Analiza, Diagnosticul Si Evaluarea Intreprinderii Rent A Car SRL

Universitatea de Vest
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Master Audit Financiar Contabil
Analiza, Diagnosticul i Evaluarea

ntreprinderii
Rent a car SRL
Coordonator tiinific:
Prof. univ. Dr. Alexandru Buglea
Masteranzi:
Timioara
2011
1
Cuprinsul
Capitolul 1: Prezentarea societatii comerciale Rent a car SRL...3

1.1 Informatii generale despre societate.3
1.1.1 Elemente de identificare3
1.1.2 Domeniul de activitate..............3
1.1.3 Obiectul de activitate.3
1.1.4 Scurt istoric3
1.1.5 Obiective strategice...............4
1.1.6 Cultura organizationala.............5
1.2 Informatii economice despre Rent a car SRL............5
1.2.1 Aspecte privind resursa umana.............5
1.2.2 Aspecte privind potentialul comercial...8
1.2.3 Aspecte privind mediul societatii............10
Capitolul 2: Diagnosticul financiar al societatii Rent a car SRL11

2.1. Diagnosticul performantei financiare11
2.1.1. Diagnosticul soldurilor intermediare..11
2.1.2. Diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune...11
2.1.3 Diagnosticul rentabilitatii si profitabilitatii.17
2.2 Diagnosticul pozitiei financiare ..26

2.2.1 Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii...26
2.2.1.1 Lichiditatea intreprinderii26
2.2.1.2 Solvabilitatea intreprinderii.30
2.2.2 Diagnosticul gestiunii..........32
Capitolul 3: Previziunea situatiilor financiare.....................................................................42
3.1 Previziunea bilantului financiar..43
3.2 Previziunea contului de profil si pierdere...48
3.3 Previziunea fluxului de numerar.53
3.2.1 Principalii indicatori estimate.......53
3.2.1.1 Soldurile intermediare de gestiune...53
3.2.1.2 Ratele de structura ale patrimoniului....54
3.2.1.3 Echilibrul financiar...56
3.2.1.4 Bonitatea financiara.....57
Capitolul 4: Metode de avaluare ale societatii Rent a car SRL.........................................59

4.1 Metode patrimoniale.59
4.2 Metode financiare.............62
4.3 Sinteza evaluarii
Bibliografie ..........................................69
Anexe .......................................................................................................................................70
2
Capitolul 1: Prezentarea societatii Rent a car SRL
1.1 Informatii generale despre societate

1.1.1 Elemente de identificare
1. Denumirea: Societatea Comercial Rent a Car S.R.L.
2. Sediul principal: Localitatea Timisoara, str. Intrarea Sunetului, nr 1, telefon:
0256/220083
3. Forma juridic: Societate cu raspundere limitata
4. Forma de proprietate: autohton/privata
5. Nr. de nmatriculare la Oficiul Registrului Comerului J22-285-2000
6. Cod fiscal: R 1974527
7. Anul nfiinrii: 2000
8. Durata de funcionare: 2000-prezent
9. E-mail: contact@rentacar.ro
10. Capital social: la data de 31/12/2010 capitalul social era de 500 RON.
1.1.2. Domeniul de activitate

Inchirierea de autoturisme si servicii conexe cod CAEN 7110.
1.1.3. Obiectul de activitate

Inchirierea autoturismelor de talie mica si medie in mediul timisorean si in imprejurimi si
oferirea de servicii conexe acestora: serviciul transfer aeroport ,serviciul inchirierea pe termen
lung,serviciul Chauffeur drive si serviciul de inlocuire a autovehiculului.
1.1.4. Scurt istoric

Piata inchirierilor auto in Romania a luat amploare in anii 2002-2003, pana atunci existand,
insa fiind considerata o piata care se adresa persoanelor care dispuneau de un statut social ridicat si de
o lejeritate financiara pe masura.
In ultimii ani aceasta piata insa a explodat odata cu pomparea investitionala in Romania si in
deosebi in Timisoara, noi vorbind de piata timisoreana de inchirieri auto in general.
Companiile de inchirieri auto s-au extins in judetul Timis odata cu aparitia multinationalelor
care investesc in bunastarea angajatilor acestora prin asigurarea unor conditii foarte bune de munca.
Companiile multinationale avand sediile la marginea oraselor aveau o acuta nevoie de
transport care le-a fost satisfacuta de aceste companii de inchirieri auto. Fie ca este vorba de
inchirierea microbuselor sau autobuselor destinate transportului angajatilor din liniile de productie, fie
3
ca este vorba de inchiriere autoturismelor de talie mica sau mijlocie pentru angajatii cu mai multa
experienta care vin de la sediul central catre filiale pentru a creste nivelul de profesionalism,
multinationalele s-au orientat spre inchirierea autovehiculelor si nu spre achizitionarea acestora. Acest
lucru se datoreaza unei eficiente financiare mai ridicate, prin externalizarea serviciilor de transport.
Piata de inchirieri auto s-a aflat si este in plina ascensiune. Tot mai multe persoane, juridice
sau fizice, opteaza pentru inchirierea autoturismelor din diferite motive. Daca pentru persoanele
juridice motivul este unul cat se poate de clar, pentru persoanele fizice sunt mai multe motive pentru
care acestea opteaza pentru inchirierile auto. Unul dintre cele mai cunoscute motive este acela de a nu-
si uza autoturismul personal daca au de parcurs un drum mai lung sau daca detaliile autoturismului
personal nu se incadreaza in cerintele traseului dorit de acestia.
Inaintea achizitionarii unui autoturism personal, tot mai multa lume opteaza in primul rand la
inchirierea aceluiasi tip de autoturism pentru a-i testa capacitatile, deoarece nu toti dealerii auto ofera
spre incercare masini de testare. Tot in aceasta categorie de motive se poate adauga si cresterea
exponentiala de vanzare a autoturismelor second-hand, care bineinteles nu se pot testa pentru o
anumita perioada de catre clienti, pentru a-i cunoaste capacitatiile.
Aceasta piata a inchirierilor de masini din Romania a cunoscut o crestere semnificativa a
inchirierilor de autoturisme de lux. Acest fapt datorandu-se dorintei de afirmare si de exclusivitate a
romanilor in materie de autoturisme.
Compania S.C. Rent a Car S.R.L. s-a infintat in anul 2000 avand sediul central in Bucuresti.
Pe parcursul a 11 ani de activitate a reusit sa isi deschida filiale in cele mai mari orase din Romania:
Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Arad, Oradea, Craiova etc.
1.1.5. Obiective strategice

Principalele obiective strategice ale companiei sunt :
detinerea pozitiei de lider pe piata de inchirieri auto din regiunea vestica a Romaniei.
dezvoltarea activitatii in marile orase din vestul Romaniei
atragerea de fonduri europene prin proiectele companiei.
dezvoltarea portofoliului de servicii
Continuarea i dezvoltarea relaiilor de cooperare cu partenerii actuali
1.1.6. Cultura organizaional

Valorile S.C. Rent a car S.R.L. sunt: integritatea, profesionalismul si straduinta spre excelenta.
Oferim cele mai bune servicii prin oamenii calificati pe care ii punem in contact cu clientii nostrii
cand si unde trebuie, oferindu-le nediscriminatoriu cele mai bune servicii ale noastre.
4
1.2. Informaii economice
1.2.1 Aspecte privind resursa uman
Inca de la inceputul companiei aceasta s-a axat pe cat mai putini angajati. Pe parcursul
anilor intreprinderea s-a mai extins de la un asociat unic la 7 angajati in anul 2010. Majoritatea
serviciilor conexe afacerii sunt externalizate.
Tabelul 1: Aspecte privind resursa umana
Perioada de analiza
Specificatie
2007 2008 2009 2010
Numar mediu de salariai 5 6 6 7
Cheltuieli totale cu salariile, din care: 69.359 76.598 81.571 113.341

Cheltuieli salariale medii/angajat/an 13872 12766 13595 16192
Indicele de cretere a cheltuielilor
salariale medii/angajat/an 100% 92% 106% 119%
Cheltuieli salariale medii/angajat/lun 1156 1064 1133 1349
Cheltuieli totale cu salariile

S.C. Rent a car S.R.L
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0
2007 2008 2009 2010
Fig. 1:Cheltuieli totale cu salariile

Putem observa ca pe decursul anilor intreprinderea si-a pastrat un numar relativ constant
de angajati, acesta crescand doar cu 2 angajati pe decursul a patru ani.
Structura personalului este una destul de omogena,toti angajatii avand studii superioare
din cadrul vanzarilor si economiei. Cheltuielile salariale au un curs ascendent deoarece compania
urmareste sa-si fidelizeze si angajatii nu numai clientii, astfel crescand cheltuiala cu salariile pe
fiecare angajat.
5
Productivitatea i profitabilitatea muncii
Productivitatea reprezint rodnicia, randamentul factorilor de producie utilizai. Acest
lucru se poate aprecia cu ajutorul nivelului productivitii, calculat ca raport ntre bunurile
economice obinute i factorii de producie implicai n realizarea lor, i se determin cu ajutorul
urmtoarei formule:
unde:
Q
=
Fi
W-productivitatea muncii
Q-producia exerciiului
Fi-factor de producie implicat.
Nivelul productivitii se poate determina pe:

firm obinerea unui nivel ct mai ridicat al productivitii nseamn creterea eficienei,
obinerea unor efecte mai mari cu acelai volum de factori de producie;
ramur;
economia naional se produce mai mult bogie cu acelai volum de factori, ceea ce
permite satisfacerea mai bun a trebuinelor.
Astfel, productivitatea muncii se determin ca raport ntre producia total i cantitatea de
munc utilizat (numrul de salariai, de ore-munc).
Profitabilitatea muncii se determin ca raport ntre rezultatul explatrii i numarul mediu
de salariai.
Tabelul 2: Profitabilitatea muncii
Perioada de analiza
Specificaie
2007 2008 2009 2010
Producia total 805.986 890.100 944.182 910.790
Indicele de cretere a produciei totale 100% 110% 106% 96%

Profitul realizat 154.442 170.560 144.513 54.357
Indicele de cretere a profitului
realizat 100% 110% 85% 38%
Nr. Mediu de salariai 5 6 6 7
Productivitatea muncii 161.197 148.350 157.364 130.113
Profitabilitatea muncii 30.888 28.427 24.086 7.765
6
Profitabilitatea muncii Productivitatea muncii
35000 180,000
30000 160,000
140,000
25000
120,000
20000 100,000
15000 80,000
60,000
10000
40,000
5000 20,000
0 0
2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010
Fig. 2: Profitabilitatea muncii Fig.3: Productivitatea muncii
Pe parcursul analizei productivitatea muncii se modifica intr-un raport destul de mic, insa
nefavorabil. Aceasta tendinta este data de scaderea nivelului cifrei de afaceri in corelatie cu cresterea
numarului de angajati ai intreprinderii, o crestere care nu se reflecta in cresterea cifrei de afaceri.
Profitabilitatea muncii este si ea intr-o descrestere constanta pe perioada primilor 3 ani de
analiza. In anul 2010 aceasta scade dramatic cu aproximativ 50%. Acest lucru se produce din cauza
inregistrarii unor profituri mult mai mici decat in anii precedenti in ciuda faptului ca numarul de
angajati, si implicit cheltuielile cu acestia, au crescut.
Din graficele de mai sus se poate observa ca desi productivitatea muncii scade, aceasta scade
intr-un ritm mai lent decat profitabilitatea muncii. Se poate observa ca profitabilitatea muncii are cea
mai mare cadere intre 2009 si 2010, si anume 50%, pe cand in aceeasi perioada productivitatea muncii
scade cu doar 20%. Aceasta discrepanta apare datorita productiei totale care este in scadere in 2010,
dar in special datorita profitului realizat de catre companie care este intr-o descrestere covarsitoare de
aproximativ 50%.
1.2.2. Aspecte privind potenialul comercial

Daca acum 10-11 ani de zile piata inchirierilor de autoturisme se axa pe elita societatii,
clientii intreprinderilor din acest domeniu erau companii multinationale sau oameni cu un statut
social si financiar inalt, in aceasta perioada aceasta piata este intr-o deplina ascensiune.
Aceasta tendinta a pietei a atras odata cu ea concurenta care a actionat ca o parghie de
echilibrare a preturilor practicate si la o obligativitate din partea intreprinderilor din domeniu de a-
si largi gama de produse si servicii oferite pentru a rezista pe o piata concurentiala.
7
S.C. Rent a car S.R.L. si-a extins portofoliul in 10 ani de la inchirierea masinilor de talie
mica la o intreaga paleta de produse si servicii. Daca intre produse regasim autoturisme de talie
mica si mijlocie acum (si altele conexe, ex: remorci) in randul serviciilor se pot regasi:
1. Serviciul rent a car se refera la oferirea unei game variate de autovehicule, din toate clasele
auto, cu dotari de ultima generatie pentru un comfort si o utilizare in conditii de maxima siguranta.
Aceste autoturisme au ajuns sa respecte standarde din cele mai inalte si stricte de siguranta si comfort,
compania oferind o multime de servicii conexe. Confortul este asigurat prin punerea la dispozitie a
unor masini ce beneficiaza de dotari si caracteristici superioare (GPS, aer conditionat, scaune reglabile
sau spatiul interior generos) iar siguranta este asigurata prin inspectii tehnice periodice , echiparea
autovehiculelor cu anvelope corespunzatoare sezonului sau pentru familii cu scaune destinate special
copiilor.
2.Serviciul transfer aeroport presupune transportarea clientilor pana la si/sau de la aeroport.
Acest serviciu este destinat clientilor care calatoresc cu avionul si necesita o asistenta pentru deplarea
la aeroport sau de la aeroport in oras.
Acest serviciu raspunde indeosebi clientilor care calatoresc in interes de afaceri, situatie ce
presupune de cele mai multe ori respectarea unor termene stricte. Astfel compania ofera clientilor
facilitatea de a stii ca oricat de mult ar intarzia zborul soferul va astepta clientul din motivele precizate
anterior. Ca un serviciu conex , in cazul prelungirii vizitei intr-un anumit oras, compania pune la
dispozitie serviciul rent a car.
3. Serviciul inchirierea pe termen lung acoperi necesitatea inchirierii unui autoturism pe o
perioada mai lunga de timp, pana la cateva luni. Acest serviciu ofera clientilor si o asistenta complexa
in intretinerea autovehiculului inchiriat. Cat priveste asistenta tehnica oferita, indiferent daca aceasta
este necesara ca urmare a unui accident rutier ori unor defectiuni la autovehicul, compania ofera
serviciul de interventie la orice ora din zi sau din noapte. Efectuarea reparatiilor in caz de accidente
sau defectiuni aparute la autovehicule aflate in garantia producatorului vor fi gestionate de catre
companie, inclusiv deplasarea masinii pana la si de la service-ul autorizat. Pe perioada unor astfel de
interventii, compania pune la dispozitie serviciul inlocuire autovehicul pentru a evita orice
inconvenient suplimentar. Reviziile tehnice trimestriale ori interventiile datorate schimbarilor de
anvelope sau alte imbunatatiri similare, vor fi gestionate de asemenea de catre companie. In
continuarea serviciilor conexe vine si serviciul de asigurare. Incheierea si administrarea politelor de
asigurare, precum si plata taxelor auto vor fi gestionate tot de companie.
4. Serviciul Chauffeur drive este un serviciu specializat , oferit indeosebi clientilor ce
calatoresc in interes de afaceri. Chauffeur drive presupune punerea la dispozitia clientilor a unui sofer
sofer profesionist, aspect ce permite folosirea timpului petrecut in masina pentru pregatirea ultimelor
detalii ale intalnirilor catre care se indreapta clientul..
8
Folosirea serviciului chauffeur drive elimina stresul inevitabil cauzat de traficul din marile
orase si inlatura in acelasi timp inconvenientele legate de necunoasterea traseelor ce trebuie urmate
intr-un oras strain.
Serviciul chauffeur drive este recomandat si clientilor ce doresc sa se bucure de o deplasare cu
masina care sa le permita o stare de relaxare si posibilitatea de a admira intr-un mod degajat peisajele
intalnite in drumul lor.
Indiferent de motivul pentru care este ales serviciul chauffeur drive, clientii vor beneficia de o
calatorie in deplina siguranta, asigurata de experienta si profesionalismul soferilor de inalta calificare.
5. Serviciul de inlocuire autovehicul este destinat clientilor care din diverse motive nu se pot
folosi de autoturismul propriu pentru o perioada limitata de timp.
Indiferent de cauza indisponibilitatii autovehiculului propriu, compania pune la dispozitia clientilor sai
aceeasi gama variata de masini, de care se bucura clientii serviciilor rent a car sau inchiriere de
masini pe termen lung.
Serviciul inlocuire autovehicul este extrem de util si pentru clientii ce au ales inchirierea de
masini, in cazul unor avarii produse ca urmare a unui accident ori in cazul unor defectiuni aparute la
masina inchiriata.
Clientii intreprinderii fac parte din companiile multinationale care ofera servicii de transport
angajatilor acestora si cu care societatea are semnate contracte pe termen lung. Aditional la serviciile
de transport zilnic de personal intreprinderea mai are contracte semnate pentru transportul la sau de la
aeroportul Traian Vuia, Timisoara sau optional pentru cursele internationale intreprinderea poate oferi
transport intern sau international (majoritatea la aeroportul Ferihegy, Budapesta).
In afara multinationalelor oamenii de afaceri care vin din strainatate si au nevoie de un mijloc
de transport local apeleaza la serviciile companiei si indeosebi la serviciul chauffeur drive.
Furnizorii intreprinderii sunt inglobati in: furnizori de carburanti, furnizori de servicii
(asigurari, spalatorie auto, revizii tehnice) si nu in ultimul rand furnizorii de credite deoarece
intreprinderea isi achizitioneaza autovehiculele in leasing.
Principalii concurenti ai S.C. Rent a car S.R.L sunt: Imposer, CarRent, AutoRent si Avis.
1.2.3. Aspecte privind mediul societii

Firmele ntampin greuti n a prevedea corect raportul dintre costuri i ncasri (evoluia
cash-flow-urilor), fapt care le afecteaz capacitatea concurenial pe pia, crescnd i gradul de
incertitudine a deciziilor de investiii. Erodarea capitalurilor incit la aplicarea amortizrii accelerate,
ceea ce conduce la creterea costurilor i, implicit, a preurilor de producie.
Probleme ca rata de schimb valutar, rata inflaiei i rata dobnzii pot afecta n mod diferit
ntreprinderile care funcioneaz n diverse sectoare ale economiei. Deprecierea monetar produs de
9
inflaie conduce la devalorizarea capitalurilor i la deformarea semnificaiei reale a elementelor din
bilant, activ-pasiv.
Inflaia este nsoit de serioase consecine monetar-valutare, ntruct presupune scderea
puterii de cumprare a monedei naionale n raport cu alte valute i, pe acast cale, determin o
scdere a cursului valutar al acesteia.
Tabelul 3: Impactul cursului valutar asupra inflatiei
Perioada analizat
U.M. 2007 2008 2009 2010
Euro 36.102 39.832 42.282 42.848
Curs de schimb (%)
USD 24.564 28.342 29.361 32.045
Rata inflaiei (%) 4.48 7.85 5.59 6.09
Rata dobnzii de referin (%) 7.46 8.83 9.33 6.66
10
Capitolul 2: Diagnosticul financiar al societatii Rent a car SRL
2.1. Diagnosticul performanei financiare

Indicatorii care msoar rezultatele cu relevana n termeni de profitabilitate sunt pui n
eviden de dou documente eseniale utilizate de analiza economico-financiar:
contul de profit i pierdere;
tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
Contul de profit i pierdere permite urmrirea activitii desfurate de ntreprindere pe tipuri de
activiti. Desfurarea activitii pentru atingerea scopului ntreprinderii nu este altceva dect o
nlnuire continu de operaiuni de achiziii, pli, producie, vnzri i ncasri care influeneaz
contul de rezultate.
Indicatorii calculai cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune pot fi grupai astfel:
indicatori de producie i comercializare:
- marja comercial (Mc);
- producia exerciiului (Qex);
- cifra de afaceri (CA);
- valoarea adugat (VA).
indicatori pariali ai rentabilitii:
- excedentul brut din exploatare (EBE);
- rezultatul exploatrii (Rexpl);
- rezultatul curent (Rc);
- rezultatul extraordinar (Rextr);
indicatori globali ai rentabilitii:
- rezultatul exerciiului (Rex) (calculat nainte i dup repartizare).
2.1.1. Diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt o serie de indicatori ce se deduc unul din cellalt
(cascada soldurilor intermediare de gestiune), o parte din ei fiind deja calculai i prezentai n contul
de profit i pierdere. Soldurile intermediare de gestiune pot fi separate n dou pri: o parte care
caracterizeaz activitatea (exploatarea) ntreprinderii i o parte care se refer la rentabilitatea
activitii.
Tabelul 4:Indicatorii soldurilor intermediare de gestiune
11
Nr.
rd. Specificare/an U.M. Formula 2007 2008 2009 2010
1 Marja comercial (Mc) RON Mc=Vmf-Chmf 0 0 0 145
2 Indicele de cretere a Mc % IMc=Mcn/Mcn-1*100 - - - -
3 Cifra de afaceri (CA) RON CA=Vmf+Qv 805.986 890.100 944.182 906.121
4 Indicele de cretere a CA % ICA=Can/Can-1*100 100% 110% 106% 96%

Producia exerciiului
5 (Qex) RON Qex=Qv+Qs+Qi 805986 890100 944182 910790
Indicele de cretere a IQex=Qexn/Qexn-1
6 Qex % *100 100% 110% 106% 96%
VA=MC+Qex-Cons.
7 Valoarea adugat (VA) RON Interm 805986 890100 944182 910935
8 Indicele de cretere a VA % IVA=VAn/VAn-1*100 100% 110% 106% 96%

Excedentul brut de
9 exploatare (EBE) RON EBE=VA+Se-Chp-Itva 708.153 782.057 832.664 760.733
Indicele de cretere a IEBE=EBEn/EBEn-1
10 EBE % *100 100.00 110% 106% 91%
Rezultatul exploatrii Rexpl=EBE+Vpr+Ave-

11 (Rexpl) RON Chap-Ace 708152,6 782057 832664 760733
Indicele de cretere a Irexpl=Rexpln/Rexpl n-

12 Rexpl % 1*100 100% 110% 106% 91%
Rezultatul financiar
13 (Rfin) RON Rfin=Vfin-Chfin -97.574 -107.757 -105.411 -67.626
Indicele de cretere a
14 Rfin % Irfin=Rfinn/Rfinn-1*100 100% 110% 98% 64%
15 Rezultatul curent (Rc) RON Rc=Rexpl+Rfin 378.334 417.818 470.038 461.959

16 Indicele de cretere a Rc % Irc=Rcn/Rcn-1*100 100% 48% 161% 170%
17 Rezultatul brut (Rbrut) RON Rbrut=Rc+Rextr 378.334 417.818 470.038 461.959
Indicele de cretere a Irbrut=Rbrutn/Rbrutn-1
18 Rbrut % *100 100% 110% 112% 98%
19 Rezultatul net (Pn) RON Pn=Rbrut-Imp 47.752 52.735 31.706 -24.019
12
20 Indicele de cretere a Pn % Ipn=Pnn/Pnn-1*100 100% 110% 60% -176%
Capacitatea de
21 autofinanare (CAF) RON CAF=Pn+Am 279.996 309.217 288.921 207.129
Indicele de cretere a ICAF=CAFn/CAFn-1
22 CAF % *100 100% 110% 93% 72%
1000000
900000
800000
700000
600000
Marja comercial (Mc)
500000
Valoarea adugat (VA)
400000
1. Cifra de afaceri neta
300000
200000
100000
0
2007 2008 2009 2010
Fig 4: Prezentarea grafica a cifrei de afaceri
Marja comercial (Mc) reprezint ctigul realizat sub form de adaos comercial rezultat din
activitatea de comercializare a mrfurilor. Nivelul indicatorului reprezint practic valoarea adaosului
comercial rezultat n urma deducerii cheltuielilor privind mrfurile achiziionate din veniturile
rezultate de pe urma vnzrii mrfurilor. Acest indicator este foarte important pentru societile care
au ca obiect principal de activitate comerul cu mrfuri.
In primii 3 ani de analiza valoarea marjei comerciale inregistreaza o valoare nula urmand ca in
anul 2010 sa cresca la nivelul de 145 RON.
Cifra de afaceri (Ca) reprezint unul dintre obiectivele strategice ale ntreprinderii, deoarece
este criteriul major dup care se judec performanele ntreprinderii n mediul concurenial n care
aceasta activeaz. Cifra de afaceri reflect rezultatul global al unei perioade de gestiune. Cifra de
afaceri poate fi considerat cel mai amplu indicator care msoar activitatea comercial a unei
ntreprinderi. Ca relaie de calcul cifra de afaceri se obine prin nsumarea veniturilor realizate din
comercializare cu veniturile obinute din vnzarea produselor proprii.
Se poate observa ca in primii 3 ani de analiza intreprinderea inregistreaza o crestere constanta a
cifrei de afaceri ajungand de la 805.985 in 2007 la 944.182 in 2009. In ultimul an de analiza se poate
13
observa descresterea nivelului cifrei de afaceri cu aproximativ 4 %, aceasta ajungand la valoarea de
906.121. Acest lucru se datoreaza in mare din cauza crizei economice, observandu-se ca in general
pentru perioada luata drept refer de analiza tendinta cifrei de afaceri este de crestere (cu 10% in 2008
si 6% in 2009).
Producia exerciiului (Qex) este rezultatul economic care reflect cel mai bine activitatea
global a ntreprinderii, fcnd practic legtura ntre producie i comercializare. Producia exerciiului
reprezint totalitatea bunurilor i serviciilor produse de firm pe o perioad de un an. Principalele
elemente componente ale sale sunt: producia vndut (care nsumeaz bunurile i serviciile facturate
la pre de vnzare), producia stocat (a crei valoare pozitiv indic creterea stocului final), producia
imobilizat (destinat nevoilor proprii firmei).
Chiar daca intreprinderea analizata nu este una producatoare de bunuri ci una prestatoare de
servicii, indicatorul este deosebit de important pentru societate. Nivelul cel mai inalt este atins in anul
2009, crescand cu peste 20% fata de primul an, dupa care in anul 2010 nivelul productiei exercitiului
scade fapt ce arata ca intreprinderea se adapteaza ritmului pietei care a fost mai lent in 2010.
Valoarea adugat (Va) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de
producie, ndeosebi a factorilor de munc i capital, peste valoarea materialelor, mrfurilor, apei,
energiei i serviciilor cumprate de ntreprindere de la teri. Valoarea adugat reprezint sursa de
acumulri bneti care asigur remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a
ntreprinderii: personalul (prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli); statul (prin impozite, taxe i
vrsminte asimilate); creditorii (prin dobnzile, comisioanele i alte cheltuieli financiare pltite);
acionarii (prin dividendele pltite); ntreprinderea (prin autofinanarea potenial).
Valoarea adaugata are o tendinta constanta de crestere in primii 3 ani de analiza, atingand
maximul in anul 2009. In anul 2010 nivelul acestui indicator scade cu aproximativ 4 puncte
procentuale fata de anul anterior.
900000
800000
700000
600000
500000 Excedentul brut de

exploatare
400000
Rezultatul exploatarii
300000
200000
100000
0
2007 2008 2009 2010
14
Fig.5: Evolutia Rezultatului exploatarii si a excedentului brut de exploatare
Excedentul brut de exploatare (EBE) msoar acumularea brut din activitatea de exploatare,
admind c amortizarea i provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu i pltite. Excedentul brut
din exploatare msoar capacitatea potenial de autofinanare a investiiilor pentru exploatare.
Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus excedentul brut din exploatare pe perioada
de analiza prezinta o tendinta de crestere in primii 3 ani dupa care o descrestere in anul 2010, evoluie
influenat de valoarea adugat, a cheltuielilor cu personalul dar i de impozite, taxe i vrsminte
asimilate.
Rezultatul din exploatare (Rexpl) msoar n mrimi absolute rentabilitatea procesului de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatrii (pltibile i executabile) din veniturile
exploatrii (ncasabile i calculate).
Acest indicator are o tendinta constant crescatoare pe perioada primilor 3 ani de analiza, avand
valori egale cu indicele excedentului brut de exploatare. In anul 2010 se poate oberva o scadere a
valorii indicelui rezultatului din exploatare.
1,800,000
1,600,000
1,400,000
1,200,000
Rezultatul curent
1,000,000
Rezultatul financiar
800,000
600,000 Rezultatul exploatrii
400,000
200,000
0
-200,000 2007 2008 2009 2010
Fig 6: Evolutia rezultatului curent, financiar si de axploatare
Rezultatul curent este determinat de rezultatul exploatrii i de cel al activitii financiare.

Poate fi determinat ca diferen ntre veniturile i cheltuielile curente (ale activitii de exploatare i
celei financiare). Rezultatul curent exprim eficiena utilizrii resurselor ntreprinderii n mod normal.
Pe perioada de analiza rezultatul curent are o tendinta de crestere in primii 3 ani iar in anul 2010
se inregistreaza o scadere a acetuia. Aceasta tendinta se datoreaza in principal datorita scaderii cifrei
de afaceri si cresterea cheltuielilor companiei.
Rezultatul financiar reprezint diferena dintre veniturile financiare i cheltuielile financiare
ntr-un exerciiu.
15
Paii de formare a rezultatului financiar sunt diferii fa de cei ai formrii rezultatului din
exploatare, deoarece pentru rezultatul din exploatare exist o condiionare ntre nivelul total al
veniturilor din exploatare i nivelul total al cheltuielilor necesare derulrii acestei activiti, pe cnd
pentru rezultatul financiar veniturile i cheltuielile care stau la baza formrii lui se constituie total
independent, n funcie de dou caracteristici principale si anume: politica de finanare promovat de
ntreprindere i activitatea de investiii derulat.
Analizand rezultatul financiar putem spune ca acesta are o valoare negativa pe toata perioada
de analiza, situatia acestuia prezentandu-se astfel: in 2007 -97.574, in 2008 -107.757 cu o scadere de 10 %,
in 2009 acesta scade insesizabil pentru ca in 2010 sa ajunga la o valoare de -67.626, o ameliorare fata de anul
2009 cu aproximativ 40 de procente. Aceast evoluie negativ este influenat pe de o parte de un nivel al
cheltuielilor financiare foarte ridicat iar pe de alt parte un nivel al veniturilor extrem de sczut
raportat la cheltuieli insa lucru care se pare ca incepe sa se remedieze in anul 2010, desi nivelul
rezultatului financiar este inca foarte scazut.
500,000
400,000
300,000 Rezultatul brut
200,000 Rezultatul net
100,000
0
2007 2008 2009 2010
Fig 7: Evolutia rezultatului brut si a rezultatului net
Rezultatul brut al exerciiului (Rbrut) este determinat de rezultatele tuturor activitilor (de
exploatare, financiar i extraordinar), obinndu-se ca diferen ntre veniturile i cheltuielile totale.
Rezultatul brut al exerciiului prezint aceeai evoluie ca i rezultatul curent deoarece n
perioada supus analizei rezultatul extraordinar a fost inexistent. Astfel n mrimi absolute rezultatul
brut se prezint astfel: n anul 2007 se nregistreaz o valoare de 378.334, n anul doi de analiz se
nregistreaz valoarea de 417.818, pentru 2009 rezultatul brut este de 470.038 iar n 2010 valoarea
acestuia coboar la 461.959.
Rezultatul net al exerciiului (Pn) reprezint, n mrimi absolute, msura rentabilitii
financiare a capitalului propriu subscris de acionari. Acesta urmeaz s se distribuie sub form de
dividende n raport cu numrul aciunilor deinute sau s se reinvesteasc n firm. Profitul net se
obine prin deducerea impozitului pe profit datorat statului, din profitul brut.
Rezultatul net al exerciiului prezint o tendin aproape identic cu cea a rezultatului brut i
anume nregistreaz o evoluie crescatoare in primii 3 ani de analiza si o evolutie descrescatoare in
2010.
16
Capacitatea de autofinanare (CAF) este un surplus monetar global rezultat din confruntarea
veniturilor care genereaz ncasri, cu cheltuielile care genereaz pli din ntreaga activitate a firmei,
n decursul unui exerciiu financiar. Acest indicator, reprezint lichiditile poteniale generate de
ntreaga activitate pe perioada exerciiului, care rmn la dispoziia firmei i care pot fi folosite pentru
autofinanare. Autofinanarea net real (Afn) const n lichiditile care sunt efectiv folosite pentru
finanarea prin mijloace proprii a activitii. Se obin prin eliminarea din capacitatea de autofinanare a
dividendelor i a repartizrilor din profit care au alt destinaie dect ntreprinderea.
CAF = RBE+Vfin+Vextr-Ch.fin-Ch.extr-Imp.pr
sau
CAF = Profit net+Amortizare
750,000
700,000
650,000
Capacitatea de
600,000 autofinanare (CAF)
550,000
500,000
2007 2008 2009 2010
Fig 9: Evolutia capacitatii de autofinantare
Capacitatea de autofinantare a intreprinderii adopta o evolutie asemanatoare rezultatului brut si al celui

net, adica in primii 3 ani de analiza aceasta tendinta este un crescatoare iar in al patrulea an capacitatea de
autofinantare scade. Valoarea maxima este atinsa in anul 2009, 719.857. Desi in primii 3 ani de referinta
valoarea indicatorului creste in anul 2010 acesta scade cu aproximativ 7% de la 719.857 la 682.357. Pe viitor
intreprinderea trebuie sa gaseasca o solutie pentru a-si relua tentinta inregistrata in primii 3 ani.
2.1.3. Diagnosticul rentabilitii i profitablilitii

Rentabilitatea reprezint capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit prin utilizarea
factorilor de producie i a capitalurilor.
Un potenial investitor, are n vedere, pe lng recuperarea sumelor investite, i obinerea unui
profit superior celui provenit dintr-un plasament fr risc. Cu ct randamentul unei societi este mai
mare cu att valoarea i bineneles preul ce se va negocia va fi mai mare.
A. Rentabilitatea ntreprinderii, este influenat definitoriu de trei factori:
sursele de finanare a activitii;
17
structura surselor de finanare;
riscul afacerii sau riscul investitorilor de a nu-i recupera banii investii;
Raportul care st la baza formrii ratelor de rentabilitate este raportul ntre efectul economic
pe de o parte i efortul depus pentru obinerea acestuia pe de alt parte.
Rentabilitatea ntreprinderii se mparte n dou mari categorii:
rentabilitatea economic;
rentabilitatea financiar.
I. Rentabilitatea economic, msoar gradul de eficien al capitalului total aflat la dispoziia
ntreprinderii fr a ine seama de modul de procurare al acestuia. Astfel se poate considera c
rentabilitatea economic este independent de politica de finanare a ntreprinderii.
Tabelul 5: Rentabilitatea economica
Reatb=(EBE/At)x100
Nr.
Specificare/an U.M. 2007 2008 2009 2010
rd.
Excedentul brut din exploatare

1 RON
(EBE) 708.153 782.057 832.664 760.733
2 Indicele de cretere a EBE % 100% 110% 106% 91%

3 Activ total (At) RON 830.018 916.640 964.458 833.340
4 Indicele de cretere a At % 100,00% 110,44% 105,22% 86,41%
Rata rentabilitii economice a

5 %
activelor totale brute (Reatb) 85,32% 85,32% 86,33% 91,29%
6 Indicele de cretere Reatb % 100,00% 100,00% 101,19% 105,74%
7 Valoare recomandat % 25% 25% 25% 25%
Rentabilitatea economic a activelor totale brute exprim nivelul de remunerare a activului total
brut i arat ci lei din excedentul brut din exploatare se obin la 100 de lei activ total brut.
ntreprinderea a nregistrat n anul 2007 o rentabilitate economic brut de 85,32% adic la 100
lei activ total brut se obin 85,32 ron excedent brut din exploatare. Pentru anul 2008 s-a nregistrat o
valoare similara iar n anul 2009 a crescut uor ajungnd la 86,33% apoi a continuat sa creasc
atingnd o valoarea maxim n 2010 de 91,29%, nregistrnd per ansamblu o evoluie bun.
18
92.00%
90.00%
88.00%
Rata rentabilitii economice
a activelor totale brute %
86.00%
84.00%
82.00%
2007 2008 2009 2010
Fig 10: Evolutia ratei rentabilitatii economice
II. Rentabilitatea financiar exprim capacitatea ntreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate n activitatea de exploatare i comercializare.
Prin intermediul ratei de rentabilitate financiar se exprim sintetic gradul de remunerare a
investiiei fcute de proprietarii de capital. Aceti investitori pot fi remunerai fie prin dividende, fie
prin acumulri de profit care conduc la creterea capitalurilor proprii i n cele din urm la creterea
valorii de pia a aciunilor (in cazul societatilor pe actiuni).
Un aspect interesant al rentabilitii financiare l reprezint identificarea i delimitarea
intereselor celor dou categorii de acionari, i anume: acionarul majoritar i acionarii minoritari.
Acionarul majoritar realizeaz de obicei un plasament pe termen lung pentru care nu ateapt o
rentabilitate imediat pe aciune, deci nu solicit un dividend pe aciune ntr-un plan imediat, fiind
mulumit cu un nivel al rentabilitii financiare care s l satisfac, n condiiile n care marea parte a
profitul rmne n cadrul ntreprinderii majornd valorea existent a acesteia. Acionarul minoritar i-
ar dori o rentabilitate crescut ntr-un termen scurt, rentabilitate care ar aprecia-o n funcie de
dividendul pe care l ncaseaz pentru fiecare aciune care o are n proprietate. Dar de cele mai multe
ori dorina acionarului majoritar primeaz n faa acionarilor minoritari.
Tabelul 6: Rate rentabilitatii financiare
Rfb=(CAF/Cpr)x100
Nr.
rd.
Capacitatea de
1 RON
autofinanare (CAF) 601.462 664.232 719.857 682.357
2 %
CAF 100% 110% 108% 95%
Capitaluri permanente
3 RON
(Cpr) 428.777 473.525 529.114 190.480
19
4 %
Cpr 100% 110% 112% 36%
Rata rentabilitii
5 %
financiare brute (Rfb) 140% 140% 136% 358%
6 %
Rfb 100% 100% 97% 263%
Rentabilitatea financiar brut remunereaz capitalurile permanente ale ntreprinderii prin

capacitatea de autofinanare, care reprezint sursa principal a creterii averii proprietarilor.
Analizant rentabilitatea financiara bruta putem observa ca aceasta are o tendinta de crestere pe
perioada celor 4 ani de analiza. Aceasta tendinta se datoreaza n mare parte din cauza cresterii valorii
capacitii de autofinanare prin cresterea profitului net (Pn) dar i a cresterii capitalurilor permanente
prin cresterea capitalurilor proprii. n urma acestor evoluii favorabile rata rentabilitii financiare
brute a societii atinge n 2010 pragul de 358% fa de 140% nregistrat n anul 2007.
Tabelul 7: Rata rentabilitatii financiare brute
Rfn=(Pn/Cp)x100
Nr. rd. Specificare/an U.M. 2007 2008 2009 2010
Profitul net al
1 RON
exerciiului (Pn) 369.218 407.750 462.642 451.209
Indicele de
2 %
cretere a Pn 100,00% 110,44% 113,46% 97,53%
Capitaluri proprii
3 RON
(Cp) 93.280 103.015 134.720 138.701
Indicele de
4 %
cretere a Cp 100,00% 110,44% 130,78% 102,96%
Rata
rentabilitii
5 %
financiare nete
(Rfn) 396% 396% 343% 325%
Indicele de
7 %
cretere a Rfn 100% 100% 87% 95%
Rentabilitatea financiar net remunereaz capitalurile proprii ale societii prin profitul net,
care reprezint valoarea cu care se majoreaz averea firmei i a proprietarilor acesteia.
n urma analizei efectuate am observat c rentabilitatea financiar net nregistreaz un nivel
de 396% n 2007 si 2008 urmnd s scada in 2009 cu aproximativ 13% si in 2010 cu 20% fata de 2008
20
ajungnd la valoarea de 325%. Tendinta indicatorului desi este de scadere, nivelul acestuia este foarte
mare, intreprinderea avand o relaxare in ceea ce priveste rata rentabilitatii financiare.
450%
400%
350%
300%
Rata rentabilitii financiare
250%
brute
200%
Rata rentabilitii financiare
150% nete
100%
50%
0%
2006 2007 2008 2009
Fig. 11: Evolutia ratei rentabilitatii financiare brute si nete
B. Profitabilitatea reprezint o trstur a strii de performan a ntreprinderii, performana

aferent activitii de exploatare.
Ratele de profitabilitate mai sunt cunoscute i ca rate de marj i se calculeaz ca raport ntre
un indicator de rezultate care exprim profitabilitatea i un indicator de rezultat care exprim volumul
de activitate.
Nivelul de profitabilitate poate fi calculat pentru fiecare activitate n parte (de exploatare,
financiar i extraordinar) sau pentru ansamblul activitii.
Tabelul 8: Nivelul ratei excedentului brut de exploatare.
REBE=EBE/CA*100
Excedentul brut
1 de exploatare RON
(EBE) 708.153 782.057 832.664 760.733
Indicele de
2 %
cretere al EBE 100,00% 110,44% 106,47% 91,36%
Cifra de afaceri
3 RON
(CA) 805.986 890.100 944.182 906.121
Indicele de
4 %
cretere a CA 100,00% 110,44% 106,08% 95,97%
Rata marjei
5 brute de %
exploatare 87,86% 87,86% 88,19% 83,95%
21
(REBE)
Indicele de
6 %
cretere REBE 100,00% 100,00% 100,37% 95,20%
Rata profitabilitii comerciale din exploatare brut ne arat excedentul brut realizat la 100
de lei vnzri. Practic, aceast rat indic capacitatea proprie a activitii de exploatare de a genera
profit fr a ine seama de politica de amortizare, de politica fiscal i financiar i de influena
elementelor extraordinare.
n anul 2007 si 2008 profitabilitatea comercial din exploatare brut nregistreaz o valoare de
87.86% ceea ce nseamn c la 100 ron vnzri societatea nregistreaz un profit de 87.86 ron.
In anul 2009 se inregistreaza o usoara crestere a ratei, nesemnificativa insa, iar in anul 2010 rat
de profitabilitate comercial din exploatare brut este de 83,95%.
Aceast evoluie constanta este influentata de schimbarile relativ egale in procente ale
excedentului brut din exploatare si a cifrei de afaceri.
Tabelul 9: Evolutia excedentului brut din exploatare
RRE=RE/CA*100
Nr.
rd.
Rezultatul
1 RON
exploatrii (RE) 475.908 525.575 575.449 529.585
Indicele de
2 %
cretere al RE 100,00% 110,44% 109,49% 92,03%
Cifra de afaceri
3 RON
(CA) 805.986 890.100 944.182 906.121
Indicele de
4 %
cretere a CA 100,00% 110,44% 106,08% 95,97%
Rata marjei nete
5 de exploatare %
(RRE) 59,05% 59,05% 60,95% 58,45%
Indicele de
6 %
cretere RRE 100,00% 100,00% 103,22% 95,90%
Rata profitabilitii comerciale din exploatare net ne arat ci ron din rezultatul din
exploatare se obin la 100 de ron vnzri.
Aceast rat este mai relevant pentru profitabilitatea exploatrii deoarece ine cont de toate
veniturile i cheltuielile care sunt aferente activitii de baz.
22
n primul an analizat rata profitabilitii din exploatare net nregistreaz o valoare de 59,05%
adic la 100 ron vnzri se obine un profit din exploatare de 59,05 ron. Pe toata perioada de analiza
valoarea indicatorului se mentine constanta inregistrand maximul in anul 2009 si anume 60,95% si
inregistrand o scadre de 5% in 2010. Evoluie nefavorabil din 2010 se datoreaz diminurii
rezultatului din exploatare prin scderea veniturilor corelate cu creterea cheltuielilor aferente acestui
indicator.
REx=REx/CA*100
Rezultatul exerciiului
1 RON
(Rex) 369.218 407.750 462.642 451.209
2 %
Rex 100,00% 110,44% 113,46% 97,53%
3 Cifra de afaceri (CA) RON 805.986 890.100 944.182 906.121

4 %
CA 100,00% 110,44% 106,08% 95,97%
Rata marjei nete a

5 %
exerciiului (RRE) 45,81% 45,81% 49,00% 49,80%
Indicele de cretere
6 %
Rex 100,00% 100,00% 106,96% 101,63%
Rata profitabilitii comerciale a exerciiului net ne arat ci lei din rezultatul exerciiului
se obin la 100 de lei vnzri.
Astfel pe parcursul ntregii perioade de analiz am observat o crestere a ratei profitabilitii
comerciale a exerciiului net, influenat semnificativ de evoluia pozitiva a rezultatului exerciiului,
prin cresterea cu 81.991 a acestuia n anul 2010 fa de primul an analizat.
Tabelul 10: Evolutia ratei profitabilitatii comerciale a exercitiului neta
RRrcn=RE/CT*100
Rezultatul din
1 RON
exploatare (RE) 475.908 525.575 575.449 529.585
Indicele de
2 %
cretere a RE 100,00% 110,44% 109,49% 92,03%
Costuri totale
3 RON
(CT) 1.024.970 1.131.938 1.314.705 1.101.405
Indicele de
4 %
cretere a CT 100,00% 110,44% 116,15% 83,78%
23
Rata resurselor
5 consumate %
net(RRrcn) 46,43% 46,43% 43,77% 48,08%
Variaia absolut
6 %
a Rrcn - 0,00% -2,66% 4,31%
Indicele de
7 %
cretere Rrcn 100,00% 100,00% 94,27% 109,85%
Rata profitabilitii resurselor consumate din exploatare net ne arat ci ron din rezultatul
din exploatare se obin la 100 ron cheltuieli totale.
Anaziland indicatorul putem observa ca evoluia ratei profitabilitii resurselor consumate din
exploatare net este supus influenei cresterii rezultatului din exploatare. Astfel, nivelul ratei calculate
atinge n 2010 pragul de 48,08% fa de nivelul de 46,43% nregistrat n primul an analiza.
Tabelul 11: Evolutia ratei profitabilitii resurselor consumate a exerciiului brut
RRrcexb=Rbrut/CT*100
Rezultatul brut al
1 exerciiului RON
(Rbrut) 378.334 417.818 470.038 461.959
Indicele de
2 %
cretere a Rbrut 100,00% 110,44% 112,50% 98,28%
Costuri totale
3 RON
(CT) 1.024.970 1.131.938 1.314.705 1.101.405
Indicele de
4 %
cretere a CT 100,00% 110,44% 116,15% 83,78%
Rata resurselor
consumate a
5 %
exerciiului
brut(RRrcexb) 36,91% 36,91% 35,75% 41,94%
Indicele de
6 %
cretere Rrcexb 100,00% 100,00% 96,86% 117,31%
Profitabilitatea resurselor consumate a exerciiului brut ne arat ci lei din rezultatul brut
se obin la 100 de lei cheltuieli totale.
Nivelul ratei profitabilitii resurselor consumate a exerciiului brut n anul 2007 a fost de
36,91% adic la fiecare 100 ron cheltuii s-a obinut un profit de 36,91 ron. Evoluia ratei este favorabil
n intervalul analizat ajungnd n anul 2010 la nivelul de 41,94%. Aceast evoluie este cauzat de
cresterea rezultatului brut in paralel cu scaderea costurilor totale.
24
Tabelul 12: Profitabilitatea resurselor consumate a exerciiului net
RRrcexn=Pn/CT*100
Rezultatul net al
1 RON
exerciiului (Pn) 369.218 407.750 462.642 451.209
Indicele de
2 %
cretere a Pn 100,00% 110,44% 113,46% 97,53%
Cheltuieli totale
3 RON
(CT) 1.024.970 1.131.938 1.314.705 1.101.405
Indicele de
4 %
cretere a CT 100,00% 110,44% 116,15% 83,78%
Rata resurselor
consumate a
5 %
exerciiului
net(RRrcexn) 36,02% 36,02% 35,19% 40,97%
Indicele de
7 %
cretere Rrcexn 100,00% 100,00% 97,69% 116,42%
Profitabilitatea resurselor consumate a exerciiului net ne arat ci ron din rezultatul

exerciiului se obin la 100 ron cheltuieli totale.
n anul 2007 profitabilitatea resurselor consumate a exerciiului net a fost de 36,02% i a crescut
la 40,97% n 2010, inregistrand astfel o crestere de aproape 5% pe decursul perioada de analiza.
Aceasta aprecierea indicatorului este din cauza cresterii rezultatului net in paralel cu scaderea
cheltuielilor totale.
160%
140%
120%
100%
80% Rata marjei nete a
60% exerciiului %
40% Rata marjei nete de

exploatare %
20%
0%
2007 2008 2009 2010
25
Fig 12: Evolutia ratelor marjei nete
2.2. Diagnosticul poziiei financiare

Poziia financiar depinde de:
resursele economice pe care le centralizeaz;
de structura sa financiar;
de lichiditatea i solvabilitatea sa;
de capacitatea i rapiditatea societii de a se adapta la schimbrile aprute n mediul general i
specific n care opereaz.
Analiza poziiei sale financiare din perioada trecut permite previzionarea poziiei viitoare.
Informaiile referitoare la structura financiar vor fi folositoare n momentul estimrii necesarului de
finanare i la repartizarea rezultatelor ntre proprietari i creditori.
Lichiditatea entitii permite aprecierea capacitii societii de a-i onora angajamentele
scadente pe termen scurt, iar cele privind solvabilitatea le evalueaz capacitatea de a-i onora
angajamentele financiare scadente pe termen mediu i lung.
Vitezele de rotaie reflect modul n care sunt gestionate mijloacele economice i datoriile
societii, iar ratele de profitabilitate i rentabilitate vor reflecta eficiena activitii desfurate.
2.2.1
2.2.1.1 Lichiditatea intreprinderii
Rata lichiditii generale (Rlg): exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora
datoriile pe termen scurt (Dts) din totalul activelor circulante (Ac). Valoarea optima a acestui
indicator este cuprinsa intre [1,00;2,00].
Tabelul 14: Evolutia ratei lichiditatii generale
Nr
crt Indicatori U.M Formula Perioada
2007 2008 2009 2010
1 Active circulante Ron Ac 238.363 263.239 288.752 371.026
Indicele de
crestere a IAc =
100% 110% 110% 128%
activelor Acn+1/Acn
circulante %
Datorii pe termen
Dts 401.241 443.115 440.174 596.172
2 scurt Ron
Indicele de
IDts =
crestere a 100% 110% 99% 135%
Dtsn+1/Dtsn
Datoriilor pe TS %
26
Lichiditatea
Lg = Ac / Dts 0,59 0,59 0,66 0,62
3 general -
Indicele de
crestere a ILg =
100% 100% 110% 95%
Lichiditatii Lgn+1/Lgn
generale %
Valoare minima
Min 1 1 1 1
acceptata -
Valoare maxima
Max 2 2 2 2
acceptata -
Active circulante
Lg =
Datorii pe termen scurt
In anul 2007 si 2008 se poate observa ca nivelul lichiditatii generale este unul foarte
scazut: 0,5. Acest nivel ne spune ca intreprinderea nu isi poate acoperi cheltuielile cu activele
circulante din datoriile pe termen scurt. Nici in anul 2009 sau 2010 nivelul lichiditatii generale
nu se amelioreaza si este departe de nivelul optim. Acest lucru se datoreaza in principal
obiectului de activitate si naturii activelor circulante necesare in desfasurarea activitatii.
Rata lichiditii rapide (Rlr): exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile
pe termen scurt (Dts) din creane (Cr), disponibiliti bneti (Db) i investiii financiare pe
termen scurt (Ifts), adic din acele active circulante care pot fi transformat relativ rapid n
disponibiliti. Stocurile sunt eliminate din mijloacele curente de plat datorit faptului c
acestea constituie elementul cel mai lent din cadrul activelor circulante n cazul transformrii
lor n lichiditi. Nivelul optim al acestui indicator este cuprins ntre [0,6; 1,00]
Tabelul 15 : Evolutia ratei lichiditatii rapide
Nr
2007 2008 2009 2010
Indicele de crestere a activelor
circulante % IAc = Acn+1/Acn 100% 110% 110% 128%
2 Stocuri Ron St 102 113 0 0
Indicele de crestere a stocurilor % ISt = Stn+1/Stn 100% 110% 0% -
3 Active circulante fr stocuri Ron Ac 238.261 263.126 288.752 371.026
Indicele de crestere a Ac fara
stocuri % IAc = Acn+1/Acn 100% 110% 110% 128%
27
4 Datorii pe termen scurt Ron Dts 401.241 443.115 440.174 596.172
Indicele de crestere a Datoriilor
pe TS % IDts = Dtsn+1/Dtsn 100% 110% 99% 135%
5 Lichiditatea rapida - Lr = (Ac-St)/Dts 0,59 0,59 0,66 0,62
Indicele de crestere a Lichiditatii
rapide % ILr = Lrn+1/Lrn 100% 100% 110% 95%
Valoarea minima acceptata - Min 0,6 0,6 0,6 0,6
Valoarea maxima acceptata - Max 1 1 1 1
Active circulante Stocuri

Lr =
Si in cazul acestui indicator se paote observa ca intreprinderea este relativ constant ape
perioada de analiza. Deoarece nivelul stocurilor este unul foarte scazut in raport cu activele
circulante (datorita activitatii de prestatori de servicii si nu de productie) valoarea lichiditatii
rapide este foarte apropiata de valoarea lichiditatii generale. Nivelul acestui indicator ne arata
ca intreprinderea este la limita minima acceptata in anii 2007 si 2008, insa acest rezultat se
poate pune pe seama crizei economice. In urmatorii ani 2009 si 2010 se poate observa o
usoara ameliorare nivelul lichiditatii rapide ajungand sa depaseasca nivelul minim acceptat
avand totusi o tendinta usoara de descrestere, inregistrandu-se o pierdere de 15 puncte
procentuale din anul 2009 pana in anul 2010.
Rata de lichiditate curent reflect capacitatea ntreprinderii de a-i onora

obligaiile pe termen scurt din plasamentele i disponibilitile societii. Valoarea optim a
acestui indicator este cuprins ntre 0,4 i 0,6.
Investitii pe termen scurt + Disponibilitati banesti

Lc =
Tabelul 16: Evolutia lichiditatii curente

Nr
2007 2008 2009 2010
Investitii fin pe termen scurt +
1 Disponibilitati banesti Ron InvTS+Disp 48.038 53.051 65.741 32.263
28
Indicele de crestere a Inv. Fin. + IInvDisp =
Disp.banesti % InDn+1/InDn 100% 110% 124% 49%
Indicele de crestere a Datoriilor
pe TS % IDts = Dtsn+1/Dtsn 100% 110% 99% 135%
Lc = (InvTS + Db)
3 Lichiditatea curenta - / Dts 0,12 0,12 0,15 0,05
Indicele de crestere a Lichiditatii
curente % ILc = Lcn+1/Lcn 100% 100% 125% 36%
Valoarea minima acceptata - Min 0,4 0,4 0,4 0,4
Valoarea maxima acceptata - Max 0,6 0,6 0,6 0,6
Nivelul ratei lichiditatii curente este aproximativ la 25 % din valoarea minima

optima pe parcursul celor patru ani de referinta. O mica ameliorare se inregistreaza in anul
2009, cresterea precentuala fiind de 125 de procente, dupa care imediat in 2010 are loc o
descrestere vertiginoasa a nivelului indicatorului, acesta inregistrand o scadere de 89% fata de
lichiditatea curenta din 2009.
Lichiditatea curenta, avand un nivel atat de scazut, ne arata ca intreprinderea nu ar
putea sa isi acopere obligatiile curente doar din plasamentele si disponibilitatile sale. Pentru a-
si onora datoriile pe termen scurt intreprinderea va recurge si la alte resurse in afara de cele
mentionate anterior.
Rata lichiditii imediate (Rli) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i acoperi

datoriile pe termen scurt pe seama disponibilitilor bneti i a investiiilor financiare pe
termen scurt. Nivelul optim al acestui indicator este cuprins ntre [0,2; 0,6].
Tabelul 17 : Evolutia ratei lichiditatii imediate
Nr
2007 2008 2009 2010
1 Disponibilitati banesti Ron Db 48.038 53.051 65.741 32.263
Indicele de crestere a IDb =
disponibilitatilor banesti % Dbn+1/Dbn 100% 110% 124% 49%
Indicele de crestere a IDts =
Datoriilor pe TS % Dtsn+1/Dtsn 100% 110% 99% 135%
3 Lichiditatea imediata - Li = Db / Dts 0,12 0,12 0,15 0,05
29
Indicele de crestere a
Lichiditatii imediate % ILi = Lin+1/Lin 100% 100% 125% 36%
Valoarea minima
acceptata - Min 0,2 0,2 0,2 0,2
Valoarea maxima
acceptata - Max 0,4 0,4 0,4 0,4
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, toti anii de analiza isi situeaza
indicatorul de lichiditate imediata sub limita minima de referinta. Aceasta inseamna ca
intreprinderea nu si-a gestionat intr-un mod oportun resursele pentru a-si putea acoperi
obligatiile pe termen scurt din resursele cu o lichiditate foarte ridicata. Indicatorul atinge
maximul dintre anii de referinta in anul 2009, atingand o valoarea de 0,15 care se apropie de
minimul de referinta 2,00 insa neincadrandu-se in spectrul optim nu putem spune ca
intreprinderea si-a gestionat bine resursele nici macar in anul 2009.
0.70
0.60
0.50
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
2007 2008 2009 2010
Lichiditatea general Lichiditatea rapida
Lichiditatea curenta Lichiditatea imediata
Fig 10 : Evolutia lichiditatii
30
2.2.1.2 Solvabilitatea ntreprinderii
Solvabilitatea, in detrimentul lichiditatii care reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora

obligatiile pe termen scurt, reflect capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile pe termen mediu
i lung. Solvabilitatea exprim capacitatea societii de a-i acoperi toate datoriile, indiferent de
termen, din activele de care dispune, n cazul n care ar nceta activitatea, mai pe scurt, exprim
gradul n care activele totale ale ntreprinderii (AT) pot acoperi datoriile totale ale acesteia
(DT). Valoarea considerat optim pentru acest indicator este cuprins ntre 1,5 i 3.
Active totale
Gspt =
Datorii totale
Tabelul 18: Analiza solvabilitatii

Nr
2007 2008 2009 2010
1 Active totale Ron AT 830.018 916.640 964.458 833.340
Activelor Totale % IAT = ATn+1/ATn 100% 110% 105% 86%
2 Datorii totale Ron DT 736.737 813.625 834.568 747.951
Datoriilor Totale % IDT = DTn+1/DTn 100% 110% 103% 90%
Solvabilitatea patrimoniala
3 la termen - Gspt = AT / DT 1,13 1,13 1,16 1,11
Indicele de crestere a Solvab. IGspt =
Patrimoniale la termen % Gsptn+1/Gsptn 100% 100,00% 102,58% 96,41%
Valoare optim - 1,5 - 3 1,5 - 3 1,5 - 3 1,5 - 3
Analizand solvabilitatea patrimoniala la termen se poate vedea (vezi tabelul de mai

sus) ca in niciunul dintre anii de referinta nivelul acesteia nu s-a incadrat intre valorile optime.
Acest lucru arata ca in cazul incetarii activitatii, intreprinderea nu ar avea suficiente resurse
pentru a acoperi toate datoriile. Nivelul indicatorului ramane relativ constant pe perioada de
analiza, inregistrand o usoara crestere in anul 2009 dupa care o scadere de aproximativ 5% in
anul 2010. Tendinta este de stagnare, cu usoare modificari, acestea revenind tot din obiectul
de activitate care presupune imprumuturi pe termen mediu si lung pentru achizitionarea
activelor necesare desfasurarii activitatii (autovehiculele a caror majoritate au fost preluate in
leasing). Analizand tendinta valorii activelor totale in paralela cu tendinta indicatorului putem
31
spune ca in anul 2010 au avut loc descarcari de gestiune de active intr-o proportie mai mare
decat achitarea obligatiilor.
Capacitatea de rambursare a datoriilor (Grd) exprim msura n care datoriile totale ale
ntreprinderii pot fi acoperite din rezultatele obinute. Nivelul optim este considerat a fi 2, insa
valoarea trebuie s fie cel puin egal cu 1.
Capacitatea de autofinantare
Grd =
Datorii totale
Tabelul 19: Analiza capacitatii de rambursare
Nr
2007 2008 2009 2010
Capacitatea de
1 autofinantare Ron CAF 386.687 427.042 401.728 285.505
Capacitatii de ICAF =
autofinantare % CAFn+1/CAFn 100% 110% 94% 71%
2 Datorii totale Ron DT 736.737 813.625 834.568 747.951
Datoriilor Totale % IDT = DTn+1/DTn 100% 110% 103% 90%
Capacitatea de
3 rambursare - Grd = CAF/DT 0,52 0,52 0,48 0,38
Indicele de crestere a IGrd =
Grd % Grdn+1/Grdn 100% 100,00% 91,71% 79,30%
Valoare optim - Optim 2 2 2 2
Valoare minim - Min 1 1 1 1
Analizand capacitatea de rambursare putem spune ca aceasta are o tendinta de

descrestere pe perioada analizei noastre, neincadrandu-se in niciul din anii analizati intre
valorile optime acestui indicator. Cele mai mari nivele ale acestui indicator sunt inregistrate in
anii 2007 si 2008, si anume 0,52% iar la polul opus este anul 2010 care inregistreaza o
scadere de aproximativ 20 de procente fata de 2009, capacitatea de rambursare ajung la
nivelul de 0,38.
32
Aceste nivele se inregistreaza datorita nivelului capacitatii de rambursare care
reprezinta aproximativ 50% din datoriile totale ale entitatii. In urma acestor valori putem
spune ca intreprinderea ar putea sa isi achite doar jumatate dintre obligatiile totale pe care le
are ceea ce reprezinta fara doar si poate o situatie foarte defavorabila pentru companie in
incercarea acesteia de a contracta finantari din exterior.
2.2.2 Diagnosticul gestiunii resurselor

Unul din obiectivele majore ale managementului ntreprinderii ar trebui s fie
gestiunea raional i eficient a resurselor pe care le au la dispoziie datorit caracterului
limitat i epuzabil al resurselor, precum i pentru asigurarea unui nivel superior de eficien i
rentabilitate pentru ntreprindere.
O gestiune eficient a resurselor se realizeaz atunci cnd se obin rezultatele
scontate cu un volum ct mai limitat de resurse.
Creterea nivelului de eficien n gestiunea resurselor este echivalent fie cu
obinerea aceluiai rezultat cu un volum mai mic de resurse, fie cu acelai volum de resurse se
obine un rezultat mai mare.
Modul de gestionare a resurselor se exprim cu ajutorul ratelor de gestiune, aceste
rate exprimnd viteza de rotaie a elementelor patrimoniale sau a surselor de finanare.
Viteza de rotaie msoar durata de transformare a activelor n lichiditi i durata de
rennoire a datoriilor.
Msurarea vitezei de rotaii se realizeaz att cu ajutorul numrului de rotaii (nrSt) a
acestora, ct i cu durata n zile a unei rotaii (dzSt).
Numrul de rotaii (Nr) arat de cte ori se rotete elementul de activ sau pasiv
analizat prin cifra de afaceri ntr-o perioad de gestiune.
Durata n zile (dz) a unei rotaii arat durata medie n care elementul analizat
parcurge ntregul ciclu economic i revine n form bneasc. Reducerea duratei medii n zile
a unei rotaii nseamn o scurtare a perioadei de imobilizare.
Viteza de rotaie a activului total reflect eficiena utilizrii capitalului total aflat la
dispoziia ntreprinderii sau altfel spus, modul de gestionare a tuturor resurselor.
Creterea vitezei de rotaie echivaleaz cu creterea eficienei utilizrii activelor,
reducerea duratei de recuperare a lor sub form bneasc (creterea gradului de lichiditate a
activului), mbuntirea structurii activelor n corelaie cu specificul activitii. Principalul
efect al accelerrii vitezei de rotaie este relaxarea financiar. Reducerea vitezei de rotaie are
33
ca efect principal o presiune financiar degajat din creterea gradului de imobilizare a
activelor.
Msurile pentru mbuntirea modului de gestionare a resurselor totale sunt:
optimizarea structurii activului n acord cu obiectul de activitate i
particularitile tehnice i tehnologice ale activitii de exploatare;
valorificarea superioar a imobilizrilor;
fructificarea resurselor materiale i creterea gradului lor de lichiditate;
creterea cifrei de afaceri.
Tabelul 20: Analiza gestiunii

Nrcrt Indicatori U.M Formula Perioada
2007 2008 2009 2010
1 Cifra de afaceri Ron CA 805.986 890.100 944.182 906.121
Indicele de crestere a CA % ICA = CAn+1/CAn 100% 110% 106% 96%
2 Activ Total Ron AT 830.018 916.640 964.458 833.340
Indicele de crestere a AT % IAT = ATn+1/ATn 100% 110% 105% 86%
3 Numar de rotatii a AT Rot. NrAT = CA / AT 0,97 0,97 0,98 1,09
Indicele de crestere a Nr. Rotatii a INrAT =
AT % NrATn+1/NrATn 100% 100% 101% 111%
DzAT = AT / CA *
4 Durata in zile a unei rotatii a AT Zile 360 371 371 368 331
Indicele de crestere a Duratei in zile IDzAT =
a NrAT % DzATn+1/DzATn 100% 100% 99% 90%
Analizand viteza de rotatie a activelor totale se poate observa ca in toata perioada de

analiza durata de rotatie este inferioara nivelului maxim. Acest lucru este un mare beneficiu
pentru companie degajand financiar situatia ei. Se poate observa da in perioada 2007-2009
cifra de afaceri este intr-o crestere relativ constanta 110% respectiv 106%. In ultimul an de
referinta compania inregistreaza o scadere a cifrei de afaceri care insa este corelata cu o
scadere mai accentuata a activelor totale. Acest lucru inseamna ca eficienta per total a crescut,
deoarece cu un activ total mai mic intreprinderea a reusit sa scada intr-un procent destul de
mic cifra de afaceri.
Daca este sa ne referim la durata de rotatie a activului total aceasta se situeaza intr-un
interval acceptabil 370 zile. Acest lucru reflecta durata in care compania isi recupereaza
activele totale prin cifra de afaceri. Pentru a creste valoarea gestiunii activelor totale ,
34
societatea poate tinde spre o cifra de afaceri superioara sau pentru o optimizare a structurii
activului.
Numrul de rotaii a activelor imobilizate (nrAi) reprezint rotaiile activelor
imobilizate ntr-o perioad de gestiune.
Nivelul ratelor de gestiune a activelor imobilizate depinde de aspecte cum ar fi:
domeniul de activitate
opiunile strategice ale ntreprinderii
nivelul de performan a ntreprinderii.

2007 2008 2009 2010
ICA =
Indicele de crestere a CA % CAn+1/CAn 100% 110% 106% 111%
2 Active imobilizate Ron Ai 591.655 653.401 675.706 462.314
Indicele de crestere a Ai % IAi = Ain+1/Ain 100% 110% 103% 68%
NrAi = CA
3 Numar de rotatii a Ai Rot. / Ai 264 264 258 184
Indicele de crestere a Nr. Rotatii INrAi =
a Ai % NrAin+1/NrAin 100% 100% 97% 111%
DzAi = Ai /
4 Durata in zile a unei rotatii a Ai Zile CA * 360 264 264 258 184
Indicele de crestere a Duratei in IDzAi =
zile a NrAi % DzAin+1/DzAin 100% 100% 97% 111%
Numarul de rotatii al activelor imobilizate este un indice constant aproape pe toata

perioada de referinta a analizei noastre observandu-se doar in anul 2010 o crestere
semnificativa a acestuia. Aceasta crestere se datoreaza unei scaderi importante ale activelor
imobilizate in anul 2010 cu aproximativ 30%. Aceasta scadere a agrenat la randul ei o scadere
a cifrei de afaceri insa intr-o proportie mai mica daca este sa o comparam cu scaderea
activelor imobilizate. Acest lucru ne spune ca desi intreprinderea a detinut un numar mai mic
de imobilizari, acestea au fost performante si bine gestionate, intreprinderea reusind sa
amelioreze scaderea cifrei de afaceri.
35
Daca este sa ne referim la durata masurata in zile a indicelui, activele imobilizate sunt
recuperate de societate in aproximativ 242 de zile, o importanta scadere a numarului de zile
necesare pentru recuperare observandu-se in anul 2010 si anume de la 258 de zile la 184.
Gestiunea activelor circulante este foarte important n procesul general de gestiune a
resurselor la nivelul ntreprinderii.
Viteza de rotaie a activelor circulante poate fi considerat ca un indicator sintetic de
apreciere a eficienei, prin el reflectndu-se toate schimbrile intervenite n activitatea de
exploatare i financiar a ntreprinderii.
Cu ct activele circulante vor parcurge mai rapid fiecare stadiu al procesului de
exploatare i comercializare, cu att volumul de active circulante implicat n acest proces va fi
mai mic i nevoile de finanare a acestora vor fi i ele mai mici.
Tabelul 21 : Analiza gestiunii activelor circulante
2007 2008 2009 2010
CA % ICA = CAn+1/CAn 117% 110% 106% 111%
AC % IAc = Acn+1/Acn 118% 110% 110% 111%
3 Numar de rotatii a AC Rot. NrAC = CA / AC 3,38 3,38 3,27 2,44
Indicele de crestere a INrAc =
Nr. Rotatii a AC % NrAcn+1/NrAcn 100% 100% 97% 111%
Durata in zile a unei DzAC = AC / CA *
4 rotatii a AC Zile 360 106 106 110 147
Indicele de crestere a IDzAc =
Duratei in zile a NrAC % DzAcn+1/DzAcn 100% 100% 103% 111%
In urma analizei, se observa ca valoarea indicelui de rotatia e activelor circulante are o

valoare mica, avand o medie de 118 zile pe perioada de analiza. In primii 3 ani analizati
indicele are o valoare constanta situata intre 106 si 110 zile. Se poate observa insa ca in anul
2010 valoarea indicatorului creste semnificativ. Aceasta crestere este datorata de contractarea
unor active circulante in anul 2010 de o valoare foarte mare, aproximativ 30% din valoarea
totala a activelor circulante.
Daca ne uitam in bilant putem observa ca cea mai importanta crestere in randul
activelor circulante o au creantele. Acest lucru corelat cu scaderea conturilor si casieriei este
36
foarte grav pentru societate, reflectand anumite sume care societatea s-ar putea sa nu le mai
incaseze.
Numrul de rotaii a stocurilor (nrSt) ne arat de cte ori, ntr-o perioad de gestiune,
stocurile materiale trec succesiv prin fazele aprovizionare-fabricaie-vnzare.
Durata n zile a unei rotaii (dzSt) arat durata medie n care elementul analizat
parcurge ntregul ciclu economic i revine n form bneasc. Durata n zile a unei rotaii
complete va fi cu att mai mic cu ct numrul de rotaii va fi mai mare i invers.
Nivelul ratelor de gestiune a stocurilor depinde de urmtorii factori:
domeniu de activitate al ntreprinderii;
exactitatea cu care se realizeaz dimensionarea stocurilor;
caracterul sezonier al activitii;
eficiena msurilor de gestiune a stocurilor.
Cifra de afaceri
NrSt =
Stocuri
Tabelul 22 : Analiza gestiunii stocurilor

2007 2008 2009 2010
2 Stocuri Ron St 102 113 0 0
Indicele de crestere a St. % ISt = Stn+1/Stn 119% 110% 0% -
3 Numar de rotatii a stocurilor Rot. NrSt = CA / St 7877 7877 - -
Indicele de crestere a Nr. INrSt =
Rotatii a St. % NrStn+1/NrStn 100% 100% - -
Durata in zile a unei rotatii a DzSt = St / CA *
4 stocurilor Zile 360 0,045703 0,045703 0 0
Indicele de crestere a Duratei IDzSt =
in zile a NrSt. % DzStn+1/DzStn 100% 100% - -
Avand in vedere domeniul de activitate, si anume oferirea de servicii de transport,

indicatorul numarului de rotatie a stocurilor arata foarte bine. Totusi am putea spune ca si
lipsa unor stocuri poate genera la un moment dat pierderi pentru intreprindere.
37
Indicele de rotatie a stocurilor arata de cate ori se produce ciclul : aprovizionare,
depozitare, vnzare, ncasare. In situatia de fata deoarece intreprinderea nu detine stocuri
aproape deloc durata unei rotatii a stocurilor dealungul unui an de zile se face la o perioada
medie de 65 de minute.
Rotaia creanelor. Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O
viteza de rotatie mare permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca
activele. O viteza de rotatie a creantelor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in
creante neincasate este mica, lucru care imbunatateste lichiditatea.
Durata de ncasare a creanelor: este numrul de zile al perioadei analizate/rotaia
creanelor, sau se determin, ca raport ntre creane i cifra de afaceri, raport nmulit cu
numrul de zile analizate. O perioad mai mare a creditului acordat poate s fac probleme
companiei, n principal la nivel de lichiditi. Indicatorul difer n funcie de domeniul de
activitate (exemplu: comer cu amnuntul vs. industria aeronautic).
Cifra de afaceri
NrCr =
Creante
Creante
DzCr = x 360
Cifra de afaceri
Tabelul 23 : Analiza gestiunii creantelor

2007 2008 2009 2010
2 Creante Ron Cr 190.223 210.075 223.011 338.763
Indicele de crestere a Cr. % ICr = Crn+1/Crn 115% 110% 106% 152%
Numar de rotatii a
3 creantelor Rot. NrCr = CA / Cr 4,24 4,24 4,23 2,67
Indicele de crestere a Nr. INrCr =
Rotatii a Cr. % NrCrn+1/NrCrn 100% 100% 100% 63%
Durata in zile a unei DzCr = Cr / CA *
4 rotatii a creantelor Zile 360 85 85 85 135
Indicele de crestere a IDzCr =
Duratei in zile a NrCr. % DzCrn+1/DzCrn 100% 100% 100% 158%
38
Indicele de rotatii a creantelor releva faptul ca intreprinderea isi recupereaza banii de
la tertele persoane foarte greu, adica acorda un credit-client de lunga durata. Daca ne uitam la
numarul de zile in care se incaseaza o creanta de la clientii intreprinderii putem observa ca in
primii 3 ani de analiza acestea sunt in numar de 85. In anul 2010 durata de incasare a creantei
creste cu mai mult de 50% situatie foarte defavorabila pentru societate avand in vedere ca
incasarea unei creante ar trebui sa se faca de obicei la un numar de 30 de zile, adica o luna
calendaristica. Situatia societatii este una critica, neincasarea creantelor creand nenumarate
situatii nefavorabile pentru societate, aceasta nedispunand de resurse.
Rotatia datoriilor totale : exprima numarul platilor datoriilor totale din cifra de afaceri.
O rotatie mai redusa de 6 ridica semne de intrebare asupra capacitatii de placa a facturilor,
creditelor (si dobanzilor asimilate acestora) scadente si a datoriilor la buget.
Cifra de afaceri
NrDT =
Datorii Totale
Datorii Totale
DzDT = x 360
Cifra de afaceri
Tabelul 24: Analiza gestiunii datoriilor

Nr
2007 2008 2009 2010
CA % ICA = CAn+1/CAn 100% 110% 106% 96%
2 Datorii Totale Ron DT 736.737 813.625 834.568 747.951
DT % IDT = DTn+1/DTn 100% 110% 103% 90%
3 Numar de rotatii a DT Rot NrDT = CA / DT 1,09 1,09 1,13 1,21
Indicele de crestere a INrDT =
Nr. Rotatii a DT % NrDTn+1/NrDTn 100% 100% 103% 107%
Durata in zile a unei DzDT = DT / CA *
4 rotatii a DT Zile 360 329 329 318 297
Indicele de crestere a IDzDT =
DzDT % DzDTn+1/DzDTn 100% 100% 97% 93%
39
Analizand numarul de rotatii a datoriilor totale putem spune ca pe toata durata de
analiza indicatorul are o valoare constanta si foarte scazuta. Astfel in anul 2008 se mentine la
1,09 iar in anul 2009 si 2010 creste cu 3%, respectiv 7%. Nivelul scazut al indicatorului indica
o buna negociere cu creditorii si o gestionare eficienta a datoriilor curente. Cresterile din anii
2009 si 2010 sunt cresteri care influnteaza la o prima vedere foarte putin situatia intreprinderii
insa daca ne concentram asupra duratei in zile a platilor datoriilor se poate vedea ca de la o
perioada de 329 de zile (in 2007 si 2008) se ajunge la o perioada de 297 de zile in 2010, plata
datoriilor totale fiind necesara a fi facuta intr-o perioada mult mai scurta in raport cu primii
ani de analiza.
Analiznd comparativ, gestiunea creanelor cu cea a datoriilor, se observ c societatea
nu le gestioneaz bine deoarece exist un numr foarte redus a rotaiilor acestora, i n acelai
timp, este uor de identificat faptul c ntreprinderea ar putea ajunge n incapacitate de plat a
datoriilor, datorit faptului c creanele se ncaseaz mult mai tarziu dect ar trebui s se
onoreze datoriile, identificndu-se astfel probleme de lips de lichiditate la nivelul societii.
Gestiunea clienilor reprezint un ansamblu de metode i instrumente utilizate pentru
folosirea ct mai eficient a creditului comercial, respectiv creditul-clieni.
Ratele de gestiune a clienilor ne arat eficiena cu care sunt gestionate creanele
clieni n procesul de exploatare, acest lucru putndu-se evidenia att cu ajutorul numrului
de rotaii ct i cu durata n zile a unei rotaii. Pentru o mai mare relevan informaional se
recomand utilizarea duratei n zile a creditului-clieni. Durata medie de ncasare a clienilor
exprim creditul client acordat de ntreprindere partenerilor si, indic decalajul mediu n zile
ntre data facturrii i data ncasrii contravalorii bunurilor vndute.
O valoare normal pentru viteza de rotaie a clienilor pe piaa romneasc este de cel
puin 12 rotaii, care corespunde unei durate medii de ncasare a creanelor de 30 de zile.
Tabelul 25: Analiza gestiunii clientilor

Nr
2007 2008 2009 2010


2 Creante Ron CrCl 190.223 210.075 223.011 338.763
Indicele de crestere a Cr. % ICrCl = CrCln+1/CrCln 100% 110% 106% 152%
40
3 Numar de rotatii a creantelor Rot NrCrCl = CA / CrCl 4,24 4,24 4,23 2,67
Indicele de crestere a Nr. INrCrCl =
Rotatii a Cr. % NrCrCln+1/NrCrCln 100% 100% 100% 63%
Durata in zile a unei rotatii a DzCrCl = CrCl / CA *
4 creantelor Zile 360 85 85 85 135
Indicele de crestere a Duratei IDzCrCl =
in zile a NrCr. % DzCrCln+1/DzCrCln 100% 100% 100% 111%
Intreprinderea se confrunta cu un indice destul de scazut al numarului de rotatii al

creantelor, situatie nefavorabila deoarece intreprinderea poate avea probleme in onorarea
datoriilor curente. Putem observa ca in primii 3 ani de analiza nivelul indicatorului se mentine
aproximativ egal 4,24 in 2007 si 2008, 4,23 in 2009. In anul 2010 are loc practic o
injumatatire a indicatorului care va duce mai departe la o crestere in durata (zile) a rotatiei
creantelor de la 85 de zile, cat a fost in primii 3 ani, la 135 de zile. Acest lucru arata ca
intreprinderea isi incaseaza clientii in 85 (pentru primii 3 ani), respectiv 135 de zile in 2010.
Aceasta durata ar trebui sa scada cu un minim de 100 de zile pentru a ajunge la o situatie
optima pentru companie.
Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaie) ne arat n cte zile ntreprinderea i achit
obligaiile sale fa de furnizori.
Rata de gestiune a furnizorilor exprim creditul-furnizor primit de ntreprindere, adic
durata medie de zile de plat a contravalorii bunurilor achiziionate de la furnizori. Practic,
indic decalajul mediu n zile ntre data facturrii i data plii contravalorii bunurilor
cumprate.
Creditul-furnizor asigur o parte important din finanarea procesului de exploatare.
Din acest punct de vedere pe ntreprindere o avantajeaz un nivel ridicat al creditului-furnizor
dar fr ca acest lucru s afecteze raporturile cu acetia sau altfel spus duratele medii de
achitare s fie comparabile cu cele contractuale. O stare normal a gestiunii datoriilor fa de
furnizori, pe piaa romneasc, este de cel puin 8 rotaii, care corespunde unei durate medii
de plat a facturilor de 30 de zile.
Cifra de afaceri
NrFz =
Furnizori
41
Furnizori
DzFz = x 360
Cifra de afaceri
Tabelul 26: Analiza gestiunii Furnizorilor

Indicatori U.M Formula Perioada
2007 2008 2009 2010
CA % ICA = CAn+1/CAn 117% 110% 106% 111%
2 Furnizori Ron Fz 118920 117264 121624 99696
Fz. % IFz = Fzn+1/Fzn 136% 129% 94% 111%
Numar de rotatii a
3 furnizorilor Rot. NrFz = CA / Fz 6.78 7.59 7.76 9.09
Indicele de crestere a INrFz =
Nr. Rotatii a Fz. % NrFzn+1/NrFzn 100% 112% 102% 111%
Durata in zile a unei
4 rotatii a furnizorilor Zile DzFz = Fz / CA * 360 53.12 47.43 46.37 39.59
Indicele de crestere a IDzFz =
Duratei in zile a NrFz. % DzFzn+1/DzFzn 100% 89% 98% 111%
Inceputul perioadei de studiu, anul 2007, indica o stare favorabila societatii din punct
de vedere al duratei in zile a unei rotatii a creditului-furnizori, aceasta acumuland 53 de zile/
rotatie. In urmatorii 3 ani de analiza, urmare a presiunii exercitate de furnizori, numarul de
rotatii al creditului furnizori creste obligand intreprinderea la plata datoriilor comerciale in
termene mai restranse, minimul inregistrandu-se in 2010 cand durata in zile a unei rotatii
masoara aprox 40 de zile.
42
Capitolul 3: Previziunea situatiilor financiare
Aa cum menioneaz John Naisbitt, omul supravieuiete numai prin capacitatea sa de

a aciona n prezent, pe baza experienei trecute, cu consecine n viitor. Asumndu-i viitorul,
omul i face prezentul suportabil i trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul i alternativele
viitoare sunt ntreptrunse n anticipaia i previziunea aciunilor viitoare.
Previziunea (prognoza) economic, dei nu se poate da o definiie precis, datorit
prerilor diferite existente n rndul specialitilor, reprezint procesul prin care sunt anticipate
evenimente i prin care este realizat estimarea evoluiei viitoare a unor indicatori economici
privind, n general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicat n procesul
de previziune.
Situaiile financiare previzionate se elaboreaz pe baza situaiilor financiare din
perioadele anterioare. Punctul de plecare n previziunea situaiilor financiare viitoare l
constituie previziunea cifrei de afaceri, n funcie de mrimea creia se poate determina
necesarul de active fixe i circulante, respectiv sursele permanente i temporare necesare
finanrii activelor.
Cea mai eficient metod n previziunea financiar, este metoda cifrei de afaceri, care
se poate aplica ns, numai firmelor care activeaz de cel putin doi ani i care se estimeaz c
i vor pstra n mare obiectul de activitate.
Metoda presupune determinarea situaiilor pro-forma:
Bilan financiar estimat
Cont de rezultate estimat
Situaia estimat a fluxului de numerar.
3.1. Previziunea bilanului
1) Previziunea elementelor de activ

ntr-o prim faz se raporteaz elementele patrimoniale din bilan la cifra de afaceri.
Se identific elementele care variaz odat cu cifra de afaceri.
Nivelul estimat al lor va fi n general:
A(P)t
A(P)t+1 = CAt+1
CAt
unde:
A(P)t -valoarea elementului de activ sau de pasiv la momentul t
A(P)t+1 - valoarea elementului de activ sau de pasiv la momentul t+1
CAt -cifra de afaceri realizat n perioada t
CAt+1 -cifra de afaceri realizat pentru perioada t+1.
Previziunea elementelor de active imobilizate

Exist dou cazuri:
43
a) Dac nivelul activelor imobilizate este considerat cel puin la un nivel normal dac
nu optim, nseamn c firma a avut un grad maxim de utilizare a capacitii de producie. Un
nou nivel se poate realiza doar cu o investiie suplimentar. Investiiile se pot realiza n dou
feluri:
a.1.) Relativ constant n raport cu cifra de afaceri, cnd nu sunt necesare investiii
considerabile pentru extinderea capacitilor.
a.2.) n salturi, cnd din considerente de natur tehnologic, investiiile presupun
valori mari ale activelor fixe, deoarece este necesar o unitate complet de prelucrare.
n acest caz i sporul doar cu 1% a cifrei de afaceri poate determina un salt
considerabil n valoarea investiiilor, fcnd ca pentru sporuri mici ale cifrei de afaceri
aceste investiii s fie ineficiente, genernd grade reduse de utilizare a capacitilor i
cheltuieli ridicate cu amortizarea, deci riscuri de exploatare sporite.
b) Dac n trecut capacitatea efectiv utilizat a fost mai mic, se poate determina
sintetic nivelul cifrei de afaceri pn la care firma nu este nevoit s realizeze investiii. Peste
acest nivel va trebui s realizeze investiii.
Nivelul maxim al cifrei de afaceri n condiiile meninerii capacitii de producie
existente se determin cu relaia:
CAt
CAmax =
Guct
unde:
CAmax - cifra de afaceri maxim posibil
CAt - cifra de afaceri realizat n perioada t
Guct - gradul de utilizare a capacitii de producie n perioada t.
Previziunea elementelor de active circulante

Exist dou cazuri:
a) Dac nivelul activelor curente (creane i stocuri) este considerat cel puin ca fiind
un nivel normal dac nu optim, ele vor crete odat cu cifra de afaceri. Aceast metod
presupune
previzionarea lor n funcie de viteza de rotaie.
b) Dac n trecut au nregistrat valori anormale, ca durate de rotaie, atunci ele trebuie
corectate pentru a se nscrie n limite normale de eficien.
AC
ACt+1 = CAt+1 CAt k
t
unde:
ACt - active curente n momentul t
ACt+1 - active estimate pentru momentul t+1
CAt - cifra de afaceri realizat n perioada t
CAt+1 - cifra de afaceri estimat pentru perioada t+1
k- coeficient de corecie.
Elementele de disponibiliti vor rezulta pe baza situaiei fluxului de numerar.
2) Previziunea elementelor de pasiv
44
Creterea elementelor de activ trebuie s genereze, pe baza egalitii fundamentale
ntre activ i pasiv, o cretere a surselor de finanare. n cadrul sporului acestor surse trebuie
ns s avem n vedere urmtoarele principii fundamentale:
1. Elemente de active imobilizate trebuie n principiu finanate din resurse
permanente.
2. Trebuie pstrat un nivel normal de ndatorare, pentru a nu nregistra un risc
financiar i de faliment considerabile.
3. Trebuie s existe un echilibru financiar ntre utilizri i resurse.
4. Costul capitalului trebuie s se ncadreze n limite normale.
Previziunea elementelor de pasive curente nonfinanciare

Exist dou cazuri
a) Dac nivelul pasivelor curente (de regul din exploatare i nonfinanciare) sunt
considerate cel puin la un nivel normal dac nu optim, ele vor crete odat cu cifra de afaceri.
Aceast metod presupune previzionarea lor n funcie de viteza de rotaie. Acest fenomen se
numete cretere spontan, natural.
b) Dac n trecut au nregistrat valori anormale, ca durate de rotaie, i sunt
nefavorabile n raport cu rotaia creanelor, atunci ele trebuie corectate pentru a se nscrie n
limite normale de eficien.
Principala restricie de cretere este legat de meninerea unui nivel bun de lichiditate
curent.
Ac
Pcmax =
Lc
unde:
Pcmax - pasive curente maxim admisibile
Lc lichiditatea curent
Ac active curente.
Previziunea necesarului suplimentar de fonduri

Dup determinarea elementelor de active curente i imobilizate necesare, cu excepia
disponibilitilor, acestea se totalizeaz i se compar cu pasivul recalculat cu nivelul existent
al capitalurilor permanente i cel recalculat al datoriilor curente (nonfinanciare) diferena
reprezentnd-o necesarul suplimentar de fonduri.
Necesarul suplimentar de fonduri va fi acoperit pe seama mai multor surse:
- capitaluri proprii;
- credite bancare pe termen mediu sau lung;
- credite bancare pe termen scurt ;
- profituri ale perioadei.
Previziunea surselor de finanare permanente

Capitalurile proprii i creditele bancare pe termen mediu i lung nu variaz n mod
spontan cu cifra de afaceri. Ele se achiziioneaz pe termene mai ndelungate i n valori mai
mari.
45
Se apeleaz la aceste surse numai cnd are loc i o sporire a activelor imobilizate.
Tabelul 27: Bilan financiar exprimat n procente din cifra de afaceri
Valoarea
Medie Valoarea
2007 2008 2009 2010
Procentu medie
ala absoluta
886597.1
Cifra de afaceri 805986 890100 944182 906121
- 4
ACTIV
IMOBILIZARI NECORPORALE 0.12% 0.12% 0.08% 0.04% 0.09% 783.12
46.02 583497.6
73.23% 71.49%
IMOBILIZARI CORPORALE 73.23% % 65.99% 0
IMOBILIZARI FINANCIARE 0.06% 0.06% 0.00% 0.00% 0.03% 238.19
46.05 584518.9
73.41% 71.57%
ACTIVE IMOBILIZATE 73.41% % 66.11% 0
STOCURI 0.01% 0.01% 0.00% 0.00% 0.01% 53.83
37.39 240517.9
CREANTE 23.60% 23.60% 23.62% % 27.05% 8
INVESTITII PE TERMEN SCURT 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
CASA SI CONTURI LA BANCI 5.96% 5.96% 6.96% 3.56% 5.61% 49773.17
CHELTUIELI IN AVANS 0.00% 0.00% 0.75% 0.00% 0.19% 1773.50
40.95 292118.4
29.57% 31.33%
ACTIVE CIRCULANTE 29.57% % 32.86% 8
102.98 102.98 102.90 87.00 876637.3
Total Active % % % % 98.97% 8
Corectie - Cheltuieli in avans 0.00% 0.00% 0.75% 0.00% 0.19% 1773.50
102.98 102.98 102.15 87.00 874863.8
Total Activ dupa corectie % % % % 98.78% 8
PASIV
Capitaluri proprii, care cuprinde 11.57% 11.57% 14.27% 4.27% 10.42% 92429.02
- Capital subscris varsat 0.06% 0.06% 0.05% 0.06% 0.06% 488.19
- Rezerve 7.46% 7.46% 7.04% 6.87% 7.21% 63817.53
- Profit sau pierdere reportata 0.00% 0.00% 3.82% 0.00% 0.96% 9017.75
1.87% 1.87% 0.00% 0.00% 0.94% 7937.84
- Profit sau pierderea exercitiului financiar 5.92% 5.92% 3.36% 0.00% 3.80% 33048.14
0.00% 0.00% 0.00% 2.65% 0.66% 6004.75
16.75 313044.9
Datorii pe termen mediu i lung 41.63% 41.63% 41.77% % 35.44% 5
21.02 405473.9
53.20% 56.04%
Capital permanent 53.20% % 45.86% 7
65.79 470175.4
49.78% 46.62%
Datorii pe termen scurt 49.78% % 52.99% 1
Total Pasiv 102.98 102.98 102.66 86.82 98.86% 875649.3
46
% % % % 8
Corectie: 0.00% 0.00% 0.51% -0.19% 0.08% 785.50
- cheltuieli in avans 0.00% 0.00% 0.75% 0.00% 0.19% 1773.50
- subventii pentru investitii 0.00% 0.00% 0.24% 0.19% 0.11% 988.00
102.98 102.98 102.15 87.00 874863.8
Total Pasiv dupa corectie % % % % 98.78% 8
Tabelul 28: Bilanul previzionat prin metoda procent din vnzri
Denumire Indicator 2011 2012 2013 2014 2015

ACTIV
Cifra de afaceri 996733 1096406 1206047 1326652 1459317
IMOBILIZARI NECORPORALE 387 426 469 515 567
IMOBILIZARI CORPORALE 458658 504524 554976 610474 671521
IMOBILIZARI FINANCIARE 0 370 407 448 0
ACTIVE IMOBILIZATE 459045 505320 555852 611437 672088
STOCURI 54 0 0 0 0
CREANTE 372639 409903 450894 495983 545581
INVESTITII PE TERMEN SCURT 0 0 0 0 0
CASA SI CONTURI LA BANCI 35489 39038 42942 47236 51960
CHELTUIELI IN AVANS 0 0 674 0 0
ACTIVE CIRCULANTE 408183 448941 494510 543219 597541
Total Active 867228 954261 1050361 1154656 1269629
Corectie - Cheltuieli in avans 0 0 674 0 0
Total Activ dupa corectie 867228 954261 1049687 1154656 1269629
PASIV
Capitaluri proprii, care cuprinde 97115 168641 240539 347088 505467
- Capital subscris varsat 550 605 665 732 805
- Rezerve 68442 136884 205326 307989 461983
- Profit sau pierdere reportata 1080 1404 1825 2373 3084
0 0 0 0 0
- Profit sau pierderea exercitiului
financiar 27043 29748 32723 35995 39594
0 0 0 0 0
Datorii pe termen mediu i lung 114323 108607 103177 98018 93117
Capital permanent 211438 277247 343716 445106 598584
Datorii pe termen scurt 655789 677014 706646 709550 671045
Total Pasiv 867227 954261 1050362 1154656 1269629
Corectie: 0 0 674 0 0
- cheltuieli in avans 0 0 674 0 0
Total Pasiv dupa corectie 867227 954261 1049688 1154656 1269629
47
Activele imobilizate prezinta o tendinata de crestere cu aproximativ 9% in fiecare an:
activele imobilizate corporale si necorporale pastreaza aceasta tendinta, in vreme ce
activele financiare cresc cu acelasi procent, dar in cazul ultimul an aceastea nu mai
sunt prezente.
Stocurile sunt prezente in primul an cu o medie a anilor precedent, urmand ca apoi in
anii urmatori acestea sa fie la un nivel egal cu 0.
Creantele pastreaza o tendinta de crestere constanta, ele se mentin in fiecare an la un
procent de 9%.
Casa si contul la banca este elemental de active care creste cel mai mult de la un an la
altul, creste in primii 2 ani cu 10%, avand in anul 2012 o usoara scadere de 8%, si
crescand In ultimii 2 anii inapoi la acel procent de 10%.
Cheltuielile in avans sunt prezente doar in anul 3 reprezentand o suma relative redusa
de 674 lei.
Capitalurile proprii au crescut intr-o masura destul de mare cu un procent de
aproximativ 30% in fiecare an.Acest aspect s-a datorat cresterii :
- Capitalului subscris cu aproximativ 20% in fiecare an
- Rezervele care au suferit cea mai mare crestere, de la 50% in primii 2 anii, la 40%
in urmatorii 3 ani.
Se poate observa ca firma are parte de o crestere a profitul exercitiului financiar in
fiecare an cu un procent relative constant de 10%
Datoriile pe termen lung prezinta o tendinta de scadere in fiecare an, cu un procent
mic de 5%, in vreme ce datoriile pe termen scurt sunt fluctuante, in primii 2 ani scad
cu un procent de 3%, apoi cresc cu un procent de 2% si in ultimul an scade cu
aproximativ 6%.
3.2. Previziunea contului de profit i pierdere

n estimarea contului de rezultate se va ine cont de urmtoarele principii:
1. Separarea elementelor de venituri i cheltuieli pe categorii: din exploatare, financiare,
extraordinare.
2. Separarea elementelor n funcie de variaia fa de cifra de afaceri: variabile i fixe.
3. Corelaii cu alte situaii pro-forma: bilanul, situaia fluxului de numerar.
Estimarea veniturilor din exploatare

Va avea la baz cifra de afaceri estimat . Restul veniturilor din exploatare, de natura
produciei exerciiului, se vor considera c variaz odat cu cifra de afaceri la un nivel mediu
(calculat ca medie a doi ani anteriori), dac alt estimare mai bun nu este disponibil.
Veniturile din subvenii, provizioane i alte venituri se vor neglija, din motive de
pruden, dac nu exist suficiente garanii c acestea ar putea fi realizate.
Estimarea cheltuielilor din exploatare

Cheltuielile de exploatare variabile se vor considera c vor varia n raport cu cifra de
afaceri. Acestea pot fi ns afectate suplimentar de creterea preurilor i tarifelor. Cheltuielile
48
cu amortizarea se vor stabili innd cont de valoarea mijloacelor fixe i investiiile noi,
respectiv gradul mediu de amortizare. Cheltuielile de exploatare fixe vor fi analizate separat,
acestea avnd de regul tendina s creasc pe paliere (nivelul lor se schimb din timp n timp,
atunci cnd cifra de afaceri depete anumite valori).
Estimarea veniturilor financiare

Veniturile financiare vor fi estimate pe categorii astfel:
- veniturile din dobnzi se vor obine prin aplicarea dobnzilor pe cont curent asupra sumelor
rezultate din situaia fluxului de numerar;
- veniturile din diferene de curs valutar se vor estima pe baza previziunilor de curs de
schimb disponibile;
- alte venituri financiare, din provizioane se vor ignora din motive de pruden.
Estimarea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare vor fi estimate pe categorii astfel:
- cheltuielile din dobnzi se vor obine prin aplicarea dobnzilor pe creditele bancare
contractate;
- cheltuielile din diferene de curs valutar se vor estima pe baza previziunilor de curs
de schimb disponibile;
- alte cheltuieli financiare, din motive de pruden se vor considera la raportul mediu
fa de cifra de afaceri.
Estimarea veniturilor i cheltuielilor extraordinare

Se vor neglija, avnd n vedere faptul c ele nu ar trebui s fac parte din activitatea
normal, curent a activitii firmei (sunt dificil de previzionat).
Estimarea impozitului pe profit

Se va face pe baza cotei de impunere n vigoare, aplicat asupra profitului brut,
anterior estimat. Dac este inevitabil existena unor cheltuieli nedeductibile, atunci se vor
face corecii asupra profitului brut n vederea obinerii profitului impozabil.
Veniturile neimpozabile se vor ignora din motive de pruden.
Estimarea profitului net

Se va face prin deducerea impozitului din profitul impozabil. Aceast valoare va fi
preluat n pasivul bilanului financiar la capitolul de capitaluri proprii.
Tabelul 29: Contul de profit i pierdere exprimat n procente din cifra de afaceri.
Exercitiile Financiare
Denumirea indicatorilor Val. % Valoarea
2007 2008 2009 2010
Medie Abs. Medie
1. Cifra de afaceri neta 805986 890100 944182 906121 886597.14
49
Productia vanduta 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Venituri din vanzarea marfurilor 0.00% 0.00% 0.00% 0.20% 0.05% 448.00
Venituri din dobanzi inregistrate de
entitatile al caror obiect de 0.00% 0.00% 0.00% 0.71% 0.18% 1615.25
activitate il constituie leasingul
Alte venituri din exploatare 33.35% 33.35% 43.30% 17.54% 31.88% 283334.86
2. VENITURI DIN
133.35% 133.35% 143.30% 117.54% 131.88% 1169932.00
EXPLOATARE TOTAL
Cheltuieli cu materiile prime si
8.89% 8.89% 11.95% 10.10% 9.96% 88795.77
materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale 3.27% 3.27% 2.15% 0.97% 2.41% 21114.94
b) Alte cheltuieli externe (cu
0.55% 0.55% 0.61% 0.92% 0.66% 5855.69
energie si apa)
c) Cheltuieli privind marfurile 0.00% 0.00% 0.00% 0.18% 0.05% 411.75
Cheltuieli cu personalul din care: 10.73% 10.73% 10.76% 15.64% 11.97% 106338.33
a) Salarii si indemnizatii 8.61% 8.61% 8.64% 12.51% 9.59% 85217.37
b) Cheltuieli cu asigurarile si
2.13% 2.13% 2.12% 3.13% 2.38% 21120.96
protectia sociala
Ajustari de valoare privind
imobilizarile cirporale si 28.81% 28.81% 27.24% 25.51% 27.60% 244272.36
necorporale
a.1) Cheltuieli 28.81% 28.81% 27.24% 25.51% 27.60% 244272.36
a.2) Venituri 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
b) Ajustari de valoare privind
0.00% 0.00% 0.00% 1.23% 0.31% 2776.25
activele circulante
b.1) Cheltuieli 0.00% 0.00% 0.00% 1.23% 0.31% 2776.25
b.2) Venituri 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
Alte cheltuieli de exploatare 61.93% 61.93% 75.29% 56.99% 64.03% 569398.89
Cheltuieli privind prestatiile externe 31.21% 31.21% 46.99% 53.84% 40.81% 365219.62
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
1.41% 1.41% 1.05% 0.94% 1.20% 10560.65
varsaminte assimilate
Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
29.31% 29.31% 29.15% 2.22% 22.50% 198118.62
activele cedate
3. CHELTUIELI DE
114.18% 114.18% 128.00% 111.54% 116.98% 1038963.98
EXPLOATARE - TOTAL
4. PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit 19.16% 19.16% 15.31% 6.00% 14.91% 130968.02
- Pierdere 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
Venituri din dobanzi 0.01% 0.01% 0.03% 0.00% 0.01% 93.74
- din care, venituri obtinute de la 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
50
entitatile affiliate
Alte venituri financiare 0.87% 0.87% 0.06% 2.55% 1.09% 9604.75
5. VENITURI FINANCIARE -
0.88% 0.88% 0.08% 2.55% 1.10% 9698.49
TOTAL
Cheltuieli privind dobanzile 5.43% 5.43% 4.62% 5.40% 5.22% 46154.45
- din care cheltuieli in relatia cu
0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
entitatile affiliate
Alte cheltuieli financiare 7.56% 7.56% 6.62% 4.61% 6.59% 58136.04
6. CHELTUIELI FINANCIARE
12.99% 12.99% 11.25% 10.01% 11.81% 104290.48
- TOTAL
7. PROFITUL SAU
PIERDEREA FINANCIARA
- Profit 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00
- Pierdere 12.11% 12.11% 11.16% 7.46% 10.71% 94591.99
8. PROFITUL SAU
PIERDEREA CURENTA
- Profit 7.06% 7.06% 4.14% 0.00% 4.56% 39693.28
- Pierdere 0.00% 0.00% 0.00% 1.46% 0.37% 3317.25
9. VENITURI TOTALE 134.23% 134.23% 143.38% 120.09% 132.98% 1179630.49
10. CHELTUIELI TOTALE 127.17% 127.17% 139.24% 121.55% 128.78% 1143254.46
11. PROFITUL SAU
PIERDEREA BRUT(A)
- Profit 7.06% 7.06% 4.14% 0.00% 4.56% 39693.28
- Pierdere 0.00% 0.00% 0.00% 1.46% 0.37% 3317.25
12. Impozitul pe profit 1.13% 1.13% 0.78% 1.19% 1.06% 9332.64
13. PROFITUL SAU
PIERDEREA NET(A) A
EXERCITIULUI FINANCIAR
- Profit 5.92% 5.92% 3.36% 0.00% 3.80% 33048.14
- Pierdere 0.00% 0.00% 0.00% 2.65% 0.66% 6004.75
Tabelul 30: Contul de profit i pierdere previzionat
Denumire indicatori 2011 2012 2013 2014 2015

1. Cifra de afaceri neta 996733 1096406 1206047 1326652 1459317
Productia vanduta 996733 1096406 1206047 1326652 1459317
Venituri din vanzarea marfurilor 458497 504347 554782 610260 671286
Venituri din dobanzi inregistrate de
entitatile al caror obiect de activitate il
constituie leasingul 1794 1974 2171 2388 2627
Alte venituri din exploatare 368791 405670 446237 490861 539947
51
2. VENITURI DIN EXPLOATARE
TOTAL 1825816 2008397 2209237 2430160 2673176
Cheltuieli cu materiile prime si materialele
consumabile 99275 109202 120122 132135 145348
Alte cheltuieli materiale 24021 26423 29066 31972 35170
Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 6578 7236 7960 8756 9631
Cheltuieli privind marfurile 498 548 603 663 730
Cheltuieli cu personalul din care: 149510 164461 180907 198998 218898
a) Salarii si indemnizatii 99673 109641 120605 132665 145932
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia
sociala 23722 26094 28704 31574 34732
a)Ajustari de valoare privind imobilizarile
cirporale si necorporale 199347 219281 241209 265330 291863
a.1) Cheltuieli 199347 219281 241209 265330 291863
a.2) Venituri 0 0 0 0 0
b) Ajustari de valoare privind activele
circulante 3090 3399 3739 4113 4524
b.1) Cheltuieli 3090 3399 3739 4113 4524
b.2)Venituri 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli de exploatare 498367 548203 603023 663326 729658
Cheltuieli privind prestatiile externe 406767 447443 492188 541407 595547
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate 11961 13157 14473 15920 17512
Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate 99673 109641 120605 132665 145932
3. CHELTUIELI DE EXPLOATARE -
TOTAL 1824918 2007410 2208151 2428966 2671863
4. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit 897 987 1085 1194 1313
- Pierdere
Venituri din dobanzi 69771 76748 84423 92866 102152
Alte venituri financiare 29902 32892 36181 39800 43780
5. VENITURI FINANCIARE - TOTAL 99673 109641 120605 132665 145932
Cheltuieli privind dobanzile 29902 32892 36181 39800 43780
- din care cheltuieli in relatia cu entitatile
afiliate 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 38438 42080 44893 49383 54322
6. CHELTUIELI FINANCIARE -
TOTAL 68340 74972 81075 89182 98101
7. PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIARA
52
- Profit (rd. 42-49) 31333 34669 39530 43483 47831
- Pierdere (rd. 49-42)
CURENTA
- Profit 32230 35656 40615 44677 49144
- Pierdere
9. VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 1925489 2118038 2329841 2562826 2819108
10. CHELTUIELI TOTALE (rd.
32+49+55) 1893258 2082382 2289226 2518149 2769964
11.PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(A)
- Profit (rd. 58-59) 32230 35656 40615 44677 49144
- Pierdere (rd. 59-58)
12. Impozitul pe profit 5157 5705 6498 7148 7863
NET(A) A EXERCITIULUI
FINANCIAR
- Profit (rd. 60-61-62-63) 27043 29748 32723 35995 39594
- Pierdere (rd. 61+62+63-60)
3.3. Previziunea fluxului de numerar
Previziunea fluxului de numerar se face n paralel cu estimrile din contul de rezultate

i cele din bilan, fiind strict corelate.
n estimarea fluxului de numerar trebuie inut cont de cel puin urmtoarele aspecte:
Delimitarea ncasrilor i plilor, deoarece nu toate cheltuielile sunt pltibile i nici
toate veniturile ncasabile, respective existena unor decalaje ntre facturarea i efectiv
ncasarea i plata lor.
Delimitarea ncasrilor i plilor pe activiti generatoare:
- activiti de nvestiii;
- activiti de finanare;
- activiti de exploatare.
Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situaii pro-forma:
- cu contul de rezultate;
- cu bilanul contabil.
Echilibrarea trezoreriei:
- prin plasarea excedentului de lichiditi;
- prin acoperirea deficitului pe seama creditelor de trezorerie.
Specificaie 2011 2012 2013 2014 2015

Cifra de afaceri din exploatare 996733 1096406 1206047 1326652 1459317
(-) Cheltuieli de exploatare aferente

cifrei de afaceri, inclusiv amortizarea 368791 405670 446237 490861 539947
(+) Venituri financiare 99673 109641 120605 132665 145932
53
(-) Cheltuieli financiare 68340 74972 81075 89182 98101
= Profit curent brut 659275 725405 799340 879274 967201
(-) Impozit pe profit 105484 116064.8 127894.4 140683.84 154752.16
= Profit curent net 553791 609340.2 671445.6 738590.16 812448.84
(-) NFR 89543.39102 142792.7778 195815.0155 282415.7171 420117.2888
(-) Alte ajustri 0 0 0 0 1
=CASH - FLOW din exploatare 464247.609 466547.4222 475630.5845 456174.4429 392330.5512
(+) Amortizare i provizioane 202437 222680 244948 269443 296387
(-) Investiii 0 0 0 0 1
=CASH - FLOW din investiii 202437 222680 244948 269443 296386
(+) Credite bancare i obligatare n
perioada explicit -221173.805 -218731 -285787.15 -48602.4925 98017.68213
(-) rate de rambursare a creditelor i

sumele pltite pentru rscumprarea
obligaiunilor 29902 32892 36181 39800 43780
(-) Dividende prefereniale pltite
=CASH - FLOW din finanare -251075.805 -251623 -321968.15 -88402.4925 54237.68213
(+) Vnzri de active din afara
exploatrii 0 0 0 0 0
(-) Cheltuieli cu vnzarea activelor din
afara exploatrii 0 0 0 0 0
=CASH - FLOW din afara exploatrii 0 0 0 0 0

CFDA(9+12+16+19) 415608.804 437604.4222 398610.4345 637214.9504 742954.2333
Lichiditi la nceputul perioadei 48037.6805 35489 39038 42942 47236

Lichiditi la sfritul perioadei 35489 39038 42942 47236 51960
-12548.6805 3549 3904 4294
3.3.1 Principalii indicatori estimai sunt:
I. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Nr
Indicatori U.M Formula
crt 2011 2012 2013 2014 2015
1 Active totale Ron AT 867228 954261 1049687 1154656 1269629
Indicele de
crestere a % IAT = ATn+1/ATn 1.10 1.10 1.10 1.10 1.10
Activelor Totale
2 Datorii totale Ron DT 770112 785620 809823 807568 764162
Indicele de
crestere a % IDT = DTn+1/DTn 1.02 1.03 1.00 0.95 1.00
Datoriilor Totale
54
Solvabilitatea
patrimoniala la - Gspt = AT / DT 1.13 1.21 1.30 1.43 1.66
3 termen
Indicele de
crestere a Solvab. IGspt =
% 1.08 1.07 1.10 1.16 1.00
Patrimoniale la Gsptn+1/Gsptn
termen
Valoare optim -
Indicii de crestere a activelor totale prezinta faptul ca situatia se afla intr-un echilibru,
procentul de crestere fiind constant pe parcursul anilor. Indicele de crestere a datoriilor totale
este tot in echilibru dar acesta tinda sa scada intr-un procent destul de mic din primul an si
pana in ultimul an.
Indicii solvabilitatii ne prezinta faptul ca situatia este sub control, avand un procent de
active totale mai mare decat al datoriilor totale., procent care tinde sa cresca.
II. RATELE DE STRUCTUR ALE PATRIMONIULUI
Tabelul 31: Ratele de structura ale activului
Nr.
Specificaie UM Formul 2011 2012 2013 2014 2015
Crt
Rata active Imobilizate
Rata activelor
1 % Rai=Ai/AT*100 52.93 52.95 52.92 52.95 52.94
imobilizate
Rata imob.
2 % Rin=In/Ai*100 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08
necorporale
Rata imob.
3 % RIc=Ic/Ai*100 99.92 99.84 99.84 99.84 99.92
corporale
Rata imob.
4 % RIf=If/AT*100 0.00 0.04 0.04 0.04 0.00
financiare
Rata Active circulante
Rata activelor
5 % Rac=Ac/AT*100 47.07 47.05 47.11 47.05 47.06
circulante
6 Rata stocurilor % RSt=St/Ac*100 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00
Rata
7 % RCr=Cr/Ac*100 91.29 91.30 91.18 91.30 91.30
creanelor
Rata disponib.
8 % RDb=Db/Ac*100 8.69 8.70 8.68 8.70 8.70
bneti
55
Din punct de vedere al ratelor de structur ale activului care reflect utilizarea,
termenul i gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale, se poate spune c firma se va
afla ntr-o situaie satisfctoare, crescnd gradul de lichiditate i viteza de rotaie a acestora.
Imobilizrile necorporale cresc n toi anii previzionai cu 9%, regsindu-se ntr-o
proporie redus n cadrul grupei activelor imobilizate.
Imobilizrile corporale se regsesc n proporie covritoare n cadrul grupei activelor
imobilizate (aproape 100%) i reprezint ponderea majoritar n totalul activelor, iar
imobilizrile financiare prezint o tendin uoar de cretere de 9% de la un an la altul.
Stocurile dein o pondere sczut n totalul activelor circulante, si este prezenta doar in
primul an, pe cnd rata creanelor prezint o tendin uoar de reducere, iar ca structur,
creanele dein o pondere semnificativ n totalul activelor circulante. Disponibilitile bneti
cresc de la un an la altul, crescnd i ponderea acestora n totalul activelor circulante.
Tabelul 32: Ratele de structur ale pasivului
NR
Specificaie UM Formul 2011 2012 2013 2014 2015
crt
Rata stabilitii
24.38 29.05 32.74 38.55 47.15
1 financiare % Rsf=CP/PT*100
Rata autonomiei
11.20 17.67 22.92 30.06 39.81
2 financiare globale % Rafg=Cpr/PT*100
Rata autonomiei
financiare la 45.93 60.83 69.98 77.98 84.44
3 termen % Raft=Cpr/CP*100
Rata ndatorrii
88.80 82.33 77.15 69.94 60.19
4 globale % Rg=DT/PT*100
Rata ndatorrii la
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5 termen % Rt=tml/CP*100
Din tabelul de mai sus, se poate observa c n toi cei cinci ani, stabilitatea financiar a
ntreprinderii inca nu este asigurat, nu se situeaza peste nivelul optim de 66%, dar a avut
parte de o crestere, care o apropie de nivelul optim. Cu ct nivelul ratei este mai aproape de
100, cu att stabilitatea financiar a ntreprinderii este mai mare.
Societatea nu dispune de autonomie financiar global ridicat deoarece nivelul in anii
previzionati nu depaseste 66,7% care-i permite s beneficieze de credite. Dupa cum se
observa pe parcursul celor 5 ani aceasta incepe sa stabilizeze situatia crescand rata autonomiei
financiar globale la aproape 40%.
Nivelul ratei autonomiei financiare la termen indic o structur financiar care incepe
sa devina mai sntoas, gradul de risc incepe sa fie din ce in ce mai scazut, deoarece
majoritatea resurselor stabile sunt reprezentate de resursele proprii ale ntreprinderii. Nivelul
ratei este de 84% in ultimul an, ceea ce semnific faptul c societatea creste posibiliti de a
se ndatora.
56
Rata ndatorrii globale nregistreaz un nivel ridicat, in special in primii ani, fiind
situate cu mult peste nivelul maxim acceptat de 66%, ceea ce semnific c dependena firmei
de creditorii si este ridicata. n dinamic, aceast rat prezint o evoluie descresctoare de la
un an la altul, situaie favorabil pentru ntreprindere, in ultimul an ajungand chiar sub 66%.
Astfel, n msura n care strategiile de politic financiar ale societii o permit, se poate apela
la noi mprumuturi pe termen lung, fr ca riscul financiar s ating cote mari.
Avnd n vedere c ntreprinderea nu are contractate mprumuturi pe termen mediu i
lung din 2010, rata ndatorrii la termen este 0.
III. ECHILIBRUL FINANCIAR

Tabelul 33: Echilibrul financiar
Nr
Specificaie UM Formul 2011 2012 2013 2014 2015 2
Crt
Fondul de rulment FRN = Cpm Ain 211051 276822 343247 444591 598017
1
net Ron FRN = Ac Dts
Fondul de rulment FRP=Cpr-Ain 96728 168215 240071 346573 504900
2
propriu Ron FRP=FRN-DTML
Fondul de rulment FR=CP-Cpr 114323 108607 103177 98018 93117
3
mprumutat Ron FR=FRN-FRP
NFR = (Ac - Db)
Necesarul de fond
4 [Dts (Cr cur. +
de rulment
Ron Sold. Cr. la bnci)] 89543 142793 195815 282416 420117
5 Trezoreria net Ron TN = FR NFR 332559 410850 490679 606766 775917
Rata de finanare a
6
Ain din CP - Rfai=CP/Ain 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
Rata de finanare a
7
Ain din Cpr - Rfp=Cpr/Ain 0.46 0.61 0.70 0.78 0.84
Rata de finanare a
8
NFR - RfNFR=FRN/NFR 2.36 1.94 1.75 1.57 1.42
Fondul de rulment, apare ca un excedent de surse permanente (peste nevoile

permanente de finanare) care poate fi folosit pentru finanarea stocurilor sau creanelor sau
poate fi pstrat sub form de disponibiliti bneti, ca o marj de siguran, astfel
ntreprinderea se afl n echilibru financiar pe termen lung, iar o parte din resursele
permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Din tabelul de mai sus, se observ faptul c n cei cinci ani previzionai, fondul de
rulment net este pozitiv i in increstere. Fondul de rulment prezint o evoluie cresctoare de
la un an la altul crescnd cu circa 20%.
Cu privire la necesarul de fond de rulment, putem meniona faptul c la nivelul tuturor
anilor previzionai exist un necesar de fond de rulment pozitiv, ceea ce semnific existena
activelor circulante de natura stocurilor i creanelor care urmeaz s fie finanate din fondul
57
de rulment. Necesarul de fond de rulment prezint o evoluie cresctoare n raport cu anul
2009, cu un procent care variaza intre 30-35%.
n practic se consider c un nivel optim al necesarului de fond de rulment este de 10-
15% din cifra de afaceri. Initial procentul necesarului de fond de rulment era sub 10%, in
urmatorii 2 ani se incadreaza intre 10-15%, dar in ultimii doi ani acesta depaseste 15%, ajung
chiar la 28%.
Trezoreria net este pozitiv la nivelul tuturor anilor previzionai (FRNFR), adic
situaie favorabil concretizat ntr-o mbogire a trezoreriei, ntruct ntreprinderea dispune
de lichiditi care i permit att rambursarea datoriilor pe termen scurt ct i efectuarea
diverselor plasamente efectuate pe piaa monetar sau financiar. Aceasta prezint o evoluie
cresctoare n toi anii previzionai.
Rata de finanare a activelor imobilizate din capitaluri permanente este de 1 n toi cei
cinci ani (1), ceea ce arat c activele imobilizate sunt finanate integral din capitaluri
permanente, iar o parte din aceste resurse este folosit pentru acoperirea activelor circulante,
fondul de rulment nregistrat n acest caz este pozitiv.
Rata finanrii activelor imobilizate din capitaluri proprii sau aa numita rat a
finanrii proprii sau gradul de finanare restrns reflect n ce msur resursele proprii
contribuie la finanarea activelor stabile.
n cazul analizat, se poate observa valorile supraunitare ale ratei de finanare a
necesarului de fond de rulment, ceea ce indic faptul ca necesarul de fond de rulment, n
perioadele previzionate, este finanat n totalitate de fondul din rulment.
IV. BONITATEA FINANCIAR

Tabelul 34 : Bonitatea financiara
Nr
Specificaie U.M Formula 2011 2012 2013 2014 2015
crt
RATELE DE LICHIDITATE
Lichiditatea
1 general - Lg = Ac / Dts 0.62 0.66 0.70 0.77 0.89
2 Lichiditatea rapid - Lr = (Ac-St)/Dts 0.62 0.66 0.70 0.77 0.89
Lc = (InvTS + Db) /
3 Lichiditatea curent - Dts 0.05 0.06 0.06 0.07 0.08
Lichiditatea
4 imediat - Li = Db / Dts 0.05 0.06 0.06 0.07 0.08
RATA DE SOLVABILITATE
Solvabilitatea
patrimonial la
5 termen - Gspt = AT / DT 1.13 1.21 1.30 1.43 1.66
Capacitatea de
6 rambursare - Grd = CAF/DT 1.29 1.40 1.49 1.64 1.91
58
Lichiditatea general prezinta faptul ca societatea este in imposibilitate de a-si acoperi
datoriile curente din activele curente, situanduse sub 1, dar are o tendin de cretere uoar,
care o apropie foarte mult de nivelul optim. Lichiditatea rapid se situeaza la nivelul optim,
asigurnd astfel acoperirea datoriilor curente din activele circulante. Lichiditatea curent i
lichiditatea imediat nregistreaz valori scazute datorit faptului c societatea nu are investiii
pe termen scurt. Se observ c nici unul din aceti indicatori nu se afl n intervalul optim,
ceea ce demonstreaz c societatea ar fi in incapacitatea acoperirii datoriilor pe termen scurt
doar din disponibiliti.
Din punctul de vedere a solvabilitii patrimoniale la termen, aceasta se prognozeaz a
avea aproximativ aceleai valori din anii precedeni, societatea fiind solvabil, activele totale
depind cu mult nivelul datoriilor totale. Capacitatea de rambursare previzionat, dei are o
uoar tendi de cretere se menine la un nivel foarte sczut fa de nivelul minim, ceea ce
arat c din capacitatea de autofinanare societatea nu poate s i acopere datoriile totale n
nici unul din cei 5 ani previzionai.
59
Capitolul 4. Metode de evaluare a societatii Rent a car SRL
4.1. Metode patrimoniale

Activul net contabil (ANC)
Activul net contabil reprezint metoda cea mai simpl i mai rapid de estimare a valorii
unei ntreprinderi, fiind recomandat n special ntreprinderilor mici.
Dintre caracteristicile modelului amintim:

opereaz cu valori nregistrate n contabilittate, admind ipoteza concordanei dintre
inventarul scriptic i cel faptic;
admite lichiditatea creanelor i exigibilitatea obligaiilor la scaden;
valoarea ntreprinderii este dat de valoarea patrimoniului contabil net.
Evaluarea pe baza ANC este preferat de proprietarii a cror ntreprindere a fost
constituit n urm cu mult vreme, a acumulat un important patrimoniu, dar a crei
rentabilitate are tendina s stagneze sau chiar s nregistreze regrese.
Determinarea activului net contabil se face pe baza datelor din ultimul bilan contabil n
care rezultatul exerciiului a fost repartizat pe destinaii, astfel n capitalurile proprii nu vom
regsi dividendele de repartizat i nici participarea salariailor la rezultatele exerciiului.
Actvul net contabil se determin pe baza urmtoarei relaii:
ANC=Activ real Datorii totale
unde: Activ real=Activ Total-Activ fictiv
Activul fictiv se refer la acele elemente de activ considerate nonvalori, deoarece n

caz de vnzare ele nu pot da natere unui flux de numerar.
Principalele componente ale activelor fictive sunt:
cheltuielile de constituire
cheltuielile de cercetare dezvoltare
decontri cu asociaii privind capitalul
cheltuieli nregistrate n avans
diferene de conversie activ
prime de rambursare a obligaiunilor
Datoriile ntreprinerii cuprind pe lng elementele de obligaii ctre teri i elemente
rezultate n urma retratrii pasivului bilanului:
veniturile nregistrate n avans se includ la datorii deoarece reflect obligaiile
ntreprinderii fa de clieni, care trebuie onorate n perioada urmtoare;
provizioanele pentru riscuri i cheltuieli sunt incluse n datorii n situaii foarte clare,
astfel:
provizioanele pentru cheltuieli sunt incluse atunci cnd au un scop i o valoare
bine precizate, exist o probabilitate mare de utilizare a lor i nu o simpl
eventualitate de cheltuire, cheltuiala pe care o acoper provizioanele este depistat
nainte de ncheierea perioadei de exerciiu financiar.
60
provizioanele pentru riscuri sunt incluse n datorii n situaia n care sunt destinate
acoperirii riscurilor identificate ca inevitabile pentru activitatea ntreprinderii.
Activul net contabil se mai poate determina i cu relaia:
ANC=Capital propriu-Activ fictiv
Prezena societii noastre pe piaa romneasc unde sistemul fiscal este unul foarte
efervescent ne oblig s lum n considerare i incidena fiscalitii, ca urmare a coreciilor
efectuate asupra activului i pasivului bilanului, atunci relaia de calcul a ANC devine:
ANC = (Activ total Ch de constituire Ch de cercetare dezvoltare

neidentif Ch cu asociaii Ch n avans + Economia impozit latent/A) (Dat bilan +
Provizioane ch. + Venituri n avans + Economia de impozit latent/Dat)
Activul total, se corecteaz cu:

Cheltuieli de constituire;
Cheltuieli de cercetare dezvoltare neidentificate cheltuieli de cercetare care nu aduc
beneficii viitoare i nu sunt identificate pe proiecte;
Cheltuieli cu asociaii cheltuieli cu asociaii privind capitalul;
Ch n avans cheltuieli ntregistrate n avans;
Economia impozit latent/A economia de impozit latent aferent non-valorilor;
Dat bilan datorii bilaniere, care se corecteaz cu:

Provizioane ch. provizioane pentru riscuri i cheltuieli cu scop clar, neincluse n
capitalul propriu;
Venituri n avans venituri nregistrate n avans;
Economia impozit latent/Dat economia de impozit latent aferent datoriilor;
Nr. Specificare
2009 2010
rd. An
ACTIV
1 IMOBILIZARI NECORPORALE 713 352
2 IMOBILIZARI CORPORALE 674993 416962
3 IMOBILIZARI FINANCIARE 0 0
4 ACTIVE IMOBILIZATE 675706 417314 =1+2+3
5 STOCURI 0 0
6 CREANTE 223011 338763
7 INVESTITII PE TERMEN SCURT 0 0
8 CASA SI CONTURI LA BANCI 65741 32263
9 CHELTUIELI IN AVANS 7094 0
10 ACTIVE CIRCULANTE 295846 371026 =5+6+7+8+9
11 Total Active 971552 788340 =4+10
12 Corectie - Cheltuieli in avans 7094 0
13 Economia de impozit latent/A 0 0
61
13 Total Activ dupa corectie 964458 788340 =11-12-13
PASIV
1 Capitaluri proprii, care cuprinde 134720 38701 =2+3+4+5
2 - Capital subscris varsat 500 500
3 - Rezerve 66443 62220
4 - Profit sau pierdere reportata 36071 0
0 0
5 - Profit sau pierderea exercitiului financiar 31706 0
0 24019
6 Datorii pe termen mediu i lung 394394 151779
7 Capital permanent 529114 190480 =1+6
8 Datorii pe termen scurt 440174 596172
9 Total Activ 969288 786652 =7+8
10 Corectie: 4830 -1688
11 Cheltuieli in avans 7094 0
12 Subventii pentru investitii 2264 1688
13 Venituri nregistrate n avans 0 0
14 Provizioane pentru riscuri i garanii 0 0
15 Economia de impozit latent/A 0 0
=9-10-11-12-13-
16 Total Pasiv dupa corectie 964458 788340 14-15
ACTIV NET CONTABIL 964458 788340
4.2 Metode financiare
Premisele pe care se bazeaz aceste metode de evaluare sunt urmtoarele:

activul este privit ca o afacere unitar cu caracter de continuitate;
capacitatea afacerii de a genera profit n perioada estimat;
posibilitatea distribuirii pariale sau integrale a profitului.
Posibilitatea aplicrii metodelor de randament presupune:
evoluia normal a activitii de exploatare pe baza concluziilor anterioare;
nu vor avea loc schimbri ale profilului de activitate sau schimbri radicale n evoluia
afacerii ;
luarea n calcul a datelor istorice privind evoluia indicatorilor economici;
cunoaterea indicatorilor economici la afacerile cu profil similar.
Limitele aplicrii metodelor de randament sunt date de:
relevana informaiilor puse la dispoziie de ctre conducerea societii;
posibilitatea surprinderii variabilelor relevante de ctre analist.
Metodele financiare de evaluare a ntreprinderii nu pornesc de la posibilitile de
valorificare a activelor deinute de firm pe pia, ci de la capacitatea acestora de a susine o
activitate profitabil n viitor. Valoarea ntreprinderii va fi stabilit pe seama rezultatelor
62
generate de activitatea acesteia n viitor. Ea va fi considerat echivalent cu suma de bani care
valorificata cu anumit randament, va genera rezultate similare.
Estimarea ratei de actualizare

Actualizarea este o metod prin care se asigur comparabilitatea veniturilor i
cheltuielilor care se nregistreaz n perioade diferite de timp, cu ajutorul ei stabilindu-se care
este valoarea actual (prezent) a unei sume care va fi ncasat sau pltit n viitor.
Rata de actualizare (a) s-a obinut innd cont de:
1. Rata de baza (rb) corespunde unor plasamente fr risc, putnd fi aleas dintre
urmtoarele mrimi:
rata dobnzii practicate la obligaiunile de stat;
rata dobnzii la obligaiunile din sectorul privat;
randamentul mediu al aciunilor la Bursa de Valori;
rata de rescont;
costul capitalurilor utilizate de ntreprindere.
2. Prima de risc (rr) evideniaz randamentul suplimentar pretins de investitori i
reflect riscurile care privesc ntreprinderea n perioada urmtoare. Aceste riscuri pot
fi att riscuri generate de activitatea ntreprinderii, reflectate n diagnosticul stabilit
(riscul economic i riscul de faliment), ct i riscuri externe, generate de stabilitatea
economiei naionale. Riscurile care pot fi luate n calcul, n funcie de natura lor, sunt :
Riscul pentru talia ntreprinderii care ia n considerare dimensiunile ei i
poziia ocupat pe pia, putnd avea valorile:
0 cnd ntreprinderea are poziie de monopol;
1% - cnd ntreprinderea acioneaz pe piaa de tip oligopol;
2-5% - cnd ntreprinderea activeaz pe o pia de tip monopolistic.
Cu ct numrul ntreprinderilor similare crete i are loc i diversificarea
produselor, mrimea riscului este mai mare;
Riscul pierderii managerilor cheie se manifest atunci cnd nu exist
nlocuitori, care s preia sarcinile oamenilor de success i s le i
ndeplineasc;
Riscul financiar reflect structura financiar a ntreprinderii fiind 0 pentru
ntreprinderile care nu apeleaz la credite i cresctor, proporional cu gradul
de dependen fa de creditorii pe termen mediu i lung;
Riscul structurii produciei este dependent de numrul tipurilor de produse
existente n fabricaie i de gradul de flexibilitate a produciei. Acest risc este
cu att mai mic cu ct numrul de produse este mai mare, iar flexibilitatea mai
ridicat ;
Riscul dependentei fa de client este cu att mai mare cu ct ponderea
clienilor n totalul vnzrilor este mai mare ;
Riscul aferent previziunilor are n vedere posibilitile de nerealizare a
estimrilor, fiind cu att mai mare cu ct variantele de estimare sunt mai
puine ;
63
Riscul de ar se urmrete numai n evaluarea unor ntreprinderi de care este
interesat un investitor strin. Acest risc este dependent de posibilitatea unor
tulburri sociale majore, expropriere, pericol de rzboi, modificri de politici
fiscale, nerespectarea clauzelor contractuale, etc.
Rata de actualizare (a) se calculeaz cu ajutorul urmtoarei formule:
a = rb + rr
unde: a rata de actualizare;
rb rata de baza;
rr prima de risc.
Rata de baz a fost considerat echivalent cu rata medie a dobnzii nregistrat n

anul 2009 la titlurile de stat, deflatat (pentru deflatare a fost utilizat indicele estimat al
inflaiei pentru anul 2010). Deflatarea s-a fcut deoarece estimarea nu a inut cont de inflaie.
Riscul global a fost descompus n factori de risc, fiecrui factor fiindu-i asociat o
valoare cuprins ntre 0% pentru inexistent i 10% pentru risc foarte mare.
Categoriile de risc luate n considerare sunt urmtoarele:
riscul pentru talia ntreprinderii 4%;

riscul pierderii managerilor cheie 4%;
riscul financiar 4%;
riscul dependenei fa de clieni 5%;
riscul aferent previziunilor 2%;
riscul de ar 2%.
Aceste riscuri identificate i cuantificate se cumuleaz pentru obinerea primei de risc.
Tabelul 35. Rata de actualizare
Nr. crt. Specificaie Simbol Valoare
1. Rata dobnzii la titlurile de stat Rb 10,83%
2. Rata inflaiei pe 2010 Ri 7.96%
3. Rata deflatat a deflatat = rb-ri 2,87%
4. Prima de risc Rr 23%
5. Rata de actualizare a = a deflatat+rr 25,87%
64
Estimarea valorii terminale
Valoarea terminal se obtine prin raportarea indicatorului din ultimul an la rata de

capitalizare (sau diferena dintre rata de actualizare i ritmul de cretere).
Unde: Vterm valoare terminal;
CFn cash flow ul n anul n;
c rata de capitalizare;
a rata de actualizare;
g ritmul de cretere.
I. Determinarea valorii ntreprinderii pe baza cash-flow-ului actualizat

Ca metodologie, metoda cash-flow-urilor actualizate presupune previziunea unei serii
de fluxuri de numerar (cash-flow) periodice crora li se aplic o rat de actualizare adecvat,
derivat de pe pia, pentru a stabili valoarea actualizat a fluxului de numerar generabil de
ntreprindere. Pentru determinarea valorii ntreprinderii, la fluxurile de numerar existente
actualizate se adaug i valoarea ntreprinderii la sfritul perioadei de previziune.
Etapele care trebuie parcurse pentru determinarea valorii ntreprinderii prin aceasta
metod sunt:
previziunea cash-flow-ului net;

stabilirea tipului de cash-flow care va fi utilizat;
stabilirea duratei de previziune explicite;
stabilirea valorii investiiilor viitoare i a impactului lor asupra evoluiei viitoare a cifrei
de afaceri i a elementelor de cheltuieli;
estimarea evoluiei necesarului de fond de rulment (NFR);
determinarea valorii terminale;
stabilirea ratei de actualizare;
determinarea valorii ntreprinderii;
corectarea valorii finale cu prima de control i/sau diminuarea ei pentru lipsa de
lichiditate.
Determinarea valorii ntreprinderii pe baza metodei actualizrii cash-flow-ului este
extreme de sensibil fa de ipotezele care stau la baza elaborrii previziunilor. Dintre acestea
impactul cel mai puternic asupra valorii ntreprinderii l au: rata anual de cretere a
veniturilor i a elementelor de cheltuieli, viteza de rotaie a activelor sau pasivelor curente,
folosit la calculul modificrii anuale a capitalului de lucru, mrimea primei de risc inclus n
rata de actualizare.
Valoarea ntreprinderii, calculat prin metoda actualizrii fluxurilor de disponibiliti,
se determin pe baza urmtoarei relaii
65
Unde: CFi cash-flow-ul net disponibil aferent anului i;
Vterm valoarea terminal;
n perioada de previziune explicit
Unde: c rata de capitalizare;
g ritmul de cretere
nseamn ca valoarea ntreprinderii rezult din nsumarea valorii actualizate a cash-

flow-ului net disponibil din anii de previziune explicit cu valoarea actualizat a valorii
terminale.
Determinarea valorii ntreprinderii prin aceasta metod se face n funcie de patru

elemente:
mrimea cash-flow-ului net disponibil;

durata pentru care se face calculul;
mrimea valorii terminale;
nivelul ratei de actualizare.
Tabelul 37. Valoarea ntreprinderii prin metoda fluxului de numerar actualizat
Nr. Specificatie
Crt. 2011 2012 2013 2014 2015
1 Flux de numerar 415,609 437,604 398,610 637,215 78,242
2 Factorul de actualizare(a=25,87%) 0.794 0.631 0.501 0.398 0.317
3 Fluxul de numerar actualizat 330,189 276,209 199,886 253,862 24,765
4 Fluxul de numerar actualizat 330,189 606,398 806,283 1,060,145 1,084,910
cumulat
5 Valoarea terminal 132,412
6 Valoarea terminal actualizat 41,910
7 Valoarea ntreprinderii 1,126,819
II. Determinarea valorii intreprinderii pe baza profitului actualizat
66
Caracteristicile modelului:
utilizeaz pentru determinarea valorii firmei profitul net anual;

perioada de timp limitat, dup care se calculeaz valoarea terminal a afacerii;
valoarea afacerii este egal cu valoarea actual a profitului net anual susceptibil a fi
degajat n viitor de ctre afacerea respectiv pn n anul n n care se apreciaz c
proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an se
stabilete valoarea terminal a afacerii;
profitul net anual este redus atat prin actualizare, ct i prin ntreruperea la anul n de
prognoz, cnd se calculeaz valoarea terminal.
Valoarea ntreprinderii stabilit pe baza profitului net actualizat se determin pe baza
relaiei:
Unde: Pni profitul net aferent anului i;
Vterm valoarea terminal;
n perioada de previziune explicit.
Unde: c rata de capitalizare;
g ritmul de cretere.
Tabelul 38. Valoarea ntreprinderii prin metoda profitului net actualizat
Nr. Crt. Specificatie 2011 2012 2013 2014 2015

1 Profitul net 27043 29748 32723 35995 39594
Factorul de 0.848 0.720 0.611 0.518 0.440
2 actualizare(a=25.87%)
3 Profitul net actualizat 22943.07 21411.7 19982.2 18647.86 17402.55
Profitul net actualizat
4 cumulat 22943.07 44354.78 64336.97 82984.84 100387.4
5 Valoarea terminal 67006.26
6 Valoarea terminal 29450.93
67
actualizat
7 Valoarea ntreprinderii 129838.3
4.3. Sinteza evalurii

Urmare a studiului efectuat asupra Rent a car SRL putem afirma c situaia financiar
a ntreprinderii este satisfctoare n raport cu starea medie din sectorul de activitate n care
aceasta este prezent de peste 11 ani ca urmare a deciziilor strategice de finanare a activitii
din resurse proprii.
Aceast stare s-a datorat faptului c:
Din punct de vedere al ratelor de structur ale activului care reflect utilizarea,
termenul i gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale, se poate spune c firma se va
afla ntr-o situaie satisfctoare, crescnd gradul de lichiditate i viteza de rotaie a acestora.
Stabilitatea financiar a ntreprinderii inca nu este asigurat, nu se situeaza peste
nivelul optim de 66%, dar a avut parte de o crestere, care o apropie de nivelul optim. Cu ct
nivelul ratei este mai aproape de 100, cu att stabilitatea financiar a ntreprinderii este mai
mare.
Nivelul ratei autonomiei financiare la termen indic o structur financiar care incepe
sa devina mai sntoas, gradul de risc incepe sa fie din ce in ce mai scazut, deoarece
majoritatea resurselor stabile sunt reprezentate de resursele proprii ale ntreprinderii. Nivelul
ratei este de 84% in ultimul an, ceea ce semnific faptul c societatea creste posibiliti de a
se ndatora.
Trezoreria net este pozitiv la nivelul tuturor anilor previzionai (FRNFR), adic
situaie favorabil concretizat ntr-o mbogire a trezoreriei, ntruct ntreprinderea dispune
de lichiditi care i permit att rambursarea datoriilor pe termen scurt ct i efectuarea
diverselor plasamente efectuate pe piaa monetar sau financiar. Aceasta prezint o evoluie
cresctoare n toi anii previzionai.
Fondul de rulment, apare ca un excedent de surse permanente (peste nevoile
permanente de finanare) care poate fi folosit pentru finanarea stocurilor sau creanelor sau
poate fi pstrat sub form de disponibiliti bneti, ca o marj de siguran, astfel
ntreprinderea se afl n echilibru financiar pe termen lung, iar o parte din resursele
permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Din punctul de vedere a solvabilitii patrimoniale la termen, aceasta se prognozeaz a avea
aproximativ aceleai valori din anii precedeni, societatea fiind solvabil, activele totale
depind cu mult nivelul datoriilor totale.
Lichiditatea general prezinta faptul ca societatea este in imposibilitate de a-si acoperi
datoriile curente din activele curente, situanduse sub 1, dar are o tendin de cretere uoar,
care o apropie foarte mult de nivelul optim. Lichiditatea rapid se situeaza la nivelul optim,
asigurnd astfel acoperirea datoriilor curente din activele circulante. Lichiditatea curent i
lichiditatea imediat nregistreaz valori scazute datorit faptului c societatea nu are investiii
pe termen scurt. Se observ c nici unul din aceti indicatori nu se afl n intervalul optim,
ceea ce demonstreaz c societatea ar fi in incapacitatea acoperirii datoriilor pe termen scurt
doar din disponibiliti.
68
Din punctul de vedere a solvabilitii patrimoniale la termen, aceasta se prognozeaz
a avea aproximativ aceleai valori din anii precedeni, societatea fiind solvabil, activele
totale depind cu mult nivelul datoriilor totale.
Ideea care a stat la baza efecturii acestei previziuni a fost c situaia financiar a
ntreprinderii se va mbunti, astfel pe ntreaga perioad de previziune indicatorii rezultai
nregistreaz valori favorabile pentru entitate.
Astfel, dup finalizarea celor dou etape, diagnosticarea ntreprinderii i previziunea
situaiilor financiare, s-a trecut la evaluarea ntreprinderii pe baza metodelor patrimoniale i
financiare.
Metoda patrimonial care a stat la baza evalurii ntreprinderii a fost Activul net
contabil (ANC). Metodele financiare utilizate n evaluarea ntreprinderii au fost: metoda
actualizrii cash flow-ului i metoda actualizrii profitului net.
69
BIBLIOGRAFIE
1. Buglea, A., Diagnosticul i evaluarea ntreprinderii, Editura Mirton, Timioara, 2010

2. Bileteanu, G., Diagnostic, risc i eficien n afaceri, Editura Mirton, Timioara,
2005
3. Corduneanu, Carmen., Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Mirton,
Timioara, 2009
4. Ministerul finanelor publice, Reglementri contabile 2010, Editura Confisc,
Bucureti, 2009
5. www.bnr.ro
70
Anexe
Bilant Financiar
Nr. Specificare
2006 2007 2008 2009
rd. An
ACTIV
1 IMOBILIZARI NECORPORALE 982 1085 713 352
2 IMOBILIZARI CORPORALE 590219 651816 674993 416962
3 IMOBILIZARI FINANCIARE 453 500 0 0
4 ACTIVE IMOBILIZATE 591655 653401 675706 417314
5 STOCURI 102 113 0 0
6 CREANTE 190223 210075 223011 338763
7 INVESTITII PE TERMEN SCURT 0 0 0 0
8 CASA SI CONTURI LA BANCI 48038 53051 65741 32263
9 CHELTUIELI IN AVANS 0 0 7094 0
10 ACTIVE CIRCULANTE 238363 263239 295846 371026
11 Total Active 830018 916640 971552 788340
12 Corectie - Cheltuieli in avans 0 0 7094 0
13 Total Activ dupa corectie 830018 916640 964458 788340
PASIV
1 Capitaluri proprii, care cuprinde 93280 103015 134720 38701
2 - Capital subscris varsat 453 500 500 500
3 - Rezerve 60164 66443 66443 62220
4 - Profit sau pierdere reportata 0 0 36071 0
15088 16663 0 0
5 - Profit sau pierderea exercitiului financiar 47752 52735 31706 0
0 0 0 24019
6 Datorii pe termen mediu i lung 335497 370510 394394 151779
7 Capital permanent 428777 473525 529114 190480
8 Datorii pe termen scurt 401241 443115 440174 596172
9 Total Activ 830018 916640 969288 786652
10 Corectie: 0 0 4830 -1688
11 - cheltuieli in avans 0 0 7094 0
12 - subventii pentru investitii 0 0 2264 1688
13 Total Pasiv dupa corectie 830018 916640 964458 788340
Cont de P&P
Exercitiul financiar
Nr.
Denumirea indicatorilor Rd. 2007 2008 2009 2010
1. Cifra de afaceri neta 0 805986 890100 944182 906121
71
Productia vanduta 1 805986 890100 944182 910790
Venituri din vanzarea marfurilor 2 0 0 0 1792
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al
caror obiect de activitate il constituie leasingul 3 0 0 0 6461
2. Alte venituri din exploatare 4 268761 296810 408846 158922
VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd.
01+06+08+09) 5 1074747 1186910 1353028 1065043
3.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele
consumabile 6 71663 79142 112825 91553
Alte cheltuieli materiale 7 26334 29082 20279 8765
b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 8 4439 4902 5754 8328
c) Cheltuieli privind marfurile 9 0 0 0 1647
4. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17) din care: 10 86503 95531 101592 141727
a) Salarii si indemnizatii 11 69359 76598 81571 113341
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 12 17144 18933 20021 28386
5.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile
cirporale si necorporale (rd.19-20) 13 232244 256482 257215 231148
a.1) Cheltuieli 14 232244 256482 257215 231148
b) Ajustari de valoare privind activele circulante
(rd. 22-23) 15 0 0 0 11105
b.1) Cheltuieli 16 0 0 0 11105
6. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 17 499122 551211 710850 516413
6.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 18 251561 277815 443674 487828
6.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate 19 11330 12512 9926 8475
6.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele
cedate 20 236230 260884 275250 20110
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.
11 la 15+18+21+24+29) 21 920305 1016350 1208515 1010686
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit (rd. 10-32) 22 154442 170560 144513 54357
- Pierdere (rd. 32-10) 23 0 0 0 0
7. Venituri din dobanzi 24 58 64 248 5
- din care, venituri obtinute de la entitatile afiliate 25 0 0 0 0
Alte venituri financiare 26 7033 7767 531 23088
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.
35+37+39+41) 27 7091 7831 779 23093
8. Cheltuieli privind dobanzile 28 43725 48288 43642 48963
Alte cheltuieli financiare 29 60940 67300 62548 41756
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.
43+46+48) 30 104665 115588 106190 90719
72
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA
- Profit (rd. 42-49) 31 0 0 0 0
- Pierdere (rd. 49-42) 32 97574 107757 105411 67626
9. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA
- Profit (rd. 10+42-32-49) 33 56868 62803 39102 0
- Pierdere (rd. 32+49-10-42) 34 0 0 0 13269
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 35 1081838 1194741 1353807 1088136
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 36 1024970 1131938 1314705 1101405
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)
- Profit (rd. 58-59) 37 56868 62803 39102 0
- Pierdere (rd. 59-58) 38 0 0 0 13269
10. Impozitul pe profit 39 9117 10068 7396 10750
11. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A
EXERCITIULUI FINANCIAR
- Profit (rd. 60-61-62-63) 40 47752 52735 31706 0
- Pierdere (rd. 61+62+63-60) 41 0 0 0 24019
73

Analiza, Diagnosticul Si Evaluarea Intreprinderii Rent A Car SRL

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza, Diagnosticul Si Evaluarea Intreprinderii Rent A Car SRL

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Vest

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Analiza, Diagnosticul i Evaluarea

Rent a car SRL

Prof. univ. Dr. Alexandru Buglea

Capitolul 1: Prezentarea societatii comerciale Rent a car SRL...3

Capitolul 2: Diagnosticul financiar al societatii Rent a car SRL11

2.2 Diagnosticul pozitiei financiare ..26

Capitolul 4: Metode de avaluare ale societatii Rent a car SRL.........................................59

1.1 Informatii generale despre societate

1.1.2. Domeniul de activitate

1.1.3. Obiectul de activitate

1.1.4. Scurt istoric

1.1.5. Obiective strategice

1.1.6. Cultura organizaional

Cheltuieli totale cu salariile, din care: 69.359 76.598 81.571 113.341

Cheltuieli salariale medii/angajat/lun 1156 1064 1133 1349

Cheltuieli totale cu salariile

Fig. 1:Cheltuieli totale cu salariile

Nivelul productivitii se poate determina pe:

Producia total 805.986 890.100 944.182 910.790

Indicele de cretere a produciei totale 100% 110% 106% 96%

Fig. 2: Profitabilitatea muncii Fig.3: Productivitatea muncii

1.2.2. Aspecte privind potenialul comercial

1.2.3. Aspecte privind mediul societii

2.1. Diagnosticul performanei financiare

2.1.1. Diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune

Tabelul 4:Indicatorii soldurilor intermediare de gestiune

2 Indicele de cretere a Mc % IMc=Mcn/Mcn-1*100 - - - -

3 Cifra de afaceri (CA) RON CA=Vmf+Qv 805.986 890.100 944.182 906.121

4 Indicele de cretere a CA % ICA=Can/Can-1*100 100% 110% 106% 96%

8 Indicele de cretere a VA % IVA=VAn/VAn-1*100 100% 110% 106% 96%

Rezultatul exploatrii Rexpl=EBE+Vpr+Ave-

Indicele de cretere a Irexpl=Rexpln/Rexpl n-

15 Rezultatul curent (Rc) RON Rc=Rexpl+Rfin 378.334 417.818 470.038 461.959

Fig 4: Prezentarea grafica a cifrei de afaceri

500000 Excedentul brut de

Fig 6: Evolutia rezultatului curent, financiar si de axploatare

Rezultatul curent este determinat de rezultatul exploatrii i de cel al activitii financiare.

Fig 7: Evolutia rezultatului brut si a rezultatului net

CAF = Profit net+Amortizare

Fig 9: Evolutia capacitatii de autofinantare

Capacitatea de autofinantare a intreprinderii adopta o evolutie asemanatoare rezultatului brut si al celui

2.1.3. Diagnosticul rentabilitii i profitablilitii

Excedentul brut din exploatare

2 Indicele de cretere a EBE % 100% 110% 106% 91%

4 Indicele de cretere a At % 100,00% 110,44% 105,22% 86,41%

Rata rentabilitii economice a

6 Indicele de cretere Reatb % 100,00% 100,00% 101,19% 105,74%

7 Valoare recomandat % 25% 25% 25% 25%

Fig 10: Evolutia ratei rentabilitatii economice

Rentabilitatea financiar brut remunereaz capitalurile permanente ale ntreprinderii prin

Tabelul 7: Rata rentabilitatii financiare brute

Fig. 11: Evolutia ratei rentabilitatii financiare brute si nete

B. Profitabilitatea reprezint o trstur a strii de performan a ntreprinderii, performana

3 Cifra de afaceri (CA) RON 805.986 890.100 944.182 906.121

Rata marjei nete a

Tabelul 10: Evolutia ratei profitabilitatii comerciale a exercitiului neta

Profitabilitatea resurselor consumate a exerciiului net ne arat ci ron din rezultatul