NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Definitic fata de agresiunile interne si exteme asupra integritali fizice, psihive, soci ‘Nevoia de a evita pericolele reprezinta pentru fiinta umand necesitate de a fi, protcjata le. Independenta in satisfacerea nevoii inconjurator cum ar fi agenfi (substante toxice), agenti mivrubieni In cursul viefii fiecare individ este supus unei agresiuni ale stimulilor din mediul i (vantul, cilduraradiatiile, zgomotul), agenti chimici cat gi de stimuli din mediul intern legaji de ereditate, varsta, stil de viala, sex, ohiceiuri Organismul uman dispune de mecanisme naturale de autoapirare inndscute si dobandite: - rezistenta i fort fizied, imunitate; medii naturale de aparare: tegumentele , mucoasele, parul, secretiile pielii, unghiile, Mecanisme inascure de autoaparare sunt termoreglarea, imunitatea inasculd voferd rezistenta la imbolnaviri. Imunit tea dobandit& prin vaccinare il protejeaza fata de boli contagioase. Factorii care influenteazi satisfucerea nevoii 1. factori biologici: = vdrsta —copilul chiar daca este invatat sa se autoprotejeze riméne vulnerahil datori nevoilor de crestere si dezvoltare; ~ adultul poseda mijloace de apiirare datorita dezvoltaiii fiziee, psihice gi sociale; =v inicul este expus prin starea fizicd, psibicd, diminuarea functiilor senzoriale, la accidente, holi si izolare; ~ sexul: sexul feminin determind vulnerabilitate prin constitufie, system endocrin, ‘matemitate, responsabilitii sociale si familiale. - Starea de scindiate a fiecavui individ 2. factori psihologici: emotiile, teama au impact direct asupra individului; anxietatea iritabilitatea, stiri depresive duc la sc&derea abilitatilor de protectie; stresul reduce capacitatea de concentrare; 3. factori sociali = me ambiental; apartenenta sociala: activitatea la locul de munca; venitul material; religia, educatia si cultura;ii sociale duce la pierderea rolului social; nerespectarea masurilor de protectie a muncii; frigul si umezeala dau contractura muscular, zgomotul mare de 120db, salubritatea mediului infuenteaz’ nevoia. Manifestiri de independenta: protectia si securitatea fizicd fati de agresiuni se face prin m&suri de prevenire a: = accidentelor , bolilor, contaminarilor; ive = _agresori umani si animale, autoagresiune- suicid. 2. protectia si securitatea psihologicd se efectueazi prin identi icarea factorilor de stres, anxictate, evitarea expunerii la stairi conflictuale gi tensiuni emofionale prin: = _activitaji de destindere si relaxare = control emotional, cresterea capacitatii de concentrare = practicarea unei religii 3. protectia si securitatea sociald: - asigurarea mediului ambiental cu parametri in limite normale. Conditii normale de mediu inconjurator sunt considerate: = temperatura intre valorile 18,5° - 25° si umiditatea intre 30% - 60%; lumina daca se poate fir excese; zgomotul cu intensitate pana la 120 decibeli. Produsele chimice si microorganismele sa fic cu continut minim. Organizarea sociald prevede imasuri Iegale care webuie luate pentru protectia individului contra pericolelar, accidentelar cum ar fi: - purtarea curelei de siguranfi la masin, avion; purtarea cBstii de protectie in constructii, mine de cdrbuni, conducerea motocicletei; = nore de protectie a muneii in fiecare unitate; masuri de prevenire a imholnavirilor prin programul national de vaccinate obligatoriu in fiecare {ari; asiguriirile sociale, asiguriile de sindtate; - metode de educatic si informagic a populatici prin mas-media. Intervenjile asistentei pentru mentinerea independentei individului. ~ educatia sanitara — invatarea populatiei si se protejeze fata de accidente; - efectuarea educafiei sanitare la toate categoriile de populatie pentru menfinerea unui mediu sanatos acasi in familie si la locul de mune; masurile de educatie se aplicd in colectivitai ycoli, unitati de invapamant, unitati sanitare, militare ete. 8= supravegherea stiri de sfinitate a populati angajare, la plecare si venire din alte tari, vac« prin controale periodice, contro! medical la nai obligato: © Dependenta in satisfacerea nevoil (patologic) Cand nu se respect condifiile de a satisface nevoia, survin problemele de dependenta cu: vulnerabilitatea individului fafa de pericole: accidente , raniti, c&deris predispozitie la infectii gripa , alte infectii microbiene manifestate prin alteraréa sinatafi, slabire fizicd, adinamie, fatigabilitate, depresie, sau agresivitate, alterarea integriati fizice $1 psihice — se manifesta prin urmatorele semne: “fizice: durere, hiperemie local, tumefactie, caldura. Psihice: agitatic, iritabilitate, neineredere, fried , depres ic suicid. id Sursele de dificultate sunt cauzele dependentei de ordin: Definitie = Fizie: intrinseci- deficit sensorial , tulburari de vedere, hipoacuzie, dezechilibre metabolice- diabet, dislipidemie; dezechilibre electrolitice, surmenaj; = Psihic: tulburari de gandire, anxietate, depresie, pierderea nei persoane, separatia -divorwul; pierderea imaginii corporale; situatii de criza. - Sociale: insalubritatea, poluarea, condifii deficitare de munca, lipsa amenajitilor sanitare, somajul, séracia, promiscuitatea. + Lipsa de cunostinfe: lipsa cunoasterii de sine, a altora si a mediului Inconjurator. Interver fille asistentei in cazul dependenfei: ~ aplicarea tratamentului medicamentos in cazul celor cu diferite suferinte, boli; ~ masuri de prevenire a complicatiilor; ~ psihoterapie si crearea unui mediu de incredere yi siguranta psihologica prin comportament bland, atitudine cuviicioasa, incurajare si comunicare cu pacientul. ingrijirea pligilor Plaga reprezinté 0 intrerupere a continuitatii tegumentului cand este deschisa la suprafata sau o lesiune tisulard, a vaselor de singe, a fesutului limfatic in imteriorul corpului ccind este inchisé.Plagile deschise produse accidental sunt pligi cu risc tetanigen sau cu rise de infectie cu germeni anaerobi. Criterii de clasificare : 1. dupa tipul de acfiune a agentului vulnerant plagile pot fi = mecanice produsc prin: taicre, infepare cu arme albe, insecte, lovire(contuzii), strivire, impuscare cu arme de foc, musedtura de animale salbatice si domes Ag = termice produse prin c&ldur’, frig, electricitate ; - chimice prin arsuri cu acizi , baze, siruri in solutii concentrate ; = agenti ionicangi prin tadiati 2. dupa circumstanjele de producere ccidentale - intentionale suicid, agresiune jatrogene (de spital) locul injectiilor, punctiilor, interventiilor chirurgicale, 3. dupa rimpul scurs de la producere recente au sub 6 ore 5 - vechi cand depaigese 6 ore de la producere. 4. dupéi profimzime : superficiale si profunde 3. dupa straturile anatomice interesate pei = nepenetrante cénd plaga nn depaseste invelisul seras al cavitatilor ; = penetrante cind se produce lezarea seroaselor parietale(pleura, peritoneu, dura mater) - plagile penetrante pot fi simple cénd este lezat& numai seroasa si complicate sau perforante cand inereseavA un organ parenchimatos ; pligi cu evisceratie cdind organele ies din cavitate prin plaga. 6. dupa evoluie plagile sunt : = necomplicate se vindecd tepede « = pligi complicate de obicei cu infectie care necesita ratament indelungat pentru tratarea infectiei si apoi cieatrizarea loculu Problemele pacientului = manifestari generale . - taicaidie in cazul plagilor insotite de hemoragic externa sau interna : 10- hipotensiune arteriala indie prezenta unei hemoragii interne si soc traumatic ; = febra semnifica prezenta infectiei Semne objective : ~ prezenfa unei solufii de continuitate cu distrugere de piele, muschi, vase de singe, nervi gi organe in functic de tipul pligii profunda sau superficial’, penetrantd sau nepenetranti Simptomele pacientului cu playa = durere a locul produs de intensitate variabila, care cedeaz’ spontan sau la administrare de antialgice ; = impotenta functic onald partials sau total, care este produsi fie de durere sau de distrugeri musculo-articulare , osoase sau nervoase. Pansamentul si tratarea plagilor este de competenta personalului medical care lucreaz& in serviciile de chirurgie, cabinetelor de chirurgie din policlinici de stat sau particulare, in caz de plagi accidentale orice cadru medical trebuie sa cunoascd cfcctuarca unui pansament de urgent si apoi trimiterea pacientului la servi tate. iu de speci Plagile operatorii sunt plagi de obicei aseptice cu evolutie favorabila, se vindecd aproximativ in 7 zile dupa ingrijirile acordate, se scot firele, se dezinfecteaza si se panseazi steril locul. Plagile infectate sunt considerate toate pligile care au mai mult de 6 ore de la producere. Aceste plagi necesita tratament special, toaleta chirurgicala si ingrijiri in serviciu de chirurgi Primul qjutor acordat la locul accidentului = evaluarea stiri (raumatizatului Puls, TA, Respiratie ; = hemosta7i provizorie Ia plagile insotite de hemoragie cu pansament compresiv ; = imobilizare provizoric a re; \sofite de fracturi iunii lezate in caz de plgi = administrare de antialgice ; = transport la spital - UPU Primud ajutor in spital : = toalcta si dezinfectia tegumentului ; = spilarea cu apa sterila a plagii si cu apa si spun a tegumentelor din jurul plagit ; ul~ raderea pilozitatilor in caz.c& plaga se afla intr-o regiune paroasd ; = toaleta chirurgicala a plagii se efectueazd de cdtre medicul chirurg sub anestezic in sala de operatie in cazul plagilor complicate; - prevenirea tetanasului cu ATPA 0,5ml IM efectuati la servi iul de primire de citre asistentii medicali; ~ _ prevenirea infectiilor cu antibiotice recomandate. Pansamentul si bandajarea Definitie Prin pansament se infelege totalitatea metodelor chirurgicale de curitare gi dezinfectie a pla si tegumentelor din jur, de aplicare a compreselor cu scop protector si de fixarea lor. Prin bandajare se infelege fixarea pansamentului pe o plaga cu ajutorul feselor de tifon sau feselor elastice. Materiale necesare pentru efectuare unui pansament: li pentru imici intervenfii cu pense anatomice, hemostatice, bisturiu, foarfece chirurgicale, stilet butonat, sonde, tuburi de dren; = casoleti sterilé cu material moale tampoane de vat, comprese de diferite marimi, pernufe de vati, fese de tifon, comprese adezive; leucoplast; - solutii antiseptice pentru plaga apa oxigenaté, solutie Betadine, Rivanol; = solufii dezinfectante pentru tegument — alcool iodat, solutie betadine concentrata; = medicamente, unguente protectoare, pulberi cicatrizante, Pansamentul poate fi in functie de plagi operatorie sau accidentald, neinfectaté. sau infectata, simpla sau complicata: = uscat se foloseste la majoritatea pligilor aseptice (chirurgicale); = compresiy se foloseste la plagile sngerande; - _umed are efect antiinflamator, se aplic’ pe plagi comprese de tifon imbibate in solutii antiseptice; = ocluziv se aplica in cazul fracturilor deschise care se imobilizeaz in aparate gipsate cu ferestre in dreptul leziunii pentru ingrijire si vindecarea plagii;= cu unguente sau creme grase_ sc foloscste in cazul plagilor din arsuri avand efect antialgic, antiinflamalor gi cicatrizan; se aplica mai intdi unguentul care tebuie s& acopere regiunea au si apoi comprese sterile dupa care se handajeaza. Pansamentul este efectuat de citre medic, dar la recomandare acestuia si asistenta poate si cfectueze, de aceea trebuie si cunoased tehnica de execu Tehnica - spailarea manilor, imbraicarea manusilor; se dezlipeste pansamentul vechi fixat cu compresa sau faga; se desprid compresele aderente la plagii prin imbibare cu ser fiziologic sau apd oxigenati; - se dezinfecteazi tegumentul din jur cu un tampon imbibat in alcool iodat cu migcéri circulare de la interior spre exterior pentru a nu infecta plaga in cazul pligilor aveptive sin sens invers in cazul plagilar infectate; ~ se dezinfecteazi plaga cu un tampon imbibat in apa oxigenat - sc cursta plaga prin absorbjia scerefiile cu ajutorul compreselor sterile uscate ; + se dezinfecteazi din nou tegumentul din jur; = se acopera plaga cu comprese de tifon care trebuie si depaseasc’ marginile plagii cu cativa cm; ~ se fixeazi pansamentul pe plaga prin urmatoarele mijloa 1. compres cu margini adezive; cu benzi de leucoplast in cazul plagile mici; 2. compresd transparent cu margi adezive folosita la plagile superficiale; 3. prin bandajare in cazul pligilor de la membrele inferioare sau superioar 4, prin plase tubulare sau jerseu tubular care sunt practice si comode pentru bolnav in cazul plagilor la nivelul craniului si la articulatii. Bandajarea se poate efectua prin infasare circulard, spic, in “8”, oblicA sau in spirala, sub forma de evantai la articulafi Tehnica bandajarii trebuie cunoscutd de orice asistent/asistentd medicala.Fig.15. Tehniei de fixare a pansamentului: a) compresa transparent; b) compresi cu margini adevive; ©) infasare Materiale necesare pentru bandajare: fese de tifon sau material elastic de latime 5 — 20 cm, lungime 1 - 2m rulate sul; panze pitrate, triunghiulare sau dreptunghiulare in cazul plagilor accidentale ca masuri de prim ajutor. Tehnica infistirii: se asea7a bolnaval in pozitie comoda in funcyie de regiune; se aplica fasa findnd capatul cu ména stinga, iar cu dreapta se deruleaza sulul in sus in dlitectia de Ia stinga la dreapta; se incepe cu 1 - 2 ture circulare de fixare a pansamentului, apoi se duce faga in mod adecvat regiunii ; se incheie inflsarea prin fixare cu benzi adezive, ace de siguranta sau cleme speciale, in lips se va folosi legarea prin innodare de partea opusd pla. Tipuri de bandaje dupa regiunile anatomice : 1. Bandajul capul se numeste capelind se folosese feye rulate la ambele capete ; se incepe cu ture de fixare in jurul capului de a frunte pe deasupra urechilor, apoi se trec ture antero-poterioare care se fixeazai cu turd ciculara in jurul capului de fiecare dati. Bandajul ochiului sau ochilor se numeste monoclu sau binoclu sc efectucaza prin ture de fixare in jurul capului apoi se trec turele peste ochiul afectat sau peste an it ochi . Bandajul nasului se numeste prastie si al barbiei cdpasiru se confectionea7a dintr-0 bucatai de fas 70 - 80 cm tiat& (despicata) la ambele capete lisand la mijloc 5 ~ 8 em pentru a acoperi pasamentul de la nas sau barbic; capetcle sc leaga treedindu-te ‘incrucisat pe deasupra gi sub ureche la ceuff sau pe cap. “4se fixeaza turele in 4, Gatul se bandajeazi in spicd anterioard fata si posterioard a cefei jurul capului pentru plagile din regiunea superioara si sub axile pentru plagile din regiunea inferioara a gatului; fasa se duce circular sau in 5. Toracele se bandajeazd cu ture circulare incepand de 1a baza i se fixeazA peste umar; pentru fixarea unui membru luxat sau fracturat pe torace se bandajeaz ducdnd ture circulare peste torace si membru afcctat si ture oblice peste umiirul afectat, lasind liber membrul sindtos ; se fixeaz peste umarul sindtos. 6. Sénul se bandajeaza in spica incepand cu ture de fixare de la haza toracelui apoi se due oblic peste sfnul operat alterndnd cu ture circulare in jurul toracelui unde se va fixa capitul. Bandajul ambilor sini se efectueazi cu o bucatd de tifon de forma triunghi echilateral Ia care s-a despicat in dowd un colt, se fixeaz in jurul toracelui din spate in faa si se tree colpurile triunghiului incrucisat peste séni legandu-se cu cele doud capete ale coltului despicat pe umeri. 7. Abdomenul se infasa circular sau cu bucdti de panza dreptunghiulare. 8. Perineul se bandajeaza cu fasa in “T”, se duce o turd antero-posterior printre coapse $i se fixeazA cu o tura circulara in jurul abdomenului. 9, Axticulatiile - umar, cot, mana, police, genunchi, sold se infasi in spied, in & sau evantai; se folosese tot mai mult plasa tubulard sau jerseul tubular pentru c& sunt usor de aplicat si tolerate de pacienti. HEMORAGIA $I HEMOSTAZ.A HEMORAGIA Defi Scurgerea singelui in afara sistemului vascular prin a sau mai multe solufii de continuitate ale acestnia se meste hemoragie. Criterii de clasificare ale hemoragiilor: 1. Dupé tiput vasului lezat: caracter - hemoragia arterial a prin singe royu deschis la culoare deoarece este incron cu hataile inimii sqnge oxigenat, care fagneste din plaga ritmic : - hemoragia venoasi se caracterizeaz prin sdnge rosu inchis deoarece este incdrcat cu C02, se exteriorizeaza prin presiune moderata, constanta din plagtshemoragia capilari este o hemoragie difuza singele musteste in plaga, deoarece calibru vaselor capilare este mic; ~ hemoragii mixte care pot cuprinde toate vasele de snge urteriv-veno-capilare. 2. dn functie de locul unde se surge siingele: A. Hemoragie extern cind sdngele se scurge in afara organismului printr-o plag&; B. Hemoragic internd cdnd singele se scurge in interiorul organismului. Exemple: hemotoraxul = sdnge in cavitatea pleural; hemopericard= sange in cavitatea pericardica; hemaperitoneu = sange in cavitatea peritoneal C. Hemoragii exteriorizate cand singele se acumuleazi mai intai intr-o cavitifi naturale care comunied cu exteriorul organismului, apo se exteriorizeaza prin acestea. Exemple in functie de cavitatea din care se scurge: - Hemoragia din cavitatea nazala se numeste epistaxis; ~ Hemoragia de la nivelul arborelui respirator si plimani se numeste hemoptizie este deschisa la culoare spumoasa confine singe oxigenat gi aers = Hemoragia de la nivelul tubului digestiv csofag, stomac, duoden climinata sub forma de varsitura se numeste hematemezii este inchisé la culvare(sdnge digerat) poate avea si resturi alimentare ; hemoragia masiva prin ruperea varicelor esofagiene poate fi de culoare rosu deschis nealterat; = Eliminarca scaunului negru lucios , moale, cu aspect de picura se numeste melena sdngele provine dintt-o hemoragie digestivi superioara este digerat apoi eliminat . Scannul care confine singe ce nu poate fi vizut cu ochiul liber (macroscopic) ci numai la microscop se numeste hemoragie oculti — sdngerarea este mic; scaunul amestecat eu singe rosu deschis care provine de la nivelul rectului se numegte rectoragie. = Hemoragia din afara ciclului menstrual eliminata prin vagin se numeste metroragie provine de la nivelui uterului, Menstruafia cu pierdere de singe abundenta si prelungita se numeste menoragia, -£E jarea saigelui pr urina se numeste hematurie, sangele provine de la nivelul aparatului renal D. Acumularea de sangelui local intratisular se numeste hematom . 3. Dupa cauzele generatoare ale leziunii vasculare: - Hemoragii traumatice produse prin: accidente sau interventii chirurgicale. 16= hemoragii medicale cauzate de agresiunea chimici a unor medicamente sau substanfe chimice ingerate si hemoragiile produse de tulburari trofice 4, Dupa volumul de sange pierdut: - Hemoragii miei cdnd se pierde < 400ml, pacientul este asimptomatic: ~ Hemoragii medii cand se pierde aproximativ 10U0-1500ml, apar simptomele de hemoragie; - Ilemoragii grave cénd se pierde intre 150ml - 2000m! de sange , pacientul este in s0c hipovolemic; - Hemoragii mortale sau cataclismice cand se pierde peste 50% din cantitatea de sdnge a organismului >2000ml pacientul este obnubilat gi in coma. Aprecicrca gravitafii unci hemoragii se face findnd cont de: - Cantitatea de sénge pierdut; ~ Ritmul sangerdirii — la o hemoragie arteriala se pierde mult snge intr-un timp scurt; - Nivelul anterior al Hb si Ht.( la un pacient anemic orice sangerare poate deveni 4 este asimptomatica totusi sunt necesare unele precautii. De exemplu a donatorii de singe se extrag apoximativ 400 ml snge la o donare; dupa care sunt asezati in decubit dorsal far perna cel putin 30 de minute pentru a preveni lipotimia; se recomanda repaus fizic in ziua respectiva hidratare bund gi alimentatie hipercalorica. ‘Simptomele subiective ale hemoragiei interne medii si grave: ~ Astenie marcata; - Ameteala, lipotimie la trecerea din decubit dorsal in ortostatism, tulburari de echilibru, de vedere, anxietate sau agitatie prin hipoxie cerebral. ‘Semne clinice: ~ Pacientul este palid transpirat , transpiratiile sunt reci; ~ Prezinta tahicardie cu puls filiform periferie( rapid gi abia perceptibil); ~ Hipotensiune arterial’ ; = Semne de deshidratare cu sete intensd, limba uscaté , scdderca diurezei pana la oligurie. Semne clinice in hemoragia interna: 1. — hemoperitoneu se constatd: abdomen meteorizat ( balonat), sensibil la palpare, matitate la percufic in flancuri, Ja tuscu rectal sau vaginal sc constat&é bombarca 7fundului de sac Douglas ( la femei) si durere la atingere; 1a punctia abdominal se cextrage singe necoagul 2. fn hemovorax sau hemoragia intrapleurala se constati durere (ora spnee, cianozi, matitate Ia percufia toracelui, disparitia murmurului vezicular. Semne de laborator: ~ In hemoragia micé se care este de aprox. 500ml se constati: Ht 35%; Hb~ 102%; ~ in hemoragia medie: Ht = 30 - 35%; Hb = 8 - 102%, + in hemoragia mare: Ht < 25%; Hb = 7 - 8¢% asociate cu semne de soc hipovolemic: Puls = 12U/min. ; ‘TA < 10 em Hg. ~ in hemoragia grav sau mortala TA < 50-60 cm Hg, puls imperceptibil periferic, se poate decela numai la artera carotida, pacientul este in coma. Hemoragiile se insotesc de tulburari ale intregului organism; consecutiv unei hemoragii apare anemia postraumatica. Cantitatea de singe total din organism reprezint& 1/13 din greutatea corporal, in medie intre 5 - 8 I la un adult. La o pierdere de 20 - 30% din volumul total de sénge apare socul hcmoragic. Primul ajutor in caz de hemoragie: = Asezarea tranmatizatului in pozitie orizontala sau trendelenburg; decubit dorsal cn membrele inferioare ridicate; ~ Identificarca tipului de hemoragie ; - Hemostaza provizorie, - Prinderea unei lini venoase prin canularea unei vene si instalare unei perfuzii cu solutie perfixzabil& existent tn trusa de prim ajutor - ser fiziologic; ~ Supravegherea functiilor vitale pulsul si TA; - Recoltarea grupului de sdnge si a Rh-ului; - Administrare de oxigen. HEMOSTAZA Definitie Prin hemostaza se intelege opritea hemoragiei. Hemostaza poate fi ~ spontan; provizorie; definitiva: terapeuticd sau medicamentoasi si chirurgicald. Hemostaca spontand se efectueazi prin mijloacele proprii ale organismului functia de coagulare; este posibila in cazul hemoragiilor mici (capilare, venoase , arteriole). 18ive: Hemostaza spontana se produce in 3 faze suc 1. Faza vasculard se instaleazd imediat dup producerea leziunii prin vasoconstr arteriolele isi micsorea7a lumenul reducddu-se dehitul sangerari 2. Faza endotelio-trombocitari consti in agregarea si aglutinarea trombocitelor in dreptul endoteliul (trombus alb). lezat cu formarea cheagului provizoi 3. Faza de coagulare propriuzisi se caracterizeazi prin formarea cheagului rosu definitiv. Hemostaza medicamentoasa se realizeaza prin administrare de medicamente care grabese sau favorizeaz’ coagularea, icamente hemostatice cu actiune generala: > Clorura de cal fiole de 10m! se administreaza LV. sau in perfuzie I.V. - Vitamina K numita si vitamina antihemoragica preparatul comercial Fitomenadiona fiole de 2ml se administreaza ILM. sau in perfuzie 1.V. - Vitamina C intervine in procesul de coagulare ; sc giseste sub forma de fiole 10ml , se administreaza i.v. - Adrenostazin fiole — iv perfu ‘tampsilat fiole IV. , perfuzie IV. Hemostatice cu actiune local: Apa oxigenatii 3% ; ina solutic 10%: - Adrenalina 1% ; - Substanje biologice cu actiune hemostaticd : burefi cu fibrind sterili de unic& folosintS preparatul comercial Gelaspon in pachete cu termen de valabilitate. Temostaza provizorie se realizeaza ca masura de prim ajutor la locul accidentului Mijloace de realizare a hemostazei provizorii: 1. Compresiune manuala digitala permanent a vasului lezat pe un plan dur. Se comprima artera cu degetele pe planul osos prin apropierea ciruia trece. Se foloseste ca o masurd de prima urgenta pénd se procura alte mijloace de hemostaza. Exemple : ~ cdnd exista leziune la frunte se comprima artera temporal superficiala; ~ cand leziunea este la regiunea temporala se comprima imediat deasupra ; - cand leziunea este la nivelul obrazului, buze, nas se comprima artera fa mijlocul mandibulei; 19- cand leziunea este pe fata anterioar’ a gatului se comprima artera carotida pe muschiul stemocleidomastoidian; = comprimarea arterei humerale se face pe fata intern’ a brafului la nivelul humerusului edind leziunea este la braf; = comprimarea arterei femurale se face la ridicina coapsei cand leziunea este la coups. 2. Pansamentul compresiv se foloseste la oprirea hemoragiilor venoase si capilare; se realizeazi folosind o cantitate mai mare de comprese sterile aplicate pe plaga peste care care sc inffisoara stréns cu o fasa. 3. Fixurea membrului lezat intr-o anumita pozitie : ridicarea membrului sau flectarea puternica a extremitatilor cum ar fi antebraqul pe brat, gamba pe coapsa; se foloseste end existd leziune la plica cotului, axil%, regiunea poplitee; se aplicd o fas ficuta sul in plica respectiva gi se fixeaztt prin bandajarea extremititilor flectate, 4. Aplicarea garoului sau a mansetei aparatului de tensiune se foloseste ca méisur’ de urgenfa in hemoragiile arteriale si venoase de calibru mare ta nivelul membrelor. Hemostaza este eficienta dar pe timp limitat_maxim 2 ore , deoarece exist risc de ischemie gi de tulburari hemodinamice grave dacd se mentine un timp mai indelungat. Se fixeaz& garoul deasupra leziunii in hemoragiile arteriale si dedesubtul leziunii in in rulon de hemoragiile venoase. intre tegument si garou se aplicd pe traiectul vasul fasa peste care se strange garoul. Pe un bilet se scrie ora si data aplicarii sau direct pe la 15 - 30 min, piele. fn timpul transportului daci acesta dureazi mai mult, se ridic garoul timp de 2 - 3min pentru a se face irigarea tesuturilor si in acest timp hemostaza se efecteazi prin pansament compresiv. Le reaplicare se pune garoul mai sus. 5. Pensarea vasului care scingereazi cu o pens hemostatica cand se vad capetele vaselor secfionate la nivelul pligii. Hemostaza chirurgicalé sau definitiva sc realizeazi in spital in serviciul de chirurgie prin interventie chirurgicala céind se poate practica ligarura vasulul sau sutura plagti vaseulate in ca7ul vaselor de calibru mediu si mare. Alte metode: - electrocauterizare capctclor vasclor care sangereaz& la nivelul cavitatii nazale de exemplu sau la nivelul pligii operatorii; = capitonajul reprezinta apropierea strénsa a buzelor pligii si se sutureaza cu catgut; 20= tamponarea este 0 metodi de hemostaz’ in cazul hemoragiilor de la nivelul cavititilor mici prin introducere de mese sterile imbibate in api oxigenata ; se practic’ in caz de epistaxis ; se indeparteaza dup’ maxim 24 de ore umezind mesa cu ser fiziologic sau apa sterila. 2