)T

ROLURILE MANAGERIALE
Activit5{ile pe care le desf5goar5 managerul sunt descrise ca roluri, ele defapt reprezentAnd responsabilitdti = relatiile care se stabilesc in interiorul organizatiei gi inafara ei. Rolurile sunt de de 3 cateoorii;

1. roluri interpersonale

a. b.

c.
2. roluri informafionale a. b. 3. roluri decizionale:

reprezentare: sarcini ceremoniale Ieader; stabilegte direc{ia gi mediul de muncd care incurajeazd subordonalii sd munceascd optim sau maximal leodturd: lucru fn re{ea, rol interorganiza{ional, cu a$i leadei monitor (monitor): esfe fn permanentd cdutare, colectare de informa{ii din surse formale gi info,rmdle, trebuie sd fie bine informat diseminptor: impdrtdgegte informa{iile gi altora , in special subalternilor purlitor de cuvdnt: are autoritatea de a vorbi ca reprezentant al organiza{iei

a, antreprenor:

c. d.

cel mai important rol decizional,rol de agent de schimbare, cautd idei sau surse noi, productive, pentru a fi implementate mediator: aplaneazd, elimind conflicte, intraorganizationale distribuitor resurse: alocd sau alege cine va primi resursele, neoociator : reprezintd interesele organiza{iei in vederea ob{inerii resurselor; protejeazd
i nte

resele o rg a n iza{ie i.

Func{iile gi rolurile manageriale nu sunt distinc{e sau separate, ele defapt suprapunindu - se. Ele sunt importante dar trebuie aplicate cu abilitate (artd).
Robert Katz identifice 3 aptitudini de succes pentru manager:

Aptitudini manageriale

1. tehnice: nivelul

2.
3.

urnane: abititatea de a lucra eficient cu subordona{ii individual sau in grup, a conduce flri a jigni, a nu fi de acord firl a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o gedin!5. concepttrale: abilitatea de a avea viziuni, in{elegerea unor situalii complexe, sI gaseascd iegiri, sE facl interconexiuni'

competentl intr-o activitate specificS: managerul ar trebui sE gtie sI intocmeasci, citeasci 9i interpreta un raport financiar, sus{inerea unei prelegeri logice 9i clare,

de

'-

COMUNICAREA MANAGERI.ALA

COMUNICAREA nranagerialS la nivelul organizaliei din sinitate este bidireclional6 gi are o component5 inter - organizalionald 9i alta intra
organiza(ionald.
nrart<eting) pentru promovarea imaginii organizaliei. Compon6nta intra. - orqanizational5,: leaderii orga^nizafiilor trebuie

Cdmponenta inter

oroanizationali are

strategie

de marketing (pian de

si

faciliteze

scendent5ainforma!ieiininter[orutorganiza!iei.
:

canarere o"

""y";:ilZsunt
/
informale.
a
I

P ri n c i p i i' g

e com u n i cdri i ef i cien te: sd se rezerue timp pentru conceperea mesaiului se selecteazd cel mai potivit canal 9i moment inletegerc pentru partener chiar dacd are o individualitate diferitd sinceitate in exprimare gicongruen(d cu faptele sd nu se amestece persoana cu prablema sE se asculfe activ se soticitd feed-back specific aila tinp.
en eral e

Managementul comunicd rii are la bazl comuniiarea corectivd oozitivd in trei trepte : - comunicareaexPlicitd - comunicareasecundard - comunicarea centratd pe problemd Comunicarea corectiv5 pozitivE este util6 9i se aplici c6nd ./ sataiatut comite erori din neglijenld
:

9-

/ ./

angajatut nu colabareazd.cu ceila$isau genereazd conflicte *mporiment cab ii deranjeazd pe ceitat{i. satariatul .r"

ii

COMUNICAREA iru ECHIPA ,/ este o caracteristicd pincipald in multe ozanizalii sanitare / este un subsistem din orzanizalie '/ necesitfi o bun5 comunicare { are avantaje dar 9i dezavantaje { necesitl impunerea de r"eguliin grup ,/ are ea efect solulii rnai eficiente pentru probleme grup de persoane constituit pe o perioadi limitat6 de timp - sE lucreze (teamwork) intr-un mediu bazat pe relalii de incredere, suslinere, respect, interdependen!5 9i co[aborare' Efectete lucrutui in echiP6 in folosul membrilor echipei dar gi a membrilor @uternice organizaliei t pdt genera rezuttate pozitive dar gi negative asupra indiuizilor 9i organiza{iei r' modut in care este formatd, motivatd Si caordonatd echipa influen{eazd performanla S, realizarea scopului'
Echioa fteam)

Calit5tile personale necesare pentru lucrulin echipS' asumarea responsabilifitii indeplinirea angaiamentelar participarea la disculii

./ ./ ./

ascultarea activd 9i
eficientd

transmiterea

unui

furnizarea
feed-back

mesaj clar

unui folositor

Ascultarea. Regulile de a gfi sd ascu$i(mai important decit sE vorbegti)

./ '/ ./

,,/

gdsirea Pdrlii mai interesante a exPuneii chiar la teme Plicticoase valorizarea con{inutului evitarea disputei pdstrarea asuPra temei

aten{iei

centrale, ignorAnd d etali il e p I icti s itoa re men{inerea aten(iei asupra vorbitorului evitdnd luarea excesivd a notilelor adoptarea unei pozitii active concluzionarea in gdnd

inaintea expimdrii vreunei opi nii.

Cornunicarea unor lucruri nepldcufe

/ ./

ptanificarea anticipatd a lucrurilar care se doresc spuse tratarea persoaneiin cauzd cu respeCul cuvenit

- Pagii de urmat

-3'-

'/
[3]n

purtarca disculieiintr-un loc unde sd nu

fie

auzitd sau intreruptd,

l,te
r' ./ ,/

iru

ECHTPA

./ ./

formale: tider, mbmbru, facilitator informale: voluntari.

:

informeaz{ m.emprli echipei despre obiectivete echipei, limite, etc, urmlregte indeplinirea obiectivelor anticipeazd gi rezolvd probtememe legate de schimbarile ?n planificarea in timp, volumut de munc6 '/ ajutE la dezvottarea capacit5{ilor proprii ale membrilor echipei r' comunici resturui organizafiei rezuttatele ecnifei - -'/ comunicd nevoire gi progresere echipei citre iersoante rispunzdtoere de managementur activitdlilor r"ip""liu" -

-/ '/ ./ '/ {

incearc5 si rezolve conflictele rezolvE problememe logistice (s5ti pentru intruniri, resurse)

Membrii eghioei au urm5toarele indatorir.i: sE se concentreze asupra obectivelor echipei sE se g6ndeasc5 ?n special Ia succesul echipei decat la interesele lor personale sd incerce sI reatizeze o atmosferi de incredere gi respect in echip5 ,/ sd asculte eficient { sI participe activ { si-gi respecte angajamentele in cadrul echipei.

coNcLUZil : comunicarea in eciripE este eficientE atata timp cat fiecare

{ '/ {

pdrerea dar gi sd {ind cont de pdrerea celorlagi prezintd clar mesajul propriu dar igi dezvoltd capacitdlite de bun ascultdtor esfe /a curent cu obiectivete echipei Si-E asumd partea sa de responsa bilitatre in indeplin irea lor.

este

igi congtientizeazd rotul disp us at!! sd-gi exprime

Consultarea membrilor echipei in luarea deciziei, stabilirea clari a unui plan de lucru sunt c6i eficiente de sorulionare a probremeror J"tii"i

Eilrr.irii"I

-4-

C,i
ETAPELE PROCESULUI DE MANAGEMENT
Principalele funcfii ale managementului (sanitar) sunt: "Ceea ce face un managef'
selectarea misiunilor, obiectivelor, gi ac{iunilor necesare pentru realizarea lor; planificarea prsupune alegere gi orienteazi . managementul in utilizarea resurselor. 2. Organizarea: functia prin care se stabilegte structura intenfionali a organiza[iei gi se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor compartimente.Organizarea izeazd un mediu favorabit realizdrii performan{elor serviciului de sinitate. 3. Funcfia de Personal : fun{ie care are ca gggg /ndrarea, men[inerea gi dezvoltarea personalului care gcrpe diferiteft$*t$i in structura organizafiei. Funcfia-de personal se referS t^ndeosebi la persoane cu responsabilitali (cadre) gi mai pu{in la personalul de execu{ie.Funolia de 'personal.are -o'
insemndtate oov6rgitoare-ir.r"toate organi2a{iil6-(Si-stbrii6felnr"?n*mocf-special
(diri.iarea): funcfia

1. Planificarea: constd

in

4. Conducerea sau Comanda

in-qendciile.d-sendht*

5. Controlul

Toate aceste

ajusteaz5 abaterile de [a plan; Evaluarea are un carac{er periodic ai final. fun{ii presupun coordonare umrirind mdsurarea realizdrilor obiectivelor gi armonizarea efor:turilor individuale ?n ,redrea reatizdrii scopurilor de grup.

evaluarea: Controlul mdsoari gi corijeazd activitdtile desfdgurate conform planului; cu alte cuvinte monitorizeazi activitdlile gi

influenfarea persoanelor astfel ?ncdt acestea sE oontribuie la realizarea scopurilor grupului din care fac parte 9i a organizafiei in mod special. Rolul important in aceastd func{ie il au oamenii gi presupune dezvoltarea unor rela[ii interpersonale favorabile realizirii misiunilor institu[iei.

prin care se realizeazd

gi

MODELE

DE

GESTIUNE

A RESURSELOR

UMANE

Martagementul resurselar umane reprezinti ansamblul de resurse gi valori pe care o organiza{ie (institu(ia de ingijiri de sdnitate) le promoveazi in relalie cu membrii s6i, gi care reprezintd ins5gi filozofia organizaliei.
,ti.

Managementut resurselor umane are urmitoarele funcfii : 1. Asigurarea c,.r perS6iibl/ recrutarea /sele{ia (gdsirea oamenilor). 2. Formarea gi dezveliarea personalului (pregEtirea) = instruire dezvoltare 3. Motivarea (stimULarea). 4. Menlinerea (p}slrarea). . l.Asigurarea cu perso[4!' glrprinde: gi reprezintd o variabilS criticd ?n succesul sau tiei/institufiei
;

*/

it-

"lu:"#H?:?=rX",fiiil5iJ,ili pentru posturile oferite spre angajare; oresupune annonizarea necesarului cu oreferintele ; selectarea : incepe de la recrutare; reprezintd un proces de filtrare; inteorarea persoanei nou angajate. 2. Funcfia de instruire gi dezvoltare Accentul se pune pe anumite activitifi de dezvoltare : extinderea postului - cregterea pe orizontali; imbogd{irea postului - cregterea pe verticald; rnonitorizare; diferite forme in echip5,gi pe bazd de proiecte. Aceastl funcfie presupune: ?nvdfarr;, instruire, perfec{ion are (dezvoltare), carieri. fnvd{area este procesut de dobAndire a cunogtinlelor, infelegerii, capacitS{ilor gi normelor valorice necesare pentru a ne putea adapta la mediul inconjurdtor.' I nstruirea este activitatea destinati doOandirii de cunogtin{e gi aptitudini specifice exercitirii unei meserii sau realizdrii unei operaliuni in rela{ie cu postul sau sarcina profesionalE. Perfecfionarea este orice activitate de invd{are dirijatd mai mult spre nevoi viitoare decit imediate gi care se ocupi mai mult de progresul in carier5 dec6t de performanla curentS. Cariera este succesiunea evolu{iei de activitili profesionale gi pozilii ocupate intr-o organiza{ie pe cale le atinge o persoanS, cet gi atitudinile, cunogtin[ele gi competen[ele dezvoltate de-a iungul timpului. bariera se dezvoltd in funcfie de: implinirea nevoilor personale, id6ntitatea proprie, personalitate, considerente 3. Funfia motivafiei Motiva{ia este adaptarea unor componente ?ndreptate spre atingerea unui anumit scop. Motiva{ia munciieste o stare interioari a angajatului care il determind sd desfSgoare un anumit efort pentru indeplinirea obiectivelor organizafiei, in acelagi timp cu satisfacerea propriilor obiective. Factorii ce influenteaze motiva{ia ?n muncd sunt: - individuali gi sociali, - obiectivi gi subiectivi,

i :

recrutarea pergnalului care este baza intregului proces de asigurare cu personal; se fae prin : - ptraqerea unui numir c6t mai mare de candida(i (din surse ffierne. prin promovare sau externe);
.

ffi"#:5'E

- -

sociale.

- afectivigiralionali. Funcfia de menfinere se reatrizeazd prin coeziune gi eficacitatea echipei de

lucru, stimulente, benefi cii.

4-

/l tt4
SISTEME DE sAmArnre sau sisteme de ingrijiri de sdnitate
sistemut de sdndtate : anstd !!1 toate pimar este promovarea, imbundtd{irei, persoanele gi ac{iuni6 al cdror scop iiiloitii", gi men{inerea sdndtdtii
sdndtare (s/s) trebuie s{ indeprineac{ anumite :l;ffril'" r"!e:?:{,:{i"de gi a contribuabillilor, masa utilizatorilor. r personalulmedico_sanitar, . instituliile de sdndtate) gi . autoriti(ile(fumizori gi administraiive. politice

Funcfiile sistemetor de sinitate

1. Producfia resurselorde sdnitate

a. Pregdtirea forlei lgyucd, a personatutuidin sdndtate b. organizarea faciritd{iror, tr*iriito,r din domeniur sdndtdtii c. P ro d u c{ i a fa r m a ce u.:t i cd : s u sy i n e " s ig uii ;r;;' ;; ri;h;;Et " d, Ploduclia de material gi apa'raturi medicatd " e. Cerceta rea gtiinlificd ten nobg iia

i,

2. Asigurarea serviciitor
a. seruicii

de sdniitate

de sdndtate (igiena mediurui, apei, arimenturui,etc) preventive gide promorrii" sdndtdlii "s_e1r!cii ra nivet individuar G. Asistenla medicatd pimard, secundard ii t;ti;;;""' d. lsi$en{a medicatd ia nivet individuayr"ioi ii""Arc e. Asistenla medicatd pentru indivizi speciate de sdndtate
b.

,; -;;;;i;;"

3. Realizarea mecanismeror de susfinere economicd b. Alocarea fonduritor pentru

a.

Mobilizarea resurselorfinanciare sdndtate

4.

Managementul

activititii

a. Managementut problemelor de sdndtate b. l?*!gr-"a gi qtanificarea probtemetor de sdndtate c. rtuxut nrormational d. Coordonarea i, interiorul sistemutui de sdndtate e. Coordonarea cu sistemete sociale gi ec-onomice

* l*

i. j.

g. Managementul resuiselor umane h. Managementul resurselor materiate

Reglarea seruiciilor de sdndtate Coopererare internationald

f.

lmplicarea comunitdtilor

Motivele de indeplinirea a unor condifii au reiegit din , insatisfacfiile rezultate din qe$gfea cheltuielilm intr-un.ritm greu de suportat, fird ameliorareffiii de s5ndtate.
I

,r
I I.

volumul exaoerat de munc5 zitnicd. insulEcienta elementelor de stimulire, inefi cienta manaoerialS.

condifiile unui

generald; alegere; prompt6; eficacitate;- .. pertinenfa fa!5 de nevoi;

acoperire posibilit5(i de accesibilitate

sls corespunzdtor

(dupd Maxwell, Ditchley): echitate ; - acceptabilitate sociald largd; responsabilitatea statuluifati de sinitatea publicd.

_ -

eficien{5 inaltS;

modificarea permanent6 a cestuia. Care sunt elementele societifii:

s/s nu a putut sd safisfacd integrat aceste citeii. Chiar dac5 s-ar imagina un sistem perfect Lcesta ar fi efemer deoarece modificdrile cerute de nevoile societSfii in schimbare continud ar impune
Qe fapt nici un

imbitrinirea popula{iei,

: ;nTiffi::"J?T,',T;,,,.
I

introducerea de tehnologii noi,

SIS care funcfioneazi in prezent : 1. modelul serviciului nafionat de sintrtate

2. modelul 3. modelul 4. modelul

BISMARK.

(sNS) de tip BEVERIDGE. sistemului de asiguriri sociale de sinitate (sAS) de tip

sigur6ri private.

sistemului centralizat de stat (SCS) tip SEMA$KO. sistemului de sinitate din sUA care este practic bazal pe

Exemple de sisteme de sinitate: modelul SNS: imaginat de britanici func{ioneazdin Danqmarca, Finlanda, lslanda, Norvegia, Suedia, Portugalia, Spania, Angtia.

6-

1--

(t,

,1
modelul sAS: opereazd in Austria, Bergia, Franta, oranda, Germania, Romdnia

; mode-lul SCS: caracteristic {drilor din Europa centrald gi de rds6rit, foste socialiste. finanlarea se bazeaz5 p" de s5nitate, r9sp9{,1 q? riscurile persoanelor asigurate. o modelul din sUA : bazat practic pe asijuriri private

Caracteristici ale SIS

Moqetut sNS: de tip Bevefioe.. dupd numele economistului englez WH. Beveridge (1879 -1S3), care l-a introdus in Anglia in 1g49, principali sursj de

- are ca surse de finan[are taxele generale, - este controlat de guvern gi dispune de un buget de stat.; - in sistem func{ioneazi gi sector privat; - in acest sistem accesul este liber
pentru to(i cetd{enii,

acoperirea este general5,

conducerea

intennediul autoritdlilor de sta! medicii sunt fie salaria{i fie pldtiili in func[ie de numirul paci6nlilor inscrigi pe listele lor (capitatie), Si se practicd ?n oarecare mdsurd gi co-plata.

se

asigurd

prin

Modelul SAS : de tip BTSMARCK - dupd numele omului de stat, Otto von Bismark (1815 -1ggg) care a introdus sistemul asigurSrilor sociate de s6ndtate. obligatorii in C"i#nil la sfirgitul secolului XlX, in functie Qe venit 9i nu de stJrea de sdndtat; ;- persoanelor

spre organisme sau agentii care ':" Modelul SCS: tip SEMA$Kb. - egte finan{at de la biqgetul de

- sistemul este finantat din contribu{ia ?n general obligatorie a salariatiror gi patronilor (cotizafii) - de regurE in funcfie de venit satllgi prin taxe generale. - acoperirea este larg5, dar acolo u!9" asigurarea nu este obligatorie rdm_an g" _ populafie fird acces flgooril la &eneficiile ''r,* sistemului. - sumele colectate gynt dirijate stat, -

asigurate.

urmeazd a fi oferite asigura{ilor; contractere cu au ra baz5 taxa pe serviciu/prestafie, iar er spitalele se bazeaze pe bugete adesea globale'

aceste fonduri de asiguriri contrag reazd spitarere Ei ".r medicii de familie iLrviciite ce

fonlurilor;

asiguri gestiunea financiari

p;il;t.ii

,.',

,.:
.

,,1

controlat de stat 'prin sistemul de planifi care centralizati,

--1.

-- ?__

statul are monopolul serviciilor. de sin5tate care sunt proprietatea

SA;

salariat (fun{ionar),

personalul este ?n

intregime

accesul la servicii este general; nu existi un sector prioritar;

prioritatea sociald
este de nivel scdzut.

sistemului

medicii sunt lipsl{i de stimulente, exist5 liste lungi de asteptare iar sistemul are o dozi inalti de birocralie. - ln SAS, performan[ele medicale sunt relativ inalte dar cheltuielile pentru sdndtate pe care le implic5 sunt cele mai maridin Europa, costuriele sale sunt mari, genereazd un @nsum indus ridicat cu posibilitatea administrdrii apari{iei unor fenomene ca: ta un serviciu cu pref zero cerr" o.pas'"st; or".tr-;L se refuz5 asigurarea unor grupuri costisitoarb prin volum inln .r consumurilor sau cost ridicat al presta{iilor. - Defectele sistemului SCS: lipsit de inifiativi sau competi{ie, func{ionar izarea activitalii medicare,.subfinan(area, ineficienla gi neperforman(a, imdaci reous aspura stirii de sdndtate.

- sistemul sNs.are un impact pozitiv a6rpr. itarii de sdn5tate,

Fiecare sistem are avantajere dezavantajere sare.

SISTEMUL TNFORMATTONAL DE SAr\rArare

este o infrastructurd dinamica 9i flexibila pentru monitorizarea activitdlitor din sdndtate activi la na_tional 9i subna{ional incluzdnd !.,,r"1 @ane_valglL leoislatie. relatii institutionale. tehnolooii si- standardo nonrrr r aaraa{a.^^
informatii din surse analizei, interpretdrii schimbului intre to(i profesionigtii gi publicul general din sectorul de sindtate din afara lui.
a

comprementire@

gi gi

siguranfei).

de.,serviciite oe farrnaceutice, ingrijirile la domiciliu, activitd(ite oe sanatat"-p;tlilre'(;;;;i promovarea sdndtilii gi prevenirea imbolndvirii, ameliorarea mediului gi a

$$$.^,l"tyi

Participanfii la sistemul inforrnafionat de sdndtate (principalele organizalii din sistemul de s{nitate} :

1..Minist6rul S6nititii: organizeazd sistemul informa[ional al iS, al sinitd{ii publice,modul de raportare a datelor de citre unitdtile medicale p"ni, evaluarea stirii de sdnState a popula{iei, analiza gi evaluarea periodicd a indicatorilor stdrii de sSnitate gi a criteriilor de performanli a unit5tiloi medicale,.cat gi prezentarea c6tre guvern de rapoarte periodice privind starea de s5n5tate.

-4-

2. Gener3l5. de ASistgnti Medicali: coordoneazd intrega activitate de "Direqtla asjsten[5 medical5 de: urgen!5, curativS, de rea:perare, ocupa{iJnali, fumizati, at6t de unittrfile publice,c6t gi de cele private ca gi medicina sportivd, gi rnedicina legaltr; coordoneazl programele de sinitate; are gi direcfie d'e sdniiatea mamei gi copilului.

coordoneazi gi controleazd activit5tlle de sin5tate publicS, promovarea sdnEtd{ii gi medicine preventivd, coordoneazd gi controleazd programle de slndtate public6 in teritoriu. : stabilegte resursele financiare pentru ingrijirile de s5ndtate ale populaliei gi sr.rpervizeaza utilizarea lor. lnstitufii subordonate sub autoritatea sau coordonarea MS: centrul de calcul, statisticd sanitari 9i Doqumentare Medicali, Directiile judefene de Sin5tate Publici, lnstitutete gi Centrele de Sin5tate Public6, lnstituteleMedicaleSpitalicegti

STATUT SPEGIAL:

Casa Na[ionalS de Asiguriri de S6ndtate (CNAS), Casele .ludelene de nsiguriri de Sdnitate'(CJAS), lnstitutele Nalionale de Cercetare gi Dezvoliare. CAS din Transporturi(CAST) 9i a Casei, de fslOur5ri a'. epaiaiii, Ordinii Publice, Sigurantei Nafionale Autoritilii JudeiStoregti (CAOPSNAJ).

gi

Fumizorii de servicii de

sinitate gi produse meclicale care se afli in relatii

contractuale cu CJAS: spitalele, policlinici, servicii.ambulatorii de specialitate sau centrele de diagnostic, cabinete medicale,medici de familie, farmaciile.

(CFR) 9RGAN[TAT'|

- cllegiul Medicitor Cin ,.jlom6nia 'i..1l (CMR), ". - colegiul Farmacigtitor din $$g'ania :"'""r
il"''le;.
,

Organizafii.independentg:

Ordinut Asistenfitor Medicati 9i Moagetor din Rominia (oAMMi)

cotegiut Medicito Dentisti

AIE, 8d.,,,^#On'JrRt DE SArvArere 6ls;; publ.igt.';:','oSyr,, de speciatitate, centre'dJ diagnostic D^ep.a(lmente de $n!ta!g ai Spifalele, lnstitute de sdndtate '::':::' itt fiahment
FURNLZO.
;r

cabinete

de speci1titate,

"ro,lft,F!l#,

,*i: y:ff:ffirfamitie,

medici stomatotosi

0RG,ANIZATI' CE INFL Ministerul Sdndtdlii Dirccliile de Sdndtate pubticd Minisierulde Finanle Terful'pldtitor- Casele de asi Asocialii profesionale: CMR, Fffme fumlzoare de Organizalii educalionale gide

TIILE FURNIZOARE DE
'S

g.gfiipament medical - colegiile, ordinele

J_