FEAA

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANE-BNCI UNIVERSITATEA ,,AL. I. CUZA IAI

RAPORT DE ANALIZA

Profesor coordonator: URSU SILVIU

Cap.1 PREZENTAREA SOCIETATII POLICOLOR S.A. Bucuresti

1.1 Prezentare generala

Societatea comerciala Policolor S.A. a fost infiintata prin HG nr.1176/02.11.1990, prin reorganizarea fostei Intreprinderi de Lacuri si Vopsele Policolor, sub forma de societate comerciala pe actiuni, in temeiul Legii nr.15/1990, fiind inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti sub nr. J40/205 /1991. Incepand cu luna martie 1997, S.C. Policolor S.A. a fost inscrisa la Bursa de Valori Bucuresti. Din data de 25 septembrie 1997, S.C. Policolor S.A. a devenit o societate integral privata in urma preluarii pachetului majoritar de actiuni de 51% de la Fondul Proprietatii de Stat de catre doua fonduri de investitii: Romanian Investment Fund (Cyprus) Ltd. si The Romanian-American Enterprise Fund. In August 1998, Policolor a achizitionat pachetul majoritar de 51% din actiunile celui mai mare producator si distribuitor de vopsele, lacuri, rasini si alte produse inrudite din Bulgaria, respectiv Orgachim AD din Russe. Achizitia a fost realizata prin intermediul firmei Whitebeam Holdings Limited, inregistrata in Malta, detinuta in proportie de 99,97 % de Policolor. Cu o experienta de 40 de ani pe piata lacurilor si vopselelor din Romania, Policolor este in prezent cel mai mare producator roman de profil. Intre anii 1965 si 1990 Intreprinderea de Lacuri si Vopsele Bucuresti, asa cum a fost numita initial, a fost unul dintre cei mai importanti furnizori ai industriilor nationale de autovehicule, mobila si electronica. Marcile Policolor se impun in diferite segmente de piata, datorita calitatii si in special datorita unor strategii complexe de marketing.

Obiectul principal de activitate al societatii Obiectul principal de activitate al S.C. Policolor S.A. consta in producerea si comercializarea de lacuri, vopsele, emailuri, diluanti, cerneluri tipografice. Pentru anul in curs Policolor si-a propus o crestere a cotei de piata in conditiile in care strategia de marketing se concentreaza pe lansarea de produse noi, modernizarea sistemului de distributie, dezvoltarea sistemului de nuantare IRIS si sprijinirea exporturilor. Compania Policolor a fost privatizata in 1997 si are un capital social de peste 71 de miliarde lei. Principalii concurenti interni: Kober Piatra Neamt dufa Deutek SA (companie achizitionata in 2005 de fondul de investitii Advent) Fabryo Corporation SRL (denumita anterior Guzu Chim, in care fondul de investitii Oresa Ventures detine 49% din actiuni) Azur Timisoara, controlata de compania americana ICC Industrie Modeco Dyo

Principalii actionari Prezentare sintetica a actionarilor semnificativi si ponderea acestora in structura actionariatului: Numarul total al actiunilor emise de S.C. Policolor S.A., la data de 31.12.2006 este de 71.257.475. Numarul total al actionarilor este de 7.201 Structura actionariatului (actionarii cu un procent mai mare de 5% din totalul actiunilor emise sunt prezentati separat):

Nr. total al acestor actiuni este de 59.301.613, reprezentand 83.22% din numarul total de actiuni emise.

Altii: Restul actionarilor (7.198), persoane fizice si juridice, din tara si strainatate, detin un numar de 11.955.862 actiuni, reprezentand o pondere de 16.78% din totalul actiunilor emise.

Consiliul de administratie Presedintele Consiliului de Administratie: Ion Alexander Florescu Membrii Consiliului de Administratie: Peter Braun Dumitru D. Popescu Alin Giurgiu Danut Nicolae Carmen Seghete Cezar Radu Cojocariu

1.2 Evolutia societatii pe parcursul exercitiului financiar 2006

Anul 2006, a permis concentrarea eforturilor, inclusiv investitionale, spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale, cu precadere a activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie Ansamblul de masuri luate in sectorul operational a avut ca efect eficientizarea activitatilor de productie care s-a reflectat, pe de o parte, in cresterea volumului de productie fabricata, iar pe de alta parte in structura de personal care a suferit ajustari in functie de necesitatile fiecarui tip de activitate, iar pentru a sustine activitatea operationala in perioada de varf de activitate (aprilie octombrie 2006), necesitatile suplimentare de personal au fost asigurate prin contracte de prestari de servicii cu firme specializate in acest domeniu. In vederea realizarii obiectivelor propuse prin bugetul pentru anul 2006, in conditiile unei piete concurentiale foarte dinamice, un rol deosebit a revenit activitatii de dezvoltare produse/nuante noi in conformitate cu cerintele pietei. Pe ansamblul anului 2006, piata de lacuri si vopsele a avut o tendinta generala de crestere, insa a prezentat particularitati pe segmentele de piata principale. Referitor la piata produselor decorative, anul 2006 a adus o crestere semnificativa a vanzarilor. Factorii care au contribuit la obtinerea acestor rezultate pot fi sintetizati astfel:

- Continua pregatire a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic

pentru forta de vinzari din teritoriu;

- promovarea in rindul profesionistilor a produselor DEKO Professional in cadrul

unui program complex de prezentari practice si teoretice, cu ocazia unor intilniri cu acestia ce au avut loc in cele mai importante localitati din tara;

- instruirea fortei de vinzari a distribuitorilor si a echipelor de constructori si

aplicatori;

- promovarea intensiva a brandului DEKO Professional printr-o campanie

complexa de marketing care include printre altele: participarea ca Partener Oficial al

retelei nationale de tirguri CAMEX; sustinerea sistemului de distributie cu materiale promotionale specifice; realizarea unui website specializat;

- cultivarea unui sistem relational de promovare in rindul marilor companii de

profil si a autoritatilor in domeniu, in special prin colaborarea cu Patronatul Societatilor in Constructii;

- asigurarea unui portofoliu complet de produse, de la marcile economice la cele

premium.

Cap. 2 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT SI A TREZORERIEI NETE

Fondul de rulment

Fondul de rulment apare atunci cand sursele permanente sunt mai mari decat nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti. Aceste excedente de resurse permanente degajate de ciclul de finantare al imobilizarilor poate fi utilizat sau rulat prin reinnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care garanteaza solvabilitatea firmei. In cazul unor probleme comerciale sau de natura financiara el asigura independenta financiara a intreprinderii fata de creditorii sai. FRN = Cap. propriu + Proviz. pt. riscuri si chelt. + DTML + V in avans A imobilizate

Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment evidentiaza echilibrul financiar pe termen scurt dintre alocarile ciclice in stocuri si creantele si sursele ciclice rezultate din decalaje de plati catre terti. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie finantate din fondul de rulment. NFR = stocuri + creante + cheltuieli in avans datorii nefinanciare

Trezoreria neta

Analiza lichiditate exigibilitate se realizeaza si prin abordarea comparativa a fondului de rulment si necesarului de fond de rulment. TN = FRN - NFR Situatia echilibrului financiar al societatii: ECHILIBRUL BILANTIER Active imobilizate in sens larg Datorii pe termen lung Provizioane pt. riscuri si chelt. Capitaluri proprii FOND DE RULMENT Stocuri Creante Cheltuieli in avans Datorii nefinanciare pe termen scurt Venituri in avans NECESAR DE FOND DE RULMENT Disponibilitati Datorii financiare pe termen scurt TREZORERIA NETA 31.12.2004 29.511.782 2.058.747 1.156.911 39.722.660 13.426.536 24.420.455 16.545.052 202.863 14.861.506 0 26.306.864 2.489.184 15.374.597 -12.880.329 31.12.2005 25.356.123 1.184.220 1.404.944 57.894.245 35.193.366 27.182.972 15.254.458 263.566 18.637.116 0 24.063.880 19.193.385 8.068.983 11.129.486 31.12.2006 28.637.188 1.041.490 1.055.282 66.353.102 40.034.872 35.598.411 22.265.948 254.236 16.869.939 0 41.248.656 3.285951 4.499.887 -1.213.784

Societatea Policolor SA Bucuresti inregistreaza pe parcursul celor 3 ani de referinta un FRN pozitiv si crescator, de la o valoare de 13 milioane in anul 2004 la una de 40 milioane in 2006. Aceasta evolutie indica o stare de echilibru financiar pe termen lung, firma putandu-si finanta deficitele care pot aparea intre alocarile si resursele de finantat pe termen scurt. In anul 2006 fondul de rulment s-a mentinut pozitiv, fiind in crestere fata de anul 2005, asta pe fondul scaderii mai rapide a activelor imobilizate decat scaderea

capitalurilor

proprii.

In anul 2006, cu toate ca cifra de afaceri crescut, Policolor s-a confruntat cu o situatie de dezechilibru financiar, trezoreria neta avand valoare negativa de 1,2 milioane RON. Dezechilibrul financiar a fost astfel influentat de cresterea pe care a avut-o necesarul de fond de rulment , pusa mai ales pe seama modificarii creantelor care au crescut considerabil in anul 2006, dar si prin evolutia datoriilor nefinanciare pe termen scurt (sub 1 an) care au scazut , societatea urgentandu-si astfel platile catre furnizori. Acest lucru se poate observa si din valoarea pe care o au disponibilitatile (casa si conturile la banci), acestea reducandu-si valoarea fata de finalul anului 2005. Scaderea stocurilor este corelata cu dinamica in crestere a cifrei de afaceri, insa societatea ar trebui sa urgenteze incasarea creantelor pentru a reface echilibrul financiar.

CAP.3 ANALIZA RATELOR FINANCIARE

3.1 Analiza ratelor financiare uzuale

Aprofundarea studiului situatiei financiare a intreprinderii se realizeaza prin analiza ratelor financiare prin care se urmareste capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata, in ce masura se poate finanta prin credite, cat de eficient sunt utilizate activele de care dispune si care este eficienta echipei manageriale. Informatiile oferite prin ratele financiare pot fi folosite pentru a previziona castigurile firmei. Pentru ca aceasta analiza sa fie eficienta este recomandata compararea valorilor obtinute de firma in cauza cu cele prevazute in actele normative si cu cele publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, ca medie pentru anul precedent pentru acelasi domeniu de activitate. Sold la 2005 2.31 1.29 0.7 31.99 % 15.92 3.98 7.98 45.71 4.26 13.10 %

INDICATORI UZUALI ANALIZA CAPACITATII DE PLATA ANALIZA FINANTARII PRIN CREDITE ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII ACTIVELOR ANALIZA Rata (lichiditatea) curenta Rata rapida (test acid) Rata la vedere Rata indatorarii Rata de acoperire a dobanzilor Rata de rotatie a stocurilor Viteza de rotatie a clientilor Durata medi de incasare a clientilor Rata eficientei utilizarii activelor fixe

2004 1.43 0.62 0.08 44.13 % 4.66 3.70 6.18 59.03 3.06 4.67 %

2006 2.86 1.19 0.15 24 % 1.47 3.95 6.98 52.29 4.91 6.05 %

10

EFICIENTEI ECHIPEI MANAGERIALE

Rata profitului Rata rentabilitatii investitiilor Rata rentabilitatii financiare

5.77 % 10.6 %

16.20 % 24.5 %

9.47 % 12.8 %

3.1.1 Analiza capacitatii de plata

Rata curenta indica in ce masura drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie in bani lichizi. Un nivel supraunitar al raportului semnaleaza posibilitatea ca firma sa-si poata rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt. Indicatorul trebuie sa inregistreze o valoare de referinta de 1.8. Policolor SA inregistreaza in anul 2004 o rata curenta sub valoarea de referinta insa in anii urmatori, 2005 si 2006 nivelul ratei ajunge sa ia valorile 2.31 si 2.86 ceea ce indica posibilitatea firmei de a-si rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt. Rata rapida (test acid) realizeaza identificarea rapida a starii de lichiditate la nivelul firmei. Importanta acestui indicator este neluarea in considerare a stocurilor, care sunt cel mai putin lichide din activele circulante. Astfel firma se asigura ca poate face fata platilor scadente pe termen scurt numai pe seama activelor usor transformabile in lichiditati (activele de trezorerie si creantelor). Valoarea recomandata pentru acest indicator este 0,8. Policolor SA relizeaza in anul 2004 un nivel al ratei rapide sub cel al valorii recomandate datorat unui nivel mai ridicat al datoriilor curente fata de activele curente. In anii 2005, 2006 nivelul ratei creste peste valoare de 0,8 semnificand faptul ca firma poate face fata platii datoriilor pe termen scurt prin valorificarea activelor circulante. Rata la vedere se mai numeste si lichiditate imediata sau rata cash iar in calcularea acesteia se iau in considerare activele cu lichiditatea cea mai ridicata, activele de 11

trezorerie formate din disponibilitatile banesti si valori mobiliare de plasament. Deoarece datoriile curente, desi platibile pe termen scurt, nu au in totalitate o scadenta imediata, se poate utiliza drept reper nivelul de 0,2 situarea indicatorului la un nivel inferior indicand un risc ridicat in ceea ce priveste posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. Acest lucru avertizeaza asupra aparitiei unor probleme financiare cum sunt : intrarea in incapacitatea de plata, pierderea pietei, posibile procese de executare silita solicitate de furnizorii neplatiti, blocarea conturilor bancare de catre organele fiscale pentru neplata datoriilor catre stat.

3.1.2 Analiza finantarii prin credite

Rata indatorarii arata ce pondere detin datoriile in totalul activelor sau ce procent din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite. Valoarea de referinta este de 68 %. Firma inregistreaza in cei trei ani valori mai mici decat valoarea de referinta ceea ce denota faptul ca fondurile majoritare de care dispunea firma sunt proprii. Cel mai ridicat nivel al acestei rate poate fi observat in anul 2004 aceasta semnificand un nivel ridicat al creditelor contractate. Rata de acoperire a dobanzii exprima masura in care veniturile pot scadea fara sa apara probleme financiare pentru firma. Este recomandata ca valoare indicatorului sa nu coboare sub 2,4. In cazul societatii noastre in primii 2 ani de referinta putem observa un nivel al rate peste cel recomandata aceasta semnificand un grad redus de indatorare, insa in anul 2006 nivelul ratei coboare sub 2,4 datoriita dezechilibrului financiar cu care se confrunta firma.

3.1.3 Analiza eficientei utilizarii activelor

12

Rata de rotatie a stocurilor este importanta in ceea ce priveste managementul intreprinderii. Constituirea unor stocuri prea mari poate determina imobilizarea resurselor banesti investite dar in acelasi timp insuficienta stocurilor poate duce la aparitia unor probleme in procesul de productie. Valoarea de referinta este de 8 rotatii. Durata medie de incasare a clientilor arata numarul de zile dintre momentul livrarii marfurilor, execuriei lucrarilor, prestarii serviciilor si cel al incasarii contravalorii acestora. Valoarea de referinta este de 30 zile. In ceea ce priveste firma noastra putem observa ca in cei trei ani duratele medii de incasare sunt in jurul valorii de 60 70 zile ceea ce indica faptul ca firma acorda credite comerciale cu o scadenta mai indelungata. Rata utilizaii activelor fixe masoara eficienta cu care firma utilizeaza masinile si echipamentele de care dispune. Valoare optima a ratei este de 7,5 rotatii. Cu cat valoarea indicatorului este mai mare cu atat activele fixe sunt utilizate intr-o maniera mai eficienta. In cazul firmei Policolor SA nivelul indicatorului este unul mediu, crescand pe parcursul celor 3 ani.

3.1.4 Analiza eficientei echipei manageriale

Rata profitului arata profitul obtinut la o unitate monetara din cifra de afaceri. Valoarea de referinta este de 1,20 %. In cazul Policolor SA un nivel mai ridicat este atins in anul 2005 in procent de 13,10 %. Rentabilitatea investitiilor masoara gradul de rentabilitate al intregului capital investit in firma. Raportandu-ne la valoarea de referinta de 13 % puteam observa o rentabilitate a capitalului investit destul de scazuta in anii 2004 si 2006 comparativ cu anul 2005 cand nivelul acesteai atinge cota de 16 %. Rata rentabilitatii financiare masoara gradul de reantabilitate al investitiilor facute de actionari. Valoarea de referinta este de 9,2 %, iar in ceea ce priveste firma noastra in cei

13

trei ani prezentati regasim o rata peste nivelul optim semnificand un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii.

3.2 Analiza indicatorilor economici financiari prevazuti de OMFP nr 94/2001 si nr 1752/2005

INDICATORI Indicatorul lichiditatii Indicatori de lichiditate curente Indicatorul lichiditatii imediate Indicatorul gradului de Indicatori de risc indatorare Indicatorul privind acoperirea dobanzilor Viteza de rotatie a stocurilor Viteza de rotatie a Indicatori de activitate debitelor clienti Viteza de rotatie a creditelor furnizori Viteza de rotatie a Indicatori de profitabilitate activelor totale Rentabilitatea capitalului angajat Rezultatul pe actiune SOLD LA: 2005 2.31 1.29 0.020 13.92 87.26 53.66 46.57 1.24 0.26 1.993

2004 1.43 0.62 0.052 4.66 80.55 58.94 38.31 1.24 0.18 0.593

2006 2.86 1.19 0.020 46.34 81.37 48.63 62.31 1.57 0.15 1.197

1. Indicatorii de lichiditate Exprima capacitatea intreprinderii de a-si acoperi datoriile curente din activele curente, interpretarea acestora fiind aceeasi cu cea de la subcapitolul anterior. 2. Indicatorii de risc

14

Indicatorul gradului de indatorare reprezinta ponderea capitalului imprumutat in capitalurile proprii. Acest indicator atinge un nivel ridicat in anul 2004 semnificand un nivel scazut al datoriilor comparativ cu ceilalti ani knd gradul de indatorare este de 20 % datorita cresterii creditelor contractatepe perioade mai mari de 1 an. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor arata de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanzile. Cu cat valoarea este mai mica cu atat pozitia firmei este mai riscanta, insa la firma nostra se poate observa k in fiecare an valoarea acestui indicator creste indicand un risc scazut. 3. Indicatori de activitate Viteza de rotatie a stocurilor aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercitiului financiar. Acest indicator variaza in cei trei ani, ating o valoare maxima in anul 2005 ceea ce indica o valoare redusa a stocului mediu. Viteza de rotatie a debitelor clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale si exprima numarul de zile pana la care va avea loc incasarea efectiva a acestora. Viteza de rotatie a creditelor furnizori exprima numarul de zile de creditare pe care firma il obtine de la furnizorii sai. Nivelul indicatorului creste de la 38.31 in 2004 la 62.31 in 2006 cand firma se confrunta cu un dezechilibru financiar si cu un nivel redus al disponibilitatilor banesti. Viteza de rotatie a activelor totale indica eficienta cu care sunt utiizate activele totale : activele imobilizate, activele circulante si activele financiare. Se observa o crestere a numarului de rotatii atingand un nivel maxim in anul 2006 datorita cresterii cifrei de afaceri. 4. Indicatori de profitabilitate

15

Rentabilitatea capitalului angajat exprima profitul obtinut de societate din banii investiti unde capitalul angajat se refera atat la banii investiti de actionari cat si de creditorii pe termen lung. Nivelul cel mai ridicat al acestui indicator este atins in anul 2005 cand la 100 de unitati de capital angajat se obtin 26 unitati profit. Rezultatul pe actiune exprima profitul net obtinut in urma detinerii unei actiuni. O valoare ridicata a acestui indicator este obtinuta in anul 2005 cand profitul net obtinut pentru o actiune este de 1.993 lei.

3.3 Analiza altor rate financiare

Nr. crt 1 2 3 4 5 Anul 2004 65.45 % 37.04 % 0.95 % 23.22 % 9.89 % 2005 39.68 % 25.63 % 1.78 % 20.87 % 7.61 % 2006 40.17 % 38.01 % 3.62 % 21.80 % 9.21 %

Indicatori Ponderea imobilizarilor corporale Ponderea creantelor comerciale Rata marjei comerciale Rata valorii adaugate Rata excedentului brut din exploatare

1. Ponderea imobilizarilor corporale = (Imobilizari corporale nete / active totale )*100 Reflecta gradul de imobilizare a activului, masura in care depinde desfasurarea procesului de exploatare de latura sa tehnica. 2. Ponderea creantelor comerciale = ( clienti si conturi asimilate / active totale) *100 Reflecta politica de credit comercial exprimand portofoliul de creante din patrimoniul societatii si termenul de decontare acordat clientului. Coeficientul are o valoare nula in cazul in care societatea practica vanzarea de bunuri cu plata pe loc.

16

3. Rata marjei comerciale = marja comerciala / CA (fara TVA) *100 Reflecta eficienta activitatii comerciale desfasurate de unitate. In cazult nostru aceasta rata creste deoarece pe fiecare an creste si activitatea comerciala a firmei si cresc veniturile din vanzarea marfurilor. 4. Rata valorii adaugate = valoarea adaugata / CA(fara TVA) *100 Reflecta ponderea din cifra de afaceri destinata remunerarii diferitelor categorii de stakeholders. In cazul acestei firme ea scade in tro proportie mai mica datorita cresterii cifrei de afaceri, cu toate ca si valorea adaugata creste dar intr-o masura mai mica. 5. Rata excedentului brut din exploatare = excedent brut din exploatare / CA(fara TVA) *100. Este un indice preferat in studiul performantelor industriale si comerciale deoarece este independent de politica de finanatare si reglementarile fiscale.

17

Cap. 4 ANALIZA TABLOURILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Indicatorii utilizai n analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune ofer informaii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiar, excepional), dar i de monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri de a fi ncasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi pltibile; cu alte cuvinte, de a se manifesta ca nite fluxuri monetare, de cash ) sau de participare a anumitor stakeholderi1 la distribuirea rezultatelor financiare Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, palierele succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascad pornind de la cel mai cuprinztor( producia exerciiului + marja comercial) i ncheind cu cel sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar reflect rezultatul gestiuni financiare la treapta respectiv de acumulare.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (SIG) Nr crt 1 2 I 3 II 4 5 III 6 7 8 9 Indicatori Venituri din vanzarea marfurilor (-) Cheltuieli privind marfurile MARJA COMERCIALA (+) Productia vanduta CIFRA DE AFACERI (+/-) Productia stocata(Variatia stocurilor) (+)Productia imobilizata PRODUCTIA EXERCITIULUI (-)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (-)Alte cheltuieli materiale (-)Alte cheltuieli din afara(cu energia si apa) (-)Cheltuieli privind prestatiile externe
1

Nr rd. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Mod de calcul F20 rd.03 F20 rd.13 Rd.01 rd.02 F20 rd.02 Rd.01 + rd.04 (+)F20 rd.05 / (-)F20 rd.06 F20 rd.07 Rd.04 + rd.06 + rd.07 F20 rd.10 F20 rd.11 F20 rd.12 F20 rd.24

2004 4528416 3663954 864462 85869052 90397468 2554156 3200 88426408 46298794 8060710 882782 13056687

2005 9893351 7961692 1931659 98249632 108142983 1284345 582 99534559 53206130 9468525 1182288 15030605

2006 24182159 19076816 5105343 116632229 140814388 7854960 8468 124495657 67319792 11054204 1025692 19491148

Prin stakeholder definim orice agent economic aflat n relaii cu firma: proprietar, creditor, salariat, manager, furnizor, client, stat, comunitate local etc.

18

IV 10 11 12 V 13 14 15 16 17 VI 18 19 VII 20 21 VIII 22 IX 23 X

VALOAREA ADAUGATA (+)Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (-)Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (-)Cheltuieli cu personalul EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE (EBE) (+)Alte venituri din exploatare (-)Alte cheltuieli de exploatare (-)Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (-)Ajustarea valorii activelor circulante (-)Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli REZULTATUL DIN EXPLOATARE (+)Venituri financiare (-)Cheltuieli financiare REZULTATUL CURENT (EBT) (+)Venituri extraordinare (-)Cheltuieli extraordinare REZULTATUL BRUT (-)Impozit pe profit REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR (+)Cheltuieli cu dobanda PROFITUL INAINTE DE DOBANZI SI IMPOZIT (EBIT)

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Rd.03+ rd.08rd.09- rd.10- rd.11rd.12 F20 rd.04 F20 rd.25 F20 rd.14 Rd.13+ rd.14rd.15- rd.16 F20 rd.08 F20 rd.26 F20 rd.17 F20 rd.20 F20 rd.27 Rd.17+ rd.18rd.19- rd.20- rd.21rd.22 F20 rd.40 F20 rd.47 Rd.23+ rd.24- rd.25 F20 rd.52 F20 rd.53 Rd.26+ rd.27- rd.28 F20 rd.60 Rd.29 rd.30 F20 rd.44 Rd.26 + rd.32

20991797 0 1495866 10549961 8945970 2461857 2005318 2119926 861557 - 235890 6656916 2044412 2782679 5918649 0 0 5918649 1696175 4222474 1615212 7533861

22578670 0 2172878 12168787 8237005 23076195 11092152 3786956 3224 63204 16367664 3073957 2549486 16892135 0 0 16892135 2690085 14202050 1132042 18024177

30710164 0 1243577 16484700 12981887 788226 857846 3462130 - 120115 59500 9510752 1973293 1272072 10211973 0 0 10211973 1682046 8529927 215700 10427673

19

Marja comercial Excedentul vnzrilor de mrfuri n raport cu costul de cumprare al acestora reprezint marja comercial. Marja comerciala pozitiva, ceea ce inseamna ca cifra de afaceri realizata din vinzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu, remunerarea tertilor, altii decit furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociati sau actionari. Este si cazul firmei noastre care inregstreaza o marja comerciala pozitiva si crescatoare de la an la an ceea ce semnifica o crestere a veniturilor din vanzarea marfurilor. Productia exercitiului Producia exerciiului include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate de ntreprindere pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Producia include trei elemente: producia vndut, producia stocat, i producia imobilizat. Acest sold se refera strict la intreprinderile industriale. Cresterea productiei exercitiului poate proveni din cresterea CA (schimbarea politicii comerciale; dezvoltarea noilor piete) sau din cresterea productiei stocate (pierderi din vinzari; inegalitate intre cerere si productie). Valoarea Adaugata Exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a fortei de munca si capitalului peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti. Ea reprezinta o sursa de acumulari banesti prin care intreprinderea poate utiliza pentru remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea sa economica. Valoarea adugat = Producia exerciiului + Marja comercial Consumuri de la teri Interpretarea scaderii valorii adaugate in timp poate fi pusa pe seama: - Scaderea vinzarilor (problema conjuncturala sau structurala; problema specifica intreprinderii; problema de politica interna) - Vinzari constante (noi preturi pentru imobilizari; crestere datorata inflatiei; crestere nejustificata a pretului furnizorilor). Excedentul brut de exploatare Excedentul brut de exploatare(EBE), sau, dup caz insuficiena brut de exploatare (IBE) (cnd se nregistreaz o valoare negativ a acestuia ) este rezultatul dup remunerarea factorilor de producie mn de lucru i stat EBE = (Valoarea adugat + Subvenii de exploatare) (Cheltuieli cu personalul + Impozite, taxe, vrsminte asimilate)

20

EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate economica pentru ca el exclude politicile de finantare si de investitii si permite astfel sa se vada daca activitatea proprie a intreprinderii este sau nu rentabila. In cazul unei insuficiente brute de exploatare este important de urmarit provenienta acesteia, care poate fi: pierderi din vanzari (o politica comerciala proasta; insuficienta de calitate a unui produs vandut); cheltuieli cu personalul mari; valoare adaugata mica (consumurile tertilor prost gestionate, preturi de vanzare inadecvate, proasta strategie comerciala. Rezultatul exploatarii Prin deducerea cheltuielilor cu amortizrile i provizioanele din EBE acesta devine un rezultat net al exploatrii : RE = EBE + (Veniturile din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) ( Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele pentru exploatare). Rezultatul exploatrii exprima mrimea absolut a rentabilitii activitii de exploatare, obinut prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatrii. Rezultatul exploatarii este un excelent criteriu de comparatie intre intreprinderi deoarece el masoara performantele intreprinderilor privind activitatea lor proprie (fara a lua in consideratie operatiile financiare si exceptionale). Rezultatul curent Rezultatul curent (RC: profit sau pierdere) este determinat att de rezultatul exploatrii normale i curente, ct i de cel al activitii financiare. RC = RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare In cei 3 ani de refrinta rezultatul curent are o valoare pozitiva ceea ce releva faptul ca suma dintre rezultatul de exploatare si veniturile financiare devanseaza cheltuielile de aceeasi natura. Rezultatul net Rezultatul net pozitiv indica faptul ca intreprinderea este rentabila in anul consumat: rentabilitate de mentinut si pentru viitor. Este ultimul sold de gestiune i exprima rezultatul degajat de ntreaga activitate a ntreprinderii, n cursul unui exerciiu. De fapt, el reprezint variaia situaiei nete a ntreprinderii ntre deschiderea i nchiderea exerciiului ca urmare a activitii economice.

21

CAP.5 ANALIZA POLITICII CREDITULUI COMERCIAL

Creditul comercial este creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii. Aceasta forma de credit se manifesta nu numa in relatiile de vanzare- cumparare dintre intreprinzatorii productivi si cei din comert ci si direct in cadrul fiecarei categorii de intreprinzatori. Datorita creditului comercial intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa mai astepte pana cand cumparatorul va dispune de banii necesari. Astfel se accelereaza prin acordarea de credite comerciale circuitul capitalului real. Creditul comercial are insa si niste limite. In primul rand este limitat de marimea capitalului disponibil al producatorului. Orice intreprinzator va putea vinde marfuri pe credit numai in masura in care dispune de suficiente rezerve de capital care sa-i permita continuarea activitatii de exploatare. In al doilea rand proportiile creditului comercial depind de regularitatea incasarii contravalorii marfurilor vandute anterior pe credit. Daca nu se incaseaza la timp contravaloarea marfurilor livrate producatorul va trebui sa restranga vanzarea cu plata ulterioara. Creditul comercial este restrictionat si prin destinatia sa. Creditul comercial cuprinde la randul sau doua tipuri de credite : creditul de vanzator si creditul de cumparator. Creditul de vanzator are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata. Intreprinzatorul apare in doua ipostaze si anume: cea de imprumutat, prin credit-furnizori, pentru procurarea de echipamente, materiale; si cea de imprumutator, prin credite- clienti, pentru produsele livrate. Creditul de cumparator se identifica cu platile in avans, intreprinzatorul putand fi atat beneficiar al avansurilor platite de catre clientii sai pentru fabricarea produselor, cat si platitor de avansuri catre furnizori.de regula aceste credite sunt utilizate in procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricatie. Aparitia creditelor are la baza influenta a 3 componente : traditionala, comerciala si financiara. Componenta traditionala decurge din interesele comune ale partilor in cresterea fluiditatii schimburilor si diminuarea costurilor de organizare. Se reduc astfel cheltuielile cu

22

depozitarea necesare in cazul in care livrarile ar fi conditionate de posibilitatile reale, precum si de costurile de procurare a mijloacelor de plata pentru cumparatori daca plata ar fi obligatorie la primirea marfii. Componenta comerciala implica utilizarea creditului ca arma de promovare a vanzarilor practicata de fiecare furnizor in conditiile date. De aici si varietatea termenelor de plata si deci a duratei si a dimensiunii creditului comercial. Componenta financiara imlica punerea la dispozitia clientului pentru o perioada data a unei parti din capitalul sau sub forma de marfa, a carei plata este amanata. Creditele primite si cele acordate prin vanzari cu plata amanata nu se echilibreaza intotdeauna, soldul general fiind pentru fiecare intreprinzator fie favorabil(excedent de credite primite) fie nefavorabil ( mai multe credite acordate decat primite). Pe baza creditelor comerciale primite se pot reduce solicitarile de credite bancare sau se poate amplifica cifra de afaceri. Pentru a identifica politica comerciala practicata de firma am avut in vedere urmatorii indicatori : durata medie de incasare a clientilor si viteza de rotaie a creditelor furnizori. Se observa o reducere a indicatorului durata medie de incasare a clientilor de la 59 zile in anul 2004 la 52 in 2006 determinata de reducerea disponibilitatilor banesti ale firmei, dar si de faptul ca nu a aincasat la timp contravaloarea marfurilor vandute. In privinta creditelor furnizor perioada de acordare a acestora creste de la 38 zile in 2004 la 46 in 2005 si apoi la 62 de zile in 2006 , aceasta crestere fiind determinata de o politica de tragere a clientilor practicata de furnizor sau de o crestere a capitalului disponibil pentru acordarea acestor credite.

23

CUPRINS

RAPORT DE ANALIZA...................................................................................................1 Profesor coordonator:...........................................................................................................1 1.1 Prezentare generala....................................................................................................2 1.2 Evolutia societatii pe parcursul exercitiului financiar 2006 .....................................5 Cap. 2 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT SI A TREZORERIEI NETE............................................................................7 Fondul de rulment............................................................................................................7 Necesarul de fond de rulment..........................................................................................7 Trezoreria neta.................................................................................................................8 CAP.3 ANALIZA RATELOR FINANCIARE................................................................10 3.1 Analiza ratelor financiare uzuale.............................................................................10 3.1.1 Analiza capacitatii de plata...............................................................................11 3.1.2 Analiza finantarii prin credite...........................................................................12 3.1.3 Analiza eficientei utilizarii activelor.................................................................12 3.1.4 Analiza eficientei echipei manageriale............................................................13 3.2 Analiza indicatorilor economici financiari prevazuti de OMFP nr 94/2001 si nr 1752/2005......................................................................................................................14 3.3 Analiza altor rate financiare.....................................................................................16 Cap. 4 ANALIZA TABLOURILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE........................................................................................................................18 CAP.5 ANALIZA POLITICII CREDITULUI COMERCIAL........................................22

24