Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacău

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Profil:Turism și alimentație
Specializare:Tehnician În Turism

Absolventă: Dumitru Daniela-Elena

Clasa a XII-a H

Prof. Coordonator: Ciorba Maria

 Tema Proiectului:

Turismul religios in România

Cuprins
Argument
 Capitolul I

1.2 Turismul religios în România

Turismul religios este o formă de turism care există, de secole şi care mai pastrează încă
unelet răsături, în privinţa pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi turismul
religios implicăd i n p a r t e a t u r i ş t i l o r u n n i v e l d e i n s t r u i r e ş i u n g r a d d e c u l t u r ă
r i d i c a t e c a r e s ă p e r m i t ă a p r e c i e r e a obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al
arhitecturii, construcţiei, valorii, semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de artă.
Se păstrează încă pelerinajele determinate de tradiţiile religioase din diferite ţări
(pelerinajul obligatoriu la Mecca), sau cele legate de evenimente şi manifestărispecifice (moaşte
de sfinţi, icoane făcătoare de minuni).Turismul religios este un fenomen complex care se află în
continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat:
religia.

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii deordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la înţelegerea motivaţiilor
turiştilor. Diferenţa dintreaceastă formă de turism şi altele o constituie motivaţia religioasă a
turiştilor. Formele de manifestare aleturismului religios sunt diverse:− vizite la lăcaşurile sfinte;−
pelerinaje religioase;− tabere religioase pentru tineret.
 Spre exemplu, turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaşte locuri
şilucruri noi, atraşi de frumuseţea lor prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase,
pitoreştidar şi prin viaţa deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu
lăcaşul de cult eise transformă subit în pelerini: îşi schimbă vestimentaţia, aprind o
lumânare, se închină la icoane.Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modifică
motivaţia exterioară a călătoriei, vizitatoruldescoperind şi o motivaţie interioară, de alt ordin
decât cel pur turistic.
1.2 Turismul religios în Româniaâ
Prin turismul religios turiştii se deplasează spre locuri sfinte, morminte, moaşte sfinte, biserici
şi Mănăstiri în speranţa regăsirii de sine, a căutărilor liniştii sufleteşti, a împăcării cu eul propriu
şi cu realitatea.
Frământările, gândurile, zbuciumul sufletesc se diminuează până la dispariţie în acele locuri
sfinte în care turistul se simte mai aproape de divinitate, acolo unde inspiraţia divină îl ocroteşte
şi îl motorizează pentru o vreme în sensul rezistenţei sau chiar înfrângerii obstacolelor reale sau
aparente din calea sa spre desăvârşire, perfecţiune profesională şi morală.
Căutarea divinităţii prin pelerinaje organizate în grupuri sau deplasări individuale este specific
unui segment de piaţă diferit, ce nu poate fi încadrat nici într-o altă clasificare după vârstă, sex,
venituri, categorie socială, educaţie, deoarece motivaţia turistică este strict spirituală şi personală.
Turismul religios impune individului anumite sacrificii acceptate de bunăvoie cum ar fi ţinuta
decentă chiar sobră, atitudine plină de respect şi pioşenie, reculegere, rugăciune, meditaţie,
contemplaţie, interiorizare, conştientizarea asupra bineluişi răului din fiecare individ.

Turistul aflat în vizită la obiectivele religioase acceptă fără comentarii regulile

bisericeşti, se supune de bunăvoie, uneoricu bucurie şi chiar cu speranţă, canoanelor indicate de
slujitorii acestora

S-au construit foarte multe biserici, mănăstiri și catedrale în ultimii ani, peste 1000 în toată țara ,
care atrag turiști, pelerini din țară și străinătate. Motivația de bază, cultural religioasă aadus în
Bucovina, în anul 1991, peste 200.000 de turişti, din toate ţările lumii dornici să vadă
mănăstirile cu pictura exterioară, unice în lume, cu o vechime de peste cinci veacuri. După
statisticile franceze,mănăstirile din Bucovinase situează pe locul cinci în lume ca număr de
vizitatori, înaintea altor obiective turistice celebre cum ar fi Piramidele din Egipt, Luvru,
Brandenburg, Turnul din Pisa,

Astfel, Voroneţul, Moldoviţa, Suceviţa, Humor şi Arbore constituie capodopere ale artei
universale, despre care cercetătorul francez de artă, Paul Henri spune că pictura murală de la
Suceviţa este „ Testamentul artei moldoveneşti“
1.2 Obiective turistice religioase in Romania
MANASTIRILE DIN BUCOVINA
Salba de manastiri pictate din Moldova pastreaza o lume nealterata de modernitatea exagerata a
zilelor noastre. Dragostea pentru sfintele taine si credinta i-au indemnat pe localnici sa intretina
expresivitatea artistica a acestor lacasuri de cult si sa le duca mai departe istoria. Oameni simpli
si primitori, moldovenii sunt gata oricand sa va impartaseasca legendele locului si sa va ofere
putin din bogatia lor sufleteasca. Punte intre trecut si viitor, mostenire pentru intregi generatii,
manastirile pictate care au rezistat in fata expansiunii otomane sunt invaluite si astazi de
rugaciuni si cantece inaltate spre cer.

BISERICILE DE LEMN DIN MARAMURES

Maramuresul e taramul de basm, cu lacuri limpezi, creste salbatice, pesteri misterioase si paduri
bogate si verzi. Mai presus de toate, acest plai pitoresc gazduieste oameni deschisi si primitori,
care respecta traditiile si cele sfinte, ducand o viata simpla si cumpatata. De-a lungul timpului,
maramuresenii au gasit si regasit legatura cu Dumnezeu datorita bisericilor din lemn, adevarate
bijuterii arhitectonice care au scris istorie.

BISERICILE DE PIATRA DIN TARA HATEGULUI

Depasind vicisitudinile vremii, cotropirile repetate, schimbarile succesive de cult, bisericile de

piatra din Tara Hategului au ramas in picioare pentru a duce mai departe istoria si spiritualitatea
românilor. Dominand dealurile cu turnurile lor falnice, ele isi spun necontenit povestea celor
2000 de ani de viata. Cu temeliile dure de piatra, acestea sunt simbolul trainiciei si al radacinilor
adanci in pamantul romanesc, impartasind invatamaninte si taine sfinte.

BISERICILE SASESTI DE PE VALEA TARNAVEI

Bisericile sasilor din Transilvania si-au indeplinit de-a lungul timpului menirea spirituala si au
fost adaposturi de nadejde pentru comunitate. Dupa sase veacuri de existenta, lacasurile
pastreaza obiecte de arta reprezentative pentru cultura saseasca, indemnand vizitatorul sa
descopere o farama de istorie. In inima Transilvaniei, fiecare sat este vegheat de o biserica
fortificata; fiecare este unica in felul sau si merita cunoscuta si admirata

BISERICILE SASESTI DIN TARA OLTULUI

Desi au cunoscut perioade istorice tumultoase si au trecut prin numeroase asedii si incendii,
bisericile fortificate din Tara Oltului au fost adaposturi de nadejde pentru sasi. Monumente
arhitecturale, pastratoare ale culturii si spiritualitatii transilvanene si lacasuri unde conexiunea cu
divinitatea a ramas neintinata, acestea isi continua menirea de sute de ani. O incursiune in
aceasta zona a Transilvaniei va ofera pace sufleteasca si peisaje pitoresti unice.

MANASTIRILE DIN ZONA NEAMTULUI

Moldova reuneste o serie de lacasuri de cult cu o istorie aparte, biserici si manastiri care isi
continua si astazi menirea. Celebre pentru unicitatea si frumusetea lor, acestea reprezinta
adevarate comori spirituale si culturale. Amplasate intr-un cadru natural aparte, ocrotite de
dealuri si paduri si ingrijite cu multa migala de maicute si calugari, manastirile au portile
deschise pentru oricine cauta o oaza de liniste si reculegere.
BISERICILE DIN IMPREJURIMILE BRASOVULUI
Pagini memorabile din istoria sasilor, bisericile fortificate din judetul Brasov au ramas
impunatoare in peisajul localitatilor transilvanene. Amintind de vremea cavalerilor teutoni si de
epoca medievala, cetatile dainuie peste timp, asteptandu-si rabdatoare vizitatorii. Desi unele
dintre ele necesita imbunatatiri pentru a redeveni bijuteriile arhitectonice de altadata, toate
creeaza o atmosfera de pace si armonie in care sa-ti regasesti echilibrul.

1.2 Pelerinaje
Pelerinajul este o formă de procesiune religioasă care se prezintă sub forma unei deplasări cu
biserica a unui grup de credincioși pelerini, pe jos sau mai nou cu diferite mijloace de transport la
un loc declarat sfânt. Acesta poate să fie o biserică, templu, moschee, munte, fântână, izvor,
peșteră etc. Pelerinajul se practică în toate religiile din lume, unele drumuri și locuri de pelerinaj
devenind renumite. Astfel pentru creștini sunt: Ierusalim, Roma, Santiago de Compostela (cu
Drumul lui Iacob), Lourdes. Țelul pelerinilor evangheliști luterani este Loccum- Volkenroda, iar
pentru lumea musulmană Mecca.
Pelerinajul în România
În România, pelerinajul se desfășoară în fiecare an în luna octombrie la Iași la moaștele Sfinte
Cuvioase Parascheva. Acesta este cel mai mare loc de pelerinaj din România și unul dintre cele
mai importante din această parte a Europei. Un alt moment de pelerinaj este ziua de 15 august,
cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. În Maramureș, sărbătoarea religioasă este numită popular
„Sfânta Mărie Mare”. Un important pelerinaj se desfășoară, zilnic, la Mănăstirea Prislop, din
județul Hunedoara, la mormântul părintelui Arsenie Boca.

De Rusaliile romano-catolice, în fiecare an se organizează un mare pelerinaj la sanctuarul de la

Șumuleu Ciuc.
 Capitolul II

Turismul Religios pe zone

Turismul religios în Moldova

Turismul de factură religioasă apare în Evul Mediu timpuriu şi mijlociu până în Epoca
Renaşterii.
Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la întelegerea motivaţiilor
turiştilor. Diferenţa între această formă de turism şi altele o constituie motivaţia religioasă a
turiştilor.
Turismul religios continuă să aibă o pondere importantă în fluxul turistic total (26%), la nivel
mondial, mărimea sa putând fi chiar mai mare dar înregistrarea numărului de turişti nefăcându-se
foarteprecis, nu se cunoaşte numărul exact de turişti. În România în anul 2002, au fost în jur de
1.000.000 de turişti cu motivaţie religioasă.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

- vizite la lacaşurile sfinte;
- pelerinaje religioase;
- tabere religioase pentru tineret.
El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele şi taberele religioase. Se
practică de o anumita categorie de personae si vizează atât promovarea valorilor culturale, cat si
a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă între turismul cultural, referindu-ne
la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul religios
1. MĂNĂSTIREA VORONEŢ
Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km
de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui
Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce
constituie un record pentru acea vreme.
Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe faţada
de vest, numită "Judecata de apoi".

2. MĂNĂSTIREA PUTNA

Se găseşte în comuna Putna din jud. Suceava, un ţinut legendar al Bucovinei. Aflată la 72 km de
"Cetatea de Scaun", este prima şi cea mai importantă ctitorie a Voievodui Ştefan cel Mare.
Mănăstirea a fost construită între 1466 şi 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la
Chilia în 1465.
De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări cu incendii, năvăliri şi
ocupaţii străine, cutremure, însă acestea n-au putut întrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi
lauda neîncetată adusă lui Dumnezeu.
Mănăstirea Putna a fost şi important centru cultural-artistic, aici funcţionând un atelier de
caligrafi şi miniaturişti, unul de broderie, şcoală de pregătire a pictorilor, zugravilor de biserici,
precum şi academie teologică. În muzeul mănăstirii se păstrează o colecţie valoroasă de broderii
executate în vremea lui Ştefan cel Mare, manuscrise, icoane şi opere de argintărie.
În zilele noastre complexul monahal reprezintă un loc predilect de pelerinaj a românilor de
pretutindeni, un loc deosebit şi aducător de pace.
3. . MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA

Mănăstirea Sucevita este situată la 18 km de Rădăuti (județul Suceava).

Manastirea este construita în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de
artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn
din Moldova.
Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură
ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare
valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

3. MANASTIREA SLATINA

A fost sfinţită de mitropolitul Grigorie în 1558, 14 octombrie.

Edificiul central este biserica: înaltă, prelungă, cu abside laterale nemarcate în exterior.
.Manastirea a suferit de-a lungul vremurilor si a fost nevoie sa fie renovata sau reparata in mai
multe randuri. Printre ctitorii care au reparat-o si innoit-o amintim: Vasile Lupu, Arhiereul
Filaret Apamias (1821), Mitropolitul Veniamin Costache (1826 -1828), Mitropolitului Pimen al
Moldovei (1932).
Biserica Slatina este printre cele mai mari din Moldova, in plan triconc alungit si potrivit traditiei
arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii Ortodoxe, spatiul interior este impartit in pridvor,
pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar.
Pictura veche din secolul al XVI-lea, realizata de pictori necunoscuti din Moldova, din pricina
incendiilor prin care a trecut biserica s-a distrus, iar aceea din anul 1828 a fost in intregime
refacuta. Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare marcheaza mormintele
domnitorului Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra, precum si ale celor doua fiice,
Teofana si Teodora.
Turismul religios în Bucovina

Situat la 10 kilometri de Suceava, în comuna Mitocu Dragomirnei, acest complex

mănăstiresc reprezintă, după Putna, unul dintre locurile cele mai vizitate de către turiştii
din ţară şi străinătate. Acest statut se datorează nu numai faptul că reprezintă una dintre
creaţiile arhitecturale româneşti dintre cele mai importante din Moldova, cu o mare
bogăţie de elemente înnoitoare, dar şi faptului că adăposteşte un muzeu, un adevărat tezaur
de valori din diverse ramuri de activitate artistică.
Ctitorii complexului au fost cărturarul Anastasie Crimca împreună cu fraţii Stroici. Ridicarea
complexului Dragomirna s-a făcut în etape. În 1602 s-a ridicat bisericuţa care se afla în
afara zidurilor ce înconjoară mănăstirea, iar în 1609 se înalţă mănăstirea propriu-zisă.
Ulterior, în 1627, la porunca domnitorului Miron Barnovski se ridică ziduri, cu tunuri şi
contraforţi, care dau înfăţişarea unei impresionante cetăţi medievale.

2. Biserica din Pătrăuţi

Cu această clădire şi cu aceea de la Mirăuţi, zidită în acelaşi timp, Ştefan cel Mare
inaugurează „marea campanie” de construcţii din ultima parte a domniei sale. Tradiţia,
consemnată de cronici, spune că această biserică a fost construită de Ştefan cel Mare
pentru o mănăstire de călugăriţe „cu scopul ca să fie un fel de spital pentru ostaşii cei răniţi”
(E.Hostiuc, 1922).
Biserica din Pătrăuţi cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” (14 septembrie) are dimensiuni
modeste (este cea mai mică ctitorie a lui Ştefan cel Mare), dar cu o siluetă armonioasă. În
interior se păstrează ansamblul picturilor originale, ce demonstrează că în Moldova se
stabileşte în această epocă un program iconografic specific. Deşi starea de conservare a
picturilor este destul de precară, se pot distinge o serie de scene, cum ar fi „ Asediul
Constantinopolului” , una dintre cele mai grandioase compoziţii din nordul Moldovei. Un mare
interes prezintă şi tabloul votiv, cu unul dintre cele mai reuşite portrete a lui Ştefan cel
Mare.

3. Biserica de lemn a lui Dragoş Voda

Se află în cimitirul satului la circa 500 metri sud-est de mănăstire. Ea a fost ridicată iniţial
la Volovăţ (1346) şi mutată de Ştefan cel Mare la Putna (1468).
Manastirea Barsana

Pe dealurile dintre Iza si Casau, intr-un cadru natural unic, la 20 km de Sighetul Marmatiei, se
afla unul dintre cele mai frumoase ansambluri monahale, Manastirea Barsana. Pe sub
impunatoarea poarta maramureseana, aleea serpuieste lin catre manastire. Construita in 1720 pe
locul numit “Podurile Manastirii”, aceasta a fost scoala pentru preotii satelor apropiate, dar si o
sursa de carti romanesti pentru slujba si invatatura. In 1805, satenii au decis sa mute biserica pe
dealul Jbar, in mijlocul comunitatii lor. Se povesteste ca pe acest deal se afla odata un cimitir de
ciumati, care, secerati de molima, au fost ingropati fara slujbe. Localnicii au ales acest loc pentru
biserica, fiind convinsi ca astfel victimele se vor odihni in pace.

Budesti Josani

Cea mai veche biserica din cele opt incadrate in patrimonial UNESCO este cea din Budesti
Josani. Datata din 1643, aceasta este faimoasa datorita obiectelor ce au apartinut a doi luptatori
pentru libertate impotriva habsburgilor: camasa de zale si coiful lui Pintea Viteazul si steagul
nobilului transilvanean Ferenc II Rákóczi. Despre Pintea se spune ca fura bani de la bogati
pentru a-i ajuta pe saraci si ca ar fi avut-o drept sotie chiar pe Muma Padurii, o femeie frumoasa,
stapana peste paduri. Ea il ajuta pe viteaz sa se fereasca de ochii dusmanilor si sa-i invinga. Se
mai povesteste ca Pintea si-ar fi ascuns bogatiile in pesterile din Maramures, insa, pana acum,
niciunul din galbenii sai nu a fost gasit. In acest tinut, credinta si iubirea se impletesc cu traditia
mestesugareasca, creand ambientul perfect in care sa regasiti linistea atat de ravnita in vremurile
actuale. La Josani se aud doar pasari si cantece inaltate cu inima curata spre cer.
Legendele din Desesti

Biserica din Desesti uimeste prin simplitate si eleganta, prin imbinarile perfecte ale lemnului si
prin frescele din interior. Legenda spune ca in 1717 tatarii au incendiat biserica satului si ca
satenii au incercat sa o reconstruiasca in mai multe locatii. Dupa cinci incercari esuate, in care
pietrele de temelie s-au tot pravalit, s-a stabilit noul asezamant al bisericii, in 1770. Construita
din grinzi de stejar, cu acoperis inalt cu stresini duble, biserica se inscrie in arhitectuta
traditionala, avand totusi o silueta deosebita, data de barnele superioare sculptate in scara.
Turismul religios în Dobrogea
Mănăstirea Sf. Ștefan

Peștera Sfântului Andrei și mănăstirea cu același nume.

Turismul religios în Maramures
Manastirea Strehareti

Manastirea Strehareti este mentionata pentru prima data in anul 1478. Potrivit documentelor,
actuala biserica a Manastirii Strehareti este ctitorita de episcopul Varlaam al Ramnicului, ajuns
mitropolit al Tarii Romanesti. Alte izvoare il dau pe monahul Serafim. Numele acestuia este
intalnit prima oara pe o inscriptie la manastirea Deleni, judetul Olt, mentionat ca staret
.

Manastirea Mainesti

Manastirea Mainesti este o manastire ortodoxa din judetul Olt, asezata in satul Mainesti, din
Bals. Biserica manastirii este pusa sub ocrotirea Maicii Domnului, hramul acesteia fiind praznuit
la 1 octombrie, de Acoperamantul Maicii Domnului.
Turismul religios în Banat

Manastirea Calugara
În apropiere de Mănăstirea Călugăra a existat o veche aşezare pustnicească. În 1859, s-a
descoperit aici o peşteră, moaştele unui sfânt nevoitor, şi Icoana Maicii Domnului, făcătoare de
minuni, despre care se spune că a fost adusă de la Sfântul Munte Athos.
Ctitorul mănăstirii a fost ieromonahul Alexie, credincios din Ciclova Montană, care impresionat
de bogăţia spirituală a locului a zidit aici o mănăstire. Mănăstirea Călugăra, monument istoric,
este construită din piatră şi cărămidă, având acoperiş de tablă in stil baroc. În naosul mănăstirii,
sunt păstrate într-o raclă moaştele pustnicului, descoperite în peşteră în anul 1859. In anul 1862
s-au construit chiliile mănăstirii, cărora în 1907 li s-au adăugat veranda; în anul 1942 s-a renovat
biserica.

Manastirea Vasiova

Istoria acestui schit începe cu credinciosul Nicolae Drăgilă din Reşiţa Română. Om cu stare
materială, donează în 1897 o parte din averea sa Mănăstirii Călugăra (de lângă Ciclova Montană)
pentru a se înfiinţa un institut pentru educarea fetelor, iar altă parte, pentru ridicarea unei
mănăstiri pe valea Gladinova.. Dar în 1902 trece la cele veşnice. Dorinţa lui este împlinită cu
multă dăruire de ieromonahul Macarie Guşcă. În 1903 i se încredinţeaza grija pentru zidirea
mănăstirii de lângă Bocşa - Vasiova.
Turismul religios în Transilvania
Manastirea Turni Rosu

Manastirea Turnu Rosu – Nu se cunoaste exact data construirii manastirii vechi, daramata la
sfarsitul secolului XVIII (in 1761) de generalul Bucow, din dorinta Mariei Tereza de a impiedica
patrunderea credintei ortodoxe de dincolo de Carpati in Transilvania, dar in ruinele acesteia s-a
gasit o caramida avand inscris anul 1601 si o scandura de stejar de pe acoperis avand scobita
inscriptia 1661. O mica biserica a fost ridicata din nou pe aceste locuri in 1850. Alaturi de
biserica veche (renovata in 1985) s-a construit, dupa 1990, un paraclis din lemn. Manastirea
Turnu Rosu a fost sfintita in 1994.

Manastirea Orlat

Manastirea Orlat se afla in apropiere de Sibiu, la 5 km. de Sacel. Maica Dionisia este stareta
Manastirii Orlat , maica Paisia egumena, iar Prea Cuviosul Sofian este duhovnicul Sfintei
Manastiri Orlat. Face parte din categoria manastirilor infiintate dupa 1989, piatra de temelie fiind
sfintita in 1993. A fost ridicata pe proprietatea monahului Macarie Agachi, fiind initial schit de
calugari. Lucrarile de constructie s-au incheiat in 2000. Manastirea Orlat a fost sfintita in 2001.