Analiza performantelor economico financiare

1. Analiza contului de profit i pierdere

2. Analiza eficienei cheltuielilor
3. Analiza rezultatului din exploatare
4. Analiza soldurilor intermediare de gestiune.
4.1 Analiza cifrei de afaceri
4.2 Analiza productiei exercitiului
4.3 Analiza valorii adugate
4.4 Analiza excedentului brut din exploatare
4.5 Relaiile dintre indicatorii de performan ai activitii de exploatare
5. Analiza capacitatii de autofinantare
6. Analiza ratelor de rentabilitate
6.1. Analiza ratelor rentabilitii comerciale
6.2. Analiza ratelor rentabilitii economice
6.2.1.Analiza ratei rentabilitii activului total
6.2.2. Analiza ratei rentabilitii activului de exploatare
6.3. Analiza ratelor rentabilitii financiare
7. Analiza fluxurilor de trezorerie, exploatare
8. Performanta ce deriva din EVA MVA
9. Performanta bursier

Obiectivul principal al oricrei firme este crearea de valoare, respectiv, investiiile

pentru care eficiena rezultat este mai mare dect rata de rentabilitate pretins de
acionari.

Mediul de afaceri se confrunt n prezent cu numeroase provocri care ar pot avea

un impact major asupra performanei companiilor. Astfel, pieele financiare sunt
influenate de factori ai schimbrii precum globalizarea, competiia intens, costurile
ridicate, cursurile de schimb sau volatilitatea ratei dobnzii. Toate aceste au fost
amplificate n ultima perioad de efectele crizei financiare internaionale.
Aceste provocri au determinat managerii s se concentreze asupra crerii de
valoare i a diferenei fa de ali parametrii cum ar fi ctigurile.
Analiza diagnostic are ca scop final identificarea simptomelor, disfuncionalitilor,
punctelor tari, a punctelor slabe, a terapiei necesare pentru redresarea situaiei. Raiunea
efecturii unui diagnostic al performanelor ntreprinderii poate avea la baz nu numai
mprejurarea n care aceasta are dificulti, disfuncionaliti, ci i situaia n care starea
ei este normal/stabil, dar se intenioneaz creterea performanelor sau iniierea unui
plan de investiii sau a unuia de afaceri utile fie investirii resurselor proprii existente sau
obinerii de finanri externe.
n acest proiect sunt prezentai indicatorii financiari utilizai pentru msurarea
performanelor firmei, care sunt grupai n funcie de trei criterii: contabili, economici i
bursieri.
Pentru a analiza performanele SC ECOPACK SA am luat ca i variabil intern de
comparaie poziia financiar a anului 2011(pentru acuratee ne-am raportat i la anii
2009, 2010 n anumite cazuri).

1. Analiza contului de profit i pierdere

Anexa 1. Contul de profit si pierdere
Analiza orizontala a contului de profit si pierdere. Dinamica fluxurilor de
rezultate.
In analiza contului de profit si pierdere se poate remarca o scadere a rezultatului
net cu 88,2% in anul 2009 ca urmare a cresterii activitatilor financiare. Aceasta coincide
cu pierderile inregistrate de una din societatile la care SC ECOPACK SA detine actiuni, si
pentru care a fost nevoita sa constituie provizioane pentru deprecierea actiunilor. Pentru
a sustine activitatea de exploatare si creditarea clientilor, societatea inregistreaza o
crestere a dotoriilor la furnizori in anul 2010, fata de 2009. Pentru a reusi sa faca fata
pierderilor din participatii intreprinderea este nevoita sa se imprumute atragand cheltuieli
financiare suplimentare(crestere de la 2.129.271 lei in 2009 la 5.220.992 lei in 2010).
Printr-o activitatea de exploatare performanta, intreprinderea reuseste sa isi redreseze
activitatea in anul 2011 ajungand sa inregistreze o crestere a profitului net de 293,66%,
iar in 2012 o crestere de 36,19%, semn ca intreprinderea cunoaste din nou o perioada de
stabiliate economica.
Se remarca o scadere a marfurilor vandute dar si o scadere a profitabilitatii acestui
segment, fata de anul precedent, dar avand in vedere valorile, acestea nu influenteaza
1

semnificativ CA sau totalul vanzarilor. Scaderea este influentata si de cresterea

reducerilor comerciale intreprinse pentru a face fata concurentei.
In ceea ce priveste rezultatul brut din exploatare, desi nu s-a realizat productia
previzionata din anul 2011 pentru activitatea din 2012(mai putin cu 10.000.000 lei aprox)
societatea inregistreaza o crestere a activitatii de exploatare, concretizata mai degraba
prin scaderea cheltuielilor de exploatare decat prin cresterea (valorificarea la maxim a
capacitatii de productie) productiei vandute (care inregistreaza mai degraba o stagnare).
Astfel rezultatul brut creste cu 8,12% in 2012 fata de 2011. S-au obtinut aproximativ
aceleasi venituri ca si in anul precedent dar cu un efort mai mic. Deasemenea putem
observa ca intreprinderea inregistreaza din nou un profit brut din exploatare de peste
8.000.000. lei, nivel ce a mai fost atins doar in anul 2009. Variatia impozitului pe profit
inregistreaza o scadere de 34,49% ca urmare a cresterii veniturilor neimpozabile si a
scaderii cheltuielilor nedeductibile, gratie politicilor fiscale intreprinse de societate.
De remarcat ca societatea reduce pierderile din creante in anul 2012 cu -61,49%
(recupereaza datorii de la clientii rau platnici), scade cheltuielile cu amortizare
imobilizarilor si cu deprecierea acestora (ca urmare a inlocuirii utilajelor si echipamentelor
vechi),reusind ca mai reduca din efectul negativ al ponderii cheltuielilor financiare.
Influenta principala in activitatea financiara a anului 2012 o constituie cheltuiala
privind provizionul pentru deprecierea actiunilor detinute la celhart donaris, in valoare de
2.802.409 lei, ceea ce exercita in final o scadere a profitului intreprinderii.

Analiza verticala a contului de profit si pierdere. Structura fluxurilor de

trezorerie
Prin analiza structurii fluxurilor de rezultat se observa specificul activitatii de
productie al SC ECOPACK SA prin ponderea ridicata a productiei vandute atat in rezultatul
brut(92,62% in anul 2011 si 93,94% in anul 2012), cat si in cifra de afacere(98,61% in
anul 2011 si 98,85% in anul 2012).
Se observa participarea predominanta a activitatii de exploatare la formarea
rezultatului brut. Ponderea rezultatului din exploatare inregistreaza o crestere de
90,89%,ca urmare a scaderii cheltuielilor de exploatare cu 3,16% in structura rezultatului
brut. Crestere a rezultatului brut se compenseaza cu pierderea financiara a exercitiului
curent, astfel incat rezultatul brut nu inreg nici o fluctuatie, abaterea fiind 0.
In ceaa ce priveste ponderea in cifra de afacere se observa o crestere a ponderii
rezultatului din exploatare in CA cu 3,52% datorata scaderii ponderii cheltuielilor de
exploatare in CA cu 4,62%. Cum spuneam si mai devreme performanta activitatii
intreprinderii in anul 2012 se remarca prin scaderea cheltuielilor si nu prin majorarea
veniturilor(acestea inregistrand o crestere usoara fata de anul precedent 2,2% pentru
veniturile din productia vanduta, crestere aproape egala cu cresterea cifrei de afacere, si
doar 0,7% pentru veniturile totale) Astfel, scaderea ponderii ven in CA se datoreaza
scaderii ponderii veniturilor din ajustari sau deprecieri si a veniturilor din subventii cu
0,95%.
2

SC ECOPACK SA inregistreaza o crestere nesemnificativa a profitabilitatii prin

cresterea ponderii rezultatului brut in CA cu doar 0,2% ca urmare a cresterii ponderii
rezultatului din exploatare in CA cu 3,52% si a scaderii ponderii rezultatului financiar in
CA cu 3,32%.

2. Analiza eficienei cheltuielilor

Analiza eficientei cheltuielilor
Tabel.nr.1 Analiza eficientei cheltuielilor totale prin indicatorul cheltuieli totale la 1000
lei venituri totale

Denumire

Perioada

Cheltuieli de exploatare
Cheltuieli financiare
Cheltuieli extraordinare
Cheltuieli totale
Venituri din exploatare
Venituri financiare
Venituri extraordinare
Venituri totale

2011
83.089.8
33
5.763.43
2
88.853.
265
88.134.6
37
3.548.20
8
91.682.
845

Structura(%)

2012
80.660.1
15
8.608.13
1
89.268.
246
88.895.0
23
3.432.48
2
92.327.
505

St
93,51
%
6,49%

St
90,36
%
9,64%

100,00
%
96,13
%
3,87%

100,00
%
96,28
%
3,72%

100,00
%

100,00
%

Eficienta
chelt()
Ef ch
Ef ch
942,76
907,36
1.624,3
2

2.507,8
4

969,14

966,87

EfCht = (Cht/Vt)*1000 = (88.853.265/91.682.845)*1000 = 969,13(2011)

= (89.268.246/92.327.505)*1000 = 966,86(2012)

EfCht2011 < EfCht2012 cresterea eficientei cheltuielilor totale ca urmare a cresterii

mai rapide a veniturilor decat a cheltuielilor.
Icht = Cht2012/Cht2011*100 = 100,467
Icht = Vt2012/Vt2011*100

= 100,703

Coeficientul de elasticitate:
ECht/Vt = (ICht 100)/ (IVt 100) = (100,476 100)/(100,703 100) = 0,677

EfCht0 = (SVt*EfCht)/100 = (96,13*942,7603 + 3,87*1624,322)/100 =

969,136(2011)
EfCht1 = (SVt*EfCht)/100 = (96,28*907,3637 + 3,72*2507,844)/100 =
966,901(2012)

Analiza in masuri absolute:

EfCht = EfCht1 - EfCht0 = 966,901 - 969,136 = - 2,235
SVt

(SVt1*EfCht0)/100 - (SVt0*EfCht0)/100 =

= [(96,28*942,7603+3,72*1624,322)/100] 969,136 = 968,114 969,136

=
= - 1,022(variatia structurii veniturilor totale)
EfCht =

(SVt1*EfCht1)/100 - (SVt1*EfCht0)/100 =

= 966,*01 968,114 = - 1,213(variatia structurii cheltuielilor totale)

EfChT = SVt - EfCht = - 1,022 1,213 = - 2,235

Interpretare:
A crescut eficienta cheltuielilor cu 2,235, ca urmare a cresterii veniturilor cu
0,7% intr-un ritm superior cheltuielilor, care cresc cu o,47% fata de anul precedent.
Coeficientul de elasticitate arata ca la 1% venituri angajate, cheltuielile totale cresc
cu 0,677%, ceea ce inseamna ca activitatea intreprinderii se caracterizeaza prin
cresterea eficientei cheltuielilor totale.
Veniturile de exploatare au o pondere majoritara crescatoare in veniturile
totale,astfel demonstrandu-si eficienta activitatea de exploatare a intreprinderii.
Se constata in schimb o ineficienta a activitatii financiare, provenita din cresteri
semnificative a cheltuielilor financiare,multe dintre ele datorate diferentelor de curs
valutar, cat si acoperirii unui provizion pentru deprecierea actiunilor detinute la Celhart
Donaris.

Analiza efectului cresterii eficientei cheltuielilor

B = B1 B0 = 229.477 lei
B0 = (Vt0/1000)*(1000 - EfCht0) = (91.682.845/1000)*(1000 969,14) =
= 91.682,845 * 30,86 = 2.829.333 lei
B1 = (Vt1/1000)*(1000 - EfCht1) = (92.327.505/1000)*(1000 966,87) =
= 92.327,505 * 33,13 = 3.058.810 lei

EfCht = (Vt0/1000)*( EfCht0 - EfCht1) = 91.682,845 * (969,14 966,87) =

= 91.682,845 * 2,272 = 208.120 lei
Vt = [ (Vt1 - Vt0)/1000) ]*( 1000 - EfCht1) = 644.660/1000 * (1000 966,87) =
= 644,66 * 33,13 = 21.357 lei

B = EfCht + Vt = 208.120 + 21.357 = 229.477 lei

Tabel. Nr. 2 Analiza efectului cresterii eficientei cheltuielilor totale
Denumire
Efectul cresterii eficientei
cheltuielilor B(mii lei)
Venituri totale V(mii
lei)
Venituri din exploatare
Vexp(mii lei)
Venituri financiare Vf(mii
lei)
Venituri extraordinare
Vex(mii lei)
Cheltuieli totale Ch()
(mii lei)
Eficienta cheltuielilor
totale EfCh()
Ponderea veniturilor din
exploatare in venituri
totale S Vexp(%)
Ponderea veniturilor
financiare in venituri totale
S Vf(%)

Perioada
2011
2012
2.829.333, 3.058.810,
00
00
91.682.84 92.327.50
5,00
5,00
88.134.637 88.895.023
,00
,00
3.548.208, 3.432.482,
00
00
-

Abateri+
%
229.477,
8,11
00
%
644.660, 0,70
00
%
760.386,
0,86
00
%
115.726,
3,26
00
%

88.853.26
5,00
969,14

89.268.24
6,00
966,87

414.981,
00
-2,27

96,13

96,28

0,15

3,87

3,72

-0,15

0,47
%
0,23
%
0,16
%
3,94
%

Cheltuieli de exploatare la
1000 lei venituri din
exploatare EfChexp()
Cheltuieli financiare la
1000 lei venituri finaciare
EfChf()

942,76

907,36

-35,40

1.624,32

2.507,84

883,52

3,75
%
54,39
%

Structura cheltuielilor
SVt

= (Vt0/1000) * [ (SVt0*EfCht0)/100 - (SVt1*EfCht0)/100] =

= (91.682.845/1000) * [ 969,14 (96,28*907,36 + 3,72*2.507,84)/100] =
= 91.682,845 * (969,14 968,114) = 91.682,845 * 1,026 =
= 94.066,60

EfCht = (Vt0/1000) * [ (SVt1*EfCht0)/100 - (SVt1*EfCht1)/100] =

= 91.682,845 * (968,114 966,87)
= 114.053,40
EfChT = SVt + EfCht = 94.066,60 + 114.053,40 = 208.120
Structura veniturilor
Vexp = [ (Vexp1 Vexp0)/1000) ]*( 1000 - EfCht1) = 760.386/1000 * (1000 966,87) =

= 760,386 * 33,13 = 25.191

Vf

= [ (Vf1 Vf0)/1000) ]*( 1000 - EfCht1) = - 115.726/1000 * 33,13 =

= -3.834

Vt = Vexp + Vf

= 25.191 3.834 = 21.357

B = SVt + EfCht = 21.357 + 208.120 = 229.477 lei

Interpretare:
1.000 969,14 = 30,86
1000 966,87 = 33,13
In ambii ani analizati indicatorul de eficienta a cheltuielilor totale nu depaseste
limita de 1000 lei, fapt pentru care intreprinderea inregistreaza profit la 1000 lei venituri,
respectiv 30,86 lei in 2011 si 33,13 lei in 2012. Efectul eficientei cheltuielilor totale se
vede in obtinerea beneficiilor in ambii ani analizati: 2.829.333 lei in 2011 respectiv
6

3.058.810 lei in 2012. Se constata astfel cresterea beneficiului cu 8,11%,crestere care se

datoreaza urmatorilor factori:
-

Cresterea eficientei cheltuielilor din exploatare cu 35,40 si cu 3,75% fata de anul

precedent a exercitat un efect favorabil, amplificand beneficiul veniturilor totalet cu
94.066,60 lei;

Scaderea eficientei cheltuielilor financiare cu 883,52 (54,39%), nu influenteaza negativ

beneficiul, dar il diminueaza, intreprinderea inregistrand o crestere a beneficiului de
114.053,40;

Cresterea veniturilor totale cu 644.660 lei(0,70%) a dus la o crestere a beneficiului de

21.357 lei;

Scaderea veniturilor financiare cu 115.726 lei(3,26%) a diminuat beneficiul cu 3.834 lei.

3. Analiza rezultatului din exploatare

Tabel nr. 3 Analiza rezultatului din exploatare conf Notei explicative 4
2012/2011
Nr.
Crt

Indicatorul

Exercitiul financiar

Indici

2012
87.813.2
89
67.052.2
99
62.880.64
2
804.894

%
101,9
5%
103,8
2%
104,59
%
65,84%

3.366.763

103,83

Cifra de afaceri neta

2
3

Costul bunurilor vandute si al

serviciilor prestate(3+4+5)
Cheltuielile activitatii de baza

Cheltuielile activitatii auziliare

2011
86.129.6
30
64.583.9
80
60.118.68
1
1.222.586

Cheltuielile indirecte de productie

3.242.712
7

Abat
eri
%
1,95
%
3,82
%
4,59
%
34,16
%
3,83

%
96,36
%

Rezultatul brut aferent cifrei

de afaceri nete (1-2)

21.545.6
50

20.760.9
90

Cheltuieli de desfacere

5.691.596

6.084.862

CGA

12.357.51
4

7.186.304

106,91
%
58,15%

Alte venituri din exploatare

1.548.264

745.084

48,12%

Rezultatul din exploatare(67-8+9)

5.044.80
4

8.234.90
8

163,2
4%

10

%
3,64
%
6,91
%
41,85
%
51,88
%
63,24
%

Cresterea rezultatului din exploatare cu 63,24% se datoreaza scaderii cheltuielilor

activitatii auxiliare si a cheltuielilorgenerale si administrative cu 34,16% respectiv
41,85%.
Se poate observa si o crestere a cheltuielilor de baza, ceea ce duce la oscadere
valorica a rezultatului brut aferent cifrei de afacere(3,64%), ceea ce diminueaza rezultatul
din exploatare. De asemenea se poate observa o crestere mai rapida a consumurilor
aferente productiei vandute(3,82%), comparativ cu productia vanduta, care creste doar
cu 2,20%.

4. Analiza soldurilor intermediare de gestiune.

Anexa 2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune(SIG)
- cifra de afaceri ne prezinta o crestere cu 1,95% fata de anul precedent, ca urmare a
valorificarii activitatii de productie si comercializare. Procentul nu este foarte ridicat, dar
societatea deja a ajuns la un volum mare de vanzari, ceea ce ii confera stabilitate
economica.
- marja comerciala inregistreaza o descrestere cu 30,51% fata de anul precedent, dar
avand in vedere
ca este un indicator specific societatilor cu profil comercial nu influenteaza foarte mult
rezultatul de exploatare a societatii.
- ca si cifra de afaceri, productia exercitiului inregistreaza o crestere de 2,05%, ceea ce
ne arata specificul intreprinderii: activitatea de productie. Oferta de produse este bine
primita de clienti
- se observa si o crestere a soldului creditor al Variatiei stocului, reprezentand o crestere
a stocului de produse cu 9,02%. Luand in considerare volumul realizarilor societatii,
valoarea stocului nu influenteaza negativ activitatea de exploatare, in sensul ca nu sunt
blocate valori mari in stocuri.
- valoarea adaugata inregistreaza o crestere de 2,81%. Se distinge insa o crestere mai
mare a productiei exercitiului(2,05%) in raport cu cresterea mai lenta a consumurilor
intermediare(1,60%) ceea ce inseamna ca societatea si-a consolidat mai bine activitatea
de exploatare fata de anul precedent.
8

- cresterea excedentului brut din exploatare dovedeste faptul ca intreprinderea poate sa

isi mentina potentialul productiv, are capacitatea sa isi onoreze datoriile si obligatiile
fiscale ce deriva din activitatea desfasurata. Influenta cea mai mare o exercita indicatorul
valoarea adaugata inregistrand o crestere de 2,81%, cresterea excedentului din
exploatare fiind usor influentata de cresterea cheltuielilor cu personalul.
- rezultatul din exploatare inregistreaza cea mai semnificativa crestere din ultimii 3 ani,
nivelul de peste 8.000.000 lei a mai fost realizat doar in anul 2009. Interprinderea
reuseste sa mentina aproximativ acelasi nivel al productiei vandute inregistrand in
schimb reduceri la cheltuielile de exploatare. Acestea nu reprezinta preturi reduse la
materii si materiale ca urmare a renegocierii contractelor de vanzare cumparare,
abordarea de noi furnizori ci vine din redresarea activitatii de exploatare, respectiv
societatea nu mai inregistreaza cheltuieli pt deprecierea activelor circulante nici pierderi
din creante ca in anii precedenti(cu precadere 2010, 2011); nr angajatilor a crescut de la
194 la 219 persoane.
- rezultatul financiar inregistreaza o crestere a pierderii din activitatea financiara de
33,64% ca urmare a acoperirii unui provizion pt deprecierea actiunilor detinute la celhart
donaris (societate care inregistra in anul 2011 o pierdere reportata de 33.867.529 lei).
- pierderea financiara mai mare decat in anul precedent se reflecta si in cresterea
rezultatului curent cu doar 8,12 % fata de anul 2011
- rezultatul net al exercitiului inregistreaza o crestere de 36,19% in special datorita
diminuarii impozitului pe profit(provenit din reducerea cheltuielilor nedeductibile de la
9.944.996 lei in 2011 la 7.611.620 in 2012 si din cresterea veniturilor neimpozabile de la
607.037 la 1.567.111), fluctuatii
ce tin de politica fiscala a intreprinderii.
4.1 Analiza cifrei de afaceri
Analiza dinamicii cifrei de afacere
Tabel nr. 4 Interpretarea sintetica a cifrei de afacere
Indica
tor
Cifra
de
afacer
e

Valori de referinta

2009

2010

2011

2012

CA85% din ven din

expl
CA75% din ven totale
CA>0

98,36%

98,94%

97,73%

98,78%

98,00%

93,98%
6,86%

93,94%
22,89%

95,11%
1,95%

Cifra de afaceri

65.588.
526
64.959.
257
99,04%

70.088.
524
69.156.
029
98,67%

86.129.
630
84.935.
977
98,61%

87.813.
289
86.802.
400
98,85%

106,86
%
106,86
%
6,86%

131,32
%
122,82
%
22,82%

133,89
%
102,20
%
2,20%

Productia vanduta
Ponderea Pv in CA
Ritmul de crestere
- cu baza fixa
- cu baza in lant

Rata nominala de
crestere a CA
9

Cifra de afacere inregistreaza crestere atat in analiza ritmului de crestere cu baza

fixa cat si in cel cu baza in lant.
Analizand Rata nominala de crestere a CA, putem spune ca intreprinderea are o
activitate dinamica, si o pozitie buna pe piata cu perspective de crestere si dezvoltare.
Analizand Ritmul de crestere cu baza fixa se observa ca nivelul maxim de crestere
a acestuia se inregistreaza in anul 2012 de 33,89% in raport cu anul de referinta(2009)
dar saltul cel mai important este in anul 2011 atat in analiza cu baza fixa cat si analixa
cu baza in lant. In anul 2012 societatea inregistreaza stabilitate din punct de vedere
economic, aceasta nu se mai afla in perioada de crestere a activitatii ca in anul 2011.
Cifra de afacere inregistreaza crestere in fiecare an analizat, activitatea
intreprinderii este profitabila. Din cresterea cifrei de afacere rezulta faptul ca
intreprinderea are o pozitie bine consolidata pe piata in raport cu concurentii sai.
Analiza structurii cifrei de afacere pe tipuri de activitati
Tabel nr. 5 Analiza structurii cifrei de afacere pe tipuri de activitati
Ponderea in cifra de
2010
afaceri
Produse din carton
96,09%
ondulat
Alte produse si servicii
3,91%
Ponderea in venituri de exploatare
Produse din carton
95,06%
ondulat
Alte produse si servicii
4,94%

2011

2012

97,35%

97,40%

2,65%

2,60%

95,14%

92,64%

4,86%

7,36%

Avand in vedere ca singurele date despre produsele si preturile aferente acestora,

comercializate de SC ECOPACK SA sunt cele din tabelul nr. 5, s-au calculat urmatoarele
valori pentru coeficientii Gini-Struck si Herfindhal:

Tabel nr. 6 Calculul coeficientilor de concentrare Gini-Struck si de diversificare

Herfindhal

Si

Produse carton
ondulat
0,9609

alte prod si
serv
0,0391

Si

0,9233

0,0015

Si

0,9735

0,0265

Si

0,9477

0,0007

Si

0,9740

0,0260

TOTAL
1,000
0
0,924
9
1,000
0
0,948
4
1,000
10

Si

0,9487

G
G
G
H
H
H

0,942
0,96
0,961
0,9249
0,9484
0,9494

0,0007

0
0,949
4

Ambele valori calculate tind spre 1, ceea ce arata ca intreprinderea inregistreaza o

reducere a tendintei de diversificare a activitatilor care genereaza cifra de afacere si
cresterea gradului de concentrare in obtinerea cifrei de afacere din valorificarea
produselor finite din carton ondulat.
4.2 Analiza productiei exercitiului
Anexa 3 Analiza productiei exercitiului
Interpretarea sintetica a productiei exercitiului:
Pex > 0
Ips < 100
Ipv > 100
In toti anii analizati se constata cresterea productiei exercitiului de la un an la
celalat, pe seama majorarii productiei vandute si a diminuarii stocului de produse la
sfarsitul perioadei, ca urmare a valorificarii potentialului de exploatare a intreprinderii.
Din anexa 3 se poate observa ca in toti aniianalizati, productia exercitiului creste
proportional cu productia vanduta, ponderea acesteia in productia exercitiului fiind
crescatoare pana in anul 2011, in anul 2012 inregistranduse o crestere mica a activitatii
de productie. Vorbim din nou despre stagnare.
Productia imobilizata nu exercita o influenta majora asupra productiei exercitiului,
aceasta inregistrand in anul 2012 o scadere de -80,17%
4.3 Analiza valorii adaugate
Unul dintre cei mai pertinenti indicatori ai cresterii intreprinderii, mai realist decat
CA.
Importanta VA deriva si din faptul ca economia in ansamblul ei este formata dintr-o
retea de intreprinderi a caror VA cumulata constituie PIB national.
Anexa 4. Analiza valorii adaugate dupa metoda sintetica(substractiva)
Vad inregistreaza o scadere in anul 2010 fata de 2009 ca urmare a scaderii
Pex(6,09%) intr-un ritm inferior ritmului de crestere a consumurilor intermediare(17,21%),
valoare ce este recuperata in anul 2011 urmand ca in 2012 intreprinderea sa cunoasca o
perioada de stabilizare a activitatii de productie,oferta acesteia fiind bine absorbita pe
piata.
Constatam ca influenta cea mai importanta in structura Vad o reprezinta variatia
productiei exercitiului. Desi marja comerciala creste cu 90,93%(2010), nivelul valoric al
acesteia nu poate compensa scaderea productiei exercitiului.
11

Ca si in cazul analizei CA se poate observa aproximativ aceiasi crestere

procentuala. Astfel rata de variatie a valorii adaugate inregistreaza o crestere cu 2,81%
fata de anul precedent, influenta cea mai ridicata deriva din productia exercitiului si a
cheltuielilor aferenta acesteia(consumurile intermediare). Cresterea Vad cu 2,81% este
consecinta cresterii Pex(2,05%) intr-un ritm superior ritmului de crestere a Consumurilor
intermediare(1,6%)

Tabel nr. 7 Analiza valorii adaugate dupa metoda analitica(de repartitie)

Nr.
Crt.
1

Specificare

Perioada

Remunerarea personalului(Chp)
- cheltuieli cu personalul

- participarea la profit
Remunerarea statului(It)
- Cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate
- Impozit pe profit

4
5

Remunerarea creditorilor(Chf + Chi)

- Cheltuieli financiare(dobanzi,
comisioane)
- Cheltuieli priv dob de refinantare
Remunerarea actionarilor(Div)
- dividende
Remunerarea
intreprinderii(autofinantare)(Af)
- Profitul reinvestit(in rezerva)(Pr)
- Amortizarea si provizioanele(Am)
a) Ajustari de val priv imob corp si
necorp
b) Ajustari de val priv activele
circulante
12

Indici

2011
6.134.0
07
6.134.0
07
1.320.3
45
196.454

2012
6.405.4
21
6.405.4
21
924.750

1.123.8
91
5.763.4
32
5.763.4
32
7.622.4
60
1.656.6
51
5.965.8
09
4.426.3
95
1.499.0
65

736.308

188.442

8.608.1
31
8.608.1
31
4.649.3
06
484.872
4.164.4
34
4.760.0
40
612.392

%
104,4
2%
104,4
2%
70,04
%
95,92
%
65,51
%
149,3
6%
149,3
6%

60,99
%
29,27
%
69,81
%
107,5
4%
40,85

c) Ajustari priv provizioanele

40.349

16.786

Remunerarea altor parteneri(Chd +

Chex)
- Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
active cedate
- Cheltuieli extraordinare
Alte venituri din exploatare

3.371.1
89
3.371.1
89
745.084

Venituri financiare

9
10

Venituri extraordinare
Valoarea adaugata bruta(Vad)
(1+2+3+4+5+6-7-8-9)
Valoarea adaugata neta(Vadn) (10-Am)

3.495.9
96
3.495.9
96
1.548.2
64
3.548.2
08
19.239.
768
13.273.
959

11

3.432.4
82
19.781.
231
15.616.
797

%
41,60
%
96,43
%
96,43
%
48,12
%
96,74
%
102,8
1%
117,6
5%

Tabel nr. 8 Analiza structurii valorii adaugate conf ratelor de remunerare

Nr.
Indicatori
Simb
Perioada
Variati
Crt.
a
2011
2012
1
Rata de remunerare a
RChp
31,88
32,38
0,50%
personalului(Chp/Vad)*100
%
%
2
Rata de remunerare a statului(It/Vad)*100
RSt
6,86% 4,67% 2,19%
3
Rata de remunerare a creditorilor
RChf
29,96
43,52
13,56
(Chf/Vad)*100
%
%
%
4
Rata de remunerare a actionarilor
RD
(D/Vad)*100
5
Rata de remunerare a intreprinderii
RAf
39,62
23,50
(Af/Vad)*100
%
%
16,11
%
6
Rata de remunerare a capitalului productiv
Ram
31,01
21,05
(Am/Vad)*100
%
%
9,96%

Interpretare rate de remunerare:

Rata de remunerare a personalului inregistreaza crestere fata de anul de
baza(4,42%). Ponderea cheltuielilor cu remunerarea personalului in valoarea adaugata
reprezinta 31,88%(2011), 32,38%(2012), tendinta crescatoare a acestui raport
reprezentand un semnal pozitiv in activitatea de exploatare, atunci cand se inregistreaza
si o crestere a VA a intreprinderii,in cazul nostru o crestere de 2,81%.
Reducerea cheltuielilor cu remunerarea statului cu 29,96% denota o scadere a
presiunii fiscale.
Rata de remunerare a capitalului imprumutat inregistreaza o crestere considerabila
de 49,36% ca urmare a acoperirii unui provizion la CELHART DONARIS in valoare de
2.802.409 lei ,ce reprezinta 48,62% din totalul chelt financiare, procent aproximativ egal
cu variatia remunerarii creditorilor. Influenta acoperirii acestui provizion se observa si in
13

cresterea ponderii cheltuielilor financiare in structura valorii adaugate cu 13,56%. Din

analizarea acestui indicator mai putem observa ca activitatea intreprinderii depinde in
mare masura de capitalul imprumutat, dovada ponderea mare a cheltuielilor financiare in
valoarea adaugata 29,96%-2011 respectiv 43,52%-2012. Pentru un echilibru aceste valori
ar fi trebuit sa se apropie de valoarea de 10%.
Scaderea capacitatii de autofinantare a intreprinderii, ca urmare a acoperirii
pierderilor din participatii(actiuni detinute la Celhart Donaris, intrepindere ca a inregistrat
pierderi de 33.867.529 lei si a carei activitate a fost suspendata). Cu toate ca
intreprinderea inregistreaza performanta din activitatea de exploatare, faptul ca una din
intreprinderile la care aceasta detine actiuni inregistreaza pierderi diminueaza si
incetineste performanta globala a activitatii desfasurate.
Scaderea ratei de remunerare a capitalului productiv, arata ca intreprinderea a
investit mai mult in capacitatea de productie in anul 2011, in anul 2012 ajungandu-se la
un nivel optim pentru obtinerea de beneficii din activitatea de exploatare.
Calculand rata de investire putem spune ca societatea investeste in activitatea de
productie, avand o rata de investire ridicata(186,01 in 2011 si 207,62 in 2012) si in
crestere fata de anul precedent(21,61). Indicatorul ar prezenta o situatie de performanta
economica daca finantarea pentru aceste investitii ar proveni din profitul reinvestit decat
din capital imprumutat. Scaderea investitiei in capital se poate observa si din analiza
bilantului, rezervele scad cu 4.659.010 lei.
4.4 Analiza excedentului brut din exploatare
Tabel nr. 9 Capacitatea de autofinantare din activitatea de exploatare

Exceden
tul
(deficitul)
brut
de
exploatar
e

2011
12.909.
307
19.239.7
68
0

2012
13.187.
370
19.781.2
33
0

Abateri
102,15
%
102,81
%

Cheltuiei cu impoz, taxe si

vars asimilate

196.454

188.442

95,92
%

Cheltuieli cu personalul

6.134.00
7

6.405.42
1

104,42
%

Valoarea adaugata
Venituri din subventii de
exploatare af cifrei de afaceri

2,15
%
2,81
%

4,08
%
4,42
%

- cresterea excedentului brut din exploatare dovedeste faptul ca intreprinderea poate sa

isi mentina potentialul productiv, si are capacitatea sa isi onoreze datoriile si obligatiile
fiscale ce deriva din activitatea desfasurata. Influenta cea mai mare o exercita indicatorul
valoarea adaugata inregistrand o crestere de 2,81%, cresterea excedentului din
exploatare fiind usor influentata de cresterea cheltuielilor cu personalul.

4.5 Relaiile dintre indicatorii de performan ai activitii de exploatare

14

Tabel nr. 10 Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici ai

productiei
Nr.
Indicatori
Perioada
Indici
crt.
2011
2012
1
Valoarea adugat
19.239.7
19.781.2
102,81
68
31
%
2
Valoarea adugat net 13.273.9
15.616.7
117,65
59
97
%
3
Producia exerciiului
85.392.7
87.139.0
102,05
20
50
%
4
Producia vndut
84.935.9
86.802.4
102,20
77
00
%
5
Cifra de afaceri
86.129.6
87.813.2
101,95
30
89
%
6
Rs1 = Vad/Pex
22,53
22,70
0,17%
7
Rd1 = IVad / IPex
1,01
8
Rs2 = Vad/CA
22,34
22,53
0,19%
9
Rd2 = IVad / ICA
1,01
10
Rs3 = CA/Vad
447,66
443,92
-3,74%
11
Rd3 = ICA / IVad
0,99
12
Rs4 = Pv/Pex
99,47
99,61
0,15%
13
Rd4 = IPv / IPex
1,00
14
Rs5 = Vadn/Vad
68,99
78,95
9,96%
15
Rd5 = IVadn / IVad
1,14
Interpretare:
Raportul static dintre valoarea adaugata si productia exercitiului s-a majorat cu
0,17%, adica la 100 lei productie a exercitiului se obtineau 22,53 lei valoare adaugata,
comparativ cu 22,7 lei in perioada curenta. Paralel a scazut si ponderea consumurilor
intermediare in productia exercitiului, de la 78% la 77,66%. Raportul dinamic dintre
valoarea adaugata si productia exercitiului este supraunitar, ca urmare a cresterii valorii
adaugate intr-un ritm mai rapid decat ritmul de crestere a productiei exercitiului.
Raportul static dintre valoarea adaugata si cifra de afacere inregistreaza o crestere
de 0,19%, reflectand cresterea dependentei intreprinderii de consumurile intermediare
provenite de la terti. Dupa valoare activitatea pare sa fie specifica intreprinderilor cu
activitate comerciala(20 25%) decat unei Raportul dinamic aferent(supraunitar) reflecta
cresterea intr-un ritm mai alert a valorii adaugate fata de ritmul de crestere a cifrei de
afacere.
Raportul static dintre cifra de afacere si valoarea adaugata confirma cresterea
dependentei intreprinderii de consumurile intermediare provenite de la terti si implicit a
riscului de exploatare care decurge din aceasta dependenta. Raportul dinamic
subunitar(0,99) arata cresterea intr-un ritm inferior a indicelui cifrei de afacere fata de
indicele valorii adaugate.
Raportul static al productiei vandute in productia exercitiului creste cu 0,15%, fapt
care sugereaza ca intreprinderea nu are dificultati in valorificarea productiei sale.
Raportul dinamic aferent este unitar, si evidentiaza variatia in acelasi ritm a productiei
vandute si a productiei exercitiului.
Raportul static dintre valoarea neta si valoarea bruta a valorii adaugate creste cu
9,96%, reflectand o descrestere a cheltuielilor cu amortizarea in structura valorii
15

adaugate brute. Raportul dinamic supraunitar reflecta deasemenea o scadere a

cheltuielilor cu amortizarea prin variatia mai rapida a valorii adaugate nete comparativ cu
valoarea adaugata bruta.

5. Analiza capacitatii de autofinantare

Tabelul nr. 11 Determinarea capacitatii de autofinantare prin metoda deductiva
Denumire post
2011
2012
Indic
Varia
e
tie
Excedentul brut de
12.780.6 13.212.80 103,3
3,38%
exploatare +
77
2
8
Alte venituri din exploatare 1.548.26
745.084
48,12
51,88
4
%
Alte cheltuieli din
3.446.95
1.533.112 44,48
55,52
exploatare +
8
%
3.548.20
Venituri financiare 3.432.481 96,74
7
3,26%
5.763.43
149,3
49,36
Cheltuieli financiare +
8.608.131
2
6
%
Venituri extraordinare 0
0
Cheltuieli extraordinare 0
0
1.123.89
Impozitul pe profit
736.308
65,51
34,49
1
%
7.542.8 6.512.81
CAF
86,34 13,66
67
6
%
Interpretare:
Capacitatea de autofinantare s-a diminuat fata de anul precedent cu 13,66% si
evidentiaza faptul ca intreprinderea inregistreaza disfunctionalitati in ceea ce priveste
remunerarea capitalurilor proprii antrenate in activitatea sa. Influenta esentiala asupra
capacitatii de autofinantare este data de cresterea cu 49,36% a cheltuielilor financiare.

16

6. Analiza ratelor de rentabilitate

6.1 Analiza ratelor rentabilitii comerciale
Tabelul nr. 12 Determinarea ratelor rentabilitii comerciale
Perioada
Nr.
01.01.2 31.12.2
crt.
Specificare
012
012
Indici
69,49
1.
Marja comercial*
452.159 314.194
%
1.077.10
Venituri din vnzare
1.222.60
1
88,10
2.
mrfurilor*
7
%
12.909.3 13.187.3 102,1
3.
Exced brut de exploatare*
07
70
5%
1.705.68 2.322.95 136,1
4
Rezultatul net*
9
1
9%
2.829.58 3.059.25 108,1
5.
Rezultatul brut*
0
9
2%
2.829.58 3.059.25 108,1
6.
Rezultatul curent*
0
9
2%
5.044.80 8.234.90 163,2
7.
Rezultat din exploatare*
4
8
4%
86.129.6 87.813.2 101,9
8.
Cifra de afaceri*
30
89
5%
88.853.2 89.268.2 100,4
9
Cheltuieli totale*
65
46
7%
88.853.2 89.268.2 100,4
10
Cheltuieli curente*
65
46
75
83.089.8 80.660.1
11
Cheltuieli de exploatare*
33
15
97,08
78,88
12
RMc = Mc/Vmf
36,98
29,17
%
100,2
13
RMb = EBE/CA
14,99
15,02
%
17

14

RMnexp = Rexp/CA

5,86

9,38

15

RMn = Rnet/CA

1,98

2,65

16

RC1 = Rbrut/Cht

3,18

3,43

17

RC2 = Rcurent/Chcurente

3,18

3,43

18

RC3 = Rexp/Chexp

6,07

10,21

160,0
6%
133,8
4%
107,8
6%
107,8
6%
168,2
0%

Interpretare:

RMc a nregistrat o scadere de

la
36,98% n 2011 la 29,17% in
2012.Scaderea se datoreaza
atat
diminuarii marjei comerciale cat si a
veniturilor din vanzarea marfurilor.

RMc

01.01.2012
31.12.2012
0

5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 1 Evoluia RMc

RMb a crescut de la 14,99% n 2011 la
15,02% n 2012. Aceasta s-a datorat
atat cresterii excedentului brut de
exploatare cat si a cresterii cifrei de
afacere.

RMb

01.01.2012
31.12.2012

14.96 14.98

15

15.02 15.04

F
igura 2 Evoluia RMb
RMnexp a nregistrat o crestere de la
5,86% la 9,38%. Acest fapt s-a datorat
creterii rezultatului din exploatare cat
si cifrei de afacere.

RMnexp

01.01.2012
31.12.2012
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Figura 3 Evoluia RMnexp

RMn a crescut de la 1,98% la 2,65%
ceea ce nseamn c a crescut
ponderea Rnet la 100 lei CA.

18

RMn

01.01.2012
31.12.2012
0

0.5

1.5

2.5

Figura 4 Evoluia RMn

RC1 a crescut de la 3,18% la 3,43%,

ceea ce nseamn c la 100 lei resurse
consumate n activ de exploatare,
societatea a obinut n 2012 un rezultat
brut cu 0,25 lei mai mare dect cel din
2011.

RCl

01.01.2012
31.12.2012
3

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

Figura 5 Evoluia RC1

RC3 a crescut de la 6,07% la 10,21% ca

urmare a sporirii Rexp cu 163,24%.

RC3

01.01.2012
31.12.2012
0

10

12

Figura 6 Evoluia RC3

6.2 Analiza ratelor rentabilitii economice

6.2.1. Analiza ratei rentabilitii activului total
Tabelul nr. 13 Determinarea ratei rentabilitii activului total
Perioada
Specificare
Rezultat curent.*

01.01.2012
2.829.580
19

31.12.2012
3.059.259

Indici
108,12%

Cheltuieli financiare.*

5.763.432

8.608.131

149,36%

Rezultat economic*

8.593.012

11.667.390

1,35%

Activul total*

106.155.132

112.967.268

106,41%

Re = Rec/At

8,09%

10,33%

127,69%

Tabelul nr. 14 Tabelul cu formule utilizate pentru Analiza ratei rentabilitii

activului total
Formula de
calcul

Valori

01.01.2
012

31.12.2
012

3.059.259+8.608.131

8.593.01
2

11.667.3
90

112.967.268

106.155.
132

112.967.
268

(11.667.390/112.967.2
68)*100

8,09%

10,33%

01.01.2012
Rec = Rc + Chf.

2.829.580+5.763.432

At = Ai + Ac +
Ch in avan

106.155.132

Re = Rec/At

(8.593.012/106.155.1
32)*100

Rezultat
31.12.2012

Interpretare:
Rata rentabilitii activului total are tendin cresctoare n perioada analizat de
la 8,09% la 10,33% ca urmare a sporirii rezultatului economic cu 47,18% n condiiile
reducerii activului total cu 10,82%.

20

Figura 7 Evoluia ratei rentabilitii activului total

6.2.2. Analiza ratei rentabilitii activului de exploatare

Analiza ratei rentabilitii activului de exploatare

Tabelul 15 Determinarea ratelor rentabilitii activelor de exploatare

Specificare
Excedentul brut de exploatare.*

Perioada
01.01.2012
31.12.2012
12.909.307
13.187.370

Indici
102,15%

Rezultatul din exploatare.*

5.044.804

8.234.908

Imob brute pt exploatare

Imob nete pt exploatare

80.505.208
35.856.565

82.973.761
41.107.321

Necesar fd rulment expl

3.848.974

Capital ec brut

84.354.182

91.242.988

108,17%

Capital ec net

39.705.539

49.376.548

124,36%

8.269.227

163,24%
103, 07%
114,64%
14,84%

Rebruta = EBE/ Cecb

15,30%

14,45%

94,44%

Reneta = Rexp/Cecn

12,70%

16,68%

131,33%

21

Tabelul 16 Tabelul cu formule utilizate pentru Analiza ratei rentabilitatii activului de exploatare
Valori
Formula de calcul

01.01.2012

31.12.2012

NFRE = ACE-DE

25.824.989-21.976.015

31.488.280-23.219.053

Cecb = ImbE + NFRE

80.505.208+3.848.974

82.973.761+8.269.227

Cecn = ImnE + NFRE

41.107.321+8.269.227

Rebruta = EBE/ Cecb

35.856.565+3.848.974
(12.909.307/84.354.182)*10
0

Reneta = Rexp/Cecn

(5.044.804/39.705.539)*100

Rezultat
01.01.20 31.12.20
12
12
3.848.974
84.354.18
2
39.705.53
9

8.269.227
91.242.98
8
49.376.54
8

(13.187.370/91.242.988)*100

15,30%

14,45%

(8.234.908/49.376.548)*100

12,70%

16,68%

Interpretare:
- La 100 lei capital economic brut utilizat n activitatea de exploatare, se obine un excedent brut de exploatare cu
5,56% mai mic n exerciiul 2012 fa de 2011. Diminuarea ratei rentabilitii brute a activului de exploatare este
evideniat i de creterea ntr-un ritm mai lent a excedentului de exploatare (2,15%), comparativ cu ritmul de
cretere a capitalului economic brut (8,17%).
- La 100 lei capital economic net utilizat n activitatea de exploatare, se obine un rezultat de exploatare mai mare
n exerciiul 2012 fa de 2011 cu 31,33%. Creterea ratei rentabilitii nete a activului de exploatare este
consecina creterii rezultatului din exploatare cu 63,24 %, si creterii capitalului economic net cu 4,36%.

22

Figura 8 Evoluia ratei rentabilitii activului de exploatare

23

Analiza ratei rentabilitii activului de exploatare prin lanuri de raportare

Tabelul 17 Determinarea ratei de rentabilitate economic brut
Perioada
01.01.201 31.12.201
Specificare
2
2
Indici
12.909.30 13.187.37
102,15
Excedentul brut de exploatare.
7
0
%
84.354.18
91.242.98 108,17
Capital ec brut
2
8
%
86.129.63
87.813.28 101,95
Cifra de afaceri.
0
9
%
19.239.76
19.781.23 102,81
Valoarea adaugata.
8
3
%
130.576.2
132.952.9 101,82
Active imob brute pt exp.
60
07
%
Rebruta = EBE/ Cecb =
(EBE/Vad)*(Vad/Ai)*(Ai/Cecb)
14,56
14,60
0,2%
99,37
EBE/Vad (%)
67,09
66,67
%
107,14
Vad/Ai(coef)
0,14
0,15
%
94,19
Ai/Cecb (coef)
1,55
1,46
%
Interpretare:
Creterea cu 0,2% a ratei rentabilitii brute a activului de exploatare are la baz
reducerea ratei marjei brute asupra Vad cu 0,63%, creterea eficienei utilizrii
activelor imobilizate cu 7,14%; i scderea coeficientul investiiei strategice cu
5,81%.
Rata marjei brute asupra valorii adugate, care reflect excedentul brut de
exploatare realizat la 100 de lei valoare adugat a sczut n perioada curent cu
0,63% ca urmare a creterii obligaiilor ntreprinderii fa de salariai i stat, fapt
care ns nu va influena negativ rata rentabilitii activului de exploatare ntrucat
are loc sporirea ntr-o msur mai mare a eficienei utilizrii activelor imobilizate,
respectiv a valorii adugate obinute la un leu active imobilizate n activitatea de
exploatare, compensnd astfel i scderea uoar a gradului de imobilizare a
capitalului economic n active imobilizate.
6. 3 Analiza ratelor de rentabilitate financiar
Analiza ratelor de rentabilitate financiar
Tabelul 18 Determinarea ratelor rentabilitii financiare
Perioada
01.01.2 31.12.2
Specificare
012
012
Indici
1.705.68 2.322.95 136,1
Rezultat net.
9
1
9%
2.829.58 3.059.25 108,1
Rezultat brut.
0
9
2%
Capacitatea de
7.542.86 6.512.81 86,34
24

autofinantare

7
6
7.542.86 6.512.81
7
6
45.279.4 47.618.6
72
33

%
86,34
Autofinantarea
%
Dividendele
105,1
Capitaluri proprii
7%
129,4
Rf1 = Rnet/Cp
3,77
4,88
4%
102,7
Rf2 = Rbrut/Cp
6,25
6,42
2%
82,11
Rf3 = CAF/Cp
16,66
13,68
%
Tabelul 19 Tabelul cu formulele utilizate n cadrul analizei Analiza ratelor
de rentabilitate financiar
Valori
Formla de
calcul

CAF = EBE+AVEACE+VF-CF+VexCex-Ipr.
AF = CAF-Div
Rf1 = Rnet/Cp
Rf2 = Rbrut/Cp
Rf3 = CAF/Cp

01.01.2012
12.780.677+1.548.26
4
-3.446.958+3.548.20
7
- 5.763.432+0-01.123.891

31.12.2012
13.212.802+ 745.084
-1.533.112+3.432.48
1
-8.608.131+0-0
-736.308

7.542.867-0
(1.705.689/45.279.47
2)*100
(2.829.580/45.279.47
2)*100
(7.542.867/45.279.47
2)*100

6.512.816-0
(2.322.951/47.618.63
3)*100
(3.059.259/47.618.63
3)*100
(6.512.816/47.618.63
3)*100

Rezultat
01.01.2
31.12.2
012
012

7.542.86
7
7.542.86
7

6.512.81
6
6.512.81
6

3,77

4,88

6,25

6,42

16,66

13,68

Interpretare:
Ratele de remunerare a capitalului propriu au nregistrat n perioada 01.0131.12.2008 creteri, astfel:

Rf1 cu 29,44% iar Rf2 cu 2,72% , cea ce nseamn c a crecut

capacitatea ntreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost
ncredinat de acionari. Acest fapt se datoreaz creterii rezultatului
(36,19% respectiv 8,12%) ntr-un ritm mai mare dect cel al capitalului
propriu (5,09%).
Rata care exprim capacitatea de autofinanare (Rf3) a sczut cu
17,89%, n consecin s-au redus posibilitile de cretere a capitalului
propriu al ntreprinderii, prin sporirea prii din profitul net lsatn
rezerv, ca i posibilitile de majorare a dividendelor distribuite.

25

Figura 9 Evoluia ratei rentabilitii financiare

Analiza ratelor de rentabilitate financiar prin lanuri de raportare

Tabelul 20 Determinarea ratelor rentabilitii financiare
Nr.
crt.
1

Specificare

Perioada
01.01.2 31.12.2
012
012
86.129.6 87.813.2
30
89
5.044.80 8.234.80
4
9
45.279.4 47.618.6
72
33
11.665.9 7.405.91
54
0
57.075.3 60.860.5
99
74
1.705.68 2.322.95
9
1

Cifra de afaceri.
Rezultat din
exploatare.

Capitaluri proprii.

Datori pltite >1 an

Capitalul permanent

Rezultat net

Rf = Rnet/Cp

Rf=Rnet/CA*

1,98

2,64

CA/CP*

150,90

144,29

10

CP/Cp

126,05

127,81

3,77

26

4,88

Indici
101,9
5%
163,2
4%
105,1
7%
63,48
%
106,6
0%
136,1
9%
129,4
4%
133,3
3%
95,62
%
101,4
0%

Interpretare:
Rata de renumerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a
itreprinderii a crescut cu 29,44%, de la 3,77 n 2011 la 4,88 n 2012 ca urmare a
creterii ntr-un ritm mai rapid a rezultatului net cu 36,19% fa de creterea mai
lent a capitalurilor proprii cu 5,17%, reflectnd astfel capacitatea managerului de a
rentabiliza resursele pe care acionarii le-au ncredinat spre gestionare
ntreprinderii, sub forma capitalului de risc.
n cazul analizei rentabilitii financiare prin lanuri de rapoarte se observ o
cretere a acesteia cu 29,44% ca urmare a creterii marjei nete cu 33,33%, a
scderii numrului de rotaii efectuate de capitalul permanent n cifra de afaceri cu
4,38% i a creterii ratei de dependen fa de structura financiar cu 1,40%,
stuctur a crei valori sunt subunitare indicnd c ntreprinderea este destul de
departe de a fi suprandatorat, neexistnd riscul grevrii rezultatului net cu
cheltuieli financiare i implicit riscul diminurii ratei rentabilitii financiare.

7. Analiza fluxurilor de trezorerie(cash-flow)

Tabel nr. 21 Situaia fluxurilor de trezorerie - metoda direct:
Exerciiul financiar
Denumirea elementului
2011
2012
I. Fluxuri de trezorerie din activiti de exploatare:
Profit brut nainte de impozitare
2.829.580 3.059.25
9
Ajustri pentru amortizri
4.349.404 4.760.04
0
Ajustri depreciere mijloace fixe/net
76.991
0
Ajustri pentru imobilizri financiare/net
195.543
2.794.30
9
Profit net din cedarea de active
613.610
-214.418
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli/net
40.349
16.786
Venituri din subvenii
0
-418.888
27

Ajustri depreciere active circulante/net

Pierderi din creane
Diferene de curs valutar/net
Cheltuieli cu dobnzile

-803.473
17.700
626.380
1.512.223

Creterea/Descreterea clienilor i altor creane

Creterea/Descreterea furnizorilor i altor datorii

-3.603.040
1.236.089

Impozit pe profit pltit

-901.767

Dobnzi ncasate
Dobnzi pltite

49.081
-1.493.891

Trezoreria net din activiti de exploatare

7.421.90
8

-948.259
335.867
902.143
1.504.71
7
-61.292
11.730.
264
3.599.07
3
-511.028
1.675.29
3
1.134.37
7
61.292
1.493.40
6
6.728.9
65

Venituri din dobnzi

Numerar generat din exploatare
modificri n capitalul circulant
Creterea/Descreterea stocurilor

-52.211
11.013.0
42
1.122.394

1.368.943
12.006.74
0
-1.212.359
-49.518
11.899.6
74

219.909
9.200.51
2
-558.516
91.906
9.447.2
13

III. Fluxuri de trezorerie din activiti de finanare:

ncasare credit termen mediu

5.387.209

Restituire credite termen mediu

Restituire credite termen lung

-325.848

Pli leasing
Subvenii pentru investiii ncasate

-809.427
0

Trezoreria net din activiti de finanare

4.251.93
4
-225.832

2.377.83
2
3.154.96
5
2.186.11
4
-792.669
6.088.16
0
2.332.2
44
386.004
6.086.8
21
5.700.8
17

nainte

de

II. Fluxuri de trezorerie din activiti de investiii:

Venituri din cedarea de active
Achiziii de imobilizri

Avansuri pltite pentru imobilizri

Variaie imobilizri financiare
Trezoreria net din activitii de investiii

Fluxuri nete de trezorerie (total)- Diminuare net a

disponibilitilor
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la sfritul perioadei

28

6.312.65
3
6.086.82
1

Interpretri ale fluxurilor de trezorerie:

Analiza Situaiei fluxurilor de trezorerie evideniaz ncheierea exerciiului
financiar precedent cu o diminuare net a disponibilitilor de 225.832 lei, aceasta
fiind n exerciiul curent cu 70,92% mai mare, egal cu 386.004 lei, evideniind o
insufucien de trezorerie mai accentuat fa de exerciiul precedent. Acest fapt se
poate explica astfel:
-fluxurile de trezorerie din activiti de exploatare sunt pozitive, cu o
descretere n anul curent de 9,24% fa de anul precedent (de la 7.421.908 lei la
6.728.965 lei), fapt datorat n mare parte descreterii accentuate a stocurilor cu
420,66% n anul curent fa de anul precedent n raport cu creterea lent a
furnizorilor i a altor datorii de 35,53% i a dobnzilor ncasate de 24,87%.
Valorile pozitive ale acestui indicator sunt urmarea faptului c activitatea de
exploatare, eficient gestionat, a generat mai multe lichiditi dect a consumat,
ceea ce reduce necesitatea de a recurge la surse externe de finanare, amplific
autonomia financiar a ntreprinderii, creaz premisele pentru creterea durabil a
ntreprinderii.
-fluxurile de trezorerie din activiti de investitii reprezint o insuficien de
trezorerie care s-a diminuat n exerciiul curent cu 20,61% fa de exerciiul
precedent (de la 11.899.674 lei la 9.447.213 lei), ca urmare a diminurii achiziiilor
de imobilizri cu 23,37% , a diminurii avansurilor pltite pentru imobilizri cu 53,93
% precum i a creterii variaiei imobilizrilor financiare cu 285,60% n anul curent
fa de anul precedent.
Valorile negative ale acestui indicator contribuie la reducerea lichiditii
ntreprinderii. Acest fapt se datoreaz prin realizarea de investiii n cadrul politicii
de dezvoltare a ntreprinderii, din a cror exploatare se ateapt fluxuri viitoare de
trezorerie.
-fluxurile de trezorerie din activiti de finanare
reprezint un excedent de
trezorerie care s-a micorat n exerciiul curent cu 45,15% fa de exerciiul
precedent (de la 4.251.934 lei la 2.332.244 lei) ca urmare a diminurii ncasrilor
aferente creditelor pe termen mediu cu 55,86% (de la 5.387.209 lei la 2.377.832
lei), a creterii accelerate a restituirii creditelor pe termen mediu cu 3.154.965 lei, a
creterii accelerate a restituirii creditelor pe termen lung cu 670,90% ( de la
325.848 lei la 2.186.114 lei), precum i a creterii lente cu privire la plile de
leasing de numai 2,07% n anul 2012 fa de anul 2011.
Avnd n vedere faptul c pe ansamblu dezechilibrul de trezorerie are drept
cauz principal promovarea unor proiecte de investiii, acesta nu este riscant
pentru ntreprindere dac prin exploatarea investiiei se vor genera fluxurii viitoare
pozitive de trezorerie i se va rentabiliza activitatea ei, n acest mod ar fi posibil i
diminuarea dependenei financiare a ntreprinderii fa de teri.
Valorile pozitive ale acestui indicator reprezint un excedent de trezorerie
provenit din operaiunile de finanare, la originea acestuia stnd sursele de
finanare extern, menite s completeze fluxurile de trezorerie generate de
activitatea de exploatare.
ntreprinderea la acest moment dispune de lichiditi, dei trezoreria este
negativ, iar investiiile de modernizare i achiziie de echipamente realizate de
aceasta i vor mri n viitor autonomia financiar i pot s genereze fluxuri de
numerar excedentare.

29

Figura 10. Evoluia fluxurilor de trezorerie n cele dou exerciii financiare

analizate.

Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaie, direct i imediat asupra

micrilor care au influen asupra echilibrului monetar si prin intermediul
indicatorilor exprimai prin rate.
Tabel nr. 22 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie

Nr
.
cr
t.
1.
2.
3.

Exerciiul financiar
2011
2012

Indicatorul

Obligaii de plat A+Divp+Inv (mii RON)

Anuiti de rambursat a D>1an A (mii RON)
Rata de acoperire a obligaiilor de plat Ro=ETE/
(A+Divp+Inv)
Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100
Rata de plat a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100
Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100
Rata capacitii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani)
Rata rentab. comerciale n termeni de fluxuri Rc=
FTE/Vbs

4.
5.
6.
7.
8.

13.544.947
325.848

15.100.107
5.341.079

0,548
4,390
0
178,109
8,184

0,446
79,374
0
145,030
8,847

8,738

7,752

Interpretarea rezultatelor:
Pe baza datelor din tabelul anterior, se pot trage urmtoarele concluzii:
-

primul indicator arat insuficiena fluxurilor de trezorerie din activitatea de

exploatare n exerciiile analizate, aceast insuficen se acutizeaz n 2012
fa de 2011. Fluxurile de numerar nregistreaz o valoare care exprim
eficiena activitii de exploatare, dar acestea nu sunt suficiente pentru
onorarea tuturor obligaiilor de plat. n 2012 se observ o mai proast
30

acoperire o obligaiilor de plat datorat scderii fluxurilor generate din

activitatea de exploatare cu 9,4%, astfel societatea s-a vzut nevoit s
apeleze la surse externe de finanare prin atragerea de credite pe termen
lung i mediu;
- anuitilor de rambursare au crescut n 2012 fa de 2011 cu peste 1539%
deoarece ntreprinderea este nevoit s apeleze i la credite pe termen lung
i mediu pentru a-i desfaura n continuare activitatea de exploatare,
modernizare i investiie. Mrimea anuitilor aferente acestor credite,
consumnd 79% din totalul numerarului generat de activitatea de exploatare
n exerciiul 2012 fa de 4% n exerciiul precedent;
- rata de plat a dividendelor egal cu zero arat c n ultimi ani nu s-au mai
remunerat acionarii, deoarece pofitul a fost reinvestit;
rata de reinvestire este n scdere cu 19% n 2012 fa de 2011, dar
valoarea acesteia din ambele exerciii de 178% i 145% arat c societatea
ECOPACK este angajat la momentul de fa ntr-un program de investiii;
- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea
datoriilor totale ale ntreprinderii n circa 8 ani i 2 luni n 2011, iar n 2012 n
8 ani i 10 luni;
- rata rentabilitii comerciale n termeni de fluxuri arat o rentabilitate
comercial n scdere n 2012 cu 11,29%, fiecare 100 de lei genernd 7,752
de lei n fluxuri de numerar din activitatea de exploatare.
Avnd n vedere analiza fluxurilor de trezorerie ale firmei ECOPACK, pentru a
asigura un echilibru monetar societatea ar trebui s creasc contribuia fluxurilor
de exploatare printr-o mai bun politc de gestiune a stocurilor i deasemenea prin
realizarea unei politici de optimizare a investiiilor i dezinvestiiilor; alegerea
proiectelor a cror rentabilitate a fost studiat i analizat i a cror condiii de risc
sunt minime.

8. Performana ce deriv din crearea de valoare (EVA, MVA)

Autorii J. Stern i G.B. Stewart consider c la originea crerii de valore se
gsete, n mod esenial, buna gestionare a cuplului rentabilitate-risc al proiectelor
de investiii. Pentru a crea valoare, o ntreprindere trebuie s promoveze proiecte de
investiii eficiente, iar pentru a msura modul n care este reuit acest obiectiv,
autorii de mai sus au propus calculul valorii economice adugate ( Economic value
added). EVA se determin pentru fiecare an al duratei de via a investiiei, dup
modelul:
EVA = NOPAT CMP * Ci, unde:
-

NOPAT = profit din exploatare dup impozitare

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CMPC = (Cpr/Ci) * Ccpr + (D/Ci) * CD
Ci = capitalul investit

n cazul firmei Ecopack avem urmtoarea situaie:

Tabel nr. 23 Valorile indicatorilor necesari calculului EVA pe ultimii 3
ani
NOPAT

2010
433.287
31

2011
1.705.689

2012
2.322.951

CMPC
Ci

0,86756%
49.942.724

3,5689%
56.945.426

4,71964%
55.024.543

Din tabelul de mai sus au rezultat urmtoarele valori ale indicatorului EVA:
Tabel nr. 24 Valorile EVA pe ultimii 3 ani
2010
-41,04

EVA

2011
-326642

2012
-274009,3

Putem observa c n toi cei trei ani valoarea economic adugat este
negativ, deci ntreprinderea nu creeaz valoare pentru acionari, profitul din
exploatare dup impozitare (NOPAT) fiind mai mic dect remunerarea ateptat de
finanatori (CMPC*Ci).
n 2011, se observ o scdere important a valorii economice adugate, de la
-41,04 lei, la -326642 lei, adic 796587,8%. Aceast scdere se datoreaz creterii
remunerrii ateptate de acionari (CMPC*Ci) ntr-o msur mai mare dect a
creterii profitului din exploatare dup impozitare (NOPAT). Astfel, NOPAT a crescut
cu 1272402, adic 293,66%, n timp ce CMPC i Ci au cunoscut creteri de 311,37%
i respectiv, de 14,02%. Mrirea capitalului investit se datoreaz unei creteri
substaniale a datoriilor pe termen mai mare de un an, de 11665954 lei.
n anul urmtor putem observa o oarecare mbuntire a situaiei, ns nu
destul de mare nct s creeze valoare pentru acionari. Astfel, profitul din
exploatare dup impozitare (NOPAT) crete cu 617262, adic 36,19% fa de anul
precedent, ns i remunerarea ateptat de finanatori se mrete, chiar dac Ci
scade cu 3,37%, CMPC crescnd cu 32,24%. Aceste schimbri fac ca EVA s
descreasc de la -326642 la -274009,3, cu 52632,7, adic 16,11%.
Pentru a evalua trendul crerii de valoare pentru acionari, n funcie de
dinamica pieei externe, se actualizeaz valoarea economic adugat, msurnduse astfel valoarea total produs prin investiie, valoare denumit valoarea de pia
adugat (MVA), dup modelul:
MVA =
n

EVAt
t
(1+CMPC )

cazul

firmei

noastre,

41,04
326642
274009,3
+
+
1
2
3
(1+0,0086756) (1+0,0356891) (1+0,0471964)

MVA

este

-543.164,587 lei. n urma acestui rezultat putem spune c investiia realizat

de firm nu aduce valoare finanatorilor, ci dimpotriv, pierderi.

9. Performanta bursier

32

Criteriile de performan bursier sunt utilizate pentru a face aprecieri asupra

evoluiei preului de pia al unor societi cotate sau al unor societi care urmeaz
s fie introduse la Burs.
Analiza unei ntreprinderi cotate la burs necesit un studiu suplimentar, pe
baza datelor bursiere, menit s serveasc la rezolvarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri.
Analiza rentabilitaii bursiere const in calcularea i interpretarea corelat a
celor mai importani indicatori bursieri, respectiv indicatori la nivel de aciune sau
rate de pia.
Aceti indicatori bursieri se calculeaz folosindu-se cursul bursier curent, iar pentru
exprimarea celorlalte elemente care intervin in calcul se pot lua valori precedente,
curente sau previzionate.
Modalitatea de calcul a acestor indicatori depinde de datele financiarcontabile existente, de previziunile analitilor, precum i de necesitile
investitorilor.
Principalii indicatori bursieri ai firmei ECOPACK S.A sunt prezentai in tabelul
urmtor:

Tabelul nr. 25 Criterii bursiere specifice abordrii bazate pe comparaia de

pia
Nr.
crt
.
1.

Indicatori

ANUL

Rezultatul net pe aciune EPS=Pnet/Nra

33

2011

2012

2,6270

3,5777

Indici
(%)
136,188
4

Abater
i
(%)
36,188
4

2.

3.
4.

5.

6.

7.

8.

9.

10
.
11
.
12
.
13
.
14
.
15
.
16
.
17
.
18
.

Capacitatea de autofinanare pe aciune

CAFa=CAF/Nra
Dividendul pe aciune Div=Divt/Nra
Coeficientul de capitalizare bursier (1)
PER=P/EPS
Coeficientul de capitalizare bursier (2)
PER=CB/Pnet
Coeficientul de cretere a profitului net
estimat
PEG=PER/RPnet
Coeficientul de capitalizare a
dividendelor (1)
PER1=P/Div
Coeficientul de capitalizare a
dividendelor (2)
PER1=P/d (d=Div/EPS)
Coeficientul de capitalizare a cash-flowului (2)
PER2=CB/CF
Coeficientul de capitalizare a activului
net (1)
PBR=P/ANCa
Coeficientul de capitalizare a activului
net (2)
PBR=CB/ANC
Coeficientul capitalizrii bursiere
globale (1)
PERg=CBG/CA=(CB+Dt)/CA
Coeficientul capitalizrii bursiere globale
(2)
PERg=CBG/Vad=(CB+Dt)/Vad
Coeficientul capitalizrii bursiere globale
(3)
PERg=CBG/EBE=(CB+Dt)/EBE
Randamentul plasamentului (1)
rp=EPS/P=1/PER
Randamentul plasamentului (2)
rp=Pnet/CB
Randamentul dividendelor (1)
DIVY=Div/P
Randamentul dividendelor (2)
DIVY=Divt/CB

60,9948
11,7399

7,1607

0,9516

0,6988

73,4277

73,4277
0,9516

0,6988

0,00699

0,0051
3

73,4277

39,005
2
26,572
3
26,572
3
26,572
3

-7,1876

-4,2051

58,5051

41,494
9

95,0877
0,0358

0,0341

-4,9123
95,0877

0,0358

0,0341

0,7256

0,6981

-4,9123
96,2053
-3,7947
95,4090

3,2484

3,0990

-4,5990
96,0177

4,8414

4,6486

1,0508

1,4311

1,0508

1,4311

-3,9823
136,188
4
136,188
4
-

36,188
4
36,188
4
-

Interpretri ale indicatorilor bursieri:

Rezultatul net pe aciune (EPS), este un indicator cheie utilizat pentru
evaluarea puterii de ctig a unei companii i indic ce parte din profitul net total
revine pe aciune. Acesta ofer informaii utile n special pentru acionarii majoritari
34

care sunt interesai de rentabilitatea firmei pe termen lung. Cu ct revine mai mult
profit net unei aciuni, cu att bogia acionarilor crete.
Acesta se situeaz la un nivel pozitiv atat n anul 2011 cat i n anul 2012,
rezultatul net pe aciune a crescut n perioada analizat cu 36,188% datorit
majorrii rezultatului net cu 36,188% n timp ce numrul de aciuni a ramas
constant aa cum reiese din analiza Notei 7 -Participaii i surse de finanare. n
condiiile aceluiai numr de aciuni, creterea profitului pe aciune este direct
proporionat cu creterea profitului net.Este important evoluia acestuia pe
parcursul unei perioade de timp, pentru a arta dac rezultatul pe care l aduce
firma actionarilor se afl pe o traiectorie ascendent sau nu.
Rezultatul net pe aciune este indicatorul preferat de muli manageri
financiari n ciuda faptului c nu ia n considerare costul capitalului propriu i, prin
urmare, riscul .Pentru a fi un indicator real, care reflect crearea de valoare,
profitulul pe aciune ar trebui s respectate trei condiii:
s nu se modifice riscul unui activ economic de la an la an, chiar i n cazul
unei fuziuni, al modificrii capitalului sau al unor operaiuni de investiii;
rata de cretere a rentabilitii ar trebui s ramn neschimbat nainte i
dup operaiunile menionate anterior;
structura financiar a ntreprinderii ar trebui s rmn neschimbat de la
an la altul
Capacitatea de autofinanare pe aciune reflect potenialul de
autofinanare a societii n raport cu numrul de aciuni. Aceasta a nregistrat o
scdere cu 39,0052%, explicat prin scaderea capacitii de autofinanare.
Indicatorii Dividendul pe aciune (Div) i Randamentul dividendelor
(DIVY) nu au fost calculai deoarece n perioada analizat nu au fost distribuite
dividende.
Coeficientul de capitalizare bursier (PER) este cel mai des utilizat
multiplu de evaluare a companiilor cotate la Bursa, arat preul pe care investitorii
sunt gata s-l plteasc pentru profitul net pe aciune. n anul 2011 acesta are o
valoare de 0,952 iar in anul 2012 o valoare de 0,699, valori cu mult mai mici decat
limta maxim (12) indicat de literatura de specialitate, ceea ce ndreptatete piaa
fianciar s fac aprecieri mai puin favorabile cu privire la rezultatele viitoare ale
ntreprinderii analizate.
Acest indicator a nregistrat o scdere n perioada analizat cu 26,572%,
aciunile societii sunt puternic subevaluate pe piaa financiar (vot de
nencredere ) din partea investitorilor.
Coeficientul de cretere a profitului net estimat (PEG) msoar gradul
n care o aciune este sau nu supraevaluat pe pia. Valoarea acestui coeficient
este mai mic dect 1, respectiv 0,0069 n 2011 i 0,0051 n 2012, n scdere,
indicnd o diminuare a ritmului viitor de cretere a rezultatului net; pn cnd acest
coeficient nu va atinge valori apropiate de 1, acesta reflect plasamente riscante
pentru investitori.
Coeficientul de capitalizare a dividendelor nu a fost calculat n cazul S.C.
ECOPACK S.A. deoarece asceast societate nu a distribuit dividende n perioada
analizat.
Coeficientul de capitalizare a cash-flow-ului (PER2) reflect preul pe
care acionarul este dispus s-l plteasc pentru cash-flow-ul pe aciune.Aciunile
vor fi mai atractive pentru investitori cand cash-flow-ul pe aciune are tendin
cresctoare.
35

Din Analiza Situaiei fluxurilor de trezorerie tim c la ncheierea exerciiului

financiar precedent s-a constatat o diminuare net a disponibilitilor, evideniind o
insufucien de trezorerie mai accentuat fa de anul 2011 datorit proiectelor de
investiii. Dac prin exploatarea investiiei se vor genera fluxuri viitoare pozitive de
trezorerie, aciunile vor fi mai atractive pentru investitori.
Coeficientul de capitalizare a activului net (PBR) are valori subunitare
n ambele perioade, acesta arat faptul c ntreprinderea are valori decotate ale
aciunilor, ceea ce reprezint un semnal de cumprare pentru investitori. Se
consider c societatea este subevaluat pe piaa financiar, ceea ce echivaleaz
cu faptul c societatea valoreaz mai puin dect valoarea sa contabil sau c
preul unei aciuni este mai mic dect valoarea contabil divizat la numrul de
aciuni al societii.
Capitalizarea bursier global reflect valoarea societii sau preul pe
care un investitor ar trebui s l plteasc pentru a achiziiona societatea n
integralitatea sa, liber de datorii, adic: capitalizarea bursier plus suma necesar
pentru plata tuturor datoriilor.
Coeficientul capitalizrii bursiere globale arat de cte ori se regsete
cifra de afaceri, excedentul brut de exploatare i valoarea adugat n valoarea
societii sau de cte ori se vinde cifra de afaceri, excedentul brut de exploatare i
valoarea adugat a societii. Cifra de afaceri se regsete de 0,7256 respectiv de
0,6981 ori n valoarea societii, excendentul brut de exploatare se gsete de
3,2484 respectiv de 3,0990 ori n valoarea societii, iar valoarea adugat de
4,8414 respectiv 4,6486 ori.
Randamentul plasamentului intereseaz acionarii majoritari i reflect
remunerarea ateptat de acionari ca urmare a capitalului investit ntr-o aciune.
Rata de capitalizare a profitului
s-a majorat n perioada analizat cu
36,1884%, respectiv randamentul ateptat de acionari de pe urma capitalului
investit intr-o aciune, al crui curs fiind de 2,5 lei n ambele perioade, acesta
crescnd de la 1,0508 lei la 1,4311 lei.
Coeficienii care se calculeaz n funcie de dividendele de plat nu li se
poate cunoate valoarea deoarece n perioada analizat nu s-au nregistrat
dividende de plat.
Criterii bursiere specifice abordrii actuariale
Dat fiind faptul c ntreprinderea nu a distribuit dividende nu putem face
analiz dup Modelul Irving Fisher i Modelul Gordon-Shapiro.

Concluzii si propuneri:
Din analiza contului de profit si pierdere avem o imagine de ansamblu a
eficientei activitatii desfasurate de SC ECOPACK SA.
Intreprinderea desfasoara activitate de productie eficienta, aceasta rezulta
din analiza structurii veniturilor si cheltuielilor. Cu toate ca ponderea principala
apartine activitatii din exploatare, cheltuielile financiare exercita o descrestere a
profitabilitatii intreprinderii. Aceasta rezulta si din variatia beneficiului intreprinderii:
scaderea eficientei cheltuielilor nu influenteaza negativ beneficiul, dar il diminueaza
semnificativ.
Intreprinderea inregistreaza performanta din activitatea de exploatare, oferta
ei fiind bine absorbita pe piata, dar este nevoita sa sustina cheltuielile financiare ce
36

provin in plrincipal din diferentele de curs valutar si din acoperirea pierderilor din
deprecierea actiunilor detinute la societatile afiliate. De mentionat ca in anii
analizati se inregistreaza o crestere a cursului valutar de aproximativ 4% de la un
an la altul, ceeace determina cresteri din curs valutar. Acestea influenteaza si
valorile negative inregistrate de capacitatea de autofinantare a intreprinderii.
Avand in vedere ca principalele influente negative exercitate asupra situatiilor
financiare provin din mediul extern(curs valutar si societati afiliate), intreprinderea
trebuie sa se adapteze conditiilor financiare prin adoptarea unor politici financiare
care sa aiba in vedere obtinerea unor termene de plata mai mari la furnizori pentru
a putea sustine volumul si termenele scadentelor aferente creantelor si pentru a
putea reduce din capitalul imprumutat in valuta, ce atrage cheltuielile din curs
valutar.
In ceea ce priveste rentabilitatea intreprinderii se constata urmatoarele
aspecte:
- o bun rentabilizare a vnzrilor ntreprinderii n perioada curent;
- o mai bun renumerare a capitalului angajat n activitatea curent a
ntreprinderii n perioada curent;
- o scdere a excedentului pentru acoperirea capitalului mprumutat degajat
de capitalul economic folosit n activitatea de exploatare a ntreprinderii;
-creterea n perioada curent a rezultatului din exploatare obinut la 100 de
lei capital investit;
-a mai bun renumerare n perioada curent a capitalurilor proprii prin efectul
gestiunii globale a ntreprinterii;
- activitatea de exploatare eficient gestionat reflectat prin valorile pozitive
ale trezoreriei nete din activiti de exploatare;
- reducerea lichiditii ntreprinderii;
-trezorerie net pozitiv din activitatea de finanare ca urmare a atragerii
unor surse de finanare extern, menite s completeze fluxurile de trezorerie
generate de activitatea de exploatare.
Propunerile noastre pentru cresterea rentabilitatii intreprinderiisunt:
-cresterea rentabilizarii vanzarilor prin optimizarea consumului de resurse,
controlul calitatii materiilor prime utilizate, o mai buna adaptare a portofoliului de
produse la cerintele consumatorilor;
-creterea trezoreriei nete din activitile de exploatare i finanare pentru a
acoperii diminuarea trezoreriei nete din activitatea de investiii, ducnd astfel la
creterea lichiditii ntreprinderii.
Dup calculul indicatorilor EVA i MVA, menii s msoare modul n care o
ntreprindere reuete s creeze valoare pentru acionarii si, am putut observa c
firma Ecopack nu gestioneaz suficient de bine cuplul rentabilitate-risc al proiectelor
de investiii.
37

Se observ c dei profitul din exploatare dup impozitare crete, totodat

crete i remunerarea ateptat de finanatori, ba chiar intr-o msur mai mare.
Aceste rezultate slabe se observ prin valoarea de pia adugat, care este
negativ.
Pentru a mbunti situaia firmei, ar fi recomandat ca valoarea capitalului
investit s scad, astfel nct profitul rmas dup impozitare s depeasc
remunerarea cerut de acionari.
De asemenea, se observ o cretere foarte mare a datoriilor pe termen lung,
semn c investiiile nu au fost realizate cu suficiente fore proprii, crescnd cu mult
peste limit capitalul investit i astfel conducnd la o valoare negativ a EVA.
Referindu-ne strict la perioada analizat putem concluziona c rata de
capitalizare a profitului este in cretere, respectiv randamentul ateptat de acionari
de pe urma capitalului investit intr-o aciune este in cretere.
Pentru a reflecta cel mai bine performana firmei, aceti indicatori trebuie
analizai i urmrii pe o perioad mai mare de timp i trebuie privii ca un
ansamblu deoarece sunt interconectai.
De asemenea valorile rezultate nu pot fi comparate dect cu valori ale altor
companii din acelai sector de activitate i folosind aceeai modalitate de calcul.
Cel mai important punct forte al SC ECOPACK SA este ca detine ca o pozitie
bine consolidata pe piata, ceea ce reprezinta un avantaj in fata concurentilor sai,
are o capacitate de productie ridicata(s-a investit mult in ultimii ani in ceea ce
priveste tehnologizarea), reusid sa obtina performanta din activitatea de exploatare,
poate face fata comenzilor, are un personal calificat cu experienta in domeniu.
Punctele slabe sunt deteminate de disfunctionalitatile din activitatea
financiara, care tin mai mult de noile conditii de piata create in urma crizei
financiare, cat si datorita pierderilor din participatii.

38