îşi schimbă forma în mod
continuu, cunoscând un proces de rotaţie.
Viteza de rotaţie a activelor este caracterizată prin numărul de cicluri pe care acestea
le parcurg. Ciclul parcurs de acestea este format din totalitatea operaţiunilor ce intervin între
momentul transformării capitalului bănesc în capital real (active imobilizate şi active
circulante), până în momentul în care se recuperează fondurile investite.
Rata de rotatie a activelor totale se calculeaza ca raport intre veniturile totale si
activele totale. Aceasta rata exprima numărul de rotaţii al activelor totale într-o perioadă de
timp, caracterizând în mod sistetic eficienţa utilizării acestora.
In anul 2013, activele totale au nu numar de rotatii de 1.08, nivel ce nu se incadreaza
in nivelul normal pentru acest indicator. Nivelul acestei rate depinde hotarator de structura
activelor totale. In anul 2014, activele totale inregistreaza un numar de rotatii de 0.97, in
scadere fata de anul precedent datorita scaderii veniturilor totale de la un an la altul. Nici in
acest an nu se atinge nivelul optim de 2 rotatii. In anul 2015, rata activele totale are un numar
de rotatii de 0.89 , in scadere fata de anul precedent datorita cresterii activelor totale intr-un
ritm superior cresterii veniturilor totale. O valoare ridicată şi în creştere a numărului de rotaţii
exprimă capacitatea firmei de a obţine un nivel ridicat al veniturilor cu acelaşi volum al
activelor disponibile.
Rata de rotatie a activelor imobilizate se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si
activele imobilizate. Nnivelul acestei rate depinde hotarator de structura activelor imobilizate.
In anul 2013, activele imobilizate inregistreaza un numar de rotatii de 1.61, numar ce
se apropie de nivelul optim pentru acest indicator, respectiv 2 rotaii. In anul 2014, numarul de
rotatii ale activelor imobilizate scade pana la 1.33, in scadere fata de anul precedent datorita
scaderii cifrei de afaceri in acest an fata de anul 2013 si cresterii activelor imobilizate. In anul
2015, numarul de rotatii ale activelor imobilizate este de 1.37, in crestere usoara fata de anul
precedent datorita cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior cresterii activelor
imobilizate. O valoare ridicată şi în creştere a numărului de rotaţii exprimă capacitatea firmei
de a obţine un nivel ridicat al veniturilor cu acelaşi volum al activelor disponibile.
Rata de uzura a imobilizarilor corporale se calculeaza ca raport intre amortizarile
cumulate si imobilizarile corporale. Această rată oferă informaţii cu privire la starea tehnică a
mijloacelor fixe ale întreprinderii, putând lua valori între 0 şi 1.
In anul 2013, rata de uzura a imobilizarilor corporale este de 0.42%, nivel ce se
incadreaza in limitele normale pentru acest indicator. Acest lucru inseamna ca starea tehnica
a mijloacelor fixe ale intreprinderii este in conditii bune. In anul 2014, rata de uzura a
imobilizarilor corporale este de 0.42%, nivel ce se mentine constant fata de anul precedent. In
anul 2015, rata de uzura a imobilizarilor corporale este de 0.28%, in scadere fata de anii
precedenti, datorita cresterii imobilizarilor corporale mai repede decat cresterea amotizarilor.
Acesta este un nivel favorabil, imobilizarile neavand un grad ridicat de uzura. Un nivel ridicat
al acesteia se apreciază nefavorabil, semnificând o uzură puternică a imobilizărilor.
Termenul de recuperare a valorii imobilizarilor corporale se calculeaza ca raport
intre imobilizarile corporale si amortizarile anuale. Această rată exprimă numărul de ani
necesari pentru recuperarea investiţiei dacă va fi aplicat acelaşi regim de amortizare.
In anul 2014, numarul de ani necesari pentru recuperarea investitiei este de 18.79 ani,
ceea ce reprezinta un nivel foarte ridicat pentru aceasta rata. In anul 2015, numarul de ani
necesari pentru recuperarea investitiei este de creste la 34.08 ani. Si in acest an, termenul de
recuperare al investitiei este foarte mare, ceea ce inseamna ca nu ii ofera intreprinderii o prea
mare flexibilitate iar posibilitatea de a inlocui rapid imobilizarile uzate este foarte mica.
Nivelul său depinde de:
- duratele normale de funcţionare a imobilizărilor corporale;
- structura imobilizărilor corporale;
- sistemul de amortizare aplicat de firmă.
Ratele de rotatie ale activelor circulante
Activele circulante nu trec în întregime şi în acelaşi timp dintr-un stadiu al circuitului
economic în alt stadiu. Circuitul economic are caracter continuu. În permanenţă se
aprovizionează materiale, se lansează comenzi de producţie, se livrează produse şi se
încasează contravaloarea acestora.
Pentru caracterizarea vitezei de rotaţie se apelează la o serie de indicatori, care
exprimă, în medie, mărimea intervalului de timp necesar parcurgerii de către activele
circulante a tuturor stadiilor circuitului economic.
Numarul mediu de rotatii exprimă, în medie, de câte ori activele circulante au
parcurs toate stadiile circuitului economic în cursul unei perioade de timp determinată.
Acesta se determina ca raport intre cifra de afaceri si soldul mediu al activelor circulante.
In anul 2014, activele circulante au un numar de rotatii de 2.89. Acest lucru inseamna
ca activele circulante au parcurs toate stadiile circuitului economic in acest an de aproape 3
ori. In anul 2015, activele circulante parcurg stadiile circuitului de 2.72 ori, in usoara scadere
fata de anul precedent. Aceasta crestere se datoreaza cresterii soldului mediu al activelor
circulante. In acest sens, se precizeaza faptul ca, odata cu cresterea numarului de rotatii are
loc si accelerarea vitezei de rotatii.
Durata medie in zile a unei rotatii exprimă mărimea intervalului de timp necesar
parcurgerii de către activele circulante a circuitului economic. Se calculeaza ca raport intre
soldul mediu al activelor circulante si cifra de afaceri, inmultite cu numarul de zile ale anului.
In anul 2014, timpul necesar parcurgerii de catre activele circulante a circuitului
economic este de 126 zile. In anul 2015, timpul necesar parcurgerii de catre activele
circulante a circuitului economic este de 134 zile, in crestere fata de anul precedent, ca
urmare a cresterii soldului mediu de active circulante fata de anul precedent.

57.75
60.00
46.42
50.00

40.00 Durata medie a unei


30.17 rotaţii a stocurilor
26.88
30.00
Durata unei rotaţii a
20.00 materiilor prime

10.00

0.00
2014 2015
15.36
16.00
13.65
13.09
14.00
12.00
10.00 Durata unei rotaţii a
producţiei neterminate
8.00
Durata unei rotaţii a
6.00 4.16 produselor finite
4.00
2.00
0.00
2014 2015

Termenul mediu de incasare a creantelor exprimă numărul mediu de zile până la data
la care firma îşi încasează contravaloarea produselor livrate către clienţi, respectiv decalajul
mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii acestora. Serveşte la
aprecierea eficacităţii întreprinderii în colectarea creanţelor comerciale. Pentru aceasta nivelul
său se compară cu nivelul creditului comercial prevăzut în contractele de livrare.
In anul 2014, termenul mediu de incasare a creantelor este de 52.79zile. In anul 2015,
termenul mediu de incasare a creantelor este de 50.64 zile, adica in scadere fata de anul
precedent. Reducerea duratei medii de încasare înseamnă îmbunătăţirea gestiunii clienţilor ca
urmare a schimbării politicii de credit comercial.
Pentru o apreciere obiectivă a vitezei de rotaţie a creanţelor, termenul mediu de
încasare a acestora trebuie comparat cu termenul mediu de plată a furnizorilor.
In cei doi ani, 2014 si 2015, termenul de plata al furnizorilor este mai mare decat
termenul mediu de incasare a creantelor, ceea ce semnifica faptul ca se genereaza un surplus
de resurse financiare ce vor servi la finanţarea stocurilor.
Prin însumarea ciclului de conversie a creanţelor-clienţi cu ciclul de conversie a
stocurilor obţinem ciclul operaţional, respectiv perioada de timp care se scurge din momentul
aprovizionării materiilor prime necesare pentru producerea bunurilor şi încasarea
contravalorii acestor bunuri ca urmare a vânzării lor. În tot acest interval firma trebuie să-şi
finanţeze stocurile şi creanţele. O parte din acest necesar este asigurat prin credit comercial
primit de la furnizori, deoarece nu toate aprovizionările trebuie plătite imediat. Deci putem
spune că o parte din ciclul operaţional este acoperit financiar pe seama ciclului de plăţi.
Diferenţa dintre acestea desemnează ciclul de conversie a numerarului care desemnează
perioada de timp necesară pentru ca toate cheltuielile unei firme, efectuate pentru a
achiziţiona factori de producţie (materie primă şi forţă de muncă) să fie recuperate, tot sub
formă de numerar, din vânzarea produselor realizate2. Acesta începe din momentul achitării
facturilor de aprovizionare şi durează până în momentul încasării facturilor emise către
clienţi.
120.00 108.39
99.21
100.00
76.57
80.00
52.93 Ciclul operaţional
60.00
Ciclul de plăţi
40.00

20.00

0.00
2014 2015

Astfel, ciclul de conversie a numerarului măsoară intervalul de timp ce trebuie


acoperit financiar de către întreprindere fie pe seama surselor permanente (fond de rulment),
fie pe seama creditelor pe termen scurt. Cu cât acesta este mai scurt cu atât firma are o
situaţie financiară mai bună
In cazul firmei analizate, in cei doi ani, 2014 si 2015, intervalul de timp ce trebuie
acoperit financiar de catre intreprindere este foarte mare, adica de 46 si 32 zile.