Sunteți pe pagina 1din 62

SCOALA ACADEMICA DE STUDII POSTUNIVERSITARE

FINANTE-BANCI-ASIGURARI- FIBAS

LUCRARE DE DISERTATIE

CONDUCATOR STIINTIFIC:
PROF. UNIV. DR. BUCATARU DUMITRU

ABSOLVENT: APOPUTOAEI CRISTINA IOANA

CUPRINS

CAPITOLUL I..............................................................................3
Modalitati de finantare a unei intreprinderi....................................................................3 Activele unei intreprinderi pot fi finantate prin urmatoarele modalitati:...................3 Leasing-ul (credit-bail)...................................................................................................6 Leasingul, necesitate sau oportunitate?..................................................................9 Ce este leasing-ul?...................................................................................................10 Contractul de leasing financiar.................................................................................11 Fazele operatiunilor de leasing.................................................................................13 Tipuri de leasing.......................................................................................................14 2. Leasing-ul financiar: ............................................................................................15 Asemanari si deosibiri dintre leasing si alte modalitati de finantare a.....................28 Intreprinderii.............................................................................................................28

CAPITOLUL II...........................................................................30
Piata de leasing din Romania........................................................................................30

CAPITOLUL III.........................................................................39
Aprecierea eficientei unei investitii finantata prin leasing la firma Mobextrem SRL, Iasi.................................................................................................................................39 Particularitati ale activitatii desfasurate de Societatea Mobexpert SRL Iasi............39 Analiza situatiei financiare a intreprinderii..............................................................47 Eficienta finantarii prin leasing la firma Mobextrem...............................................53 Diferente dintre cumpararea in leasing si cea in rate................................................56 Diferente dintre apelarea la leasing si un credit bancar............................................58 Eficienta investitiei la SC Mobextrem SRL ............................................................59

CAPITOLUL IV.........................................................................60
Concluzii.......................................................................................................................60

CAPITOLUL I
Modalitati de finantare a unei intreprinderi

Activele unei intreprinderi pot fi finantate prin urmatoarele modalitati:


Activele intreprinderii sunt finantate prin urmatoarele modalitati: 1) Capitaluri proprii, care la randul lor pot proveni din doua surse: Aport de capital al actionarilor\asociatilor prin cumpararea de catre acestia, de actiuni\parti sociale emise de intreprindere si detinerea lor pe o perioada nedeterminata; Autofinantarea prin reinvestirea unei parti prin profitul net. Amortizarea este o recuperare de aport initial de capital care finanteaza investitia de mentinere a capacitatii productive a intreprinderii, deci ea nu poate fi luat inca o data in calculul capitalurilor proprii. 2) Capitaluri imprumutate, se pot clasifica astfel: Imprumut bancar traditional, indivizibil si cu garantie materiala explicita; Imprumutul comercial din partea firmelor partenere, indivizibil, sub forma de avansuri de finantare. Daca sunt gratuite, nu se iau in calcul datoriile; Imprumut obligatar divizibil la multimea de investitori financiari care vor cumpara obligatiuni emise de intreprindere; Leasing, respective primirea cu imprumut a dreptului de folosinta a activelor fixe inchiriate, indivizibil si garantat cu dreptul de posesiune care este al celui ce inchiriaza /locatorul 3) Capitaluri conditionate, care isi pot schimba natura in functie de decizia investitorului. Acesta poate cere restituirea aportului de capital propriu, convertirea imprumutului in capital propriu, drept preferential de subscriere la emisiuni de noi titluri(actiuni sau obligatiuni). In prezent au aparut o multitudine de titluri hibride care echivaleaza cel mai bine sansele de rentabilitate si risc intre emitentul de titluri (intreprindere) si

cumparatorul acestora (investitorul de capital). Cele mai reprezentative titluri hibride sunt obligatiunile convertibile. Mijloacele de finantare a intreprinderilor pot fi clasificate dupa mai multe criterii: Clasificarea pe termen lung a mijloacelor de finantare: 1) Dupa natura creantelor (dupa natura titlurilor financiare) 2) Dupa natura operatiunii: Termen scurt (<1 an) Termen mediu (1-2 ani) Termen lung(peste 5 ani) 3) Dupa originea fondurilor: autofinantare; cresteri de capital imprumuturi credit inter-intreprinderi 4) Dupa destinatia fondurilor: Utilizari fundamentale Utilizari ocazionale O alta clasificare a capitalurillor intreprinderii este urmatoarea: Capitaluri proprii: a) Imprumuturi pe termen lung; Imprumuturi obligatare Imprumuturi de la organisme publice specializate sau de la stat Imprumuturi de la banca b) Imprumuturi pe termen mediu; credite pe termen mijlociu mobilizate; credite pe termen mijlociu nemobilizate; credite pe termen scurt prelungir; creditul leasing c) Imprumuturi pe termen scurt credite furnizori diferite creante credite bancare pe termen scurt

Pentru ca o intreprindere sa-si atraga resursele de capital necesare, trebuie sa cheltuiasca anumite sume, care sunt direct proportionale cu pretul lor. Capitalul este un factor de productie, si prin urmare are un anumit cost. Ca orice factor de productie utilizarea capitalului se face in schimbul unui prt, platit proprietarului sau furnizorului. Structura capitalului economic, utilizat de intreprindere pentru a degaja un plus de valoare prin schimb, depinde de natura activitatii intreprinderii, de mediul sau, si in particular de conditiile schimburilor sale cu alti agenti economici. De alegerea acestei structuri ca depinde eficacitatea economica a intreprinderii si potentialul sau economic: capacitatea sa de productie si de schimb. Decizia de finantare face alegerea intre sursele proprii de capital si cele imprumutate, intre sursele permanente si cele temporare de capital, utilizand drept criterii de selectii costul procurarii capitalurilor, timpul de obtinere al acestora si limita maxima a indatorarii acceptata de proprietari si de creditori. Creditarea este metoda prin care se formeaza fondurile imprumutate ale intreprinderii. Aceste fonduri au character rambursabil si sunt purtatoare de dobanzi. Debitorul pentru a obtine rezultate financiare bune, va trebui sa sporeasca rulajul fondurilor, sa reduca timpul pentru care solicita imprumutul si valoarea acestuia. Tototdata fondurile imprumutate atrag dupa sine alte restrictii, intre care si dependenta fata de creditori. Creditorii sunt foarte diversi (banci, institutii financiare specializate, populatie, intreprinderi, etc) si impun uneori conditii de utilizare a resurselor imprumutate controland activitatea economica si financiara a debitorilor pentru a-si asigura rambursarea sumelor imprumutate. Un rol important in procurarea fondurilor imprumutate in economia de piata il au obligatiunile.Obligatinile sunt titluri negociabile, reprezentand contracte de indatorare oe termen lung prin care beneficiarul imprumutului este de accord sa faca o serie de plati ale dobanzii si ale ratelor scadente la anumite date, furnizorului imprumutului. Deosebirea fata de un imprumut pe termen mijlociu si lung este ca imprumutul bancar este acordat de o banca sau o institutie financiara in timp ce obligatiunile sunt oferite publicului, furnizorii imprumutului fiind in numar foarte mare. De asemenea, pentru

constituirea capitalurilor imprumutate pe termen lung, intreprinderea mai poate apela la imprumuturi de la organisme publice specializate sau de stat. Bancile acorda in mod obsnuit credite pentru investitii pe termen mijlociu si mai rar pe termen lung, acestea din urma fiind caracteristice institutiilor si organismelor financiare. Pe langa imprumuturi pe termen mediu acordate de banci, creditului pe termen mijlociu I se poate asimila si creditul leasing sau de inchiriere.

Leasing-ul (credit-bail)
Finantarea investitiilor, in special a celor de valori mari, provoaca adesea, un efect de dezechilibru asupra trezoreriei intreprinderii. Leasing-ul este o adaptare a pietei capitalurilor la capacitatea limitata de finantare a investitiilor. Credit-bail-ul este o cale de sporire a capitalului permanent pe termen mediu sau lung, care permite intreprinderii sa exploateze un bun fara sa fie nevoita sa recurga la imprumut obligatar sa sa-si cheltuiasca capitalul propriu.Credit bail-ul este un contract de inchiriere a unui bun pe termen mijlociu sau lung, de exemplu pentru utilaje si masini de pana la 10 ani, iar pentru terenuri si constructii pana la 20-25 ani si care contine promisiunea de vanzare la incheierea locatiei in functie de valoarea reziduala. Acest tip de contract este avantajos, pentru ca de cele mai multe ori chiria este progresiva (dand posibilitatea utilizatorului sa realizeze o rentabilitate acoperitoare), chiria este deductibila din profitul impozabil, intreprinderea suportand doar diferenta totala fata de cota de impozit si este o sursa de finantare care nu sporeste pasivul firmei. Pe de alta parte, are si anumite dezavantaje legate de faptul ca, costul de finantare este mai mare decat costul indatorarii, datorita includerii in chirie si a primei de risc; de asemenea, utilajul primit nu apartine intreprinderii utilizatoare pana la achizitionarea lui. Imprumuturile pe termen scurt, se acorda pe o durata scurta de pana la un an si au rolul de a asigura finantarea operatiunilor de exploatare, adica a necesarului de active circulante, dupa cum creditele pe termen mediu si lung au scopul de a finanta investitiile in active fixe. Folosirea cu mai mare intensitate a unei metode sau a alteia si imbinarea optima reprezinta o problema de politica financiara a intreprinderii si a statului, politic ace trebuie sa aiba in vedere conditiile concrete de organizare, functionare si dezvoltare a 6

intreprinderii si a economiei intregi, de avantajele si dezavantajele pe care le au aceste metode si nevoia de fonduri, de necesitatea asigurarii capitalurilor la momentul oportun, de gradul de eficienta in utilizarea fondurilor, de cresterea raspunderii si modul in care e afectata autonomia firmei.

Leasing-ul metoda de finantare externa Scurt istoric Leasigul s-a afirmat in ultimele decenii, indeosebi in S.U.A si statele Europei Occidentale, ca metoda de finantare pe termen mediu si prin aceasta ca factor de promovare al vanzarilor, in particular al exporturilor. Chiar si in tari cu mecanisme financiare extreme de bine dezvoltate, operatiunile specifice leasing-ului sunt componente relative noi ale activitatilor financiare, acestea derulandu-se pentru prima data in SUA incepand cu anul 1954, o data cu infiintarea de catre henry schonfeld a American Leasing Corporation, in urmatorii ani, leasing-ul a cunoscut o ampla dezvoltare in toate tarile dezvoltate ale lumii, devenind o trasatura caracteristica a economiei de piata. In esenta leasing-ul este o forma de inchiriere, realizata de societati financiare specializate, a unor bunuri de echipament catre firme, care nu dispun de fonduri proprii sau nu pot, sau nu doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori. Leasing-ul s-a dovedit a fi cel mai efficient mijloc de finantare a investitiilor productive, oferind un plus de siguranta detinatorilor de capital.Statele au incurajat finantarile prin intermediul leasing-ului a unor activitati de interes general, fiind infiintare prin intermediul leasing-ului public. Nu in ultimul rand, regiunilor subdezvoltate. Leasing-ul accentueaza tendinta moderna a capitalismului de a face o disociere intre cei care detin capitalul si cei care folosesc efectiv acest capital. Decizia folosirii leasing-ului trebuie sa tina cont de numeroase aspecte, dintre care unele au o actiune in contradictoriu, in ansamblu, insa, leasing-ul se dovedeste a fi o forma de finantare si circulatie a marfurilor cu perspective inseminate de extindere in comertul international. leasing-ul combinat cu facilitatile fiscale adecvate, poate fi un mijloc efficient de dezvoltare a

Putine tari, au o legislatie in domeniul leasing-ului, desi din ce in ce mai multe tari sunt pe cale sa legifereze leasing-ul, si progresul in acest domeniu se accelereaza. Acolo unde astfel de legi au fost puse in aplicar, acestea au fost modelate dupa Unidroit Convention on International Financial Leasing. Desi Conventia este orientate catre tranzactii internationale, tranzactii de tip cross-border, ea este un model folositor pentru reglementarile interne din fiecare tara care are nevoie de legislatie specifica de leasing. In Romania, primele contracte si operatiuni de leasing s-au derulat inainte ca o lege specializata de leasing sa existe. Ca urmare, modul de tratare a leasing-ului era mai apropiat de o inchiriere. Primele referiri la operatiuile de leasing s-au facut in Ordonanta Givernului nr 12\1995 in legatura cu regimul valutar al produselor importate in baza contractelor de leasing. De atunci pana la aparitia in 1997 a Ordonantei Givernului si ca o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing, nu a existat delimitare intre leasing operational sic el financiar. De asemenea, pana la aceasta ordonata s-a perpetuat o discriminare intre firmele de leasing straine, care realizau operatiuni de leasing cross-border, in cazul carora, produsele importate beneficiau de exceptarea totala a platii taxelor de import, si firmele de leasing autohtone, care nu beneficiau de acelasi tratament, in privinta produselor importate in cadrul contractelor de leasing incheiate. In pachetul legislative pentru acceptarea privatizarii (legea 99/1999), titlul II adduce modificari la Ordonanta, si este republicata in noua forma in ianuarie 2000. Nevoia de o lege referitoare la leasing este bazata pe nevoia de a defini cu claritate acest tip de tranzactie, sau in lipsa unor prevederi similare in legile existente sau in coduri. De aceea, existenta unei legi in domeniu este pozitiva pentru ca, in special pentru leasing-ul financiar defineste cu claritate si stabileste o serie de concepte de baza ale leasingului, cum ar fi datoria absoluta a utilizatorului sa plateasca ratele de leasing dupa acceptarea produselor, raspunderea exclusive a furnizorului sin u a lessorului in privinta livrarii si calitatii produselor, dreptul utilizatorului de a se indrepta direct impotriva furnizorului, si ca echipamentul ce face obiectul contractului de leasing nu poate face obiectul niciunei pretentii din partea altui creditor.

Din punct de vedere al taxelor, tarile cu cele mai dinamice piete de leasing, sunt acele tari unde lessorul inregistreaza amortizarea si utilizatorul trece rata de leasing pe seama cheltuielilor. Acest fapt da posibilitatea leasing-ului sa se dezvolte. Multe tari, printer care si Romania si-au definit sistemul legislativ astefel incat fapt in general incetineste procesul evolutiv. In februarie 1996, International Leasing, infiinteaza Uniunea Nationala a Socientatilor de Leasing (UNSLR). Scopul si obiectivele UNSLR: Apara si reprezinta interesele societatilor de leasing din Romania; Promoveaza colaborarea intre aceste societati; Analizarea cadrului legislative privind operatiunile de leasing din Romania si formularea unei pozitii commune in elaborarea si aplicarea oricaror reglementari; Colaborarea in acest sens cu organismele interne si internationale din acest domeniu; Popularizarea si promovarea conceptelor, tehnicilor si metodelor avansate din domeniul leasing-ului Organizarea de simpozioane pe teme de leasing pentru a sprijini realizarea acestor obiective; Implicarea mai active a membrilor UNSLR in dezvoltarea industriei leasing-ului din Romania. In ceea ce priveste cadrul legislative, UNSLR, sprijina interesele societatilor de leasing din Romania si exprima puncte de vedere bazate pe practica actuala, care ar trebui luate in considerare in procesul de elaborare a normelor de reglementare a acestei activitati. leasing-ului financiar este definit distinct; pentru scopuri de impozitare este tratat ca un credit. Acest

Leasingul, necesitate sau oportunitate?


Daca activul isi creste valoarea, cumpara-l, daca se depreciaza, allege varianta de leasing J. Paul Getty,Planet Leasing Acesta este motivul pentru care a aparut si s-a dezvoltat leasing-ul. 9

Potrivit unor sondaje, implementarea si utilizarea pe scara larga a leasing-ului a contribuit la dezvoltarea multor tari, si acest lucru ar putea fi valabil si pentru tara noastra. Se pare ca autoritatile de la noi recunosc si ele acest lucru, mai ales ca prima lege privind reglementarea activitatilor de leasing a aparut intr-un pachet de legi privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice. Daca afacerea dumneavostra are nevoie de o reutilare si nu dispuneti de un capital pentru asta, noi cumparam totul pentru dumneavostra

Ce este leasing-ul?
Leasing-ul este o operatiune prin care o anumita parte denumita locator/finantator transmite pentru o perioada determinate dreptul de folosinta a unui lucru al carui proprietar este catre alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul se oblige sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta orice raporturi contractuale. In Romania, contractul de leasing este reglementat prin O.G. 51/ 1997, republicata in Monitorul Oficial 9/12.01.2000, operatiunile de leasing constituind o noua categorie de fapte de comert care se adauga la cele prevazute de art.3 Cod Comercial. Elemenetele contractului de leasing sunt: a) Partile locatorul/finantatorul utilizatorul b) descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing. c) Valoarea totala a contractului de leasing d) Valoarea ratelor de leasing si termenul de plata al acestora e) Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului f) Clauza privind obligatia asigurarii bunului Partile intr-un contract de leasing sunt: a) Utilizatorul (locatarul)- clientul solicitarilor sau beneficiarul lucrului b) Finantatorul operatiunii- creditorul sau cumparatorul bunului (de regula o societate comerciala specializata) 10

c) Furnizorul (vanzatorul ) constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului Obiect al operatiunilor de leasing il pot constitui bunurile immobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. Statistic, obiect al leasing-ului il formeaza in special echipamentul de calcul, aparatele si instrumentele de masura, mijloacele de transport, masinile unelte, masinile agricole. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.

Contractul de leasing financiar


Operatiunile de leasing financiar trebuie sa indeplineasc mai multe conditii: a) Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing; b) Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care aceasta o are la data la care optiunea poate fi exprimata c) Perioada de folosire a bunului in system de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca dreptul de proprietate nu este transferat la finalul contractului; Contractul de leasing financiar cuprinde, pe langa elemente standard ale contractului de leasing, urmatoarele elemente suplimentare: a) valoarea initiala a bunului; b) clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care poate fi exercitat acest drept Valoarea contractului de leasing este data de suma tuturor redeventelor, iar in cazul achizitiei bunului, se adauga si valoarea reziduala a acestuia. Principala componenta a redeventelor o reprezinta amortizarile. Conform prevederii art 5 lit c) din Ordonanta nr 70/1994, modificata prin Legea 90/1998, redeventa platita va fi calculate tinand seama de marja de profit si de amortizarea integrala a bunului sau cel putin a unei parti din valoarea de intrare a acestuia; in acest 11

caz, regimul de amortizare va fi stabilit de parti de comun accord, functie de natura bunului si de valoarea sa de intrare, in conformitate cu Legea, nr 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale. Operatiunile de leasing Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasingului. Initiativa apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui finantator. Dup ace furnizorul si utilizatorul s-au pus de accord asupra prefectarii unui contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnicofuncionale ale bunului dorit la situatia sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare. Drepturile beneficiarului si ale finantatorului fata de furnizor: 1. Beneficiarul (utilizatorul bunului), in calitate de mandatar, este imputernicit de Finantator, in calitate de mandate, sa achizitioneze titlul de proprietate asupra bunului ales de el, sa resolve orice diferenta privind calitatea bunului sis a conserve bunul pana la manifestarea optiunii de cumparare-va negocia cu furnizorul conditiile de cumparare, pretul, modalitatile de plata, modalitatile de livrare, momentul transferului proprietatii si a riscurilor, asigurarea transportului, data si locul receptiei, termenele de formulare a reclamatiei cantitative si calitative, modul de solutionare a acestora, penalitatile pentru nelivrare sau livrare necorespunzatoare, efectele fortei majore si suportarea consecintelor etc; 2. Finantatorul primeste mandate de la Beneficiar sa procure bunul ales de acesta din urma in scop de garantie, astfel incat beneficiarul sa raspunda de riscuri. Utilizatorul, in temeiul mandatului primit, va indeplini formalitatile administrative de a sta in justitie si de a introduce actiunile in garantie contra furnizorului. Rolul furnizorului este secundar, obligatiile sale limitandu-se la garantarea calitatii bunului. Finantatorul (societatea de leasing) nu raspunde pentru cazul in care

12

bunul ce face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilisatorului, cu exceptia cazului in care societatea de leasing are calitatea de furnizor; in aceasta situatie, utilizatorul se va vedea nevoit sa plateasca redeventele convenite, fara ca el sa se poata bucura de folosinta bunului contractat, sfarsind prin a plati intreaga valoare a contractului. In cazul leasing-ului, contractul de locatiune este precedat de o promisiune bilaterala (reciproca,sinalagmatica) de locatiune, ceea ce inseamna ca finantatorul promite ca da va in locatie lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua ca locatar. Practic, contractul de locatiune este un instrument juridic de punere a lucrului la dispozitia utilizalotului.

Fazele operatiunilor de leasing


Fazele operatiunii de leasing: a. Achizitionarea bunului catre societatea finantatoare; b. Restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit ( prin plata redeventelor), folosind resursele financiare obtinute din exploatarea bunului (a investitiei). Redeventa contractului de leasing cuprinde: ratele de amortizare ale bunului, chiria pe capital neamortizat, taxele, asigurarile, precum si o marja de profit a societatilor finantatoare; c. Dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing. La incetarea perioadei de inchiriere, utilizatorul are urmatoarele posibilitati: a. Sa restituie bunul finantatorului, contractul luand astfel sfarsit; b. Sa reinnoiasca locatiunea pentru o noua perioada si cu chirie redusa. Leasing-ul nu poate fi insa asimilat canzarii pe credit, deoarece pana la expirarea duratei locatiunii si manifestarii optiunii de cumparare, utilizatorul este un simplu locatar, iar translatai proprietatii nu opereaza cu efect retroactive; c. Sa cumpere bunul la un prt residual (diferenta dintre pretul platit de investitor si sumele restituite, periodic, de catre beneficia). Deoarece pretul de cumparare este inferior valorii reale a bunului, aceasta varianta este cea mai avantajoasa pentru utilizator. 13

Tipuri de leasing
Cele mai intalnite forme ale leasingului sunt: 1. Leasing-ul direct Cel care da bunul cu chirie este producatorul, care detine dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, utilizatorul detinand numai dreptul de folosire a bunului. Deseori, cel care da cu chirie este obligat prin contractul de leasing sa asigure si serviceul de intretinere; intr-un asemenea caz se vorbeste de service lease. Un element foarte important este clauza anularii. Utilizatorul bunului poate sa decida sa nu mai plateasca chiria, inainte de expirarea termenului de inchiriere, atunci cand bunul respectiv s-a uzat moral inacceptabil de mult sau nu mai este necesara prelungirea contractului din cauza declinului activitatii chiriasului. Platile prevazute prin contract nu acopera in intregime costul bunului, iar durata contractului este mult mai mica decat durata normala de utilizare a bunului, cel care da cu chirie asteptandu-se fie sa vandal bunul la inchierea contractului de leasing, fie sa inchirieze bunul si altor chiriasi. Leasingul direct se mai numeste si experimental si se realizeaza direct intre producatorul exportator si utilizatorul bunului, acest tip de leasing folosindu-se in scopul promovarii vanzarilor. Astfel, pentru a prmova vanzarea unor masini si utilaje, acestea sunt inchiriate pe perioade scurte, in mod experimental, cu conditia ca, dupa expirarea acestei perioadei, aceste bunuri sa fie achizitionate de clienti sau sa fie restituite daca prezinta neajunsuri. Lease back, se utilizeaza in cazul unor operatiuni de leasing in care beneficiarul urmareste transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile. Astfel, proprietarul bunului (teren, cladire, echipament) vinde bunul respective si incheie simultan o intelegere cu cumparatorul pentru a inchiria bunul respective in anumite conditii. Cumparatorul bunului poate fi o banca, o firma de asigurari, o societate de leasing, un investitor particular. Vanzatorul primeste imediat pretul de cumparare al bunului si utilizeaza bunul, platind redevente noului proprietar (cumparatorul). Sale and lease back este o alternativa prin care firma isi poate crea un surplus de capital de lucru prin vanzarea catre societatea de leasing a unor mijloace al caror proprietar este,

14

pastrand dreptul de folosinta asupra lor prin incheierea cu aceeasi societate de leasing a unui contract de leasing financiar avand ca obiect mijloacele fixe vandute. La sfarsitul perioadei contractuale, firma utilizator redevine proprietarul mijloacelor fixe vandute, prin achitarea valorii reziduale. Operatiunea faciliteaza o finantare pe termen lung mai simpla decat prin ipoteca sau obligatiuni. Contractul de lease back se bucura si de importante facilitate fiscale, cum ar fi: exonerarea de la orice taxa asupra vanzarii, daca institutia financiara creditoare inchiriaza de indata bunul fostului proprietar. Contractul e preferat in cazul bunurilor mobile de valoare mare, cum ar fi cele din domeniul informatiii sau electronicii. Time Sharing, este o tehnica de leasing care presupune sistemul inchirierilor pe timpi partajati, simultan de catre mai multe intreprinderi. La baza acesti forme sau considerente economice cum ar fi, costul ridicat al unor utilaje de productie mult mai mare decat posibilitatile financiare ale unui singur client, sau capacitatea de productie, mult mai mare decat nevoile unui singur comerciant. Hire & renting, este o operatie de inchiriere pe termen foarte scurt, cu ora sau cu ziua, in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructie: macarale sau buldozere. Leasing intern si leasing extern: La noi in tara este foarte raspandit leasing-ul de import, Romania nefiind in situatia de avinde utilaje prin leasing pe pietele externe, ea avand insa nevoie de tehnologie moderna, care poate fi adusa in tara in acest mod. In prezent, in Romania se practica doua tipuri de leasing intern: leasing financiar si leasing operational.

2. Leasing-ul financiar:
Acest tip de leasing da posibilitatea de achizitionare a bunului la sfarsitul perioadei de inchiriere prin leasing, in conditile in care firma nu are resurse financiare disponibile suficiente pentru a-l cumpara. Acest tip de leasing este utilizat la produsele la care cererea este scazuta (deci posibilitatea aparitiei celui de-al doilea client este scazuta). In aceasta forma de leasing exista trei parti: finantatorul, utilizatorul si furnizorul bunului. Utilizatorul selecteaza bunul si negociaza pretul si termenul de livrare cu 15

furnizorul, apoi negociaza conditiile de incheiere a contractului de leasing cu finantatorul. Finantatorul (de regula o firma de leasing) achizitioneaza bunul vizat si il ofera utilizatorului prin contract de leasing. O forma particulara este leasing-ul parghie. Finantatorul furnizeaza celui care da cu chirie o mare parte din fonduri necesare pentru achizitionarea bunului respective. Cel care da cu chirie trebuie sa ramburseze imprumutul contractat pentru achizitia bunului. Redeventa contractului de leasing functie de conditiile financiare in care a fost obtinut imprumutul. In cazul leasing-ului financiar trebuiesc respectate urmatoarele conditii: 1. Riscurile si beneficiile aferente perioadei contractuale trece asuora utilizatorului din momentul incheierii contractului. 2. s-a prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing, utilizatorul va cumpara definitive bunul 3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare, reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare la data expirarii optiunii. 4. perioada de folosinta a bunului in system leasing acopera cel putin 75 % din durata normala de utilizare, chiar daca in final, dreptul de proprietate nu se transfera utilizatorului. Leasing-ul operational, este acel contract care nu indeplineste nici una din conditiile anterioare. Fata de aceste prevederi legale, se poate trae concluzia ca leasingul operational este similar unei inchirieri, neexistand optiunea ca bunul inchiriat sa fie achizitionat la sfarsitul contractului. Din aceasta clasificare deriva si cateva particularitati ale contractelor de leasing, in cazul leasing-ului financiar: rata periodica se calculeaza in functie de valoarea de intrare si dibanda de leasing; achizitionarea de mijloace fixe se considera o investitie si poate fi amortizata in consecinta; amortizarea bunului, indifferent de natura lui, este inregistrata de utilizator, in cazul leasing-ului operational, rata se calculeaza in functie de valoarea de intrare a bunului, beneficial stability intre contractanti si amortizarea unei anumite parti din valoarea de intrare; amortizarea in acest caz este inregistrata contabil de catre finantator

16

Cea mai mare diferenta dintre cele doua tipuri de leasing intern este cea referitoare la modul de inregistrare in contabilitate a ratelor de leasing lunare. Pentru o forma care ia in leasing operational un bun, intreaga sum ape care o plateste lunar este deductibila si este considerate ca fiind o cheltuiala (rata de leasing, dobanda de leasing, beneficial firmei de leasing, asigurarea Casco daca e vorba de masina). In cazul leasing-ului financiar suma platita lunar nu mai este deductibila in totalitate. Se deduc numai dobanda de leasing, asigurarea si beneficial firmei de leasing. Rata de leasing propriu-zisa nu este deductibila deoarece exista optiunea de cumparare a bunului la sfarsitul contractului, in schimb, se calculeaza si se introduce in contabiliatea locatarului, amortizarea bunului, conform legii. In cazul leasing-ului extern, societatea de leasing este o firma straina. Taxa vamala se TVA se platesc doar la valoarea reziduala. De asemenea, se plateste TVA si asupra ratelor propriu-zise de leasing (deci nu si asupra componentelor de dobanda de leasing, asigurare si beneficiu al firmei de leasing). Deoarece aceasta taxa pe valoare adaugata se deduce din TVA colectata de firma, la cumpararea diverselor bunuri, ea nu influenteaz pretul, efectiv platit la achizitionarea unui bun in leasing. Avantaje si dezavantaje ale leasing-ului extern si ale celui intern Principalele avantaje si dezavantaje ale leasing-ului intern si ale celui extern in cazul specific al automobilelor din import. Particularitatile leasing-ului intern: 1. Avansul se achita inainte de livrarea autoturismului, iar tva se plateste de catre dealer la sfarsitul contractului, masina este livrata foarte repede; 2. clientul nu are nici o problema cu vama (este trecut pe declaratia vamala ca utilizator); 3. ratele de leasing pot fi trecute integral pe cheltuielile firmei (in cazul leasing0ului operational); 4. dezavantajul principal e acea ca masina este mai scumpa, insa formatlitatile se fac rapid si mai comod pentru client; 5. dobanda in tara este mai mare decat cea externa. Particularitatile leasing-ului crossborder

17

6. in privinta importului produselor ce fac obiectul contractului de leasing, facilitatile fiscale de care beneficiaza utilizatorul sunt echivalente si anume, neobligativitatea de aplati taxe vamale si TVA-ul de import la momentul importului, acestea se vor achita la sfarsitul perioadei contractului de leasing, aplicate la 20% din valoarea de intrare a bunurilor. Totusi, datorita diferentei mentionate, tipul de operatiune de import este diferit in cele doua cazuri: in timp ce pe baza unui contract de leasing cross-border bunurile pot intra in tara in baza unei operatiuni de import temporar, cu exceptarea de la plata drepturilor de import, in cazul unui contract de leasing intern, bunurile se importa definitive, cu scutire: este necesara o autorizatie din partea BNR pentru plata externa de valuta, care se obtine intr-un interval de 30 de zile, crescand astfel termenul de livrare; exista un impozit retinut la sursa din dobanda fiecarei rate, care se plateste la buget in aceeasi zi cu plata facturii; in afara de taxa de redeventa utilizatorul mai plateste TVA-ul afferent redeventei, acesta insa nu este exclus in factura lessorului, ci se plateste direct autoritatilor fiscale; comisionul bancar este destul de mare pentru sumele mici trimise (20-30%); spre deosebire de leasing-ul intern, aici nu se poate trece pe cheltuieli decat dobanda cuprinsa in rata de leasing; incasarea redeventelor de catre societatea de leasing nerezidenta de la utilizatorii rezidenti, are regimul impozitarii cu retinere la sursa, ceea ce face ca taxa de redeventa sa trebuiasca sa fie platita de catre utilizator. Avantajele contractului de leasing Una din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternative financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza, de fapt, filozofia leasing-ului: nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care adduce profit. Aspectul cheie este folosirea judicioasa a resurselor de capital. Investirea banilor in ceea ce genereaza business si adduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a personalului, stocuri, exploatarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, inlocul blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe.

18

Resursele financiare limitate, modalitatea groaie si birocratica de acces la credite de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa le realizeze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit. In contextual economic actual in Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat. Folosirea in mod corespunzator a resurselor de capital, investirea continua a disponibilitatilor in noi oportunitati de afaceri, alocarea personalului, reprezinta strategii care determina progresul unei companii. Leasing-ul este solutia ce permitedepasirea dificultatilor generate de un mediu economic necorespunzator- finantari limitate si scumpe, cu eforturi financiare initiate minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduce la cresterea profitului. Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential in care aceste companii activeaza a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare a resurselor financiare si redirectionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate. In acest fel. Leasing-ul a devenit instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele acestuia in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe, promovandu-l ca fiind un factor important al cresterii economice la nivel global. Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta deciziei investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului: Folosirea eficienta a resurselor In cazul unui plan de investitii, optand pentru finantare in system leasing, puteti ajunge la varianta optima de respectare a bugetului stability in conditiile unei maximizari a valorii investitiei. Toate acestea pot fi realizate cu un effort initial minim, graficele de plati din contractul de leasing permitand esalonarea planului investitional pe termen mediu. Totodata, in conditiile derularii programului de investitii, resursele financiare

19

proprii ale companiei pot fi indreptate catre finantarea mai multor proiecte simultan. In plus, alegerea leasing-ului, ca optiune pentru finantarea achizitionarii de mijloace fixe, permite economisirea unei parti a fondurilor proprii si utilizarea acestora pentru investitii in pregatirea personalului, marketing sau publicitate. Reducerea efortului financiar datorita facilitatilor privind importurile In cazul achizitionarii de produse din import, costurile investitiei se pot reduce considerabil datorita facilitatilor fiscale de care beneficiaza contractile de leasing in baza legislatiei in vigoare (O.G nr.si/1997, republicata in ianuarie 2000), bunurile importate ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de import (taxa vamala, suprataxa si TVA). Acestea se platesc la sfarsitul perioadei de leasing, aplicate la o valoare egala cu 20% din valoarea de intrare a bunurilor. Managementul taxelor Prin alegerea unuia din tipurile de operatiuni de leasing (financiar sau operational), se pot folosi, pentru managementul taxelor, facilitatile fiscale legate de deductibilitatea platilor aferente leasing-ului precum si cele legate de amortizare. In cazul leasing-ului financiar, cheltuielile deductibile sunt reprezentate de amortizare, dobanda, asigurare; In cazul celui operational, de intreaga rata de leasing. La alegerea sistemului de leasing financiar trebuie avut in vedere faptul ca prin alegerea unei scheme de amortizare degresive, precum si prin aplicarea cotelor de amortizare care tin seama de influenta uzurii morale a echipamentului se poate optimiza valoarea cheltuielilor deductibile. Posibilitatea de finantare pe termen mediu si lung In special in perioada curenta, in care bancile au tendinta de a acorsa facilitate de creditare pe perioade cat mai scurte, solutia de leasing devine singura si cea mai convenabila alternative de finantare pe termen mediu si lung, o altenativa flexibila si accesibila unei largi categorii de societati. Flexibilitatea privind platile si sistemul de garantare

20

In leasing, atat graficele de plati, cat si sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate situatiei si necesitatilor fircarui client. Leasing-ul ofera toate avantajel unei finantari, fara insa a afecta structura financiara a firmei, ceea ce permite firmei pastrarea capacitatii d eindatorare pentru utilizarea altor surse de finantare (credite). Rapiditate si accesibilitate Procedura de obtinere a unei finantari in system leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare (comparand de exemplu cu credite bancare). Solutiile de leasing va propun sisteme de plati periodice (lunare sau trimestriale) egale sau variabile, imitand astfel o planificare judicioasa a resurselor de integrare exact a platilor in cash-flow-ul firmei. Necesitatea leasing-ului in Romania Leasing-ul a devenit datorita ritmului alert al concurentei, a cererii si ofertei, al progresului ethnic, care implica decizii si inventii immediate ce depasesc uneori posibilitatile de autofinantare a intreprinzatorilor, cat si capacitatile de creditare de care dispune. La aprecierea cat mai completa a continutului operatiunilor de leasing, trebuie avute in vedere atat avantajele, cat si limitele sale pentru parteneri la acest tip de tranzactie (furnizorul, societate de leasing si clientul). Pentru intreprinderea direct confruntata cu alegerea modului de finantare a investitiilor sale, tentatia reprezentata de leasing este mare. Leasing-ul, favorizand concentrarea resurselor intreprinderii asupra activitatii sale specifice, profitabile in mod direct, simplifica gestiunea investitiilor si, mai general, adduce un element de suplete in politica investitiilor. Avantajul pe care il ofera leasing-ul este acela de a asigura finantarea integrala a unei investitii din fonduri exterioare, intreprinderea nedispunand de fondurile necesare. Sub acest aspect leasing-ul constituie un remediu pentru lipsa de fonduri proprii, ce pot fi utilizate in alte scopuri mai rentabile. Se adauga la acesta faptul ca rambursarea creditului se poate face din beneficiile obtinute prin exploatarea bunului finantat prin leasing.

21

Dar acest avantaj trebuie pus in balanta cu costul relative ridicat al operatiunii, daca se compara baremul de leasing cu procentul dobanzilor creditelor pe termen mediu si lung sau cheltuielile pe care le antreneaza cele doua moduri de finantare. Totusi, aceste comparatii ar trebui sa tina seama si de esalonarea in timp a cheltuielilor suportate de intreprindere. Astfel, in cazul leasing-ului, plata in avans sau plata unui avans, nu sunt obligatorii, iar creditarea se poate face pe perioada indelungata pana la 10 ani si chiar mai mult in cazul leasing-ului imobiliar. Dezavantajul costului ridicat poate fi compensate, cel putin partial, prin transferarea de impozit: clientul inregistreaza ratele de leasing drept cheltuieli si diminueaza in acest fel nivelul venitului annual impozabil. Un inconvenient legat tot de finantare este faptul ca intreprinderea clienta isi asuma sarcini importante si irevocabile pe termen lung. Orice reziliere este exclusa chiar daca investitia se dovedeste a fi mai putin rentabila. Durata perioadei de inchiriere poate fi astfel stabilita incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile si utilajele cele mai moderne si mai productive. Prin aceasta, leasing-ul se dovedeste a fi o alternative avantajoasa pentru obtinerea unor mijloace de productie de inalta tehnicitate dar foarte scumpe. Un argument, de aceasta data in plan contabil, ce pledeaza pentru leasing ca operatiune avantajoasa este faptul ca leasing-ul nu afecteaza bilantul firmei client. El ramane neschimbat deoarece masinile inchiriate cat si obligatiile ce decurg din plata chiriei nu apar in bilant; chiria poate fi considerate ca o cheltuiala a intreprinderii. Prin faptul ca ratele de leasing raman fixe pe toata durata contactului, se poate asigura o anumita planificare a cheltuielilor viitoare, cel putin in ceea ce priveste nivelul chiriilor. In caz d einflatie, chiriasul este avantajat efectuand plati cu bani devalorizati deja, situatie care confera un anumit confort, o anumita siguranta in afaceri. La avantajele prezente se adauga faptul ca aproape toti furnizorii permit folosirea in continuare, dupa expirarea contractului, a masinilor, cerand insa chirii mai reduse. Exista si forme de practicare a operatiunii in care se asigura de catre firma de leasing si servicii ca intretinerea si reparatiile; un avantaj indiscutabil, mai ales in cazul unor instalatii sofisticate si complicate, avand in vedere ca veniturile unei intreprinderi nu se realizeaza din proprietatea asupra instalatiilor industriale in sine ci prin utilizarea acestor instalatii.

22

Alaturi de inconvenientul costului ridicat al operatiunii, alt dezavantaj il constituie faptul ca neplata impozitului este valabila numai pentru contractile de leasing de scurta durata. Este evident ca leasing-ul nu s-ar fi putut dezvolta asa de rapid daca societatile de leasing nu l-ar fi gasit avantajos. Aceasta se traduce in principal prin rentabilitatea fondurilor investite de societati de leasing, ele beneficiaza de garantia reala cea mai puternica, proprietatea asupra bunului si in acelasi timp, operatiunea de leasing are ca efect degrevarea lor de orice risc economic, dar si de alte sarcini, pe care in mod normal, le are un proprietar. Inconvenientele principale pentru societatea de leasing le constituie faptul ca este posibil ca dupa inchiriere, chiar daca nu s-a recupera valoarea, bunul san u mai poata fi relocate si riscul decurge din utilisarea necorespunzatoare a utilajelor de catre beneficiari. Furnizorul benficiaza, la randul sau, de mai multe avantaje, in primul rand, leasing-ul este metoda care contribuie, in mod efectiv, la promovarea si cresterea exporturilor, asigura castigarea de noi parteneri, patrunderea pe noi piete, permanentizarea relatiilor comerciale prin desfacerea indelungata a unor produse. Furnizorul are posibilitatea, ca pe langa vanzarea cash, si vanzarea pe credit, sa ofere si varianta leasing. Prin leasing sunt castigati, noi beneficiary care nu pot sa plateasca avansul in cazul vanzarilor pe credit sau prin faptul ca o anumita masina este mai intai inchiriata, pentru a-l convinge pe client de randamentul ei, iar in final acesta va achizitiona masina. Totodata, furnizorul nu este afectat de datorii, in ciuda refinantarii, deoarece vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si reprezinta realizarea unor castiguri din inchiriere castiguri ce nu au ajuns la scadenta in sprijinul leasing-ului se adauga operativitatea in tranzactii, neobisnuita la alte procedee commercial-economice; conditiile de leasing standardizate elimina indelungatele tratative, care se duc, de regula, la incheierea unor contracte de credit clasice. Exista firme de leasing care deschid conturi curente unor beneficiary, prin care acestia pot inchiria, in clipa in care au nevoie, un utilaj oarecare fara sa incheie noi contracte. Fara a minimize inconvenientele pe care le prezinta, deschide multe posibilitati in practica commercial-economica si ca urmare, are multe sanse de extindere. Foarte

23

avantajoasa pentru producator (exportator), este o asemenea forma de operatiuni, care sa permita asigurarea serviciului pentru echipamentele astfel exportate de catre el insusi si obtinerea de venituri suplimentare in valuta si , ca urmare, cresterea eficientei sale. In acest mod, el isi poate imbunatati structura veniturilor de export, in sensul cresterii ponderii muncii vii in detrimental materiilor prime incorporate. Utilizarea leasing-ului alaturi de exportul classic are o mare importanta. Dubla posibilitate oferita clientilor (leasing-ul sau vanzarea), poate debloca tratative ce tind sa se soldeze cu un esec. Printre aspectele variate pe care le presupune se inscrie si cel decurgand din faptul ca leasing-ul este o cale de stimulare a desfacerilor in acest context legarea leasing-ului in planurile de marketing nu se poate face oricum, ci cu discernamant. Trebuie avut in vedere faptul ca el nu ia locul exporturilor traditionale ci vine sa le sprijine. Leasing-ul va fi preferat in multe situatii; aici sunt riscuri mai mici in ceea ce priveste achizitionarea unor masini, care sa se uzeze moral inainte de uzura fizica sau a esecurilor posibile in cazul integrarii noilor instalatii in fluxul tehnologic al intreprinderii beneficiare. Clientul are libertatea de a nu achizitiona efectiv utilajul; chiar daca are indoieli el poate incheia un contract de leasing pentru cateva luni, contract pe care il poate prelungi, la nevoie, inainte de a se decide asupra cumpararii. Intreprinderea producatoare, furnizoare de leasing, va acorda o atentie deosebita asigurarii unui service ireprosabil pentru a se mentine pe piata. Tratarea leasing-ului din punctual de vedere al marketingului presupune analiza atenta a pietei astfel incat sa stie in orice moment pentru care produs este oportuna incheierea de contracte de leasing. Trebuie sa li se spuna clientilor potentiali, ca prin leasing isi pot pastra rezervele de lichiditati si ca nu sunt supusi unor investitii nesigure. Toate aceste avantaje vor determina multi clienti sa incheie contracte de leasing. Producatorii nu trebuie sa uite ca are importanta chiar si mentinerea si consolidarea unui segment de piata cucerita, pentru patrunderea de piata. Trebuie avut in vedere si alte avantaje, pe care operatiunea le ofera, si aduse in atentia eventualilor clienti in functie de analizele de piata, pe zone mai restranse. Acestor doua aspecte li se alatura un altul, important mai ales pentru conjuncture economica romaneasca, aceala al leasing-ului ca metoda de privatizare.

24

Aprecierile cu privire la aceasta problema sunt necesare cu atat mai mult cu cat, conditiile economice actuale din Romania fac posibila aplicarea sa. Din acest punct de vedere leasing-ul, presupune, un operator particular care inchiriaza bunuri si utilitati aflate in proprietatea statului si le foloseste dupa bunul sau plac, in numele sip e contul sau, cu singura conditie de a nu pierde sau transforma proprietatile de baza. In acest caz, este necesara specificarea intr-un contract de leasing a conditiilor in care se face inchirierea, a modului de operare, a pretului de piata si in general a obligatiilor partilor. Operatorul privat isi asigura toate riscurile comerciale legate de functionarea bunurilor si inregistreaza toate repercursiunile financiare in cazul in care nu le foloseste efficient, in schimb, operatorul isi angajeaza personalul, dupa cum la fel de bine, poate folosi partial sau total personal existent. Esential este ca el dispune de munca utilizate, asumandu-si functiile manageriale. De asemenea, operatorul detine un control deplin asupra procesului de productie propriu-zisa. In alta ordine de idei, in cazul leasing-ului, salvgardarea bunurilor intra in obligatiile operatorului si le poate folosi drept garantii colaterale, fiind insa obligat ca la expirarea contractului sa le predea conform intelegerii. Contractele de leasing sunt considerate, pe plan mondial, ca principala metoda de privatizare a activitatilor economice, in situatia in care privatizarea proprietatilor nu este posibila. Privatizarea pe baza leasing-ului, nu implica o procedura stricta, tipizata, ci este rezultatul unor negocieri. Mai trebuie remarcat faptul ca pasivele intreprinderilor de stat nu raman in sarcina statului. Tehnologia contractarii unui imprumut prin leasing In general, in derularea unui contract de leasing, sunt implicate, in diverse etape ale procesului de finantare, cel putin cinci parti: Societatea de leasing; Clientul sau utilizatorul final; Furnizorul bunului achizitionat; banca finantatoare; Societatea de asigurare; Alegerea bunului si al furnizorului;

25

In functie de necesitatile clientului, acesta decide asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului. Toate detaliile legate de natura bunului (prt, caracteristici tehnice, amanunte prinvind livrarea, conditii de instalare si punere in functie, in cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, societatea de leasing urmand a respecta in contractul de vanzare-cumparare si in contractul de leasing, toate aspectele negociate. Obtinerea ofertei si solicitarea de leasing Pe baza preturilor negociate cu furnizorul (CIP si DDP) societatea de leasing intocmeste o oferta generala de finantare, in care se va incadra clientul. Analiza riscului are la baza atat documentele financiare puse la dispozitie de catre client (bilant, balanta, cont de profit si pierderi) cat si alte documente solicitate de societatea de leasing (chestionar de leasing, prezentarea activitatii companiei, business-plan). Analiza si aprobarea solicitarii de leasing Evaluarea solicitarii de leasing se realizeaza de catre specialistii societatii de leasing intr-un interval de timp ce depaseste 48 de ore, in functie de complexitatea proiectului supus finantarii, societatea de leasing poate solicita clientului informatii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, raspunsul final al evaluarii urmand a fi prelungit in functie de furnizarea informatiilor solicitate. Incheierea contractului Bunul ce urmeaza a fi achizitionat urmeaza a fi asigurat de catre societatea de leasing, pe toata derularea contractului de leasing, in optiunea pentru toate riscurile, in conditiile stabilite cu societatea de asigurari si banca finantatoare , iar prima de asigurare va fi achitata de catre utilizator, in cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP (delivery duty paid) a bunului. Livrarea bunurilor

26

Pot obtine finantare pentru achizitionarea de bunuri in leasing atat personae juridice, infiintate in baza Legii 31\1990 republicata, cat si personae fizice sau personae fizice autorizate. Bunurile finantate pot fi noi, din import sau achizitionate de pe piata romaneasca, sau second hand, caz in care se va efectua o evaluare suplimentara de ctare specialistii societatii de leasing. Pot fi finantate atat vehicule diverse (autoturisme, autoutilitare, microbuze) cat si echipamente medicale, telecomunicatii, tehnica de calcul, imobiliare. Durata contractului de leasing poate varia intre 12 si 120 de luni, in functie de necesitatile clientului si rezultatul analizei financiare. Costurile unui contract de leasing sunt: 1.Taxa de management-reprezentand sum ape care societatea de leasing o percepe pentru administrarea si gestionarea contractului de leasing; 2. asigurarea bonului- acopera toate riscurile asupra unui bun in caz de dauna; 3. taxele de inmatriculare si indigenizare- se refera la taxele ce trebuiesc platite pentru introducerea in tara a bunurilor de import (prestatii vamale ale comisionarilor vamali si alte onorarii) si in cazul autoturismelor taxele de inmatriculare in circulatie si taxele de impozit pe mijloacele de transport. Documentele necesare analizei In functie de personalitatea juridical a solicitantului (persoana juridical, persoana fizica autorizata, persoana fizica), sunt necesare diferite tipuri de documente menite sa reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia. In principal documentele solicitate sunt: 1.cererea de finatare sau formularul de comanda, documente tipizate; 2. documentele financiare, care sa prezinte situatie financiara din ultimii doi ani de activitate; 3. documentele legale (certificate de inregistrare, cod fiscal, certificate constatator, act constitutive si acte aditionale, etc) 4. declaratia de angajament a utilizatorului; 5. factura proforma, cu o descriere detaliata a bunului si a caracteristicilor tehnice, a modalitatilor de plata si livrare, pretul si moneda de plata.

27

Asemanari si deosibiri dintre leasing si alte modalitati de finantare a Intreprinderii


Leasing-locatiune Aparent, leasing-ul are natura locatiunii, insa din punct de vedere al utilizatorului este un procedeu de finantare a invetsitiilor productive, mobiliare si imobiliare, fiind o cale de remobilizare a investitiilor deja effectuate. Spre deosebire de chirie, in cazul contractului de locatie, redeventa in cadrul contractului de leasing cuprinde si ratele de amortizare a bunului, in cadrul leasing-ului are loc transferal catre utilizator a tuturor riscurilor si responsabilitatilor, care in cazul locatiunii apartin proprietarului. Prin faptul ca utilizatorul nu este proprietarul bunului, leasing-ul se aseamana cu locatiunea, desi utilizatorul se comporta ca un bun proprietar. Leasing- credit Leasing0ul se aseamna cu un credit de investitie, chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acestuia, in practica bancile efectueaza operatiuni de leasing in mod direct, prin intermediul unor societati specializate, in cazul creditului, institutia grevata de sarcini reale (gaj, ipoteca), iar la leasing garantia este chiar dreptul de proprietate. Leasing imprumut Asemanarea rezulta din faptul ca leasing-ul presupune obligatia de restiuire integrala a finantarii, obligatie ce are aproximativ acelasi continut ca si in cazul imprumutului. Leasing-vanzare-cumparare Contractul de vanzare cu plata in rate se foloseste in special in situatia achitarii ratelor din veniturile salariale ale persoanelor fizice. In cazul leasing-ului, finantatorul

28

pastreaza proprietatea, utilizatorului revenindu-I celelalte obligatii si riscuri, spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate unde dreptul de proprietate si riscurile se transmit in momentul incheierii contractului, cu unele restrictii ce revin cumparatorului, convenite sau stabilite prin acte normative, respective interdictia de a instraina bunul si obligatia de a-l asigura pe perioada platii ratelor. In cazul leasing-ului, finantatorul pastreaza proprietatea bunului, iar in toate celelalte obligatii, inclusive riscurile, revin utilizatorului, ceea ce constituie o derogare de la regula potrivit careia proprietarul bunului suporta riscul uzurii fortuite a bunului. Redeventele nu aunatura juridical a ratelor, respective de plata a pretului, insa vor fi deduse in cazul in care utilizatorul isi manifesta dorinta de a cumpara bunul folosit. O parte din contractele de leasing incheiate, in functie de clause, pot fi incadrate la contractul de vanzare-cumparare cu plate in rate. In cazul contractului de leasing financiar partile pot insera o cluza irevocabila de vanzare la expirarea termenului contractual, situatie in care contractul se aseamana cu contractul de vanzare-cumparare, cu plata pretului in rate, in care partile au amanat transferului proprietatii bunului vandut la un moment ulterior realizarii acordului de vointa. In general, achizitionarea de bunuri in leasing e mai avantajoasa pentru persoanele juridice, dat fiind ca isi pot deduce de la impozit cheltuielile effectuate in cadrul acestui tip de operatiune financiara. Ca persoana fizica nu se pot deduce aceste cheltuieli, singurul avantaj fiind, ca se plateste in rate. Costul total al bunului e insa mai ridicat decat daca se achizitioneaza cu plata integrala a pretului, in plusm proprietatea asupra bunului este transferata nu din momentul incheierii contractului, ci abia la sfarsitul perioadei de leasing, timp in care nu se poate instraina fata acte de dispozitie.

29

CAPITOLUL II
Piata de leasing din Romania
Comunicat de presa Decembrie, 2007, Bucuresti 4 decembrie 2007 In data de 28.11.2007, a avut loc Adunarea Generala Ordinara a Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania. Acest eveniment a reunite reprezentantii 44 societati member ASLR, societati de leasing, societati de asigurari, societati de consultanta si audit financiar. La aceasta adunare s-a facut o analiza a pietei de leasing la nivel ASLR la 9 luni 2007. In ceea ce priveste analiza pietei de leasing la nivelul ASLR, in primele 9 luni ale acestui an s-a inregistrat o crestere a volumului total al contractelor o crestere a volumului total al contrcatelor de leasing cu 37 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la o valoare de 1775 mii euro. Membrii ASLR detin o cota de piata de 48% din totalul pietei de leasing din Romania. Astfel din cele 33 de societati membre: 1.28 societati membre au depus documentatia la BNR pentru a fi notoficate ca IFN-uri, indeplinind astfel conditiile impuse de Ordonanta 28/266 (Legea IFN) ca operatori active de leasing financiar. 2. 5 societati memebre n-au depus cerere la BNR si vor continua sa desfasoare activitatea de leasing operational, in baza OG 51/1997. legea leasingului. Valoarea bunurilor in primele 9 luni ale anului 2007 a fost de 1320 mii euro. In functie de tipul contractelor de leasing, leasingul financiar a continuat sa reprezinte 91,2 % din total contracte, in timp ce leasingul operational a reprezentat doar 8,8% din total, in functiede tipul clientilor, persoanele juridice au continuat sa reprezinte cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing membre ASLR, detinand cca 77,7 % din total

30

piata; cca 10,2% fiind reprezentat de sectorul public si cca 12,1% reprezinta persoanele fizice. Operatiunile de leasing cross-border au cunoscut o crestere de le 2%la 3,7 % din total piata ASLR. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte, adica un procent de 32,5% din valoarea bunurilor sunt incheiate pe 4 ani, 28,6% pe o durata de 3 ani, 25,2% pe o durata de 5 ani, 12,4% pe 1-2 ani si cca. 1,1% pe o durata de peste 5 ani. Contractele de leasing imobiliar sunt incheiate in marea majoritate pe o durata de 5-8 ani. Ca obiect al contractelor de leasing incheiate de membrii ASLR in primele 9 luni pe primul loc se situeaza autovehiculele cu 85,9% din care autoturismele reprezinta 65,65%, iar vehiculele comerciale, autobuze, autoutilitaredetin 20,34%. Pe locul doi se situeaza echipamentele industriale cu 9,9%, urmate de birotica si tehnica de calcul cu 2,05% si echipamentele agricole cu 0,25%. Leasing-ul imobiliar desi are o pondere relative scazuta in total finantari, adica 1,54 % se constata totusi o crestere semnificativa (+300%) fata de aceeasi perioada a anului 2006 cand reprezenta doar 0,45% din total. O crestere importanta auinregistrat si finantarile pentru echipamente industriale, cu circa 70% fata de aceeasu perioada a anului trecut. Ca urmare a schimbarilor intervenite in cadrul legal prin emiterea de catre Banca Nationala a Romaniei a Ordonantei 28/2006 (legea IFN-urilor) piata de leasing din Romania este reprezentata de 331 de societati de leasing, care s-au notificat la BNR pana in luna aprilie 2007. Dintre acestea 213 societati au transmis la BNR documentatia necesara pentru a fi notificate ca IFN si pentru a indeplini conditiile impuse de lege ca operatori active, pana la data de 03.08.2007 La nivelul ASLR din cele 33 societati membre, care detinand o cota de piata de 48%, 28 de societati au depus documentatia necesara la BNR (pana la data de 03.08.2006), pentru a fi notificate ca IFN-uri si 5 societati membre vor continua cu activitatea de leasing operational. Piata de leasing din Romania este structurata astfel (si procentul in cadrul ASLR):

31

1. Firme de leasing affiliate unor banci (8%) 2. firme de leasing affiliate unor producatori sau furnizori de produse (17%); 3. firme de leasing independente(75%) Numarul membrilor ASLR la sfarsitul trimestrului III era de 33, fata de 38 in primele 9 luni ale anului 2006. Volumul total al contractelor de leasing incheiate de membrii ASLR pe primele 9 luni ale anului 2007 a atins nivelul de 1375,1 mii euro, in conditiile unui volum al bunurilor de 1120,6 mii euro. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita si in tabelul urmator (dupa valoarea totala a contractelor): Anul 1999 2000 340,0 2001 587,6 2002 624,1 2003 850,0 2004 2005 2006 9 luni

Societati 202,9 membre ASLR Societati 82,1 membre ASLR* TOTAL 285,0

1029,0 1115

2007 1175,1 1375,1

82,2

374,4

275,7

550,0

786,0

1100

1156

422,2

962,0

899,8

1400,0 1815,0 2215

1175,1 1375,1

* Mentionam ca valoaea totala a contractelor de leasing realizate de nemebri ASLR este estimativa, neexistand o baza de raportare unitara pentru acesti participanti. Estimarile au fost realizate pe baza informatiilor pe baza informatiilor de presa communicate de diverse entintati ce actioneaza pe piata leasingului din Romania. Dupa cum se observa, incepand cu 1999, volumul tranzactiilor de leasing incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu. In aceste conditii, la finele trimestrului III 2007, volumul total al pietei de leasing ASLR a atins un nivel de 1375,1 mii euro. De remarcat este faptul ca realizarile pietei de leasing pe primele 9 luni ale anului 2007 a marcat o crestere cu 27% fata de aceeasi perioada a anului 2006.

32

Leasing-ul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos: LEASING FINANCIAR membri LEASING OPERATIONAL membri ASLR 9 luni 2007 Cross 2,87% 2,42% border 9 luni 2006 Cross 3,2% 2,8% border -

ASLR 9 luni 2007 Cross Ne 91,22% border 1,51% 3,74%

9 luni 2006 Cross 95,8% 95,7% border 0,9% 1,5%

contracte Valoarea 87,51% bunuri

Operatiunile de cross border reprezinta pe primele 9 luni 2007, o pondere de doar 3,7% in total piata ASLR, depasind limita de 2%, inregistrata de-a lungul timpului, in primele 9 luni ale anului 2007, persoanele juridice au reprezentat cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing. Valoarea bunurilor in leasing pentru personae juridice a reprezentat 77,7% din total piata, 10,2% fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta de cea de 12,1% fiind reprezentata de persoanele fizice. Aceste ponderi s-au mentinut relative constante pe parcursul anului in curs. De asemenea, in cadrul tuturor utilizatorilor de leasing se poate face distinctie intre sectorul privat si cel public. Astfel, din totalul de 49.533 contracte incheiate in primele 9 luni 2007 si aflate in derulare in sfarsitul trimestrulu III, cea 19,9% sunt incheiate de personae fizice, iar sectorul public, sectorul altor clienti si ONG-urile reprezinta cea. 80,1%. Cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2007 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 74,6% din valoarea bunurilor finantate in leasing, ceea ce reprezinta un procent de 70,2% din numarul total al contractelor incheiate. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte, adica un procent de 23,96% sunt incheiate pe durata intre 4 ani, 21,1% din valoarea bunurilor,

33

sunt incheiate pe durata de 3 ani si numai circa 9,2% din valoarea finantata a bunurilor sunt contracte intre 1-2 ani. Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului, se prezinta astfel: Tabelul nr.3: Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR) Obiect contract: Autovehicule % din total 9 luni % din total 9 luni 2007 85,99% 65,65% 2006 90,5% 66,9% 23,60% 5,9% 0,2% 0,01% 0,01% 2,8% 0,25% 0,22%

Autoturisme Autoutilitare Vehicule comerciale 20,34% Autobuze Echipamente industriale 9,93% Echipamente agricole Avioane/vapoare Material rulant-cai ferate Altele(birotica, tehnica medicala) imobiliare Imobiliare-rezidential 0,25% 2,05% 0,77% 0,57%

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezulta ca cel mai important segment al pietei de leasing continua sa il reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestui segment a ajuns, la finele trimestrului III 2007 la un nivel de85,99% in scadere fata de anul 2006, cand pentru aceeasi perioada de raportare aceasta era de 90,5%. Aceasta scadere este compensate prin evolutia pozitiva a ponderii finantarilor in leasing destinatie echipamentelor industriale unde s-a inregistrat 9,93% in crestere fata de anul 2006 cu 4,03%. Leasingul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari (sub 20%) inregistrandu-se totusi, o usoara crestere fata de anul 2006, atat pe sectorul office cat si residential. Desi exista o evolutie substantiala si constata a pietei de leasing din Romania, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam:

34

a) Cadrul legal insufficient structurat: in aceasta perioada s-au aflat in discutii modificarile la O.G. nr 51/1997, cat si normele metodologice ale Ordonantei 28/2006, lege privind reglementarea activitatii institutiilor financiare nebancare IFN; b) manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta); c) stadiul actual al dezvoltarii economiei nationale; d) nivelul inca redus al investitiilor straine in Romania; Una din modalitatile de solutionare a aspectelor mentionate este reprezentata de activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce actioneaza pe aceasta piata. ASLR a initiat si continuat eforturile de modificare ale cadrului legislative in stransa colaborare cu toti factorii decizionali din piata, eforturi ce se vor concretize in urmatoarea perioada de timpla nivel legislative. De asemenea, ASLR isi manifesta disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor si dialogurilor constructive absolute necesare crearii cadului normative adecvat desfasurarii de operatiuni de leasing de catre toate tipurile de companii de leasing, indifferent de apartenenta acestora la o anumita categorie de actionariat, in conditii de transparenta, reala concurenta si onorabilitate. Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici care indpelinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata si anume:includerea activitatii de leasing in obiectul de activitate si un capital social de ROL 500 mii. Dintre acestea, peste 200 de societati sunt active, iar din acestea 52 sunt membre ASLR , detinand o cota de piata de 50%. Piata de leasing din Romania este structurata astfel: 1. Firme de leasing affiliate unei banci (30%) 2. firme de leasing affiliate unor producatori sau furnizori de produse (15%); 3. firme de leasing independente (55%).

35

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2006 era de 52, fata de 37 la finele anului 2005. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita in tabelul urmator (dupa valoarea totala a contractelor): Table 4. Dinamica evolutiei pietei de leasing mii euroAnul Societati membre ASLR Societati nemembre ASLR * TOTAL 285 422,2 962 899,8 1400 1815 2215 2331 82,1 82,2 374,4 275,5 550 786 1100 1156 1999 202,9 2000 340 2001 587,6 2002 624,1 2003 850 2004 1029 2005 1115 2006 1175

Dupa cum se observa, incepand cu 1999, volumul tranzactiilor de leasing incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu, ina ceste conditii se constata o crestere de peste 12% a pietei de leasing totala in 2006 fata de anul 2005, crestere confirmata si de evolutia semnificativa a vlumului de vanzri auto in anul de raportare. Leasingul financiar, a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos: Volumul tranzactiilor incheiate Leasing financiar-membri ASLR 2006 2005 cross Cross Nr ctr Valori bunuri Operatiunile de cross-border reprezinta, in anul 2006 o pondere de doar 1,0% in total piata ASLR, mentinandu-se in limita de maxim 2%, inregistrata de-a lungul timpului. Semnificativ, este faptul ca leasing-ul operational pierde, in mod constant, 95,9% 95,5% border 0,8% 1,0% 94,9% 90,9% border 0,9% 2,1% Leasing Operational membri ASLR 2006 2005 Cross Cross 3,3% 3,4% border 4,2% 7,0% border -

36

terenul in fata leasing-ului financiar, analiza evidentiind o scadere substantiala a ponderii leasingului operational in piata de leasing. (diminuarea de la 7% la aprox 4%). Cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing au fost si in anul 2006, persoanele juridice. Valoarea bunurilor finantate in leasing pentru personae juridice a reprezentat 67% din totalul de piata, 21% fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta de 12% fiind reprezentata de persoanele fizice. Din punct de vedere al originii bunurilor finantate cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2006 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 59% din valoarea bunurilor finantate in leasing. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte sunt incheiate pe durata intre 3-5 ani , respective 54%, si numai circa 43% valoarea finantata a bunurilor sunt contractate inte 1-3 ani. Contracte de leasing imobiliar incheiate in marea mjoritate pe durata 5-8 ani. Structura contrcatelor de leasing contractului, se prezinta astfel: Structura contractelor de leasing in functie de obiectul contractului Obiect contract Autovehicule: Autoturisme Autoutilitare Vehicule comerciale Autobuze % din total 2006 91,2% 65,5% 25,6% % din total 2005 92,7% 61,1% 31,6% (la nivelul ASLR), in functie de obiectul

Echipamente industriale 6,1% Altele (birotica, tehnica 2,3% medicala) Imobiliare-office 0,4%

4,2% 2,9% 0,2%

Cel mai important segment al pietei de leasing continua s ail reprezinte cel al autovehiculeleor. Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2006 la un nivel de 90,5%, in scadere fata de anul 2005, cand aceasta pondere era de 93%. Aceasta scadere este compensate prin evolutia pozitiva a ponderii finantarilor in leasing destinate zonei

37

echipamentelor industriale/agricole, unde s-a inregistrat o crestere de la 4,2% la aproape 6% in total vanzari. Leasingul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari (sub 1%), inreistarndu-se, totusi o usoara crestere fata de anul 2005. Desi exista o crestere substantiala si constanta a pietei de leasing din Romania in anul 2006, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam: 1. Cadrul legal insufficient structurat:se afla in discutii modificarile la O.G. nr. 51/1997; 2. manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta); 3. impactul aplicarii noilor reglementari privind organizarea si functionarea activitatii institutiilor financiare nebancare; Una dintre modalitatilr de solutionare a aspectelor mentionate mai sus reprezentata de activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce actioneaza pe aceasta piata. ASLR a initiat si continuat eforturile de modificare ale cadrului legislative in stransa colaborare cu toti factorii decizionali (BNR, MFP), eforturi ce se vor concretize in urmatoarea perioada de timp la nivel legislativ. De asemenea, ASLR isi manifesta disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor si dialogurilor constructive absolute necesare crearii cadrului normative adecvat desfasurarii de operatiuni de leasing de catre toate tipurile de companii de leasing, indifferent de apartenenta acestora la o anumita categorie de actionariat, in conditii de transparenta, reala concurenta si onorabilitate. Societatile de leasing din tara noastra pot fi impartite in trei categorii: 1. societati de leasing infiintate de grupuri financiare, care beneficiaza de finantare, clienti si proceduri de analiza din partea grupului, dar care se conformeaza de regula unor proceduri rigide si consumatoare de timp; 2. societati de leasing infiintate de producatori si importatori ai anumitori categorii de bunuri, (autovehicule, bunuri de folosinta indelungata) care beneficiaza de

38

reduceri de preturi din partea firmelor producatoare si de preturi avantajoasa dar care actioneaza doar ca instrumente de promovare a vanzarilor; 3.societati de leasing independente, care pentru a se afirma pe piata promoveaza dinamismul, operativitatea si capacitatea de a acoperi segmente ramase neacoperite de primele doua categorii de societati. Principalele probleme inregistrate de firmele de leasing din tara noastra sunt cadrul legal inca insufficient structurat, lipsa de informare a potentialilor clienti despre leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing), stadiul actual al economiei nationale si eficienta redusa a agentilor economici, mediul politic instabil si riscul de tara ridicat, nivelul redus al investitiilor straine, nivelul ridicat al inflatiei, puterea de cumparare redusa. Principalele solutii pentru remedierea unora din aceste probleme sunt implicarea societatilor de leasing in imbunatatirea cadrului legal si o activitate sustinuta a ANSLR in promovarea activitatilor de leasing si a societatilor ce activeaza pe acesta piata. Avand in vedere stadiul actual al pietii de leasing, caracterizata printro crestere constanta a cererii. Concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, este de astepttat ca acest sector sa cunoasca o dezvoltare sustinuta in ultimii ani, astfel incat o inventie in acest sector nu poate fi decat profitabila pe termen lung.

CAPITOLUL III
Aprecierea eficientei unei investitii finantata prin leasing la firma Mobextrem SRL, Iasi

Particularitati ale activitatii desfasurate de Societatea Mobexpert SRL Iasi


Societatea comerciala Mobexpert (sisteme de constructii cu izolatie termica) este o societate pe actiuni cu un capital social in valoare de 8795 RON. Societatea Mobexpert este distribuitor si executant, pentru zona Judetului Iasi, al constructiilor din produse Argisol. Numarul total de salariati este de 60 din care 55 direct productivi.

39

Argisol este un system de excutie pentru constructii in forma de cofraje din spuma de polistiren extrudat NEOPOR cu densitatea ridicata, prevazut cu o structura metalica de rigidizare, in care se toarna diafragme de beton. Structura de beton confera rezistenta in timp ce cofrajul de polistiren extruda asigura o dibla izolatie termica de exploatare. Procedeul constructive Argisol se utilizeaza la realizarea cofrajelor si izolatiilor termice la constructii civile la constructii industriale, socio-culturale, depozite, piscine. Obiectvele departamentului de distributie sunt: Informarea publicului despre sistemul de constructie termoizolant Argisol, identificarea potentialilor clienti; Sprijinirea clientilor in rezolvarea problemelor de proiectare, constructie si chiar de completare a resurselor financiare; Realizarea importului produselor Argisol direct de la firma producatoare BEWA Gmbh ARGISOL. Definitia sistemului Argisol Sistemul de executie Argisol este un produs german, fiind patenta si purtand marca inregistrata cu acelasi nume; Elementele sunt denumite Cofraje pierdute. Cu aceste elemente modulare ce intra in componenta sistemului de executie se realizeaza in system lego cofraje in corporate termoizolante pentru pereti exteriori si interiori sau planse din beton pentru constructii civile sau industriale pana la inaltime maxima de 22 metri sau parter si sapte etaje la o inamtime de 2,75 metri fiecare. Cu ajutorul sistemului se pot realize intr-un mod foarte rapid constructii massive su un nivel superior de izolare termica si cu un aspect architectural care satisfac gustul fiecarui beneficiar. Elementele componente primare ale sistemului de executie argisol sunt reprezentate prin modulele de cofrag, realizate din spuma solida EPS, respective dir produsul patentat NEOPOR, ignifugat-produs de BASFGermania, cu o densitate de 30 kg/r.3.

40

Un element modular simplu este realizat in principal in doi pereti longitudinali microprofilati pe toate fetele, legati intre ei cu schele din abia zincata adanc implantate in element astfel incat golurile formate prin suprapunerea modulelor sa permita realizarea continuitatii betonului turnat. Rigletele mediane din tabla zincua sunt profilate la randul lor astfel incat sa permita pozitionarea rapida a armaturilor fara posibilitatea de deplasare a acestora pe parcursul operatiunii de turnare a betonului. Canelurile realizate pe partile exterioare ale elementelor modulare sunt realizate astfel incat elementele pot fi suprapuse si se imbina perfect atat longitudinal cat si transversal sau diagonal. Canelurile tip lamba/uluc se imbina perfect iar inaltimea lor este astfel realizata incat la suprapunerea elementelor modulare acestea capata o rigiditate si o stabilitate corespunzatoare neputand fi desprinse nici in conditii de vant puternic. Spatiul liber ramas intre rigletele mediane prin suprapunerea elementelor modulare de 140 mm, permite accesul lejer al betonului in acest spatiu, satisfacand in acest fel conditiile legate de sectiunea minima admisa conform DIN 145. Alveolele aflate pe partile laterale situate la intervale dese nu permit transferal de caldura prin spatiile dintre elemente. Canelurile sunt realizate cu sectiunea in coada de randunica, fiind sectiunea cea mai avantajoasa din punct de vedere al solicitarilor mecanice la care este supus stratul de tencuiala ce urmeaza sa fie pus in opera. In cazul in care este necesara intreruperea betonului, capetele elementelor pot fi inchise cu elementele-terminatii (sau de capat), astefl incat se elimina crearea de punti termice. Sistemul de executie argisol poate fi utilizat fara restrictii in orice zona climatica din Romania. Detalii tehnice a sistemului de constructie Argisol Grosime zid: Greutatea zidului Cantitate de beton material 25 cm netencuit 380 kg/ mp tencuit pe ambele parti 350 kg mp netencuit 135 l/mp (0,135 mc/mp) suprafata de zid Spuma solida de polistiren extrudat EPS,

41

greu inflamabil (cifra de calcul pentru incendii conform constatarii si regulamentelor BVD Zurich. Densitate 30 Greutatea elementelor Coefficient de permeabilitate termica Valoarea inmagazinare caldura Timp de racire defazaj Valoarea de dilatare Izolatie fonica Compoartarea la incendii kg/mc) Element normal: 1 m lungime, 25 cm inaltime, 25 cm latime, cea. 1300 g K=0,25 kw/mpk (tencuit pe ambele parti) W=160 Kj/m2K Z=145 h N=9h 0,20 mm/m intre vara si iarna Material atestat EMPA Diibendorf Rw- 49 Db Aprobat pana la inaltimea maxima de 22 m (8 etaje), clasificare f 90, acordata de catre Transpiratia peretilor Rezistenta la difuzare Condens Institutul de control Braunschweig La +20 ^C interior si -10^C exterior, in conditia unei umiditati relative de 93% u*s= 14 m Nu face condens, calculatii la +20^C/50% umiditate relative in interior, -10^C/80% umiditate relative in exterior 1

Studiu comparative privind construirea in sistem classic si Argisol Lucraci specifice, calitati, Avantaje oferite de: Sistem classic actual compozitie, modalitate de construire, preturi Asigurarea confortului * termic atat iarna cat si vara Reducerea cheltuielilor de *35-80l/mp pe an exploatare intretinere din punct de vedere energetic Argisol ***** *****3-5l/mp pe an

42

consum

l/mp

pe

an k=0,254 Cond. w/mpk, Termica

combustibil conventional Asigurarea izolatiei termice * In cazul in care stratul ***** coefficient de transfer exterior de polistiren nu coef. (ceea ce se este foarte un

termic K, coefficient de este perfect lipit de perete =0,0036 w/mk conductibiliate termica. probabil) creaza

current de aer care spala peretele si reduce la minim Asigurarea izolatiei termice eficacitatea lui. * ***** 49 Db, zgomotele sub aceasta valoare nu se Durata de executie a percep in interior ***** Redusa cu 80-90% ***** 3-4 luni ***** ***** reduse cu 50%

structurilor de rezistenta Durata de executie la cheie 6-8 luni Precizia de executare a * constructiei Costuri manopera

sistem lego de construire in Productivitatea muncii Necesarul de muncitori 10-12 pentru constructia unei case de 150-200 mp Posibilitatea infiltrarii Mare fara utilizarea unor *****exclusa ***** exclusa ***** usoara ***** posibila ***** ***** precisa ***** maxima-toate 43 sistem ***** *****4-6

umezelii materiale speciale Posibilitatile de aparitie a mare condensului Construirea in regie proprie dificila Construirea in sezonul rece imposibila Comportamentul la ** solicitarile seisemice Evaluarea necesarului de Aproximatie mare materiale de constructie Posibilitati de reducere a Mica; lasa de dorit

risipei; starea de curatenie a santierului construirii Organizare (costuri de pe de timpul santier necesara din mare a mici

consumurile sunt normate exemplar ***** nu este necesara

2-3%

valoarea investitiei) Necesarul de armatura Facilitate de montaj instalatiilor termice,

***** redusa cu 30-40% ***** mari-totul se monteaza cu usurinta in startul polistiren ***** mic

sanitare, electrice,

telefonice, internet Necesarul de materiale mare pentru finisaje interioareexterioare Calitatea finisajelor Grosimea peretilor Dificil de obtinut

***** deosebita, foarte usor

de obtinut 35-45 cm cu un strat de ***** 25 cm- se castiga un polistiren exterior spatiu de 4,5-6 mp utili/lOOmp ***** corespunde oricaror exigente

Modalitati de a raspunde dificile cerintelor conservare legii a de energiei

termice Timpul de amortizare al indleungat cladirii Valoarea in timp a cladirii Stationeaza sau scade lent

***** rapid ***** creste intr-un ritm alert ***** cladirea ajunge la performantele casei passive ***** 50 de ani produsele ARGISOL si 100 de ani betonul ***** experimental demonstrate ca

Compatibilitatea cu surse ** neconventionale de energie termica Garantia materialelor si a ***** constructiei Conservarea termice energiei *

s-a intr-o

44

incapere ARGISOL

construita s-a

in

ridicat

temperatura la +20^, a fost decuplata sursa de caldura si a fost supusa la o temperature exterioara de -20^C; temperature interioara a scazut cu 1^C in 145 de ore adica ceva mai mult de 6 zile.

Motive pentru a utilize ARGISOL-sistemul de constructie cu izolatie termica perfecta Este un sistem de constructie german, produs de BEWA Gmbh ARGISOL Bausysteme BIELEFELD, sub forma de cofraje din polistiren cu proprietati izolante termice si fonice de exceptie Construirea cu ARGISOL micsoreaza foarte mult consturile cu manopera cu pana la 50%, precum si cheltuielile indirecte; Folosind ARGISOL se imbunatateste confortul standard, inlocuindu-l cu unul superior; ARGISOL indeplineste toate conditiile termice datorita izolarii interioare si exterioare a peretilor, atat iarna cat si vara; Costurile de intretinere a constructiei cu ARGISOL, din punctual de vedere al energiei termice consummate scad la minimum, constructia amortizandu-se rapid. Consuml de combustibil lichid/an (l/mp) la constructiilr actuale este de 45-70 l/mp, iar la constructiile cu ARGISOL este de numai 3-5 l/mp. Datorita sistemului foarte practice de montare a materialelor ARGISOL-stil Lego, este impiedicata patrunderea umezelii; Materialul ARGISOL nu ingheata sin u absoarbe umezeala care duce lapierderi de caldura si la aparitia condensului;

45

Pentru ca nu se formeaza condens, nu este necesara o tencuiala speciala la constructia cu acest material. Prin testele effectuate s-a demonstrate ca se pot construe cu ARGISOL cladiri inalte de pana la 22 m; ARGISOL face parte din categoria cofrajelor pentru constructii care asigura incadrarea cladirilor la termenul de casa cu energie termica redusa, conform normelor germane WSVO 1995; ARGISOL asigura o foarte buna izolatie fonica (49 db); Cu ARGISOL se poate construe si in regie proprie; ARGISOL asigura pereti perfect plani; Grosimea peretelui de ARGISOL de doar 25 cm asigura o crestere a suprafetei locuibile cu 4,5 mp, la 100 mp sau la aceeasi suprafata locuibila se reduce dimensiunile fundatiei, planseelor, aceperisului si evident a costurilor. Consumul de beton fiind strict normat, se reduce pierderile, risipa de materiale si consturile; Pentru ca ritmul de constructie este alert-prin respectarea riguroasa a tehnologiei, se poate construe in ARGISOL intr0un ritm de un etaj pe saptamana-organizarea de santier este minima sau poate sa lipseasca, ceea ce constituie o reducere suplimentara a cheltuielilor (2-3% din investitie); Argisol se preteaza la orice forma de constructie; Cu Argisol se asambleaza usor si simplu, iar pentru debitarea (taierea) materialului este sufficient un fierastrau cu lungimea de 40 cm, taierea facandu-se pe linii deja marcate pe material. Tipul de beton cu aditiv pentru iarna, recomandat la construirea cu ARGISOL este unul obisnuit:B-250 cu o granulatie de 0-16 mm, ideala de 8 mm; Tavanul se monteaza foarte usor: 1 mp/minut, doua persoane; Se pot monta cu usurinta instalatiile de alimentare cu apa, canalizare, direct in perete; Instalatia electrica se monteaza foarte simplu in stratul de polistiren Argisol poate fi folosit si la construirea piscinelor si a bazinelor, conservand foarte bine caldura;

46

Posibilitatile de prindere pe peretele construit cu ARGISOL sunt fie prin dibluri usoare care sustin o greutate de 25 kg/diblu, fie prin dibluri de 120 mm pentru geutati mai mari, furnizate la cerere de producator; Tencuiala interioara este simpla, cu o grosime de 10 mm, iar cea exterioara este de tip BAUMIT, aplicat pe polistiren; Cladirea construita cu ARGISOL rezista la un cutremur de pana la 9 grade pe scara Richter, cu structura de rezistenta corespunzatoare; Controlul produsului finit ARGISOL se face periodic si in laboratoarele independente autorizate. Agrementul ethnic si Avizul ethnic pentru Romania a fost acordat de la INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor Cluj-Napoca). Cvasitotalitatea tarilor din Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii, Canada, Dubai, Brazilia, Venezuela utilizeaza materialele ARGISOL, iar din 2005 se produc si la Cluj. SC Mobextrem SRL asigura o distribuire a produselor Argisol in zona Moldovei. Acest sistem de constructie a cucerit piata de profil si cererea este in continua crestere. Din acest motiv sediul principal isi propune o extindere a punctelor de distributie si executie in toate zonele tarii. Acest lucru duce implicit la cresterea numarului de angajati si a mijloacelor de transport si utilajelor necesare in distribuirea si executarea comenzilor.

Analiza situatiei financiare a intreprinderii


Pentru analiza situatiei financiare se poate action ape 3 directii: a)A naliza ratelor de structura financiara; b)Urmarirea structurii financiare; c) urmarirea structurii capitalului in relatie cu costul capitalului; a) Ratele de structura financiara, se stabilesc pe baza datelor din bilantul contabil, in care sunt reflectate capitalurile detinute de o firma pe de o parte, din punct de vedere

47

al resurselor de provenienta (pasivul bilantului), iar pe de alta parte, dupa forma materiala in care se concretizeaza (activul bilantului). Aceste rate permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea financiara a acesteia. Cele mai importante rate sunt: 1. Rata stabilitatii financiare: reflecta ponderea capitalului permanent (Kper) in capitalul total al intreprinderii(Kt). Rsf= (Kper/Kt)*100 (1) Kper- capital permanent; Kt- capital total; Un nivel scazut al acestei rate pune in pericol stabilitatea financiara a intreprinderii, deoarece ea se bazeaza in proportie prea mare pe datoriile pe termen scurt cu o scadenta apropiata. Aceasta rata trebuie sa ia valori mai mari decat rata activelor imobilizate, deoarece activele imobilizate trebuie finantate in intregime prin resurse permanente. La firma SC Mobexpert SRL nivelul acestei rate, calculate pe baza bilantului financiar, are urmatoarele valori in cei doi ani supusi analizei Rata stabilitatii financiare la firma Mobextrem in perioada 2006-2007 Anul Capital permanent (RON) Capital total (RON) Rata stabilitatii financiare 2006 899.225 1.520.123 59,15 2007 1.304.587 1.945.206 67,06

(%) Sursa: Bilantul contabil 2006, balanta de verificare aferenta lunii decembrie 2007 Se poate observa din tabelul de mai sus, ca rata stabilitatii pe anul 2006 este destul de scazuta, dar se remarca o crestere considerabila in anul 2007 instructura capitalurilor permanente, in anul 2006 si 2007 intra doar surse proprii de finantare, in ceea ce priveste structura datoriilor in acesti ani, firma nu apeleaza deloc la imprumuturi bancare pe termen mediu si lung, ci numai la imprumuturi pe termen scurt. In anul 2006, firma obtine ca sursa de finanatare pe termen mediu si un imprumut prin leasing, in aceste conditii valoarea capitalurilor permanente a crescut in anul 2007 fata de anul 2006 de la 899.225 RON la 1.304.587 Ron

48

Se observa ca rata stabilitatii financiare a crescut de la 59,15% in anul 2006 la 67,06% in anul 2007. Pentru a vedea care factor a contribuit la modificarea ratei stabilitatii financiare si in ce proportie este necesara analiza fiananciara pe factori de influenta in perioada considerate (2006-2007). Factori de influenta pentru rata stabilitatii financiare la Firma Mobextrem Indicator Simbol U.M. Anul 2006 anul 2007 Diferente abs Influente

Observam ca rata stabilitatii financiare a crescut in anul 2007 fata de anul 2006 cu 7,9 (de la 59,15% la 67,06%), ceea ce in procente reprezinta o crestere de 13,37%. Aceasta modificare a fost datorata urmatorilor factori: Cresterii capitalurilor permanente cu 405.362 RON, ceea ce a dus la cresterea stabilitatii financiare cu 45,07%. Cresterii capitalurilor totale cu 405.364RON (27,96%), ceea ce a influentat indicatorul in sensul reducerii lui cu 31, 70%. Aceasta rata a stabilitatii financiare trebuie analizata si comparata cu rata activelor imobilizate. Ratele activelor imobilizate la firma SC Mobextrem SRL in perioada 2006-2007 Anul Active imobilizate Aactive totale (RON) Rata activelor imobilizate 2006 3.728.483 5.676.531 65,68 2007 4.455.884 7.979.960 55,83 67,06

(%) Rai Rata stabilitatii financiare 59,15

(%) Rsf Sursa: Bilantul contabil 2006, balanta de verificare aferenta lunii decembrie 2007 Facand o comparative a ratelor activelor imobilizate cu ratele stabilitatii financiare la firma Mobextrem SRL , observam ca in anul 2006 avem o situatie

49

defavorabila deoarece rata activelor imobilizate a deposit ratastabilitatii financiare, ceea ce inseamna ca activele imobilizate sunt finantate si din resurse temporare, alaturi de cele permanente. Situatia se schimba insa in anul 2007 cand rata stabilitatii financiare depaseste rata activelor imobilizate, ceea ce inseamna ca activele imobilizate cu preponderenta din resurse permanente, alaturi de cele temporare. 2. Rata autonomiei financiare globale (Rafg) RATO= (Kpr/Kt)*100 (2) Kpr=capital propriu Kt=capital total Evolutia ratei autonomiei financiare globale la firma SC Mobextrem SRL in perioada 2006-2007. Anul 2006 Capital propriu (RON) 850.288 Capital total (RON) 1.520.123 Rata autonomiei financiare 55,93 la termen (%) 2007 3.677.842 1.945.206 199,31

Rata autonomiei financiare globale calculate pentru cei doi ani de activitate la firma Mobextrem SRL, ne arata ca societatea a apelat in acesti ani la imprumuturi pe termen mediu. Un nivel al acestei rate mai mare de 40-45% se apreciaza ca fiind satisfacator pentru asigurarea echilibrului financiar. Observam ca in cazul nostrum valorile depasesc acest nivel atat in primul an cat si in cel de-al doilea, putem spune astfel ca firma Mobextrem este stabile din punct de vedere financiar.

3. Rata autonomiei financiare la termen (Raft), care se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si capitalul permanent, iar valoarea acestei rate trebuie sa depaseasca 50%. Rafr= (Kpr/Kper)*100 Kpr- capital propriu; (3)

50

Kper-capital permanent Rata autonomiei financiare la termen la firma SC Mobextrem SRL, in perioada 20062007 Anul Capital propriu (RON) Capital permanent (RON) Rata autonomiei financiare la termen (%) In cei doi ani se inregistreaza un nivel satisfactaor al acestei rate, ceea ce reflecta o autonomie financiara a firmei pe termen lung. 4. Rata de indatorare globala (Ric), care masoara ponderea capitalului imprumutat (D), in totalul capitalurilor utilizate (Kt) de firma. Aceasta rata este complemetara cu rata autonomiei financiare globale. Ric=(D/Kt)*100 D- capital imprumutat Kt- capital total Rata de indatorare globala la firma SC Mobextrem SRL in perioada 2006-2007 Anul Datorii (RON) Capital total (RON) Rata de indatorare globala (%) Se observa ca firma Mobextrem este destul de indatorata, dar se observa in anul 2007, acest indicator a inregistrat o evolutie favorabila prin scaderea lui de la 82,86% la 53,91%. Rata de indatorare la termen (Rit), se calculeaza ca raport intre datoriile pe termen mediu si lung (Dtml) si capital propriu (Kpr). Nivelul sau trebuie sa fie mai mic de 50% in primul caz si mai mic de 100% in cel de-al doilea caz, ceea ce semnifica existenta unor datorii pe termen mediu si lung mai 2006 4.703.879 5.676.531 82,86 2007 4.302.118 7.979.960 53,91 (4) 2006 850.288 896.225 94,55 2007 3.677.842 1.304.587 281,91

51

mici decat capitalu propriu. Aceasta constituie o garantie a rambursarii capitalului permanent. Rata de indatorare la termen la firma SC Mobextrem SRL in perioada 2006-2007 Anul 2006 Datorii pe termen mediu si 0 lung (RON) Capital permanent (RON) 899.225 Rata de indatorare la 0 termen % In functie de nivelul inregistrat pentru aceste rate se poate aprecia oportunitatea apelarii la noi credite pentru finanatarea activitatii. Analiza pe baza ratelor de structura nu este suficienta deoarece nu tine seama de obiectivele de crestere a intreprinderii, materializate prin intermediul rentabilitatii. De aceea, analiza trebuie adancita asupra problemelor ce vizeaza corelatia structurii financiare si costul capitalului, respectiv rentabilitatea. b) Structura financiara si costul capitalului Un criteriu esential in alegerea structurii financiare il reprezinta costul capitalului. La firma Mobextrem nu se inregistreaza dividende, deci putem spune ca in prezent nu exsista un cost al capitalului propriu, insa se inregistreaza capitaluri imprumutate. Costul capitalurilor imprumutate va fi si costul total al capitalului. Costul capitalului imprumutat se obtine insumand costul fiecarui leasing contractat de catre firma (firma are capital imprumutat pe termen mediu care provine numai din leasing). c) Structura financiara si rentabilitatea Criteriul ultim de apreciere al eficientei activitatii desfasurate de firma, din puct de vedere al actionarilor si managerilor il reprezinta rentabilitatea capitalului propriu. Aceasta trebuie sa asigure satisfacerea cerintelor actinarilor tinand seama de riscul implicit. Legatura dintre structura financiara si rentabilitatea este realizata prin efectul de levier financiar. Efectul de levier financiar pune in evidenta influenta 2007 0 1.304.587 0

52

indatorariiintreprinderii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ale acesteia, prin intermediul ratei dobanzii.

Eficienta finantarii prin leasing la firma Mobextrem


SC Mobextrem SRL, a achizitionat in anul 2006, prin intermediul unui contract de leasing, incheiat de firma cu societatea de leasing Total Car (leasing si intermedieri auto) un autoturism marca WW tip dubita in scopul dezvoltarii retelei de distributie. Autoturismul va fi achizitionat de catre locatar de la Markview denumit-furnizor Conditii de finanatare : Valoarea totala de achizitie : 6990 Euro valoarea fara TVA Numar rate de leasing : 48 de luni Avans : 50% din valoarea de achizitie Ratele de leasing : 48 de rate de leasing lunare fiecare= 62,91 Euro Comisionul de administrare : 209,7 Euro Comisioanele de asigurare : corespunzator celor 48 de luni a cate 81,97 Euro/luna Comision de vamuire si inmatriculare : 205 Euro Valoarea reziduala : o suma egala cu 20% din valoarea de achizitie, valoarea reziduala= 1.398 Euro fara TVA inclusa. Valoarea totala a contractului de leasing : 7913 Euro * valoarea reziduala este inclusa in ratele lunare. Conform tabelului se pot trage ai multe concluzii : In primul rand dezavantajul principal al leasing-ului interne ste faptul ca masina este mai scumpa, insa formalitatile se fac mai rapid si mai convenabil pentru utilizator. Pe langa avantajul legal de rata a dobanzii, un alt motiv pentru care s-a ales acest tip de leasing il poate constitui faptul ca taxele vamale se platesc doar la valoarea reziduala (care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului) si la incheierea contractului. Un aspect negativ al leasing-ului extern este acela ca trebuie virat un impozit de 10% din valoarea dobanzii fiecarei rate la Bugetul statului Roman; comisioanele bancare sunt destul de mari pentru sume mici trimise (20-30%); este necesare o autorizatie BNR pentru efectuarea acestor plati, a carei obtinere dureaza in jur de 30 de zile, intarziind livrarea bunului.

53

Scadentarul de plati provizoriu Data estimata a inceperii :15 ianuarie 2006 Valoarea totala de achizitie: 6990 Euro Scadentarul detaliat al platilor de leasing al autoturismului Hyundai Accent achizitionat de Mobextrem euro scadent a rate leasing de valoarea rezidual a 1.398,0 6,515 3.495,000 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 00 0,000 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 comisio n asigurar e 3.935,0 00 0,000 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 total plati cu TVA 14.173,0 00 4.408,59 0 200,430 200,530 200,640 200,750 200,870 200,980 201,090 201,210 201,320 201,440 201,560 201,680 201,800 201,920 202,050 202,170 202,300 202,430 202,550 202,680 202,810 202,950 203,080 203,220 203,350 203,490 detaliere rate de total plati leasing Capital 5.592,0 00 3.495,0 00 27,960 28,530 29,110 29,690 30,280 30,870 31,470 32,080 32,690 33,310 33,930 34,560 35,200 35,850 36,490 37,150 37,810 38,480 39,160 39,840 40,530 41,230 41,930 42,640 43,360 44,080 Doband a 923,00 0 0,000 34,950 34,380 33,880 33,220 32,630 32,040 31,440 30,830 30,220 29,600 28,980 28,350 27,710 27,070 26,420 25,760 25,100 24,430 23,750 23,070 22,380 21,680 20,980 20,270 19,550 18,830 54

Total La semnare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

12.057,0 00 3.704,00 0 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910 62,910

29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130 29,130

81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970 81,970

174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010 174,010

203,630 203,770 203,910 204,050 204,200 204,350 204,490 204,640 204,790 204,940 205,100 205,250 205,410 205,570 205,730 205,890 206,050 206,220 206,380 206,550 206,720 206,890

44,820 45,560 46,300 47,060 47,820 48,590 49,370 50,150 50,940 51,740 52,550 53,370 54,190 55,030 55,870 56,720 57,580 58,440 59,320 60,200 61,100 62,000

18,090 17,360 16,610 15,850 15,090 14,320 13,550 12,760 11,970 11,170 10,360 9,540 8,720 7,880 7,040 6,190 5,330 4,470 3,590 2,710 1,810 0,910

Dupa cum se observa in tabelul anterior, de esalonare a ratelor, ratele se platesc lunar la o perioada de 48 de luni, suma efectiva a ratelor constituind-o 50% din valoarea de achizitie (3945). Rata dobanzii percepute de societatea financiara este de 8% pe an, ceea ce in prima faza justifica preferata acestei solutii pentru finanatarea investitiei in locul creditului bancar. Utilizatorul plateste ratele de leasaing locatarului in Euro, printro banca acceptata de locator. Taxele vamale se vor calcula la valoarea reziduala si se vor aplati la incheierea contractului. De asemenea, in tabel nu este evidentiata TVA aferenta acestor operatiuni. Conform Ordonantei Guvernului 36/2003 persoanele inregistrate ca platitori de TVA, vor evidentia taxa aferenta acestor operatiuni, atat ca taxa colectata cat si ca taxa deductibila. In contract este prevazut ca la sfarsitul perioadei de inchiriere, bunul sa intre in posesia societatii, in aceste conditii, TVA calculate la valoarea reziduala va fi achitat la organele vamale, odata cu plata taxelor vamale. TVA-ul aferent ratelor de leasing nu se va plati de catre agentii economici ci doar se va inregistra in contabilitate. Aceste

55

poate fi un motiv pentru care firma sa fie multumita de alegerea acestei modalitati de finantare. Deoarece este vorba de leasing financiar, utilizatorul isi va inregistra in contabilitatea sa amortizarea automobilului, amortizare care alaturi de valoarea dobanzii de leasing, a asigurarii si a beneficiarului locatarului, vor constitui cheltuieli ce se vor deduce din profitul impozabil, ceea ce nu se intampla in cazul cumpararii sau a creditului bancar. In contractul de leasing sunt stipulate drepturile si obligatiile utilizatorului si ale locatorului. In primul rand, costurile si riscurile livrarii (costurile de transport, import, costurile de asigurare asociate cu livrarea autoturismului), proprietatea si trecerea prin vama, instalarea si darea in exploatare vor fi suportate se SC Mobextrem SRL. Spre deosebire de alte modalitati de finanatare (credit bancar ), in cazul contractului de leasing, garantia bunul insusi (automobilului), pentru ca locatorul ramane proprietarul bunului si in caz de neplata a ratelor, acesta este returnat, fara a i se rambursa suma avansata pana in acel moment. Referitor la asigurare, automobilul va fi asigurat de catre locataor, asigurare de risc pe toata durata acordului care va fi platita de catre utilizator.

Diferente dintre cumpararea in leasing si cea in rate


Diferenta esentiala dintre achizitiile in leasing si cele in rate sunt legate de dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, in timp ce in cazul ratelor, proprietatea firmei furnizoare pana la sfarsitul contractului. Pentru firmele mici care nu-si permit sa plateasca un autovehicul sau un utilaj de care societatea are nevoie, leasing-ul ramane o varianta la indemana, care nu presupune costuri foarte mari si care le da posibilitatea de a suporta cheltuieli din veniturile mari. Voi incerca sa fac o comparatie intre cumpararea in leasing pentru Mobextrem, si cumpararea in rate (cu credit bancar) a autoturismului marca WW, de catre societatea Mobextrem, care costa 6990 Euro, cu achitare in patru ani (folosind aproximativ aceleasi conditii si timp mai putin nivelul dobanzii). Rata de leasing este mai mare decat rata cumpararii unui bun in rate, pentru ca in toate cazurile concrete ale firmei prima este mai mica sau cel mult egala cu cea de-a doua (datorita faptului ca contractele de leasing

56

financiar se incheie cu societati de leasing care acorda rate ale dobanzii preferentiale, ca urmare a relatiilor existente intre Mobextrem si acesta). Deoarece este vorba de un credit bancar pe o perioada scurta vom calcula o rata a dobanzii de 14%. Calcul comparativ intre cumpararea in rate si cea prin leasing eficienta finantariiTip plata de Avans 50% Rate Total Deducere Valoare impozit platit Valoare platita efectiv leasing/lunar plata

putin Leasing 3.704,70 174,01 12.057 12.057 3014,25 9042,75 Rata 3.495 113,58 8946,84 5.592 1.398 7.719,48 Rata de leasing este mai mare decat rata cumpararii unui bun in rate, pentru ca in toate cazurile concrete ale firmei prima este mai mica sau cel mult egala cu cea de-a doua. Rata de leasing lunara, in mod normal, este mai mare decat rata de credit lunara deoarece alaturi de acoperirea ammortizarii bunului si a costului de oportunitatea (rata dobanzii bancare), ea trebuie sa asigure si un beneficiu pentru societatea de leasing, valoarea reziduala in acest caz este esalonata in valoarea ratelor lunare (1398 Euro). Trebuie avut de asemenea in vedere ca in cazul leasing-ului, o data cu avansul se plateste si comisionul de administrare. (209,7). Totalul de plata in cazul de leasing este de 12.057 Euro fara TVA. Deoarece ratele de leasing lunare sunt deductibile, intreaga valoare de 12.057 Euro este deductibila din profitul impozabil. In cazul ratelor de credit se poate deduce doar amortizarea, care la autovehicule se calculeaza pe o perioada normala de amortizare de 5 ani (durata prevazuta de Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, anexa G.G. 964/1998/), deci valoarea lor se amortizeaza in 60 de rate lunare. Asadar, in cei 4 ani ai anlizei se vor putea deduce (6990/60)*48=5592 Euro Deoarece aceste cheltuieli sunt deductibile, firma va plati un impozit catre stat mai mic cu 25% din valoarea lor, adica: 12.057*25%=3.014,25 Euro in cazul leasingului si respectiv 5592*25%=1.398 Euro in cazul ratelor.

57

Rezulta in final ca valoarea de plata in cazul leasing-ului este mai mare decat in cazul ratelor. Spunem in cazul acestora ca pentru achiozitionarea autoturismului in conditiile date, printr-un credit bancar ar fi fost mai avantajos pe o perioada de patru ani decat prin leasing. Dar daca societatea nu detine capitalul necesar obtinerii unui credit bancar, leasing-ul vine sa ocmpleteze aceasta lipsa. In acelasi timp, insa, exista avantajele finantarii prin leasing financiar care impulsioneaza persoanele juridice, in principal, sa apeleze la acest tip de finantare chiar daca, in final, costurile pot fi mai mari. La prima vedere acest tip de calcul se poate face doar pentru leasing-ul operational, pentru ca doar acesta da posibilitatea deducerii intregii cheltuieli de leasing, dar, in acest caz bunul nu ar ramane in proprietatea firmei. Exista totusi o solutie: sa se incheie un contrcat de vanzare cumparare, in paralel cu contractul de leasing operational, pe valoarea reziduala. O alta metoda prin care se pot deduce cheltuielile de leasing (in cazul in care se foloseste leasing-ul financiar), este de a obtine de la Ministerul Finantelor o aprobare de amortizare accelerata, care va permite deducerea sumei platite lunar in baza contractului de leasing.

Diferente dintre apelarea la leasing si un credit bancar


In cazul creditului, proprietatea asupra bunului este obtinuta de catre cumparator inca de la achizitie. La sfarsitul perioadei de plata nu mai ramane nici un fel de valoare reziduala de platit (cum este cazul leasing-ului). Principalul dezavantaj al creditului este acela ca, in cazul bunului importat, taxele vamale vor fi platite pentru intreaga valoare a bunului, nu doar pentru valoarea sa reziduala (ca in cazul leasing-ului), acest fapt duce la scumpirea bunului cu aproximativ 5% pentru masinile care provin din Uniunea Europeana si cu 25% cele care provin din afara Uniunii Europene. La pretul autoturismului, cumparatorul trebuie sa adauge si valoarea asigurarii Casco anuale care este proportionala cu valoarea masinii, precum si o serie de taxe, cum ar fi cele de deschidere a contului, de transfer bancar si de gestionare a creditului. (2,5-4% din valoarea creditului). 58

In plus, pentru intocmirea dosarului de credit, bancile solicita numeroase acte si garantii colaterale, pe care de multe ori firma nu le poate pune la dispozitie. Aceasta a fost de fapt unul din motivele majore pentru care Mobextrem a apelat la acesta forma de finantare (leasing-ul), chiar daca un credit bancar ar fif ost mult mai ieftin.

Eficienta investitiei la SC Mobextrem SRL


In urma urma contractarii acestei metode de finantare prin leasing, la sfarsitul anului 2007 firma isi propune o analiza a investitiei. (pentru a observa daca investitia a fost necesara sau nu). La inceputul anului 2006 SC Mobexpert SRL, a achizitionat printr-un contract de leasing, un autoturism in scopul realizarii distributiei prin mijloace proprii, deoarece pana in acel moment SC Mobextrem SRL avea contracte de colaborare cu o alta firma care efectua transporturi in tara.

Nr crt 1 2

Specificatie Inainte de investitie Cifra de afaceri 221.667 (RON) Cheltuieli exploatare din care: Cheltuieli din 202.964 (RON) cu 85.200

Dupa investitie 221.997 199.364

3 4

71.640 22.320

transportul (RON) Profit realizat 18.707 (RON)

P-profitul obtenabil; I-investitia V- venituri C-cheltuieli Se observa ca dupa investitie scad cheltuielile de exploatare, datorita miscarii costurilor cu transportul. Ca urmare a micsorarii cheltuielilor creste si profitul firmei. In

59

conditiile in care, C.A. inainte de realizarea investitiei ar fi identica cu cea de dupa realizarea investitiei, profitul tot ar creste, datorita scaderii cheltuielilor de transport. Desi forma de finantare nu a fost neaparat foarte avantajoasa pentru firma (dupa cum am observat din analiza eficientei finantarii) observam ca ea a fost avantajoasa.

CAPITOLUL IV
Concluzii
Datorita ritmului alert al concurentei si al oferte, al progresului tehnic care implica decizii si investitii imediate ce depasesc uneori posibilitatile de autofinantare ale intreprinzatorului, cat si capactatile de creditare de care dispune, leasing-ul a devenit necesar. SC Mobextrem SRL nou infiintata (in 2006), care se confrunta cu o serie de probleme in ceea ce priveste extinderea si dezvoltarea si asigurarea unui bun mers. Astfel, firma incearca sa obtina fonduri de finantare in scopul dezvoltarii solutia a fost apelarea la resurse externe. S-au luat in calcul toate posibilitatile, find vorba de o investitie de valori mari, la contractarea unui credit bancar pe termen mediu si lung, insa aceasta nu poate fi o solutie in momentul de fata pentru firma. Direct confruntata cu alegerea modului de finantare a investitiilor sale, tentatia reprezentata de leasing a fost mare. Leasing-ul favorizand concentrarea resurselor intreprinderii asupra activitatii sale specifice profitabile in mod direct, simplifica gestiunea investitiilor si, mai general, aduce un element de suplete in politica investitiilor. Avantajul major pe care il ofera leasing-uleste acela de a asigura finantarea integala a unei investitii din fonduri externe, intreprinderea nedispunand de fondurile proprii necesare. Sub acest aspect leasing-ul constituie un remediu pentru lipsa de fonduri proprii, ce pot fi utilizate in alte scopuri mai rentabile. Se adauga la aceasta faptul ca rambursarea creditului se poate face din beneficiile obtinute prin exploatarea bunului finantat prin leasing. Apelarea la acest tip de finantare a fost oarecum impusa si de relatiile economice detinute cu diferite societati de credit straine, reusind incheierea unor contracte foarte avantajoase ale ratelor dobanzii de leasing.

60

Un argument in plan contabil, ce pledeaza pentru leasing ca operatiune avantajoasa, si care a determinat firma sa apeleze la el, este faptul ca leasing-ul nu afecteaza bilantul firmei client. El ramane neschimbat, deoarece atat utilajele inchiriate, cat si obligatiile ce decurg din plata chiriei nu apar in bilant; chiria poate fi considerata ca o cheltuiala a intreprinderii. Deoarece firma se afla in plin proces de tehnologizare, de extindere si dezvoltare a activitatiii prin faptul ca ratele raman fixe pe toata perioada contractelor, se poate asigura o anumita planificare a cheltuielilor viitoare, cel putin in ceea ce priveste nivelul chiriilor. In acest caz de inflatie, chiriasul este avantajat, efectuand plati cu bani devalorizati deja, situatie care ofera o anumita siguranta in afaceri. Aceasta modalitate de finantare va fi preferata in multe situatii; sunt mai mici riscurile in ceea ce priveste achizitionarea unor utilaje, care sa uzeze moral inainte de uzura lor fizica sau a esecurilor posibile in cazul integrarii noilor instalatii in fluxul tehnologic al intreprinderii beneficiare. Societatea are libertatea de a nu achizitiona efectiv utilajul; chiar daca are indoieli, el poate incheia un contract de leasing pentru cateva luni, contract pe care il poate prelungi la nevoie inainte de a se decide asupra cumpararii. Majoritatea contractelor de leasing incheiate de firmele romaneasti sunt contracte de leasing extern (cross border). Predomina leasing-ul financiar, deoarece societatile urmaresc cumpararea in final a bunului respectiv, apropiindu-se astfel de vanzarea in rate.In plus, conditiile studiilor arata ca dezvoltarea activitatii de leasing a depasit cu mult rata de crestere ale altor segmente ale economiei romanesti. In scopul imbunatatirii activitatii societatilor de leasing se impune actionarea in multiple sensuri. In primul rand, este necesara promovarea accentuata a serviciilor de leasing deoarece multi ezita sa apeleze la aceasta modalitate de finantare a activitatii tocmai pentru ca nu cunosc macanismele leasing-ului, implicatiile pe care le determina, avantajele si dezavantajele acestuia. De asemenea, cei care activeaza pe aceasta piata, se plang de legislatia confuza din acest domeniu, care descurajeaza atat pe locatori, cat si pe clientii acestora, de taxele mari si scaderea impozitului pe profit, care scade motivatia persoanelor juridice de a opta pentru leasing. Preocuparea pentru imbunatatirea legislatiei in acest domeniu a crescut sperandu-se intro perfectionare a acesteia.

61

Pe termen lung, SC Mobextrem SRL, urmareste ca pe masura realizarii investitiei, costurile sa scada, noile tehnologii implementate sa conduca la o producativitate mai mare, implicit la o activitate mai rentabila. O data atins acest prag, dimensionarea unei structuri financiare optime va pleca de la alte premise in alegerea surselor de finantare a activitatii se vor putea apela si al alte solutii.

62