Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AC}ION|RI HIDRAULICE
1.1. GENERALIT|}I
1.2. DEFINIREA {I
CLASIFICAREA SISTEMELOR DE AC}IONARE
HIDRAULIC|
2
4 4
1256 12 56
a) b)
3
Fig. 1.1 - Tipuri de sisteme hidraulice.
a-deschise; b-`nchise;
1-motor de antrenare; 2-pomp\ hidraulic\; 3-rezervor; 4-aparatur\ de distribu]ie, reglare [i control;
5-motor hidraulic; 6-organ de execu]ie.
2
d
D D
h
d
h
2
1
1 2
EC
2 2
unde termenul hg reprezint\ presiunea de pozi]ie, p1 este presiunea static\, iar
(v2)/2 reprezint\ presiunea dinamic\.
Cum la sistemele hidraulice elementele componente se g\sesc la
proximativ aceea[i `n\l]ime, putem2 considera c\ h21 = h2 [i deci ob]inem:
v v
p1 1 p2 2 const.
2 2
Din aceast\ rela]ie rezult\ modul de clasificare al sistemelor hidraulice `n
func]ie de energia preponderent\ `n sistem:
sisteme hidrostatice, la care energia energia hidraulic\ preponderent\ este cea
datorat\ presiunii statice. ~n acest caz `n sistem se folosesc pompe [i motoare
hidraulice volumice alternative (care func]ioneaz\ pe baza varia]iei volumului
ocupat de c\tre lichidul de lucru).
sisteme hidrodinamice, la care energia preponderent\ este cea cinetic\,
datorat\ presiunii dinamice. ~n acest caz se folosesc pompe centrifuge [i
turbine hidraulice.
5
F/A ⎡Ns⎤
du / ⎢ m2 ⎥ ,
dn ⎣ ⎦
unde:
F este for]a necesar\ deplas\rii stratului de fluid de arie A;
du/dn este gradientul vitezei dup\ normala la direc]ia de curgere.
Ca unitate de m\sur\ a vâscozit\]ii dinamice se mai folose[te [i Poise [P]:
Ns
1 10P 103 cP .
m2
Raportul dintre vâscozitatea dinamic\ [i densitatea lichidului se nume[te
vâscozitate cinematic\:
⎡ m2 ⎤
⎢
⎦
De multe ori, vâscozitatea cinematic\ se exprim\ [i `n Stokes [St]:
1 St = 1 cm2/s;
1 cSt = 1mm2/s.
Este uzual\ [i exprimarea vâscozit\]ii unui lichid prin compara]ie cu cea
apei; `n acest caz se m\soar\ timpul necesar curgerii unui anumit volum din
lichidul `ncercat printr-un orificiu calibrat, valoare ce se raporteaz\ la timpul
necesar scurgerii aceleia[i cantit\]i de ap\ distilat\. Se ob]ine astfel vâscozitatea
exprimat\ `n grade Engler [0E]. ~ntre vâscozitatea exprimat\ `n grade Engler [i
vâscozitatea dinamic\ exist\ urm\toarea rela]ie de transformare:
2 7,410-6 [0E] .
[m /s]
Vâscozitatea scade odat\ cu cre[terea temperaturii. Din acest motiv,
vâscozitatea ridicat\ la temperaturi joase conduce la pierderi de sarcin\ [i creaz\
dificult\]i la aspira]ia lichidului `n pomp\, `nso]ite de sc\derea randamentului
pompei. La temperaturi ridicate, sc\derea vâscozit\]ii conduce de asemenea la sc\
derea randamentului pompei; `n plus, sc\derea capacit\]ii portante a peliculei de
lichid poate conduce la griparea unor elemente componente ale sistemului
hidraulic.
La presiunea atmosferic\, varia]ia vâscozit\]ii cu temperatura poate fi
aproximat\ de rela]ia:
T = T0e-(T-T ),0
unde este o constant\ specific\ fiec\rui lichid, T este temperatura mediului, iar
T0 este temperatura standard .
Influen]a presiunii asupra vâscozit\]ii poate fi considerat\ liniar\,
pentru presiuni de pân\ la 500 daN/cm2:
p = p0(1 + pkv),
unde coeficientul kv depinde de vâscozitatea lichidului.
Compresibilitatea se apreciaz\ prin intermediul modulului de elasticitate
. Pentru majoritatea uleiurilor folosite `n sistemele de ac]ionare hidraulic\ =
17000…18000 daN/cm2. Modulul de elasticitate cre[te liniar cu presiunea, dup\ o
rela]ie de forma:
p = p0 + pk.
6
Pentru uleiurile minerale coeficientul k12.
Datorit\ valorilor ridicate ale modulului de elasticitate, se poate considera
c\ la presiuni de pân\ la 200 daN/cm 2, lichidele utilizate `n sistemele hidraulice
sunt incompresibile. Situa]ia se schimb\ dramatic atunci când `n masa de lichid se
g\se[te aer nedizolvat, caz `n care modulul de elasticitate scade foarte mult, cu
influen]e negative asupra func]ion\rii sistemului.
~n ceea ce prive[te compatibilitatea cu materialele sistemului, trebuie
men]ionat c\ principalele materiale afectate de c\tre lichidele hidraulice sunt
elastomerii folosi]i `n realizarea elementelor de etan[are [i a racordurilor elastice.
Utilizarea elastomerilor a fost impus\ de `nlocuirea uleiurilor vegetale cu
uleiurile minerale, deoarece uleiurile minerale dizolv\ cauciucul natural, folosit
anterior pentru realizarea elementelor de etan[are.
~n ceea ce prive[te materialele metalice, majoritatea lichidelor utilizate `n
instala]iile hidraulice sunt compatibile cu acestea.
Lichide sintetice
Acestea au ap\rut din necesitatea cre[terii siguran]ei `n exploatare a
sistemelor hidraulice [i a m\ririi tempeaturii maxime de func]ionare. Dintre
lichidele utilizate (cu prec\dere `n avia]ie), se pot men]iona:
compu[ii organici halogena]i;
siliconii (ce se pot utiliza la temperaturi de pân\ la 3150C);
esterii fosfatici;
silica]ii.
~n tab. 1.1 sunt prezentate unele caracteristici fizice pentru câteva tipuri
de uleiuri române[ti folosite `n instala]iile hidraulice.
7
Tabelul 1.1
Caracteristici fizice ale unor uleiuri minerale
Tipul uleiului
Caracteristica H19 1
H57 1
H12 2
H382 H9 T75 T80
EP3 EP14 EP24
Vâscozitate ci- 19… 57… 40…
nematic\ la 23 65 12 38 9 47 60
500C, mm2/s
Vâscozitate la 2,8… 7,5… 2…2,3 4,9… 1,2… 5,5… 7,9
500C, 0E 3,2 8,5 5,4 1,5 6,5
Densitate relati-
v\ maxim\, la 0,89 0,9 0,9 0,905 - 0,91 0,91
150C
Presiune maxi-
m\ de utilizare, 50 50 300 300 - - -
bar
Punct de curge- -20 -12 -35 -25 -40 -25 -20
re maxim, 0C
1 - solicit\ri u[oare; 2 - solicit\ri medii; 3 - solicit\ri mari; 4 - când uleiul din transmisie este folosit
[i pentru ac]ionare hidraulic\.
8
⎡ m3 ⎤ n
Qtm V ⎢ ⎥,
60 ⎣ s ⎦
unde n este tura]ia arborelui pompei.
V 5- racord de aspira]ie;
0
6-supap\ de aspira]ie;
7-supap\ de refulare;
6
x 8-racord de refulare;
S S-cursa pistonului;
5 D-diametrul pistonului.
PMI PME
⎣ ⎦
Dezvoltând `n serie termenul (1-2sin2)1/2 [i re]inând doar primii doi
termeni (restul termenilor având valori mici, se pot neglija) rezult\:
x = r + l - [rcos + 1 - 0,52sin2].
1 cos2
}inând cont c\ sin2 , rezult\ pentru deplasarea pistonului
2
rela]ia:
⎡ ⎤
x r 1 1 cos2 .
⎦⎥
cos 4
⎣⎢
Debitul 2teoretic al pompei va fi: ⎤
D dx D2 d⎡
Qt r 1 cos 1
4 d 4
cos2 d ⎢ 4 ⎥ .
⎦
Rezult\ legea de varia]ie2 a debitului: ⎣
D ⎡ ⎤
Qt r ⎢ sin sin 2 ⎥
4 ⎣ 2 ⎦
Graficul de varia]ie a debitului instantaneu este prezentat `n fig. 1.4a.
Datorit\ prezen]ei supapelor, curgerea invers\ a lichidului nu este posibil\, astfel
`ncât legea de varia]ie a debitului, prin racordul de admisie, este aceea din fig.
1.4b. Se observ\ `n aceast\ figur\ caracterul discontinuu al curgerii lichidului.
6
Q( ) 0 Q( )
0
0 120 240 360 0 120 240 360
a) b)
10
Fig. 1.4 - Legea de varia]ie a debitului instantaneu.
11
Debitul mediu al2 pompei va fi exprimat prin rela]ia:
1
D ⎡ ⎤
2
Qtm r ⎢ sin sin 2 ⎥ d .
4 ⎣ 2 ⎦
0
Dup\ prelucrare, rela]ia debitului mediu devine:
Qtm r 1 S n .
D2 sau Qtm D2
, 60
4 4
~n mod uzual, distribu]ia este asigurat\ de supape de sens unic
(necomandate), dar exist\ [i solu]ii constructive care utilizeaz\ distribuitoare
comandate.
Se define[te gradul de neuniformitate al debit\rii prin raportul:
Qt max Qt min
Qtm .
Pentru pompa cu piston rezult\ un grad de neuniformitate = .
Reducerea gradului de neuniformitate al acestei pompe se poate reduce, `ntre
anumite limite, prin utilizarea hidrofoarelor pe racordurile de admisie [i refulare.
O alt\ posibilitate de reducere a gradului de neuniformitate const\ `n
utilizarea pompei cu dublu efect, la care ambele fe]e ale pistonului sunt active
(fig. 1.5).
Debitul volumic mediu al pompei cu piston cu dublu efect este dat de
rela]ia:
3
n ⎡m ⎤
Qtm l 2 D2 d 2 ⎢ ⎥.
4 60 ⎣ s⎦
Se observ\ c\ pompa din fig. 1.5c este prev\zut\ cu dou\ pistoane, care
func]ioneaz\ `n opozi]ie de faz\, fiind ac]ionate prin intermediul unui excentric.
Cea mai utilizat\ modalitate de reducere a neuniformit\]ii debit\rii const\
`n utilizarea pompelor policilindrice. ~n func]ie de solu]ia constructiv\ adoptat\,
aceste pompe pot fi:
cu cilindri imobili;
cu cilindri având mi[care de rota]ie.
~n func]ie de pozi]ia axelor cilindrilor fa]\ de axa arborelui de antrenare,
pompele cu cilindri imobili pot fi:
cu cilindri `n linie, la care axele cilindrilor se g\sesc `ntr-un plan care con]ine
[i axa arborelui de antrenare;
cu axele cilindrilor dispuse concentric `n jurul axei arborelui de antrenare [i
paralele cu aceasta (cu pistoane axiale);
cu cilindri `n stea, la care axele cilindrilor sunt dispuse radial fa]\ de axa
arborelui de antrenare (cu cilindri radiali).
Aplicând acela[i criteriu de clasificare [i `n cazul pompelor cu cilindri mobili,
ob]inem urm\toarele tipuri de pompe:
12
cu axele cilindrilor dispuse radial fa]\ de axa arborelui de antrenare;
cu axele cilindrilor concentrice cu axa arborelui de antrenare (cu disc
13
`nclinat);
cu axele cilindrilor dispuse `nclinat fa]\ de axa arborelui de antrenare (cu
bloc `nclinat).
Qt
D
d
l
b)
a)
a-schema de principiu;
b-diagrama de varia]ie a debitului;
c-sec]iune prin pomp\;
D-diametrul pistonului;
d-diametrul tijei;
l-cursa pistonului.
c)
14
Fig. 1.6 - Pompa cu disc fulant.
1-racord de aspira]ie; 2-racord refulare; 3-supap\ aspira]ie; 4-blocul cilindrilor; 5-piston; 6-disc
fulant; 7, 8-rulmen]i.
Qtm d z D n tg ,
2
60
4
unde d este diametrul unui piston, iar z este num\rul de cilindri.
Distribu]ia este realizat\ prin intermediul unor supape de sens unic.
Contactul dintre pistoane [i discul fulant este asigurat de arcuri; ca urmare, cursa
de aspira]ie este realizat\ datorit\ arcurilor, `n timp ce cursa de refulare are loc
datorit\ discului fulant.
15
d2 n ⎡ m3 ⎤
Qtm ⎢ ⎥,
2ez ⎣ s⎦
4
60
`n care d este diametrul unui piston, z este num\rul de cilindri, n este tura]ia
pompei, iar e este excentricitatea.
16
⎢ ⎥, ⎣ ⎦ s
`n care z este num\rul de cilindri, iar e este excentricitatea.
17
Fig. 1.8 -Pompa cu cilindri radiali mobili.
1-carcas\; 2-blocul cilindrilor; 3-piston; 4-racord de aspira]ie; 5-racord de refulare; 6-distribuitor.
a) b)
Fig. 1.9 – Pompa cu disc `nclinat.
a-construc]ia pompei; b-distribuitorul plan
1-arbore de antrenare; 2-blocul cilindrilor; 3-distribuitor plan (rotit cu 90 0); 4-piston; 5-disc `nclinat;
6-rulment; 7-lag\r axial; 8-fant\ de refulare; 9-fant\ de admisie
18
Deplasarea pistoanelor `n interiorul cilindrilor are loc datorit\ `nclin\rii discului
(5); prin reglarea unghiului de `nclinare , se modific\ cursa pistoanelor [i deci [i
cantitatea de ulei refulat\.
Distribu]ia uleiului c\tre cilindri se realizeaz\ prin intermediul
distribuitorului plan (3), prev\zut cu fante de aspira]ie [i refulare (8 [i 9, fig.
1.9b). Cilindrii sunt `n leg\tur\ cu fanta de aspira]ie atunci când pistoanele se
retrag din cilindri; leg\tura dintre cilindri [i fanta de refulare se stabile[te pe
por]iunea de curs\ `n care are loc intrarea pistoanelor `n cilindri.
Debitul teoretic mediu al pompei se calculeaz\ cu ajutorul rela]iei:
d 2 z D n tg
Q [m3/s],
tm
4 60
unde d este diametrul unui piston, z este num\rul de cilindri, D este diametrul
cercului pe care se g\sesc axele cilindrilor, n este tura]ia arborelui pompei, iar
este unghiul de `nclinare al discului.
Blocul cilindrilor (3, fig. 1.10) este `nclinat fa]\ de axa arborelui de antrenare (1),
fiind antrenat `n mi[care de rota]ie de c\tre pistoanele (4); acestea sunt articulate
de discul (2), montat pe arborele de antrenare.
La rotirea arborelui (1) au loc urm\toarele fenomene:
prin rotirea blocului cilindrilor (3), fiecare cilindru este pus `n leg\tur\ (prin
19
intermediul distribuitorului plan 5), pe rând, cu racordul de admisie [i cu cel
de refulare;
pistoanele se deplaseaz\ `n cilindri, realizând aspira]ia [i refularea uleiului (fig.
1.11).
a) b) c)
Qtm d n
z D sin [m3/s],
2
60
4
unde este unghiul dintre axa arborelui de antrenare [i axa blocului cilindrilor.
Din rela]ia de calcul a debitului rezult\ c\ este posibil\ reglarea debitului
prin modificarea unghiului de `nclinare al blocului cilindrilor; `n fig. 1.13 este
20
prezentat\ o pomp\ cu posibilit\]i de reglare a `nclin\rii blocului cilindrilor.
21
Fig. 1.13 – Reglarea debitului la pompa cu bloc `nclinabil.
1-rulmen]i; 2-biel\; 3-plac\ de re]inere a bielelor; 4, 11, 12 -arcuri; 5-arbore de ghidare a blocului
cilindrilor; 6-piston; 7-plac\ de distribu]ie oscilant\; 8-limitator; 9, 15 -buc[e; 10-sertar; 13-pârghie;
14-piston pentru rotirea pl\cii de distribu]ie; 16-blocul cilindrilor.
O pomp\ cu palete culisante este format\ (fig. 1.14) dintr-o carcas\ (1),
`nchis\ lateral cu dou\ capace, `n interiorul c\reia se g\se[te un rotor cilindric
(2), prev\zut cu degaj\ri `n care se g\sesc paletele culisante (3). La pompele cu
simpl\ ac]iune (fig. 1.14a), carcasa (1) are form\ cilindric\, iar rotorul este
excentric fa]\ de carcas\. La pompele cu dublu efect, carcasa are form\
cvasieliptic\. Contactul dintre paletele (3) [i carcasa (1) se datore[te for]elor
centrifuge ce ac]ioneaz\ asupra paletelor; la unele solu]ii constructive se
utilizeaz\ arcuri, care apas\ paletele pe suprafa]a interoar\ a carcasei.
Admisia [i refularea uleiului au loc prin ferestrele (4) [i (5), practicate `n
carcas\, fiind datorate modific\rii volumului camerelor. Fiecare camer\ de volum
variabil este delimitat\ de câte dou\ palete, carcas\, rotor [i cele dou\ capace
laterale. La pompa cu simplu efect, varia]ia volumului camerei se datoreaz\
amplas\rii excentrice a rotorului fa]\ de carcas\, `n timp ce la pompa cu dublu
efect varia]ia volumului are loc datorit\ formei carcasei.
Astfel, la pompa cu simplu efect (fig. 1.14a), `n partea superioar\ a
pompei are loc cre[terea volumului dintre palete, lichidul fiind aspirat prin
fereastra (4); urmeaz\ apoi faza de refulare (`n partea inferioar\ a pompei),
lichidul fiind refulat datorit\ sc\derii volumului spa]iului dintre palete.
Pentru determinarea debitului mediu teoretic al pompei cu simplu efect
22
se poate folosi schema din fig. 1.15.
a) b)
23
[i
MO1 = Rsin .
R cos 1 2 sin 2 .
Dezvoltând radicalul dup\ binomul lui Newton [i luând `n considera]ie
doar primii doi termeni rezult\:
1 2 sin 1 2
1 sin2 ,
2
2
V () L
r
d r 2
2
d .
2 2
z
z
Rezolvând integrala, ob]inem:
⎡ ⎛ r2 ⎛⎞ ⎛2 2 ⎤
⎞ ⎞
V () L R 2 ⎢ ⎜1 2 ⎟ 2
⎟ cos ⎟ sin cos ⎥ .
⎣z R ⎜⎠ 2⎠ z ⎦
⎝ sin⎜ z
⎝
⎠ ⎝
Dup\ cum s- men]ionat anterior, varia]ia de volum este: V = Vmax – Vmin.
Volumul maxim se ob]ine pentru = 0 [i se calculeaz] cu rela]ia:
⎡ ⎛ r2 ⎛⎞ ⎛2 2⎤
⎞ ⎞
V () L R 2 ⎢ ⎜1 2 ⎟ 2
⎟ ⎟ sin .
max R ⎜⎠ 2⎠ z ⎦
z ⎣ ⎝ sin⎜ z
⎝
⎝ ⎥
⎠
Volumul minim se ob]ine pentru = 1800, rezultând din rela]ia:
⎡ ⎛ r2 ⎛⎞ ⎛2 2⎤
⎞ ⎞
24
V ( ) L R 2 ⎢ ⎜1 ⎟ 2 ⎟ ⎟ sin
min R2 ⎜⎠ 2⎠ z ⎦
z ⎣ ⎝ sin⎜ z
⎝
⎝ ⎥
⎠
Varia]ia de volum va fi:
⎛ ⎞
V 4 L z R 2 sin ⎜ ⎟.
⎝z⎠
Dac\ num\rul de palete este suficient de mare putem presupune c\ sin (/z)
/z [i rezult\:
V 4 L e
R , iar debitul teoretic mediu va fi:
25
n
Q V
DeL
tm
60 n
30
O alt\ modalitate de determinare a debitului teoretic mediu utilizeaz\
schema din fig. 1.16.
B A
Fig. 1.16 – Schema pentru
determinarea debitului mediu al
O1O
pompei cu palete culisante.
O– centrul carcasei;
O1 – centrul rotorului;
R – raza interioar\ a carcasei;
r – raza exterioar\ a rotorului;
e e – excentricitatea;
R-eR+e
26
⎜ ⎟
⎝ 30 ⎠
Din rela]iile de mai sus rezult\ c\ debitul teoretic este propor]ional cu
27
excentricitatea rotorului fa]\ de carcas\; ca urmare, prin modificarea
excentricit\]ii e se poate modifica debitul de lichid refulat. De obicei, acest lucru
se realizeaz\ prin deplasarea carcasei (2) fa]\ de rotorul (3) (fig. 1.17).
1, 6 – pistoane;
2-carcas\;
3-rotor;
4-ghidaj;
5-palet\;
7-dispozitiv de reglare.
Principial, o astfel de pomp\ este format\ din dou\ ro]i din]ate, aflate `n
angrenare, acestea fiind amplasate `ntr-o carcas\ `nchis\ cu dou\ capace laterale.
Unul din pinioane este conduc\tor, `n timp ce al doilea este condus. ~n func]ie de
tipul angren\rii, pompele cu ro]i din]ate pot fi:
cu angrenare exterioar\ (fig. 1.18 a);
cu angrenare interioar\ (fig. 1.18b).
Dantura pinioanelor utilizate poate fi dreapt\, `nclinat\ etc.
La pompele cu angrenaje camerele de volum variabil se formeaz\ `n zona
de intrare `n angrenare, respectiv de ie[ire din angrenare, `ntre din]ii ro]ilor,
carcas\ [i capacele laterale. Astfel, la ie[irea din]ilor din angrenare, datorit\
cre[terii volumului disponibil pentru lichid, se formeaz\ o depresiune, ceea ce
asigur\ aspira]ia uleiului prin racordul de aspira]ie (A). Uleiul este apoi
transportat `n golurile dintre din]i [i pere]ii laterali ai carcasei. ~n zona de intrare
`n angrenare, volumul scade, iar lichidul este evacuat prin racordul de refulare.
Zona de contact dintre din]ii celor dou\ pinioane se comport\ ca o etan[are
mobil\, care separ\ zona de `nalt\ presiune (racordul de refulare) de cea de joas\
presiune (racordul de aspira]ie).
28
a) b)
Fig. 1.18 – Pompe cu angrenaje cilindrice.
a-cu angrenare exterioar\; b-cu angrenare interioar\;
1-carcas\; 2, 3-ro]i din]ate; 4-segment de etan[are; A-racord de aspira]ie; R-racord de refulare.
1, 2 – buc[e;
3, 4 – ro]i din]ate;
a)
b)
Fig. 1.20 – Uniformizarea presiunii radiale.
a-d istribu]ia presiunii radiale; b-uniformizarea presiunii radiale prin utilizarea canalelor interioare.
30
Fig. 1.21 – Pomp\ cu ro]i din]ate.
32
de cele de la montaj.
1-palet\;
2-bol];
3-arc;
4-rotor;
5-carcas\.
33
Fig. 1.25 – Motor cu pistoane radiale.
1-cilindru; 2-piston; 3-biel\; 4-excentric; 5-rulment.
Din figur\ se observ\ c\ cele dou\ came frontale axiale (1) sunt solidare
cu arborele motorului; acesta este fix [i este prev\zut [i cu distribuitorul cilindric
fix (4). Pistoanele (3) gliseaz\ `n cilindrii (2), alimenta]i cu ulei sub presiune prin
intermediul distribuitorului (4). Rotirea carcasei are loc datorit\ deplas\rii
pistoanelor sub ac]iunea presiunii uleiului prcum [i datorit\ profilului camelor
axiale.
Tura]ia minim\ realizat\ de aceste motoare este de 5…7 rot/min.
Motoare hidraulice cu pistoane radiale
Schema de principiu a unui astfel de motor este prezentat\ `n fig. 1.28.
Mi[carea alternativ\ a pistoanelor (4) este transformat\ `n mi[care de
rota]ie a arborelui (1) prin intermediul camei exterioare (2), contactul dintre cam\
[i pistoane fiind realizat prin intermediul rolelor (3). Se folose[te [i solu]ia
34
constructiv\ de hidromotor cu came interioare.
3
Fig. 1.28 – Motor hidraulic
cu pistoane radiale.
1-arbore motor;
2-cam\;
4 3-rol\;
1 4-piston;
5-cilindru.
2
5
36
transmisie 1:1). Rotorul (2) este for]at s\ se roteasc\ de diferen]a de presiune
existent\ `ntre racordul de admisie (4) [i racordul de refulare (5).
~n fig. 1.29b este prezentat\ o construc]ie simetric\, ce utilizeaz\ trei
rotoare.
Motoarele cu pistoane rotative func]ioneaz\ stabil la tura]ii cuprinse `ntre
1 [i 1350 rot/min.
a-principiul de func]ionare;
b-construc]ie simetric\;
a) 1-rotor cu degajare;
2-rotor cu dinte;
3- ro]i din]ate;
4- racord de aspira]ie;
5-racord de refulare;
6-carcas\.
b)
37
b)
a)
Fig. 1.30 – Motor hidraulic orbital.
a-construc]ie; b-camer\ de volum variabil;
1-stator; 2-rotor; 3-arbore.
Debitul real (efectiv) al unei pompe hidraulice este mai mic decât
debitul teoretic, rezultat din calcul, ca efect al urm\toarelor fenomene:
trecerea unei p\r]i din lichidul refulat din zonele de `nalt\ presiune c\tre
cele de joas\ presiune prin neetan[eit\]ile pompei;
umplerea incomplet\ a spa]iilor de lucru, datorit\ vâscozit\]ii mari a uleiului,
timpului insuficient avut la dispozi]ie pentru umplere, ne`nchiderii etan[e a
supapelor etc.
Raportul dintre debitul real [i cel teoretic determin\ randamentul
volumetric
al pompei [14,16, 23, 24]:
Qr
Vp .
Qt
La motoarele hidraulice, randamentul volumetric se define[te ca fiind:
Qt
ηVp .
Qr
~n acest caz, debitul de ulei efectiv introdus `n motor (Q r) este mai mare
decât debitul de ulei (Qt), dat de volumul spa]iilor de lucru ale motorului.
Puterea necesar\ antren\rii pompei se determin\ cu ajutorul rela]iei:
Qe p W ,
P a tp
unde:
- Qe – debitul efectiv [m3/s];
- p – diferen]a dintre presiunea uleiului la ie[irea din pomp\ [i cea de
la intrarea `n pomp\ [N/m2];
38
- tp – randamentul total al pompei (randamentul efectiv).
Randamentul total al pompei este dat de rela]ia:
39
tp = Vp m,
unde m este randamentul mecanic al pompei. Acesta ]ine cont de frec\rile dintre
piesele aflate `n mi[care de rota]ie, de rezisten]a datorat\ vâscozit\]ii lichidului [i
iner]iei coloanei de lichid, de rezisten]ele hidraulice din pomp\. Randamentul
mecanic al pompei se poate determina cu ajutorul rela]iei:
m P t Qt p
a Pa ,
Pa
unde Pta este puterea teoretic\ necesar\ antren\rii pompei, iar Qt este debitul
teoretic al pompei.
Pentru un motor hidraulic, puterea dezvoltat\ la arborele motorului
este dat de rela]ia:
Pe = Qe p tm,
unde tm este randamentul total al motorului hidraulic, acesta fiind produsul dintre
randamentul volumetric al motorului [i randamentul s\u mecanic.
Momentul necesar antren\rii pompei sau cuplul dezvoltat la
arborele motorului este: Pa
M 30 N m ,
P a
a
n
unde n este tura]ia arborelui pompei sau motorului, `n rot/min.
1.7.1. Motoare volumice liniare (cilindri hidraulici) [14, 16, 20, 23, 24]
40
Pentru cilindrii hidraulici cu dublu efect [i tij\ unilateral\ (fig. 1.31 a,
b), for]ele teoretice dezvoltate de c\tre ace[tia, pentru cele dou\ sensuri de
deplasare
41
ale pistonului, sunt:
D
F1 S1 p 2 p,
,
4
F2 S2 p (D d )
2 2
4 p
unde D este diametrul pistonului, iar d este diametrul tijei cilindrului.
4 2 1 4
S1 S2
F1
F2
b)
6 3
a)
F1
F1
F2
F2
d) 5
c)
S
e) f)
Fig. 1.31 – Tipuri de cilindri hidraulici.
a-cu dubl\ ac]iune, tij\ unilateral\, piston mobil; b-cu dubl\ ac]iune, tij\ unilateral\, piston fix; c-cu
dubl\ ac]iune, tij\ bilateral\, piston mobil; d-cu simpl\ ac]iune, tij\ unilateral\, piston mobil, arc de
revenire; e-cu simpl\ ac]iune [i plunjer mobil; f-cilindru telescopic cu simpl\ ac]iune;
1-cilindru; 2-piston; 3-tij\; 4-ochiuri de prindere; 5-arc; 6-racord.
Pentru cilindrii cu dubl\ ac]iune [i tij\ bilateral\ (fig. 1.31 c), for]ele
dezvoltate sunt egale pentru ambele sensuri de deplasare:
( D2 d 2 )
F1 F2 p.
4
La cilindrul cu simpl\ ac]iune din fig. 1.31 d (cu arc pentru readucerea
pistonului), for]ele dezvoltate sunt:
D2
F1 p k x, F2 k x ,
4
unde k este constanta elastic\ a arcului, iar x este deplasarea pistonului.
1-plunjer;
2-buc[\ de ghidare;
3-piston tubular;
4-[urub de fixare;
5-c\ma[a cilindrului;
6-etan[are;
7-capac;
8-garnitur\.
45
F F F F
a) lf = l;
b) lf = 2l;
c) lf = l/2;
d) lf = 0,7l;
l – lungimea tijei cilindrului
a) b) c) d)
dac\ <0, flambajul are loc `n domeniul plastic, caz `n care se determin\
tensiunea critic\ cu rela]ia:
cr = a - b.
Valorile coeficien]ilor a [i b sunt prezentate `n tabelul 1.3.
~n cazul `n care <1, se consider\ ca flambajul nu mai are loc, calculul
46
tijei f\cându-se pentru compresiune simpl\ (<a,).
se calculeaz\ tensiunea de compresiune simpl\:
F
;
A
Tabelul 1.3
Valorile coeficien]ilor de calcul a tensiunii critice de flambaj
Materialul a b 0 1
O]el OL 37 (c = 240 daN/mm2) 304 1,12 105 60
O]el (r = 480 daN/mm2, c = 310 daN/mm2) 460 2,57 100 60
O]el (r = 520 daN/mm2, c = 360 daN/mm2) 577 3,74 100 0
O]el cu 5% nichel 461 2,25 86 0
O]el crom-molibden 980 5,3 55 0
Duraluminiu 372 2,14 50 0
47
- p – c\derea de presiune pe hidromotor [N/m2].
a) b) c)
d)
e)
Fig. 1.35 – Motoare hidraulice oscilante.
a-motor cu o palet\; 1-palet\; 2-arbore; 3-carcas\;
b-motor cu dou\ palete; c-motor cu trei palete;
d-motor cu piston [i cremalier\; 1-piston; 2-cremalier\; 3-roat\ din]at\; 4-arbore;
e-motor cu piston [i [urub; 1-piston; 2-[urub; 3-tij\ de ghidare; 4,5-racorduri.
48
Din motive legate de fiabilitatea etan[\rilor fixe [i mobile, presiunea
maxim\ de lucru a motoarelor cu palete este de 100 bari.
Motorul cu piston [i cremalier\ (fig. 1.35d) poate realiza unghiuri de
rota]ie ale arborelui mai mari de 360 0. Acesta este format dintr-un cilindru, `n
interiorul c\ruia se pot deplasa dou\ pistoane (1), solidarizate `ntre ele prin
intermediul cremalierei (2). Cremaliera se g\se[te `n angrenare cu roata din]at\
(3), montat\ pe arborele (4).
Diferen]a de presiune dintre cele dou\ racorduri ale motorului produce
deplasarea pistoanelor [i cremalierei, ceea ce duce la rotirea ro]ii din]ate (3) [i a
arborelui (4) pe care aceasta este montat\.
Cuplul teoretic al unui motor cu piston [i cremalier\ este dat de rela]ia:
Mt
,
D2 h p
4
unde D este diametrul pistoanelor, iar h este distan]a dintre centrul ro]ii din]ate [i
cremalier\.
Presiunile maxime de lucru ale motoarelor cu piston [i cremalier\ sunt de
160…180 bari.
La motorul cu piston [i [urub (fig. 1.35e), pe arborele motorului este
executat [urubul (2), pe care se poate deplasa, sub ac]iunea uleiului sub presiune,
pistonul (1), prev\zut cu piuli]\. Datorit\ faptului c\ rotirea pistonului este
`mpiedicat\ de tija de ghidare (3), deplasarea pistonului produce rotirea [urubului
(1) [i a arborelui motorului.
49
Acestea permit trecerea lichidului `ntr-un singur sens prin circuitul
respectiv. Supapele de sens unic se pot monta:
50
pe conducta de aspira]ie sau refulare a pompei, pentru a `mpiedica golirea
sistemului când pompa nu func]ioneaz\;
pe conductele de alimentare ale organelor de execu]ie (cilindri hidraulici),
pentru a se evita ie[irea uleiului din cilindru (din motive de siguran]\); la
cilindrii cu simplu efect, montarea unei supape cu sens unic permite separarea
circuitului de umplere al cilindrului de cel de golire.
Supapele de sens unic se `mpart `n:
supape nedeblocabile, care asigur\ trecerea uleiului `ntr-un singur sens;
supape deblocabile (pilotate), care pot permite trecerea uleiului [i `n sens
invers, `n urma unei comenzi exterioare.
~n fig. 1.36 sunt prezentate câteva tipuri de supape de trecere.
Supapele nepilotate pot fi cu etan[are cu bil\ (fig. 1.36a), pe con (fig.
1.36b) sau pe suprafa]\ plan\. Sensul de trecere al uleiului este de la racordul
(A) c\tre racordul (A1); trecerea uleiului `n sens invers nu este posibil\,
supapa fiind men]inut\ `nchis\ atât de c\tre arcul s\u, cât [i de presiunea
uleiului.
Supapa pilotat\ simpl\ (fig. 1.36c) este prev\zut\ cu racordul (C), la care
se aplic\ presiunea de comand\. Atât timp cât acest racord este `n leg\tur\ cu
rezervorul, supapa se comport\ ca una nepilotat\, trecerea uleiului fiind posibil\
doar de la racordul (P) c\tre racordul (A). Trecerea uleiului prin supap\ `n sens
invers (de la A c\tre P) este posibil\ doar `n cazul `n care la racordul (C) se
trimite ulei sub presiune. Ca urmare, pistonul (2) se ridic\ [i prin intermediul tijei
(3) comand\ ridicarea elementului de etan[are (1) de pe sediul s\u; astfel supapa
este deschis\.
Supapa pilotat\ dubl\ (fig. 1.36d) se folose[te la ac]ionarea cilindrilor
hidraulici cu dubl\ ac]iune, oprind ie[irea uleiului din fa]a [i din spatele
pistonului; astfel, acesta poate fi men]inut `ntr-o anumit\ pozi]ie timp `ndelungat.
Aceast\ supap\ nu este prev\zut\ cu un racord special de comand\. Func]ionarea
sa are loc astfel:
atunci când uleiul sub presiune este trimis prin racordul (A), presiunea
uleiului ridic\ elementul de etan[are (1) de pe sediul s\u, iar uleiul este refulat
prin racordul (A1);
`n acela[i timp, presiunea lichidului de lucru deplaseaz\ `n jos pistonul (5),
care deschide supapa (4); astfel, uleiul refulat din cilindrul hidraulic c\tre
racordul (B1) poate trece pe lâng\ supapa (4), ie[ind din supap\ prin racordul
(B).
a) b)
c)
d)
Fig. 1.36 – Supape de sens unic.
a-supap\ nepilotat\, cu etan[are cu bil\; b-supap\ nepilotat\, cu etan[are pe con;
c-supap\ pilotat\ simpl\; 1-element de etan[are; 2-piston; 3-tij\;
d-supap\ pilotat\ dubl\; 1,2-elemente de etan[are; 3,4-supape; 5-piston.
52
normal `nchise.
~n func]ie de modul `n care se realizeaz\ comanda, supapele de presiune
pot fi:
cu comand\ direct\;
pilotate.
1-piston;
2-tij\ de leg\tur\;
3-arc;
4-supap\.
c)
a) b)
Fig. 1.37 – Supape de presiune.
a-cu etan[are pe con;
b-cu etan[are cu bil\;
c-simbol;
1-element de etan[are;
2-piston;
3-cilindru;
4-arc;
5-[aibe de reglaj;
6- racord de `nalt\ presiune;
7- racord de leg\tur\ cu rezervorul;
8-[urub de reglaj.
1-piston;
2-corp;
3-[urub limitator;
4-supap\ de siguran]\ (de presiune);
Rh-rezisten]\ hidraulic\ reglabil\.
54
Dac\ presiunea din circuitul (II) scade, presiunea din spa]iul (A) face ca
pistonul s\ coboare; ca urmare, sec]iunea de trecere a uleiului din canalul (a) c\tre
racordul (Rz) cre[te, iar presiunea din camera (A) scade. Astfel se realizeaz\
men]inerea constant\ a diferen]ei de presiune p = pA - pB.
4 h 2 sin 2 cos 4 h
d 2 sin d d 0 d 0 1 cos
0h
0 0
2 cos
57
drosele.
Droselul cu din fig. 1.41d este prev\zut [i cu supap\ de sens. Astfel,
atunci când lichidul curge dinspre (A) spre (B), acesta intr\ `n sertarul (1), trece
prin orifciile (O1), trece prin sec]iunea (S) disponibil\ `ntre sertar [i man[onul
exterior [i intr\ din nou `n sertar prin orificiile (O 2). Rezisten]a droselului se
regleaz\ prin rotirea man[onului exterior (`nfiletat pe sertar), ceea ce conduce la
modificarea sec]iunii de trecere (S). Atunci când uleiul curge dinspre (B) c\tre
(A), supapa de sens (2) se deschide, iar uleiul ocole[te sec]iunea `ngustat\ a
droselului. Acest tip de drosel se utilizeaz\ atunci când se urm\re[te ca elementul
comandat s\ efectueze cursa de lucru cu vitez\ mic\, reglabil\, `n timp ce
revenirea la pozi]ia ini]ial\ se realizeaz\ cu vitez\ ridicat\.
a) b)
c)
d)
Fig. 1.41 – Rezisten]e hidraulice reglabile.
a-cu obturator conic; b-cu obturator plan; c-cu obturator cu fante triunghiulare; d-cu sertar cilindric
[i supap\ de sens; 1-sertar; 2-supap\ de sens; O1, O2-orificii; S-sec]iunea de trecere.
a)
T
T P
b)
c)
d)
59
din corpul (1), prev\zut cu orificiul (P) de leg\tur\ cu pompa hidraulic\, orificiile
(T) de leg\tur\ cu rezervorul [i orificiile (A) [i (B) pentru alimentarea motorului
hidraulic. ~n corp este executat un alezaj cilindric, prev\zut cu umerii de etan[are
(2). Sertarul cilindric (3) este prev\zut cu treptele cilindrice de etan[are (4);
sertarul poate fi deplasat stânga – dreapta prin intemediul pârghiei (6). ~n pozi]ia
“neutru” (fig. 1.42a), toate orificiile distribuitorului sunt obturate.
La deplasarea sertarului (3) c\tre stânga (fig. 1.42b), introdus prin
racordul (P) este trimis c\tre racordul (B), realizându-se astfel alimentarea
motorului hidraulic cu ulei sub presiune; uleiul refulat de c\tre motor ajunge la
racordul (A), care este pus `n leg\tur\ (datorit\ pozi]iei sertarului) cu unul din
orificiile (T) de leg\tur\ cu rezervorul.
Atunci când sertarul este deplasat c\tre dreapta (fig. 1.42c), se
realizeaz\, pe de o parte, leg\tura dintre orificiul (P) [i (A), iar pe de alt\ parte
se pun `n leg\tur\ orificiile (B) [i (T).
Readucerea sertarului `n pozi]ia “neutru” este asigurat\ de arcurile (5).
Dup\ cum se va ar\ta mai departe, unele distribuitoare sunt prev\zute cu
dispozitive care asigur\ z\vorârea sertarului `n oricare din pozi]iile de lucru;
revenirea la pozi]ia “neutru” se poate realiza manual, prin ac]ionarea pârghiei de
comand\, sau automat, la apari]ia unei suprasarcini `n sistemul hidraulic.
Atunci când este necesar\ comanda mai multor motoare hidraulice,
distribuitoarele se prev\d cu mai multe sertare, montate `ntr-un corp comun sau `n
corpuri separate. ~n cazul celei de-a doua variante, distribuitorului i se pot ad\uga
sau scoate sec]iuni de lucru, `n func]ie de necesit\]i. Conectarea sec]iunilor de
lucru se poate realiza:
`n paralel (fig. 1.43a);
`n serie (fig. 1.43b);
cu blocare (fig. 1.43c).
Montarea `n paralel a distribuitoarelor (fig. 1.43a) presupune utilizarea
unei supape de trecere (St). Atunci când toate sertarele sunt `n pozi]ia “neutru”,
racordul de comand\ al supapei de trecere este conectat la circuitul (T) de leg\
tur\ cu rezervorul. Ca urmare, racordurile (a) [i (b) ale supapei de trecere sunt
puse `n leg\tur\, astfel `ncât uleiul refulat de c\tre pomp\ (pe circuitul P) este
trimis `n rezervor. La ac]ionarea unui sertar, racordul de comand\ al supapei de
trecere este obturat, supapa se `nchide [i astfel uleiul sub presiune ajunge la
distribuitorul respectiv. Este de remarcat faptul c\ acest mod de conectare a
distribuitoarelor permite comanda simultan\ a ambelor motoare hidraulice,
conectate la prizele (PH).
Montarea `n serie a distribuitoarelor (fig. 1.43b) impune conectarea
circuitului de presiune (P) la circuitul suplimentar al distribuitoarelor; astfel,
atunci când toate sertarele sunt `n pozi]ia “neutru”, lichidul sub presiune din
circuitul (P) este trimis `n rezervor prin circuitul (T). La ac]ionarea sertarului
distribuitorului (D1), se `ntrerupe leg\tura dintre circuitul (P) [i circuitul (T), iar
distribuitorul este alimentat cu ulei sub presiune prin supapa de sens (S 1). Uleiul
refulat de c\tre motorul hidraulic trece prin circuitul (a) [i ajunge apoi `n rezervor
prin circuitul suplimentar al distribuitorului (D 2). ~n cazul `n care ambele sertare
sunt ac]ionate simultan, distribuitorul (D2) este alimentat cu uleiul refulat de c\tre
60
motorul comandat de distribuitorul (D1). Acest mod de lucru se folose[te când
este necesar\ sincronizarea func]ion\rii celor dou\ motoare hidraulice.
Conectarea distribuitoarelor cu blocare (fig. 1.43c) nu permite ac]ionarea
simultan\ a mai multor motoare hidraulice. Astfel, la ac]ionarea sertarului
distribuitorului (D1), acesta se alimenteaz\ cu lichid sub presiune prin supapa de
sens (S1), `n timp ce alimentarea cu ulei a celui de al doilea distribuitor este
`ntrerupt\.
Se observ\ c\ montajul `n serie [i cel cu blocare nu necesit\ utilizarea
unei supape de trecere (ca `n cazul conect\rii `n paralel), datorit\ faptului c\ `n
pozi]ia “neutru”, circuitul suplimentar al distribuitoarelor asigur\ trimiterea c\tre
rezervor a uleiului sub presiune refulat de c\tre pomp\.
D1 PH D2 PH
St
b a
a)
P
T
D1 PH
D2 PH
S1 S2
P
b)
Ss a
D1 PH
D2 PH
Ss
S1 S2
c)
P
T
61
siguran]\; St-supap\ de trecere; S1, S2-supape de sens.
62
~n cazul ac]ion\rii electromagnetice a distribuitorului (fig. 1.44), sertarul
acestuia este deplasat cu ajutorul a doi electromagne]i (câte unul pentru fiecare
sens de deplasare a sertarului).
Comanda hidraulic\ a distribuitoarelor presupune deplasarea sertarului
sub ac]iunea lichidului sub presiune, trimis prin orificii speciale. Aceast\ solu]ie
este utilizat\, de obicei, la comanda unor distribuitoare de dimensiuni mari, a c\
ror ac]ionare mecanic\ sau electric\ ar necesita for]e mari. ~n acest caz, se
folose[te un distribuitor de comand\ (pilot), de dimensiuni mai mici, ac]ionat
mecanic sau electromagmetic (fig. 1.45).
1, 2-supape;
3-carcas\;
4-supap\ de sens unic;
5-manet\ de comnad\.
1.8.3.3. Servovalve
64
care furnizeaz\ la ie[ire un debit de lichid propor]ional cu m\rimea semnalului
electric de comand\ (spre deosebire de distribuitoarele clasice, care nu permit
modificarea debitului de lichid). Acestea se realizeaz\ cu unul, dou\ sau trei etaje
hidraulice de amplificare, ceea ce permite ob]inerea unor debite de pân\ la 1000
l/min, presiunea de lucru putând atinge 320 daN/cm 2. Schema de principiu a unei
servovalve cu un etaj de amplificare este prezentat\ `n fig. 1.48.
Servovalva este format\ din distribuitorul (7), amplificatorul hidraulic
(10) [i electromagnetul polarizat (8). Electromagnetul este format din piesele
polare (3), `ntre care se poate roti miezul (4), pe care este montat\ clapeta (5).
Atât timp cât electromagnetul nu este alimentat cu energie electric\, miezul (4)
ocup\ o pozi]ie de mijloc `ntre cele dou\ piese polare (magne]i permanen]i). La
alimentarea cu energie electric\ a bobinei, `n func]ie de sensul [i intensitatea
curentului electric, miezul se va roti mai mult sau mai pu]in `ntre piesele polare.
Pe miezul (4) este montat\ clapeta (5), care se g\se[te `ntre cele dou\
ajutaje (1) [i (2). Acestea sunt alimentate cu ulei sub presiune din racordul (P),
prin canalele (C), (C1) [i (C2). Canalele (C1) [i (C2) comunic\ [i cu spa]iile (11) [i
(12), care asigur\ ac]ionarea hidraulic\ a sertarului (6).
1,2 – ajutaje;
3-piese polare;
4-miez;
5-clapet\;
6-sertar;
7-distribuitor;
8-electromagnet;
9-filtru;
10-amplificator;
11, 12-camere de comand\ a sertarului.
Atât timp cât clapeta (5) se g\se[te la egal\ distan]\ fa]\ de ajutajele (1) [i
(2) – bobina electromagnetului nealimentat\ cu energie electric\ - debitele de ulei
care ies prin cele dou\ ajutate sunt egale, presiunile din canalele (C 1) [i (C2) fiind
egale; sertarul (6) ocup\ pozi]ia median\ (neutr\). Atunci când pozi]ia clapetei (5)
se modific\ datorit\ aliment\rii electromagnetului cu energie electric\, aceasta se
va apropia de unul din ajutaje [i se va `ndep\rta de cel de al doilea; ca urmare,
debitele de lichid care trec prin cele dou\ ajutate se modific\, astfel `ncât `n cele
dou\ camere (11) [i (12) presiunile vor fi diferite. Sub ac]iunea diferen]ei de
presiune dintre cele dou\ camere, sertarul (6) se va deplasa. De exemplu, dac\
65
clapeta se apropie de ajutajul (1), debitul prin acest ajutaj scade, iar debitul prin
ajutajul (2) cre[te; astfel presiunea din camera (11) devine mai mare decât
presiunea din camera (12), iar sertarul (6) se deplaseaz\ c\tre dreapta. Cursa
sertarului este propor]ional\ cu diferen]a de presiune, deci cu distan]a dintre
clapeta (5) [i ajutaj [i prin urmare cu intensitatea curentului electric ce parcurge
bobina electromagnetului.
~n func]ie de cursa sertarului (6) se modific\ sec]iunile de trecere a
lichidului de lucru c\tre racordurile (A) [i (B), realizându-se astfel modificarea
debitului de lichid trimis c\tre motorul hidraulic.
4 7
3 3
2 2
1 a) 1 b)
9 7
6
10
7
2
5
1 c) 8 1 d) 9
67
p1
p V p V V V ⎛ p ⎞
⎫
⎪
1 p ⎬
2 V V ⎜1 ⎟ ,
1
1 1 2 2 2
⎪ u 1 p2 ⎠
Vu V1 V2 ⎝
⎭
unde:
- V1 = Vt – volumul total ocupat de c\tre gazul din acumulator;
- p1 = pi – presiunea ini]ial\ a gazului;
p2 = pmax – presiunea maxim\ a lichidului din sistem.
p,V V1r-V
p,V 22
11
pm i n
V u V , r min
a)
b) c)
Fig. 1.51 – Schem\ pentru calculul volumului acumulatorului hidraulic.
a-situa]ia ini]ial\; b-sub ac]iunea presiunii lichidului; c- situa]ia real\.
Ca urmare, rezult\:
⎛ pi ⎞
Vu Vt ⎜1 ⎟.
p max ⎠
⎝
Dac\ ciclurile de `nc\rcare – desc\rcare a acumulatorului sunt dese, se
consider\ c\ gazul sufer\ o transformare politropic\, astfel `ncât pentru
determinarea volumului util al acumulatorului se poate utiliza rela]ia:
⎡ 1
⎢ ⎤
pi ⎛
⎞ n⎥
Vu Vt 1 ⎜ ⎟ .
⎢ ⎥
p ⎝ max ⎠
⎣⎢ ⎥⎦
~n general, presiunea ini]ial\ a gazului depinde de presiunea minim\ din
sistemul hidraulic: pi = (0,8…0,9)pmin.
~n realitate, desc\rcarea acumulatorului hidraulic nu are loc complet; la
presiunea minim\ admisibil\ a lichidului din sistem, p min, `n acumulator r\mâne o
rezerv\ de ulei Vr (fig. 1.51c). Dac\ presupunem c\ [i comprimarea gazului de la
starea V1, pi la starea V1 – Vr , pmin este de asemenea izoterm\, se poate scrie:
V1 pi V1 Vr pmin Vr pi ⎞
⎛ ⎟,
V1 ⎜1
⎝ ⎛ pi ⎞
sau, având `n vedere cele men]ionate mai sus:
68
pmin ⎠
⎟.
Vr Vt ⎜1 min ⎠
⎝ p
Volumul util al acumulatorului devine:
69
' pi ⎞ ⎛ p⎞
⎛
Vu Vu Vr Vt ⎜1 ⎟ Vt ⎜1 ⎟
⎝ pmax ⎝ pmin ⎠
pi ⎠ .
'
⎛ pi ⎞
Vu Vt ⎜ ⎟
⎝ pmin pmax ⎠
Considerând transformarea politropic\, rezult\:
⎢⎡⎛ pi ⎞ n ⎛ pi ⎞ n⎤
1 1
'
⎥
Vu Vt ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ .
⎢⎝ min
p ⎠ p ⎥
⎣⎢ ⎝ max ⎠
⎥⎦
a) b)
c)
Fig. 1.51 – Acumulatoare hidro-pneumatice.
a-acumulator cu piston; b-acumulator cu membran\; c-acumulator cu burduf.
1.8.5. Filtre
70
Filtrele au rolul de a separa [i re]ine impurit\]ile din lichidul de lucru.
71
Impurit\]ile provin din mediul exterior (praf), din interiorul sistemului (particule
metalice desprinse ca urmare a uz\rii elementelor componente) sau din oxidarea
lichidului hidraulic. ~n func]ie de diametrul particulelor re]inute, filtrele se pot
clasifica `n:
grosiere – diametrul impurit\]ilor mai mare de 100 m;
normale – d > 10 m;
fine – d > 5 m;
foarte fine – d > 1 m.
Fig. 1.52 prezint\ principalele solu]ii de montare a filtrelor hidraulice.
4 4 4
3 2
2
2 3 3
1 1 1
a) b) c)
Fig. 1.52 – Solu]ii de montare a filtrelor hidraulice.
a-pe aspira]ia pompei; b-pe refularea pompei; c-pe circuitul de retur;
1-rezervor; 2-filtru; 3-pomp\ hidraulic\; 4-sistem hidraulic.
72
1,5…2,5 daN/cm2.
Ca element filtrant se folosesc:
site metalice cu dimensiunea ochiurilor de 0,04…0,1 mm;
lamele metalice, amplasate la o distan]\ de 0,08…0,18 mm `ntre ele;
]es\tur\ textil\ sau din fibre sintetice;
hârtie poroas\;
materiale ceramice poroase.
~n majoritatea cazurilor, sistemul se prevede [i cu un element magnetic de
filtrare, care are rolul de a re]ine impurit\]ile fieroase.
Capacitatea de filtrare a unui filtru (debitul maxim de ulei prin filtru)este
dat\ de rela]ia:
p ⎡l⎤
Q F
q0 ⎢ s⎥ ,
unde: ⎣ ⎦
- q0 – capacitatea specific\ de filtrare a elementului filtrant [l/cm2];
- F – suprafa]a total\ de filtrare [cm2];
- p – c\derea de presiune pe filtru [N/m2];
- - vâscozitatea dinamic\ a lichidului de lucru [Ns/m2].
Tabelul 1.4 prezint\ capacitatea specific\ de filtare a unor materiale
utilizate `n mod curent pentru realizarea elementelor filtrante.
Tabelul 1.4
Capacitatea specific\ de filtrare
Material Capacitate de filtrare, l/cm2
Hârtie 0,015…0,03
Carton filtrant 0,012
Lamele metalice 0,08
Site metalice 1,16…11,24
73
a)
b)
Fig. 1.53 – Filtru de ulei.
a-elementul filtrant; b-filtrul ansamblat.
1-gur\ de umplere;
2-aerisitor;
3-conduct\ de aspira]ie;
4-conduct\ de retur;
5-perete desp\r]itor;
6-filtru.
1-conduct\;
2-racord;
3-buc[\;
4-piuli]\;
5-element hidraulic.
76
interior fiind cuprins `ntre 2,6 [i 287,6 mm, dismetrul sec]iunii fiind de 1,8…7
mm. Aceste inele se monteaz\ `n loca[uri standardizate, jocul dintre cele dou\
elemente conjugate `ntre care se realizeaz\ etan[area fiind de 25…500 m, `n
func]ie de presiunea de lucru.
a)
b)
Fig. 1.56 – Elemente de etan[are.
a-inel 0;
b-man[et\ tip L;
c) c, d, e-ma[ete tip U.
d)
e)
77
2. AC}ION|RI PNEUMATICE
2.1. INTRODUCERE
13
1 2 3 6
5 7 11 12
4
Fig. 2.1 – Schema sistemului de producere a aerului comprimat.
1-filtru; 2-dispozitiv de reglare a debitului prin laminarea aspira]iei; 3-compresor; 4-motor de
antrenare; 5-r\citor; 6-supap\ de sens unic; 7-rezervor tampon; 8-manometru; 9-supap\ de
siguran]\; 10-separator de ap\ [i ulei; 11, 12, 13-robinete.
79
p
c b
p
R
p a
A
d
V
V
m V
S
1 2 3 4
7
D
5 S
PMI PME
82
a) b)
Fig. 2.4 – R\citor pentru aer comprimat.
a-schema de principiu; b-unitatea de r\cire;
1- racord intrare aer comprimat; 2-racord ie[ire aer comprimat; 3-schimb\tor de c\ldur\ aer-aer;
4-schimb\tor de c\ldur\ agent de r\cire-aer; 5-separator de condens; 6-evacuare condens; 7-
compresor; 8-condensator.
b)
a) c)
Fig. 2.6 – Filtru de aer.
a-construc]ia filtrului; b-element de filtrare din bronz sinterizate; c-filtru ansamblat;
i-racord de intrare; e-racord de ie[ire; 1-capac; 2-pahar; 3-element filtrant din bronz sinterizat;
4-robinet pentru eliminarea apei [i impurit\]ilor.
84
pentru ungere. Camera de acumulare (3) este `n leg\tur\ cu zona `ngustat\ a
tubului Venturi. Datorit\ sc\derii presiunii pe tubul Venturi (presiune mai mare `n
amonte fa]\ de aval), uleiul din pahar este aspirat prin conducta (5) [i ajunge `n
camera (3), prin canalul (6); de aici, uleiul ajunge, sub form\ de pic\turi, `n
fluxul de aer.
1-tub Venturi;
2, 6-canale;
3-camer\ de acumulare;
4-pahar;
5-conduct\;
i-racord de intrare;
e-racord de ie[ire.
86
2.10); la acestea, pe fa]a superioar\ a membranei (m) se aplic\ presiunea de
comand\, reglat\ cu ajutorul unui regulator ac]ionat manual.
1-membran\ elastic\;
2, 5-arcuri;
3-[urub de reglaj;
4-sediul supapei;
7-supap\;
i-racord de intrare;
e-racord de ie[ire.
i-racord de intrare;
e-racord de ie[ire;
z-racord pentru presiunea de comand\;
m-membran\.
Regulatoarele de debit [9, 14, 20, 24, 27] au rolul de a regla debitul de aer
care ajunge la un consumator, modificându-se astfel viteza elementului de
execu]ie. Reglarea debitului se realizeaz\ prin modificarea sec]iunii de trecere.
Regulatoarele de debit pot fi:
cu rezisten]\ fix\;
cu rezisten]\ reglabil\ manual (drosele).
~n func]ie de dependen]a dintre c\derea de presiune [i debit, rezisten]ele
87
pneumatice pot fi:
liniare;
neliniare.
~n func]ie de caracterul curgerii aerului, regulatoarele de debit pot fi:
cu curgere laminar\;
cu curgere turbulent\.
Rezisten]e pneumatice liniare fixe sunt caracterizate de un raport l/d
mare (l fiind lungimea orificiului calibrat, iar d diametrul acestuia). Curgerea
aerului poate fi considerat\ laminar\, debitul fiind propor]ional cu c\derea de
presiune. Fig. 2.11 prezint\ câteva tipuri de rezisten]e pneumatice liniare fixe.
2.6. DISTRIBUITOARE
Fig. 2.13 –
Rezisten]e
pneumatice neliniare,
reglabile.
a, b, c, d-bidirec]ionale;
e-unidirec]ional\;
1, 2-racorduri;
3-obturator;
4- supap\ de sens unic;
5-[urub de reglaj.
90
elastic\ a arcului sertarului. ~n mod obi[nuit, presiunea de comand\ este circa
0,4…0,6 din presiunea de lucru.
1-sertar;
2-corp;
3-garnitur\ de etan[are.
a) b)
Fig. 2.15 – Distribuitoare ac]ionate mecanic.
a-cu pedal\; b-cu levier.
1-pârghie de ac]ionare;
2-supap\;
3-membran\;
4-sertar.
1-sertar;
2-corp;
Z-racord pentru presiunea de comand\.
1-miez magnetic;
2-bobin\;
3, 4-garnituri;
5-arc.
92
2.6. ELEMENTE PNEUMATICE DE EXECU}IE
93
Pentru un cilindru pneumatic cu dubl\ ac]iune [i tij\ unilateral\, for]a
maxim\ este dezvoltat\ atunci când aerul sub presiune se aplic\ pe fa]a f\r\ tij\
a pistonului [i poate fi determinat\
2 cu ajutorul
2 2 rela]iei:
F
4
unde:
max
D p1 D d p2 R p Rt ,
- D – diametrul pistonului;
- d – diametrul tijei;
- p1 – presiunea aerului comprimat;
- p2 – contrapresiunea din camera din care se evacueaz\ aerul ( 0,5
daN/cm2);
- Rp – for]a de frecare dintre garniturile pistonului [i cilindru;
Rt – for]a de frecare dintre garniturile de etan[are [i tija pistonului.
For]a de frecare datorat\ prezen]ei garniturilor se determin\ cu rela]ia:
R = d1bp,
unde:
- d1 – diametrul exterior (sau interior) al garniturii;
- b – l\]imea man[etei sau inelului de etan[are;
- - coeficientul de frecare (pentru man[ete de cauciuc pe o]el =
0,08…0,2);
- p – presiunea ce ac]ioneaz\ asupra garniturii (egal\ cu presiunea de
lucru la care se adug\ presiunea de contact datorat\ strângerii pe care
o realizeaz\ garnitura – de ordinul a 0,5…0,6 daN/cm2).
Randamentul unui cilindru pneumatic ( =100Ftmax/Fmax, unde Ftmax =
D2p1/4) este de 80…92%.
~n cazul cilindrilor cu simpl\ ac]iune, for]a rezistent\ a arcului care
asigur\ revenirea pistonului `n pozi]ia ini]ial\ este cuprins\ `ntre 2 [i 37 daN, `n
func]ie de dimensiunile cilindrului.
Atunci când pistonul are vitez\ ridicat\ [i masa elementelor legate de tija
pistonului este mare, contactul pistonului cu [oc pe capacele cilindrului, la
capetele de curs\, poate provoca deteriorarea cilindrului. Este deci necesar\
frânarea pistonului la cap\t de curs\, solu]ia constructiv\ fiind prezentat\ `n fig.
2.22.
1-cilindru;
2-piston;
3-um\r;
4-capac;
5- rezisten]\ pneumatic\;
6-supap\ de sens unic.
94
~n acest caz, pistonul (2) este prev\zut cu umerii (3), care intr\ `n alezaje
realizate `n capacele (4) ale cilindrului atunci când pistonul se apropie de cap\tul
cursei. Evacuarea aerului din fa]a um\rului (3) nu se poate realiza decât prin
rezisten]a pneumatic\ (5), ceea ce conduce la mic[orarea vitezei pistonului. La
deplasarea pistonului `n sens invers, aerul sub presiune deschide supapa de sens
unic (6), rezisten]a pneumatic\ (5) este astfel ocolit\, iar viteza de deplasarecre[te
din nou.
Cre[terea vitezei de deplasare a tijei cilindrului poate fi ob]inut\ prin
montarea unei supape de desc\rcare rapid\ (fig. 2.23).
1, 5-semicarcase;
2- disc de rigidizare;
3-taler;
4-arc.
1-membran\;
2-capac;
3- carcas\;
4-tij\;
5-disc de rigidizare;
6-piuli]\;
7- buc[\ de ghidare;
8,9-garnituri;
10-[uruburi.
96
a) b) c) d) e)
Fig. 2.27 – Tipuri de camere cu membran\.
a-cu tij\ unilateral\ [i simpl\ ac]iune; b-cu tij\ unilateral\ [i dubl\ ac]iune; c-cu tij\ bilateral\ [i
simpl\ ac]iune; d-cu tij\ bilateral\ [i dubl\ ac]iune; e-rotitoare, cu tij\ unilateral\[i dubl\ ac]iune.
a-plane;
b-gofrate;
c-tronconice;
d-cilindrice.
97
p
F D2 D d d 2 ,
t 12
unde p este presiunea aerului, D este diametrul de `ncastrare al membranei, iar d
este diametrul discului de rigidizare. Randamentul unei camere cu membran\ este
cuprins `ntre 0,55 [i 0,7, `n func]ie de tipul [i dimensiunile camerei.
Cursa maxim\ a tijei camerei depinde de tipul membranei:
la membranele plane, cursa este 0,08…0,12 din diametrul de `ncastrare;
la membranele tronconice, cursa este 0,2…0,25 din diametrul de `ncastrare;
la membranele cilindrice, cursa este 0,8…1,25 din diametrul de `ncastrare.
86
daN/cm2 [i se utilizeaz\ la temperaturi ale mediului cuprinse `ntre –20 0C [i 800C.
Conductele din cauciuc se folosesc pentru debite de aer mijlocii [i mari, având
diametre interioare `ntre 16 [i 32 mm; conductele din materiale plastice se
folosesc pentru debite mici de aer, având diametre interioare de 3…10 mm.
87
3.UTILAJE PENTRU S|PAT {I
TRANSPORTAT UTILIZATE LA CONSTRUC}IA
C|ILOR RUTIERE
88
cabin\; 7-bra] de ridicare; 8-cup\; 9-cilindri pentru ac]ionarea bra]ului; 10-cilindri hidraulici pentru
`nclinarea cupei.
89
Cupa inc\rc\torului este montat\ pe un sistem de bare articulate, prin
intermediul c\ruia se execut\ ridicarea-coborârea cupei, precum [i rotirea
acesteia, `n scopul `nc\rc\rii cu material, deplas\rii sau desc\rc\rii materialului.
Ac]ionarea (bascularea) cupei se realizeaz\ prin intermediul unor cilindri
hidraulici cu dubl\ ac]iune; unele tipuri de mecanisme de ac]ionare a cupei sunt
prezentate `n fig. 3.4.
C2
O PF-punte fa]\;
PS-punte spate
C1 C1, C2-cilindri hidraulici;
SD O-punct de articula]ie;
SD-servodirec]ie ORBITROL
P S
S
P-pomp\ hidraulic\;
F-filtru;
F Ss-supap\ de siguran]\;
R-rezervor.
90
(Ss5) protejeaz\ instala]ia hidraulic\ `n cazul apari]iei unor suprasarcini `n timpul
deplas\rii utilajului.
Alimentarea cu ulei sub presiune a distribuitoarelor de comand\ se face
prin intermediul reductorului de presiune (R1).
Pompa dubl\ (P1) [i hidromotorul (M) sunt de tipul cu pistoane axiale [i
bloc `nclinat; pompa (P2) este de tipul cu ro]i din]ate cu angrenare exterioar\.
St2
C3
P2 D 1
95bar
C1
Ss2 SD C2
D2
C4
280bar
Ss1 C5
F P1
St1
350bar
R
D3
R1
S s3
Ss4 M Ss5
40b
CV
92
m\rirea capacit\]ii de trecere. Schimbarea sensului de deplasare al utilajului se
realizeaz\ prin schimbarea sensului de rota]ie al hidromotorului de ac]ionare.
C Rz17,5 bar
C2
Rg D2
R
SS 1
M
C1
Rz2 5,5 bar
D1
S S2
Spre sistemul
de fr`nare
Fig. 3.7 – Schema instala]iei pneumatice a `nc\rc\torului frontal
M-motor termic; C-compresor; R-r\citor; Rg-regulator de presiune cu filtru; Rz 1, Rz2-rezervoare de
aer comprimat; Ss1, Ss2-supape de siguran]\; D1, D2-distribuitoare pneumatice; C1…C3-cilindri
pneumatici.
93
3.1.2. Parametrii de lucru ai `nc\rc\toarelor frontale
Vc Qn
m ,
3
ku
unde este greutatea specific\ a materialului N/m3, iar ku este coeficientul de
umplere al cupei.
96
denivel\rile terenului (uzual, hs = 0,2…0,7 m).
98
3.2. BULDOZERE [15, 17, 18, 26, 29]
Lama (2) este montat\ articulat pe cadrul (3) care este [i el articulat la
cadrul anterior (articula]ia 6); aceasta poate fi `nclinat\ fa]\ de vertical\ cu
ajutorul cilindrului hidraulic (4), iar ridicarea [i coborârea lamei se realizeaz\ cu
ajutorul cilindrului (5).
Dup\ cum s-a men]ionat anterior, angledozerele au posibilitatea modific\
rii unghiului de `nclinare al lamei fa]\ de direc]ia de `naintare. ~n acest
99
scop, lama (2, fig. 3.14) este montat\ pe cadru prin intermediul articula]iei sferice
(8). Cilindrii hidraulici (9) permit modificarea unghiului () al lamei.
Lama (1, fig. 3.15) este concav\, raza de curbur\ a acesteia putând fi
constant\ sau variabil\. Lama este fixat\ pe suportul (2), iar la partea inferioar\
este prev\zut\ cu cu]itele (3), care realizeaz\ t\ierea solului; cu]itele sunt
demontabile, fiind montate pe lam\ cu ajutorul [uruburilor (4). Pentru prinderea
lamei de cadrul buldozerului se utilizeaz\ diferite mecanisme articulate (fig.
3.16), care permit ridicare/coborârea lamei [i, eventual, rotirea acesteia `n plan
orizontal [i vertical (prin modificarea pozi]iei de prindere a tirantului 9).
~n fig. 3.17 este prezentat\ schema instala]iei hidraulice a unui buldozer
care realizeaz\ doar ridicarea [i coborârea lamei; aceasta este prev\zut\ cu dou\
circuite: unul pentru servodirec]ie [i al doilea pentru ac]ionarea lamei.
Supapele de siguran]\ (7) protejeaz\ instala]ia hidraulic\ `n cazul apari]iei
unor suprasarcini la ridicarea-coborârea lamei, `n timp ce supapele (5) [i (6)
limiteaz\ presiunea `n cele dou\ circuite hidraulice.
Instala]ia hidraulic\ a buldozerului A 3602L (fig. 3.18) este de tipul cu
servocomand\, distribuitoarele principale din blocul (4) fiind comandate (pilotate
hidraulic) de c\tre distribuitoarele (5) [i (6), ac]ionate manual. Cilindrii hidraulici
10
(9) asigur\ ridicarea-coborârea lamei, cilindrul hidraulic (10) asigur\ modificarea
unghiului de atac al lamei, iar cilindrii (11) permit `nclinarea lamei fa]\-spate
(modificarea unghiului de s\pare).
10
Fig. 3.19 - Organele active ale
scarificatoarelor.
unde:
Vef – volumul prismei de p\mânt aflate `n fa]a lamei [m3];
k1 – coeficient de folosire a timpului;
k2 – coeficient ce ]ine cont de panta terenului (k 2=0,5…3 pentru pante de
3…15%);
Tc – durata unui ciclu de lucru [h].
Pentru determinarea duratei ciclului de lucru se utilizeaz\ rela]ia:
Tc lt l d l i
k t vt kd vd ki vi t t 2 t s ,
c 0
`n care lt, ld, li sunt distan]ele parcurse `n timpul t\ierii, deplas\rii [i respectiv
revenirii `n pozi]ia ini]ial\, vt, vd, vi sunt vitezele corespunz\toare de deplasare, kt,
kd, ki sunt coeficien]i de corec]ie care ]in cont de varia]ia vitezei pe parcursul
curselor respective, tc este timpul necesar cupl\rii treptelor de vitez\, t 0 este timpul
necesar pentru `ntoarceri, iar ts este timpul necesar manevr\rii lamei.
10
*
= +i.
10
greutatea echipamentului montat pe buldozer, iar G este sarcina vertical\ pe
puntea motoare (la buldozerele pe ro]i) sau greutatea buldozerului (la buldozerele
pe [enile).
10
Rs = Rt + Rdp + Rf1 + Rf2,
unde:
10
Fig. 3.21 – Schem\ pentru determinarea rezisten]ei la s\pat.
prismei de sol, G
H h 2 L g este densitatea
m p , iar
p
p
2 tg
solului);
frecarea ce apare ca urmare a deplas\rii materialului `n lungul lamei
R f 1 G p sin 1 (1 = 0,4…0,6 – coeficientul de frecare
cos
dintre sol [i lam\);
frecarea ce apare ca urmare a urc\rii materialului de-a lungul lamei
R f 2 Gp sin 1 cos cos .
Având `n vedere cele de mai sus, rezisten]a total\ la deplasarea
buldozerului va fi:
R R mg R u Rs ,
`n care:
rezisten]a la mersul `n gol R mg G tr G e f cos sin (f =
0,12…0,25 -coeficientul de rezisten]\ la deplasare);
rezisten]a dat\ de uzura t\i[ului R u k t 1 Su (Su – aria proiec]iei pe
orizontal\ a suprafe]ei uzate a cu]itului).
Evident, deplasarea buldozerului are loc doar dac\ rezisten]a ce se opune
deplas\rii buldozerului este mai mic\ decât for]a de trac]iune dezvoltat\ de c\tre
10
acesta.
~n cazul `n care buldozerul realizeaz\ afânarea solului cu ajutorul
scarificatoarelor, rezisten]a opus\ de aceste organe active se poate determina cu
ajutorul rela]iei:
10
1,35
⎛ 90 ⎞
0
,
R st ⎟ Rf
Cy c 1 0,1 s 0 ⎜1 0 0 daN
⎝ 180
unde:
⎠
Cy - rezisten]a la penetrare [daN];
c - adâncimea de s\pare [cm];
so - grosimea organului de sapare [cm];
- unghiul de t\iere (unghiul format cu orizontala de c\tre fa]a superioar\ a
organului activ [0] ;
b0 - coeficient care ]ine seama de influen]a unghiului la vârf al organului activ
(b0 = 0,81 pentru = 150 …550 );
Rf - rezisten]a datorat\ frec\rii organului de lucru de sol [daN].
11
deplasarea longitudinal\ sau transversal\ a acestuia, cea mai mare productivitate
ob]inându-se `n cazul deplas\rii transversale. ~n acest caz, schemele de lucru
utilizate sunt (fig. 3.23):
schema dus-`ntors, f\r\ `ntoarcere la capete, pentru distan]e de 10…30
m (fig. 3.23a);
schema cu `ntoarcere de 1800 la capete [i depozitarea solului pe o singura
parte (fig. 3.23b), utilizat\ pentru distan]e de 50…100 m;
schema cu `ntoarcere la 1800 la capete [i depozitarea solului pe ambele p\
r]i (fig. 3.23c), utilizat\ mai ales pentru decopert\ri.
11
cu cup\ cu gheare
(greifer - fig. 3.25d).
Excavatoarele
echipate cu primele dou\
tipuri de cupe sunt
prev\zute cu bra]e
articulate; celelalte dou\
echipamente de lucru sunt
ac]ionate prin cabluri.
a) b)
c) d)
Fig. 3.25 - Tipuri de excavatoare.
a-c u cup\ dreapt\; b-cu cup\ invers\; c-cu draglin\; d-cu graif\r;
1, 2, 4-bra]e; 3-cup\; 5, 7, 8-cabluri; 6-draglin\; 9-cupele graif\
rului.
11
Excavatoarele universale pot fi echipate cu oricare din echipamentele
de lucru mai sus men]ionate; de asemenea, pot fi prev\zute [i cu alte echipamente:
macara cu cârlig, sonet\ etc (fig. 3.26).
11
Fig. 3.29 – Excavator cu bra] telescopic.
1-bra] telescopic; 2-bra] pivotant; 3-cup\; 4-[enile; 5-platform\; 6-contragreutate.
3.3.2.1. Construc]ie
echipamentul de lucru, format din bra]ul (5), mânerul (3) [i cupa (4).
11
Mecanismul ce asigur\ sprijinirea platformei superioare pe cea inferioar\
[i rotirea are o construc]ie asem\n\toare celui utilizat la automacarale (vezi 4.2.3).
Bra]ul echipamentului de lucru este o construc]ie sudat\; la partea inferioar\
este prev\zut cu articula]iile (1) pentru prinderea de platform\ (fig. 3.33), la
partea superioar\ sunt montate ro]ile de cablu (4), iar `n zona median\ se
g\se[te mecanismul (2) de ghidare al mânerului cupei.
Fig. 3.33-Bra]ul
echipamentului de
lucru.
1- lag\re inferioare;
2- sistem de ghidare al
mânerului;
3- siguran]\ pentru cablu;
4-ro]i de cablu;
5-talp\ de sprijin pe
platform\.
La cupa cu desc\rcare `n trepte (fig. 3.35), `n prima faz\ are loc rabatarea
capacului (2), prin rotire `n jurul articula]iei (1), cu ajutorul cablului (6); pe m\
sur\ ce capacul (2) se rote[te c\tre pozi]ia limit\ superioar\, peretele rabatabil
(4) se deschide, rotindu-se `n jurul articula]iei (5). Astfel desc\rcarea cupei se
realizeaz\ treptat, evitându-se producerea de [ocuri.
11
Cupele sunt prev\zute cu din]i deta[abili, care asigur\ intrarea cupei `n
masa de material; `n func]ie de solul `n care se face s\parea [i de solu]ia
constructiv\ adoptat\, din]ii pot avea diferite forme [i unghiuri la vârf (fig. 3.36).
11
ridicare. La mecansimele independente, cele dou\ mi[c\ri (de ridicare a cupei [i
de `mpingere a acesteia) sunt complet independente.
11
rela]ie `n care Rn 0,1Rs .
Cuplul necesar rotirii platformei superioare se determin\ pentru perioada
de demaraj, precum [i pentru perioada rotirii cu vitez\ constant\:
Mrd = Ms + Md – la demaraj;
Mrd = Ms – la rotirea cu vitez\ unghiular\ constant\.
Cuplul static ( Ms) necesar rotirii platformei este dat de rela]ia:
Ms = M0 + Ma,
unde:
Qr
M0 - momentul datorat frec\rilor din lag\r: 0,02
f
daN m;
M0
d
Q – sarcina vertical\ [N];
r – raza medie a mecanismului de rotire [cm];
f – rezisten]a la rulare a rolelor pe inel (f = 0,05…0,1);
d – diametrul rolelor [cm];
Ma – momentul rezistent produs de rezisten]a aerului.
Momentul dinamic (Md) ce apare la demaraj se determin\ cu rela]ia
clasic\:
Md = I,
`n care I este momentul de iner]ie al sistemului, iar este accelera]ia unghiular\.
3.3.3.1. Construc]ie
12
Se observ\ c\ to]i cilindrii hidraulici sunt comanda]i prin intermediul
unor supape pilotate, din motive de siguran]\; `n cazul spargerii unui furtun,
supapa pilotat\ `mpiedic\ ie[irea lichidului din cilindrul hidraulic.
Transmisia excavatorului este de tipul hidro-mecanic: motorul termic
ac]ioneaz\ pompele (P1) [i (P2), cu debit reglabil, iar transmisia mecanic\
prime[te mi[carea de la un hidromotor; modificarea debitului de ulei refulat de c\
tre pompe permite modificarea vitezei de deplasare.
~n fig. 3.41 este prezentat\ schema unei instala]ii hidraulice cu
servocomand\.
Distribuitoarele pentru servocomenzi (11, 14, 17, 20, 23, 26, 30) sunt
12
ac]ionate manual de c\tre operator [i sunt alimentate cu ulei de c\tre pompa (5).
Aceste distribuitoare asigur\ pilotarea distribuitoarelor principale (12, 15, 18, 21,
24, 27, 28, 31), care comand\ cilindrii hidraulici corespunz\tori. Sistemul
hidraulic al distribuitoarelor de servocomand\ func]ioneaz\ la presiuni de 20…40
bar, `n timp ce sistemul hidraulic pentru ac]ionarea organelor de lucru [i deplasare
func]ioneaz\ la 250…300 bar.
Unele excavatoare sunt prev\zute cu un bra] telescopic (fig. 3.42), format
din tronsoanele (4) [i (5); bra]ul se poate roti `n plan vertical (cu ajutorul
cilindrului hidraulic 9) precum [i `n plan orizontal, odat\ cu platforma superioar\
(2).
12
echipamentului de lucru se are `n vedere faza de sfâr[it a procesului de s\pare
(pozi]ia II, fig. 3.43), când grosimea brazdei s\pate este maxim\.
12
metoda mixt\ - ini]ial canalul este excavat dup\ metoda longitudunal\,
iar l\rgirea acestuia pân\ la dimensiunile finale se realizeaz\ dup\
metoda transversal\.
12
Fig. 3.46 – Cadrul pentru organe
active.
a)
b)
c) d)
e) f)
Fig. 3.47 – Organe active.
a-cupe cu bare; b-cupe cu gheare; c-cupe pentru materiale `n vrac; d-cupe pentru r\d\cinoase; e-
graifer pentru s\pat [an]uri [i funda]ii; f-cle[te pentru stâlpi [i lingouri.
12
Instala]ia hidraulic\ a tractorului `nc\rc\tor permite realizarea
urm\toarelor comenzi:
rotirea dispozitivului de ridicare;
ac]ionarea bra]ului principal [i a celui secundar;
rotirea organului activ [i deschiderea - `nchiderea acestuia;
ac]ionarea picioarelor de sprijin.
Amplasarea pe tractor a elementelor componente ale instala]iei hidraulice
este prezentat\ `n fig. 3.48.
12
Cr C4 C5
C2
C3 Sr2
Sr1 S cS c Sc ScDr1
Sr2 Dr2 C6
St1
C1 Srs1 S rs2
St2
R1
P2 P1
122
unul din circuite (deservit de distribuitorul D 1, cu trei sec]iuni de lucru) asigur\
ac]ionarea piciorului de sprijin din stânga, rotirea dispozitivului de ridicare [i
rotirea sculei de lucru (dac\ este cazul);
cel de al doilea circuit (deservit de distribuitorul D 2, cu patru sec]iuni de lucru)
realizeaz\ ac]ionarea piciorului de sprijin din dreapta, a cilindrilorhidraulici ai
bra]ului principal [i secundar precum [i deschiderea -
`nchiderea organului de lucru.
Pentru a se asigura men]inerea tractorului pe picioarele de sprijin chiar [i
`n cazul spargerii unui racord hidraulic flexibil, cilindrii hidraulici (C 1) [i (C6) sunt
ac]iona]i prin intermediul unor supape de siguran]\ duble, pilotate (S r1) [i (Sr3).
Rotirea dispozitivului de ridicare este realizat\ de c\tre cilindrul hidraulic
(C2, fig. 3.49), prin intermediul unui mecanism cu cremalier\ (fig. 3.50); roata
din]at\ (3, fig. 3.50) este solidar\ cu axul platformei pe care se g\se[te
mecanismul de ridicare. Acest cilindru este de asemenea alimentat prin
intermediul unei supape de sens unic, duble, pilotate (S r2, fig. 3.49).
1-cilindru hidraulic;
2-cremalier\;
3-roat\ din]at\.
12
4.AUTOMACARALE
4.1. DESTINA}IE
Automacaralele sunt autovehicule speciale, echipate cu instala]ii de
ridicat. Ac]ionarea instala]iei de ridicat se poate face mecanic, electromecanic sau
hidrostatic [1, 17, 18].
12
4.2. CONSTRUC}IA AUTOMACARALELOR; ELEMENTE DE
CALCUL
12
Fig. 4.3 – Schema cinematic\ a unei automacarale cu transmisie mecanic\.
1- motor termic; 2-ambreiaj; 3-cutie de viteze; 4, 6, 7-arbori cardanici; 5-cutie de distribu]ie; 8-reductor conic; 9, 11, 12, 14-arbori; 10-cutie de
inversare [i distribu]ie; 13, 23-reductoare melcate; 15-angrenaj; 16, 17-tamburi; 18, 19-ambreiaje pneumatice cu burduf; 20, 21, 22, 26-frâne cu band\;
24-pinion de antrenare; 25-roat\ din]at\ fix\; C1…C4-ambreiaje polidisc.
126
Pentru ac]ionarea mecanismului de basculare al bra]ului macaralei,
mi[carea se transmite prin intermediul arborelui (11) la reductorul melcat (13) [i
de aici la arborele (14). Ambreiajul pneumatic cu burduf (18) asigur\ punerea `n
mi[care a tamburului (16) al troliului mecanismului de basculare a bra]ului;
frânele cu band\ (20) realizeaz\ imobilizarea tamburului (16).
Tamburul (17) al troliului de ridicare al sarcinii este ac]ionat prin
intermediul transmisiei cu ro]i din]ate (15) [i a ambreiajului cu burduf (19); frâna
cu band\ (21) asigur\ imobilizarea tamburului (17).
Frânele cu band\ (22) sunt comandate `n sensul defrân\rii la cuplarea
unuia din ambreiajele (C1) sau (C2).
12
Pentru ridicarea sau coborârea sarcinii se sl\be[te frâna (3), `n timp ce
prin frâna (4) se frâneaz\ pinionul (7). Raportul de transmitere a mi[c\rii de la
motor la tambur este dat de rela]ia:
z7
i1 ,
z5
unde z7 [i z5 reprezint\ num\rul din]ilor ro]ilor respective.
Puterea necesar\ antren\rii tamburului troliului se determin\ cu rela]ia:
Q q
P kW ,
v 60 1000
unde:
12
de comand\ (4), a tijei reglabile (5) [i a pârghiilor (3) [i (3’) sabo]ii sunt
12
`ndep\rta]i de tambur.
Fig. 4.5 – Frân\ de oprire cu sabo]i.
1-tambur de frân\;
2, 2’-sabo]i;
3, 3’-pârghii de ac]ionare;
4-triunghi de comand\;
5-tij\ reglabil\;
6-cilindru;
7-arc.
a) b)
Fig. 4.6 – Tipuri de palane.
a-palan simplu; b-palan dublu;
1-role fixe; 2-role mobile; 3-tamburul troliului; 4-dispozitiv de prindere a sarcinii.
mai ridicate decât cârligele ob]inute prin forjare. Prinderea cârligului de grupul de
role mobile se realizeaz\ prin intermediul unui ansamblu denumit mufl\ (fig.4.7),
care se poate roti `n jurul unei axe verticale, precum [i rotirea cu un anumit unghi
fa]\ de o ax\ orizontal\, u[urând astfel opera]ia de prindere a sarcinii.
13
Fig. 4.7 – Mufl\.
1-rulment axial;
2-rol\;
3-cârlig;
4-ap\r\toare.
13
Fig. 4.8 – Sistemul de sprijin [i rotire.
a-cu pivot `nc\rcat [i ro]i; b-cu pivot `nc\rcat [i role cilindrice; c-cu pivot `nc\rcat [i role conice; d-
cu pivot desc\rcat, ro]i conice [i contrarole; e-cu pivot desc\rcat, role cilindrice [i contrarole; f-cu
pivot desc\rcat, role conice [i contrarole; 1-platform\ rotitoare; 2-pivot; 3-platform\ nerotitoare; 4-
corpuri de rulare; 5-cale de rulare; 6-contrarole; 7-colivie.
13
Fig. 4.9 – Solicit\ri asupra platformei rulante.
GR-greutatea proprie a platformei; QC – greutatea sarcinii;
Qh-rezultanta for]elor centrifuge [i a vântului asupra
sarcinii; Hr-rezultanta for]elor centrifuge [i a vântului Fig. 4.10 – Momentul rezistent
asupra p\r]ii rotitoare; N, T-for]ele din transmisia final\.
datorat abaterii de la vertical\.
a) b)
Fig. 4.11 – Sisteme de `nclinare a bra]ului.
a-cu palan cu cablu; b-cu cilindru hidraulic
1- platform\ rotitoare; 2-troliul pentru ridicarea sarcinii; 3-bra]; 4-troliul pentru `nclinarea bra]ului;
5-palan cu cablu; 6-tirant; 7-cilindru hidraulic.
Atunci când `nclinarea bra]ului este realizat\ hidraulic, din cauza lungimii
13
limitate a cilindrului (cilindrilor), cap\tul superior al bra]ului se va g\si `n
consol\, ceea ce limiteaz\ lungimea total\ a acestuia [i m\rimea sarcinii maxime
ce poate fi ridicat\. ~n func]ie de m\rimea sarcinii [i de construc]ia bra]ului,
pentru `nclinarea acestuia se pot folosi unul sau doi cilindri hidraulic. Atunci când
se utilizeaz\ doi cilindri hidraulici de ac]ionare, se impune adoptarea unei solu]ii
constructive care s\ asigure `nc\rc\ri egale ale cilindrilor.
Pentru calculul mecanismului de `nclinare cu cablu se utilizeaz\ schema
din fig. 4.12.
Scriind ecua]ia de echilibru de momente fa]\ de punctul de articula]ie al
bra]ului rezult\:
Gblb + Fvbhb + (Q+Gm) lq + Fvqhq - Stdt - Tdc = 0.
Dar lb = Lb cos, lq = L cos, hb = Lb sin, hq = L sin.
Rezult\ tensiunea din tirantul de `nclinare:
Lb
S G cos sin LQ m cos sin T d
b v c
.
Fvb G F
t
dt
Tensiunea (T) din cablul de ridicare a sarcinii se determin\ cu rela]ia:
T Q G F
m
2 2
vq ,
i
p p r
unde p este randamentul palanului (care depinde de tipul de palan utilizat), iar r
este randamentul rolei de la cap\tul bra]ului (r = 0,94…0,98).
13
T- tensiunea din cablul de ridicare a sarcinii.
13
Raportul de transmitere al palanului sarcinii (ip) este exprimat prin
raportul:
np
i ,
p
na
unde np este num\rul de ramuri de cablu portante, iar na este num\rul de ramuri
ac]ionate (pentru palan simplu na = 1, iar pentru palanul dublu na = 2).
Puterea necesar\ bascul\rii bra]ului se calculeaz\ cu rela]ia:
St v b
P 60000 kW,
unde vb este viteza de deplasare a grupului mobil de role ale palanului de
`nclinare, `n m/min, iar este randamentul total al sistemului de basculare.
Pentru sistemele de `nclinare cu cilindru hidraulic se folose[te schema de
`nc\rcare din fig. 4.13.
Din ecua]ia de echilibru de momente fa]\ de articula]ia bra]ului rezult\
for]a (Fc) pe care cilindrul hidraulic o exercit\ asupra bra]ului:
Lb Gb cos Fvb sin Q Gm cos Fv sin L T
d .
Fc
Lc cos
unde:
v – viteza vântului la `n\l]imea H a centrului de presiune;
vr – viteza m\surat\ la `n\l]imea de referin]\ Hr;
p – coeficient ce ]ine cont de v r (pentru vr pân\ la 32 km/h, p=0,17, iar pentru
vr pân\ la 80 km/h, p=0,25).
La unele automacarale, deplasarea sarcinii pe orizontal\ este realizat\
prin utilizarea unui bra] telescopic, ceea ce permite m\rirea razei de ac]iune a
macaralei. Telescoparea tronsoanelor bra]ului poate fi realizat\ prin:
transmisie mecanic\, cu cablu;
cilindri hidraulici (fig. 4.14);
sisteme mixte (cablu + cilindri hidraulici).
13
cadrului autovehiculului; ac]ionarea acestor supor]i este realizat\ cu ajutorul unor
cilindri hidraulici (fig. 4.15), prev\zu]i cu supape de re]inere, care asigur\
blocarea supor]ilor `n pozi]ia “coborât” chiar [i dup\ `ntreruperea aliment\rii
cilindrilor cu ulei sub presiune.
Fvb-for]a vântului
asupra bra]ului;
Fvq-for]a vântului
asupra sarcinii;
Fc – for]a cilindrului
hidraulic;
Gb-greutatea bra]ului;
Gm-greutatea
dispozitivului de
suspendare;
Q-sarcina;
T-tensiunea din cablul
de ridicare a sarcinii.
13
apari]iei unor defec]iuni ce pot conduce la accidente.
a-cu pârghie;
b-montat pe cablu
1, 4-role;
2-arc;
3-`ntrerup\tor
13
5. AUTOVEHICULE PENTRU INTERVEN}II LA
RE}ELELE ELECTRICE
5.1.AUTOSPECIALE CU PLATFORM|
14
pilotate duble (Sd), care `mpiedic\ desc\rcarea cilindrului `n cazul spargerii
racordurilor elastice de leg\tur\. Droselul (D) limiteaz\ viteza de coborâre a
platformei. Distribuitorul (D2) asigur\ ac]ionare picioarelor de calare, prin
intermediul cilindrilor hidraulici (C2); pe circuitul hidraulic sunt de asemenea
intercalate supape pilotate duble, din motive de securitate. Distribuitorul (D 3)
comand\ hidromotorul (M) care, prin intermediul unui mecanism cu cremalier\,
asigur\ deplasarea lateral\ a platformei de lucru.
~n\l]imea platformei de lucru fa]\ de sol poate fi reglat\ `ntre 3,8 [i 5,6 m.
14
intermediul unor supape duble pilotate, care au rolul de `mpiedica coborârea
accidental\ a platformei, `n cazul spargerii unui furtun. Viteza de coborâre a
platformei este limitat\ prin intercalarea unor drosele pe circuitul hidraulic.
Rotirea `n plan orizontal a turelei (2) este realizat\ prin intermediul unui
sistem cu angrenaj melc-roat\ melcat\ (4, 5 - fig. 5.4), antrenat de c\tre
hidromotorul (6).
14
6.AUTOVEHICULE PENTRU ~NTRE}INEREA {I
REPARAREA DRUMURILOR
a)
b)
c)
14
cel\lat; `n acest caz, prezen]a transportorului superior permite abordarea unor
straturi groase de z\pad\.
~n func]ie de tipul
utilajului, l\]imea de lucru variaz\
de la 50..70 cm la 3…4 m.
Rotorul transportorului
poate fi sub form\ de spir\
elicoidal\ (fig. 6.2a), cu band\
elicoidal\ cu un `nceput (fig. 6.2b)
sau cu dou\ `nceputuri (fig. 6.2c),
cu band\ elicoidal\ cu margini
zim]ate (fig. 6.2 d, e). Exist\ [i
variante la care pe banda elicoidal\
sunt montate cu]ite cu t\i[ drept sau
zim]at, care asigur\ spargerea ghe]ii
sau a z\pezii `nghe]ate.
Ventilatorul, de tip
centrifugal, are un efect combinat,
de aruncare-ventilare: particulele
u[oare sunt antrenate, `n principal,
de curentul de aer creat de
ventilator, `n timp ce pentru
particulele grele (ghea]\), efectul
principal al rotorului ventilatorului
Fig. 6.3 – Rotoare de transportor. este cel de aruncare. La solu]ia din
a-spir\ elicoidal\ cu un singur `nceput; b-band\ fig. 6.4, paletele (4) sunt fixate cu
elicoidal\, cu un singur `nceput; c-band\ ajutorul [uruburilor (5) pe discul (3)
elicoidal\, cu dou\ `nceputuri; d,e-band\
elicoidal\ cu margini zim]ate. al rotorului; rotorul montat (cu
palete) se echilibreaz\ dinamic.
~n func]ie de dimensiunile [i productivitatea echipamentului de lucru,
acesta poate fi ac]ionat de c\tre motorul termic al autovehiculului sau de un motor
14
suplimentar.
La R1
sin cos v 2
sin 2 2 g R1 cos sin ,
v2 H v2
g 2 a
`n care:
v k'v e 2 ;
2
k’ – coeficient de corec]ie;
2 k
1 14
v1
v2 2 g H ;
p
vp – viteza periferic\ a rotorului;
14
H - `n\l]imea sec]iunii 1 (fig. 6.8) fa]\ de centrul rotorului ventilatorului;
= 0,4…0,5 – randamentul ventilatorului;
k – coeficient de vitez\;
- coeficient de pierderi prin frecare;
H
d
0,011
0,125 - coeficient de rezisten]\;
d
d-di.ametrul conductei de transport.
Impunând distan]a la care trebuie aruncat materialul, din rela]ia de mai
sus rezult\ viteza (v2) [i apoi viteza periferic\ a rotorului (v p), respectiv tura]ia
acestuia.
14
Schema de principiu a unei ma[ini
de `mpr\[tiere purtate este prezentat\ `n
fig. 6.9. Aceasta este antrenat\ prin
intermediul arborelui cardanic
(10) [i a transmisiei cu ro]i din]ate
conice (11). Materialul din bunc\rul (1)
cade prin pâlnia
(8) pe discul de `mpr\[tiere (9), aflat `n
mi[care de rota]ie. Dozatorul (7)
modific\ sec]iunea de trecere a
materialu-
15
lui, permi]ând astfel reglarea debitului de material `mpr\[tiat. Bunc\rul (1) este
montat articulat pe cadrul (6), acesta fiind vibrat (prin intermediul unui excentric
aflat pe discul 9 [i a bra]ului 12) pentru a u[ura curgerea materialului din bunc\r c\
tre discul de `mpr\[tiere.
~n fig. 6.10 este prezentat\ o ma[in\ autopropulsat\ pentru `mpr\[tierea
materialelor antiderapante; aceasta este format\ din [asiul de autocamion (1), pe
care este montat utilajul de `mpr\[tiere propriu-zis, format din bunc\rul (2) [i
aparatul de `mpr\[tiere centrifugal (6).
15
fig. 6.11), care deplaseaz\ materialul din bunc\r c\tre conducta de alimentare
(5). Agitatorul cu palete (3), aflat `n mi[care de rota]ie, are rolul de a asigura
curgera u[oar\ a materialului din bunc\r c\tre transportor. Jgheabul (7) dirijeaz\
materialul c\tre discul de `mpr\[tiere (9), modul de repartizare a materialului
pe disc fiind controlat cu ajutorul scutului (8); astfel, materialul va fi `mpr\
[tiat de c\tre disc spre partea stâng\ a ma[inii, la un unghi de 90 0 fa]\ de axa
longitudinal\ a ma[inii.
15
de c\tre hidromotorul (4), `n timp ce discul de `mpr\[tiere (9) este ac]ionat de c\
tre hidromotorul (10). Servovalvele (11) permit modificarea debitului de ulei
trimis c\tre hidromotoare, modificându-se astfel debitul de material `mpr\[tiat;
acesta este corelat cu viteza de deplasare a ma[inii, generatorul (15) furnizând un
semnal a c\rui frecven]\ este propor]ional\ cu viteza unghiular\ a ro]ii (16).
15
unde vt este viteza benzii de transport. Egalând rela]iile de debit ob]inem:
N Bm vm Bt h vt k v ,
de unde rezult\ fie viteza benzii de transport (vt), fie `n\l]imea (h) de ridicare a
[ib\rului.
Dac\ preluarea materialului se realizeaz\ cu ajutorul unui transportor
elicoidal, debitul de material este:
D2 ⎡ kg ⎤
Q S ,
⎢
⎣ ⎥⎦
`n care: 4
s
D – diametrul transportorului [m];
S – pasul spirei melcului [m];
– viteza unghiular\ a transportorului [s-1];
- densitatea materialului [kg/m3];
- coeficient de umplere.
}inând cont de norma de material, rezult\ viteza unghiular\ a
transportorului elicoidal:
4 N vm Bm
D 2 S .
Pozi]ia tubului de desc\rcare a materialului fa]\ de discul de `mpr\
[tiere (determinat\ prin raza r la care se g\se[te axa tubului de desc\rcare) se
determin\ din condi]ia ca for]a centrifug\ ce ac]ioneaz\ asupra acestuia s\ fie
mai mare decât cea de frecare (fig. 6.14), ceea ce ne conduce la:
r rlim g
2
,
unde este coeficientul de frecare dintre material [i disc.
15
active sunt reprezentate de peria cilindric\ transverdsal\ (4) [i de peria rotativ\
15
(5), ac]ionate de hidromotoare.
15
c\tre un cilindru hidraulic sau pneumatic (4). La unele solu]ii (fig. 6.18b, e),
cilindrul (7) permite oscila]ia `n pan orizontal a periei; la solu]ia din fig. 6.18e,
hidromotorul (12) deplaseaz\ peria `n lateral, `n afara gabaritului ma[inii.
~n timpul lucrului, peria cilindric\ [i conducta de aspira]ie trebuie s\ fie
pozi]ionate fa]\ de calea de rulare conform indica]iilor din fig. 6.19.
a) b)
Fig. 6.19 – Pozi]ia periilor [i a conductei de aspira]ie.
a-vedere lateral\; b-vedere de sus; 1-perie cilindric\ transversal\; 2-ap\r\toare de praf; 3-
conduct\ de aspira]ie; 4-conduct\ de ap\; 5-perie disc.
Periile disc trebuie s\ fie `nclinate fa]\ de orizontal\ astfel `ncât acestea
s\ fie `n contact cu calea de rulare pe o zon\ unghiular\ de aproximativ 150 0 (fig.
6.19b).
~n fig. 6.20 este prezentat\ schema instala]iei hidraulice a unei autoperii.
15
Se observ\ c\ antrenarea periei cilindrice [i a celei disc este realizat\ de
c\tre hidromotoarele (7); acestea sunt alimentate cu ulei de c\tre pompa (3),
antrenat\ de un motor termic auxiliar.
Motorul termic principal (care asigur\ [i deplasarea autoperiei)
antreneaz\ pompa (2), utilizat\ pentru comenzile de basculare a benei [i
deschidere a capacului acesteia.
Droselul reglabil (8), aflat la postul de conducere, permite modificarea
tura]iei periei disc.
Peria cilindric\ are firele (metalice sau din plastic) dispuse paralel cu
generatoarea cilindrului, pe rânduri de corespund unghiului la centru (), precum
[i pe cercuri paralele,aflate la distan]a (a) unele de altele (fig. 6.21a). ~n acela[i
timp, peria este `nclinat\ cu unghiul () fa]\ de perpendiculara pe direc]ia de
`naintare a ma[inii (fig. 6.21b).
Cu nota]iile din fig. 6.21, viteza unghiular\ optim\ a periei cilindrice se
determin\ cu rela]ia:
v cos ,
m
2 R sin
2
Rh
`n care 2 .
arccos R
a) b)
c)
Apa din rezervorul (2, fig. 6.23) este preluat\ de o pompa centrifug\,
antrenat\ de c\tre motorul termic prin intermediul casetei de distribu]ie (4); apa
este trimis\ c\tre duzele de stropit (7), debitul fiind reglat prin intermediul
16
robinetelor intercalate pe circuitul hidraulic. Peria cilindric\ (3) este antrenat\
prin intermediul unui hidromotor.
Rezervorul este prev\zut cu pere]i interiori, care asigur\ rigidizarea
acestuia mic[oreaz\ balansul lichidului `n timpul transportului.
Schema hidraulic\ a unui sistem de stropire este prezentat\ `n fig. 6.24.
Se observ\ c\ acesta este prev\zut cu:
rampele montate `n partea din fa]\ (10), respectiv `n partea din spate a
ma[inii (13), prev\zute cu duze;
duza (9) pentru sp\larea str\zii (denumit\ [i gur\ de broasc\), care se
poate roti `n plan orizontal datorit\ prezen]ei articula]iei (8), asigur\ astfel
acoperirea `ntregii l\]imi a carosabilului;
lancea pentru pulverizare (4), purtat\ de un muncitor (utilizat\ pentru
stopirea rondurilor de flori sau a zonelor mai `ndep\rtate de zona de
sta]ionare a ma[inii).
6.5. AUTOGUDRONATOARE
16
(4) , prin care circul\ gaze de ardere provenite de la arz\torul (3), asigurând astfel
men]inerea `n stare topit\ a materialului din cistern\.
16
7. AUTOVEHICULE PENTRU COLECTAREA {I
TRANSPORTUL REZIDUURILOR
Aceste autovehicule [4, 11, 25, 30, 36] sunt destinate colect\rii [i
transportului reziduurilor menajere. Condi]ia esen]ial\ pentru eficinetizarea
opera]iunii de transport este compactarea materialului `nc\rcat; ca urmare, se
definesc urm\toarele m\rimi caracteristice:
Mu
factorul util al autovehiculului f , `n care este capacitatea
M
u
Vu g
u
16
Fig. 7.1 – Autovehicul pentru transportul de[eurilor, cu cilindru compactor
rotativ.
1-caroseria autocamionului; 2-cilindru rotativ; 3-cabin\; 4-reductor; 5-spire pentru transport; 6-cale
de rulare; 7-coroan\ din]at\; 8-por]iunea tronconic\ a tobei; 9-arbore cardanic; 10-bunc\r pentru
`nc\rcare manual\; 11-plac\ de `nchidere; 12-capac rabatabil; 13-manta exterioar\.
La varianta din fig. 7.3, materialul este introdus prin gura de umplere (12)
atunci când placa (5) este ridicat\, iar placa (6) este ridicat\ `n pozi]ia superioar\.
Dup\ umplerea spa]iului (12), placa (6) este translat\ `n jos de c\tre cilindrul (9),
iar placa (5) este coborât\ (prin extinderea cilindrului 8). Apoi cilindrul hidraulic
(9) retrage placa (6), iar materialul este intodus `m bena (2). Golirea benei se
realizeaz\ prin ridicarea capacului (11) cu ajutorul cilindrului hidraulic (10), `n
timp ce placa de golire (3) este deplasat\ c\tre partea din spate.
La ma[ina din fig. 7.4, materialul desc\rcat `n bunc\rul de alimentare (3)
este intodus `n bena (2) cu ajutorul rotoarelor (4) [i (5).
~n fig. 7.6 se prezint\ o ma[in\ pentru transportul reziduurilor la care
`nc\rcarea bunc\rului (2) se realizeaz\ cu ajutorul transportoarelor (6) [i (7).
Materialul desc\rcat `n gura de alimentare (4) este preluat de transportorul cu
cupe interioare (7), pus `n mi[care de rota]ie de c\tre roata din]at\ (8); ajuns c\tre
partea superioar\ a acestui transportor, materialul cade `n transportorul elicoidal
16
(6) , care `l repartizeaz\ `n `ntregul volum al benei (2).
16
~n zonele `n care colectarea gunoiului menajer se face `n pubele
standardizate, ma[inile pentru colectarea reziduurilor sunt dotate cu sisteme
hidraulice pentru preluarea [i desc\rcarea acestora `n bena mijlocului de transport.
Un astfel de sistem este cel din fig. 7.7, prev\zut cu un sistem de bra]e articulate
(2, 3), ac]ionate de cilindrii hidraulici (4, 4’). Pubela este prins\ cu ajutorul
sistemului de prindere (5) [i sprijinit\ pe suportul (6), fiind apoi ridicat\ [i desc\
rcat\ `n bunc\rul (7) al utiliajului de transport.
Schema unui sistem de desc\rcare a containerelor, montat `n partea din
fa]\ a autovehiculului, este prezentat\ `n fig. 7.8; acesta este de asemenea ac]ionat
hidraulic.
17
Zona frontal\ tronconic\ (7) este prev\zut\ cu paletele (1) de dirijare [i m\
run]ire a materialului, `nclinate cu unghiul fa]\ de generatoarea conului (fig.
7.9a) [i cu unghiul fa]\ de direc]ia radial\. Paletele au `n\l]ime mai mare la cap\
tul din fa]\ decât la cel dinspre cilindrul compactor (fig. 7.9c).
Pentru utilajele la care `nc\rcarea materialului `n bunc\r se face prin
ac]iunea de `mpingere a unui piston (5, fig. 7.3), materialul fiind deplasat printr-
un jgheab cu sec]iune dreptunghiular\, for]a de `mpingere a pistonului (P, fig.
7.10) se determin\ cu rela]ia:
P c 0 m g sin cos a h 2 k
g ,
unde: m
c0 = 1,5…1,8 – coeficient ce ]ine cont de rezisten]ele ce apar din cauza
frec\rii pistonului cu pere]ii [i de suprasarcini;
- coeficientul de frecare dintre material [i jgheab;
km – coeficient de mobilitate a materialului, care poate fi calculat cu
ajutorul formulei:
1 sin
k m 1 sin ,
`n care este unghiul de frecare intern\ al materialului (unghiul de taluz
natural).
17
8. AUTOFRIGORIFICE
Autofrigorificele sunt autovehicule echipate cu agregate frigorifice care
menţin o temperatură adecvată transportului unor produse alimentare perisabile în
interiorul unor camere frigorifice montate pe un şasiu auto. Agregatele frigorifice
cele mai utilizate pe autovehiculele de fabricaţie indigenă sunt:
- Thermo King tip NWD-30;
- Thermo King tip XKW-30;
- Thermo King tip XRW-30;
- TNT-10D, TNP-10 şi TNP-20D;
- BJS-31-67 care echipează remorcile ALKA-N12.
Schema funcţională a agregatului frigorific Thermo King tip NWD-30
este prezentată în fig. 8.1. Volumul interior al camerei frigorice este de 55 – 65
m3, iar coeficientul global de transfer de căldură al caroseriei izolate este 0,35
kcal/m2h°C. Agregatul poate asigura menţinerea în interior a unei temperaturi
constante de până la -30°C. Principalele părţi componente ale agregatului sunt:
- motorul cu ardere internă;
- compresorul frigorific;
- instalaţia frigorifică;
- instalaţia electrică.
Compresorul agregatului este acţionat prin intermediul unui cuplaj de
către un motor Diesel care asigură simultan şi antrenarea a două ventilatoare; unul
dintre ventilatoare realizează răcirea condensatorului instalaţiei frigorifice, iar cel
de al doilea este destinat circulaţiei aerului peste vaporizator, asigurând astfel
răcirea camerei frigorifice. Funcţionarea motorului cu aprindere prin comprimare
se poate face în regim de turaţie redusă, la cca.1400 rot/min, sau în regim de
turaţie nominală de 2200 rot/min Compresorul instalaţiei frigorifice este cu patru
cilindri în V, carter din aluminiu, cilindri amovibili din fontă şi pistoane fără
segmenţi. Pentru a se preveni depăşirea presiunii admisibile a freonului din
instalaţie, care are valoarea de 21 daN/cm 2, pe colectorul de refulare al
compresorului se montează un întrerupător presostatic care asigură oprirea
motorului termic de antrenare prin întreruperea alimentării acestuia cu
combustibil. Acest întrerupător restabileşte circuitul de alimentare a motorului
numai la scăderea presiunii agentului frigorific din instalaţie sub valoarea de 16
daN/cm2.
Agentul frigorific utilizat în instalaţie este freon 12, refrigerent 12 sau,
prescurtat, R12. Pentru realizarea unei izolaţii termice corespunzătoare în
construcţia camerei frigorifice se folosesc panouri de tip sandwich, formate din
foi de tablă din aluminiu între care se găseşte spumă poliuretanică sau polistiren
expandat, îmbinate prin nituire. Menţinerea temperaturii comandate se face prin
acţionarea instalaţiei frigorifice comandată de instalaţia electrică.
Agregatul frigorific poate funcţiona în următoarele regimuri:
- regimul de răcire;
- regimul de încălzire;
17
- regimul de dezgheţare.
Fig. 8.1 – Schema funcţională a agregatului frigorific Thermo King tip NWD-30
1-compresor; 2-ventil de refulare; 3-racord flexibil de refulare; 4-conductă de refulare; 5-triplă valvă;
6-condensator; 7-supapă închidere; 8-rezervor freon; 9-vizor; 10-ventil golire; 11-conductă lichid; 12-
filtru deshidrator; 13-schimbătorul intern de căldură; 14-valva de expansiune; 15-bulbul sensibil al
valvei de expansiune; 16-conductă de egalizare; 17-distribuitor; 18-evaporator; 19-conductă de
aspiraţie; 20-acumulator de lichid; 21-racord flexibil; 22-ventil aspiraţie; 23-bloc aspiraţie; 24-
serpentină de dezgheţare; 25-conductă gaze calde; 26-solenoid; 27-ventil de siguranţă; 28-ventil de
închidere; 29-clapetă de congelare.
17
mediului ambiant este mai mare decât temperatura reglată de termostatul
instalaţiei frigorifice. Elementele componente ale instalaţiei sunt prezentate în fig.
8.1. în care este redată circulaţia freonului în acest regim.
Freonul, încălzit şi aflat în stare de vapori, este refulat de către
compresorul (1) prin ventilul de refulare (2), furtunul flexibil (3) şi conducta (4),
spre tripla valvă (5). Acest circuit al freonului, de la compresor până la tripla
valvă, este identic în toate cele trei regimuri de funcţionare.
În regim de răcire, pistonaşul din interiorul triplei valve (5) este deplasat
spre stânga sub acţiunea unui arc, freonul în stare gazoasă fiind astfel obligat să
iasă din tripla valvă prin racordul superior din dreapta şi să ajungă în
condensatorul (6). În condensator are loc condensarea agentului frigorific, cu
cedare de căldurâ către mediul exterior. Freonul lichid trece, după ieşirea din
condensator, prin supapa de sens unic (7) şi ajunge în rezervorul de freon (8),
prevăzut cu un vizor (9) pentru observarea nivelului.
Atunci când sunt necesare intervenţii asupra instalaţiei frigorifice, cea mai
mare parte a freonului poate fi depozitată în condensator şi rezervorul de freon,
prin închiderea ventilului (10), evitându-se astfel pierderile de agent frigorific.
Din rezervorul (8) freonul lichid iese prin conducta (11) şi ajunge la filtrul
uscător (12), care are rolul de reţinere a umidităţii din sistem în vederea evitării
obturării instalaţiei prin îngheţare. Din acest filtru freonul ajunge printr-o
conductă la subrăcitorul (13), aflat în interiorul caroseriei. În interiorul acestuia
freonul este subrăcit, cedând căldură vaporilor de freon care circulă în sens opus
prin mantaua schimbătorului, dinspre vaporizator către compresor.
În continuare agentul frigorific în stare lichidă ajunge la valva de
expansiune (14), care reglează cantitatea de freon care pătrunde în vaporizatorul
(18) în funcţie de temperatura vaporilor la ieşirea din vaporizator. În acest scop,
valva de expansiune este legată printr-un tub capilar cu bulbul sensibil (15),
montat pe conducta (19) de ieşire din vaporizator. Debitul de freon este reglat
prin acţiunea unei membrane asupra unui cui poantou. Partea din stânga a
membranei este în legătură cu bulbul sensibil prin tubul capilar în timp ce partea
din dreapta este legată prin intermediul conductei de egalizare (16) de conducta
(19) de ieşire din condensator. Dacă temperatura vaporilor care ies din
condensator este prea mare (debit mic de agent frigorific), gazul din bulbul (15) se
încălzeşte şi acţionează membrana, care va deplasează cuiul poantou şi asigură
astfel trecerea unei cantităţi suplimentare de freon lichid spre vaporizator.
Creşterea presiunii vaporilor de agent frigorific din conducta (19) acţionează
membrana în sens contrar, prin conducta de egalizare (16), închizând cuiul
poantou. Astfel se realizează un echilibru în sistem prin autoreglarea cantităţii de
freon din vaporizator în funcţie de presiunea şi temperatura agentului la ieşirea
din serpentina acestuia.
După trecerea din valva de expansiune (14), în care freonul ajunge sub
formă lichidă la presiune ridicată, acesta trece în distribuitorul (17) care,
alimentează vaporizatorul. În vaporizator, datorită presiunii scăzute, are loc
vaporizarea agentului frigorific, însoţită de absorbţie de căldură.
17
După vaporizarea freonului acesta părăseşte vaporizatorul prin colectorul
de aspiraţie (19). De aici vaporii ajung la subrăcitorul (13), în mantaua acestuia,
unde dată fiind presiunea lor mică, preiau căldura de la freonul lichid care trece
prin conducta interioară spre valva de expansiune, mărind astfel randamentul
frigorific al instalaţiei. Din mantaua schimbătorului intern de căldură freonul
ajunge în acumulatorul de lichid (20), aflat în exteriorul caroseriei, iar de aici, prin
furtunul flexibil de aspiraţie (21), agentul frigorific trece spre ventilul de aspiraţie
(22), ajunge la regulatorul de presiune (23) şi apoi la compresor.
Furtunul flexibil de aspiraţie (21), la fel ca şi furtunul de refulare (3),
împiedică transmiterea vibraţiilor de la grupul motopropulsor la instalaţia
frigorifică. Ventilul de aspiraţie (22) este prevăzut cu un racord pentru montarea
unui manometru sau a unui furtun pentru încărcarea instalaţiei cu agent frigorific.
Regulatorul de presiune (23) reglează presiunea de aspiraţie a compresorului şi
astfel limitează debitul de agent frigorific vehiculat la temperaturi ridicate de
vaporizare.
Dacă freonul circulă prin instalaţie numai în baza circuitului descris mai
sus instalaţia realizează o răcire continuă, temperatura coborând fără a se face
limitarea acesteia la o anumită valoare. În timpul exploatării, motorul termic al
agregatului frigorific funcţionează la turaţia ridicată de 2200 rot/min până la
atingerea unei temperaturi situate în apropierea temperaturii reglate (cu 2 – 3°C
mai mare decât valoarea dorită), acesta trecând apoi în regim de funcţionare la
turaţia joasă de 1400 rot/min. Funcţionarea instalaţiei în regim de răcire este
semnalizată prin aprinderea unui bec de control cu înscrisul „COOL”.
Temperatura în interiorul caroseriei se poate citit în orice moment cu ajutorul unui
termometru montat de asemenea pe panoul de comandă.
17
ventilul de refulare (2) şi furtunul flexibil (3), ajunge la tripla valvă (5) şi iese din
aceasta prin racordul superior din stânga, intrând în conducta (25), ramificată în
două conducte cu diametre diferite.
Prin conducta cu diametru mic agentul frigorific ajunge la rezervorul de
freon (8), antrenând freonul lichid aflat aici şi mărind astfel randamentul astfel
randamentul de încălzire. În această situaţie, supapa de sens unic (7) este închisă
şi nu permite trecerea freonului spre condensator. De la rezervorul (8) freonul
circulă în instalaţie la fel ca în regimul de răcire.
Prin conducta cu diametru mai mare freonul pătrunde în interiorul
caroseriei şi străbate serpentina de dezgheţare (24), amplasată pe fundul carcasei
vaporizatorului cu scopul de a topi gheaţa formată din apa condensată şi pentru a
preveni îngheţarea apei care se scurge pe ţevile şi aripioarele vaporizatorului la
funcţionarea agregatului în regim de încălzire sau de dezgheţare, iar temperatura
iniţială în incinta frigorifică are valori negative.
La ieşirea din serpentina (24), freonul intră în distribuitorul (17), iar de
aici în vaporizatorul (18), pe care îl încălzeşte; astfel aerul vehiculat de
ventilatorul vaporizatorului se va încălzi. Din vaporizator freonul ajunge în
mantaua schimbătorului subrăcitorului (13), trece în acumulatorul (separatorul) de
lichid (20) şi apoi la compresor. Datorită freonului cald care trece prin conducta
(19), bulbul termosensibil (15) al valvei de expansiune (14) va comanda
deplasarea membranei spre dreapta şi va deschide cuiul poantou, permiţând
freonului ajuns aici de la rezervorul (8) să circule în instalaţie, mărind
randamentul de funcţionare în regim de încălzire.
Funcţionarea instalaţiei în regim de încălzire este semnalizată prin
aprinderea unui bec de control cu înscrisul „HEAT”. În situaţia când temperatura
comandată este mult peste valoarea temperaturii mediului exterior, agregatul va
funcţiona în regim de turaţie ridicată la 2200 rot/min, până la apropierea cu 2-3 °C
de valoarea reglată a temperaturii; apoi motorul cu ardere internă trece la regimul
de turaţie mică de 1400 rot/min. Menţinerea temperaturii comandate se face din
acest moment printr-o succesiune de regimuri de răcire şi încălzire la turaţie mică.
17
şi lamelele acestuia, precum şi gheaţa din tava de sub vaporizator. Apa rezultată
din topirea brumei şi a gheţii este evacuată spre exterior din tavă prin două tuburi
de cauciuc, pe lângă peretele frontal al caroseriei.
Funcţionarea în regim de dezgheţare este semnalizată pe panoul de
control prin aprinderea becului marcat „DEFROST”.
Atunci când agregatul trebuie să asigure o anumită temperatură
comandată de la termostat, la atingerea temperaturii regimul de funcţionare se
schimbă din răcire în încălzire şi invers în jurul valorii comandate, acest lucru
fiind vizibil şi prin semnalizarea luminoasă aferentă celor două regimuri,
alternanţa luminilor fiind şi un semn de bună funcţionare a instalaţiei.
17
ANEXĂ
Simboluri grafice pentru sisteme hidraulice şi pneumatice
(conform DIN ISO 1219)
17
(continuare)
0 1 2 3
Distribuitor cu Supape sens
două căi
acţionat manual de unic
fără arc
acţionat prin
presiune şi arc cu arc
Distribuitor cu trei
căi
acţionat
hidraulic în pilotată
ambele sensuri
acţionat cu
solenoid şi arc
cu drosel
Distribuitor pilotat
Drosel
cu patru căi
Conductă de lucru
Conducte
Conductă pentru interconectate
pilotare
Motor electric de
Racorduri de retur
antrenare
Motor termic de
Supapă de cuplare
antrenare
Amortizor de
Rezervor deschis
zgomot
Separatoare de apă
cu golire
manuală
Acumulator
cu golire
automată
Rezervor
Filtru
presurizat
17
(continuare)
0 1 2 3
Uscător pentru
aer Filtru cu
Ungător pentru separator de apă
aer
Unitate de tratare
Răcitoare
a aerului
Comandă Comandă
manuală mecanică
generică curc
cu rolă
prin buton
Comandă prin
Comandă
presiune
combinată, prin
la
solenoid şi pilot
aplicarea
hidraulic sau
presiunii
pneumatic
la anularea
presiunii
Manometru Termometru
Contact
Debitmetru
manometric
18
BIBLIOGRAFIE
1. Alămoreanu, M.., Coman, L., Nicolescu, {., 1996 - Maşini de ridicat. Edit.
Tehnică, Bucureşti.
2. Alexandru, I. ş.a., 1997 - Alegerea şi utilizarea materialelor metalice. Edit.
Didactica şi Pedagogică, Bucureşti.
3. Babiciu, P. ş.a., 1984 - Sistemele hidraulice ale tractoarelor şi maşinilor
agricole. Edit. Ceres, Bucureşti.
4. Bularda, Gh. ş.a., 1992 – Reziduuri menajere, stradale şi industriale. Edit.
Tehnică, Bucureşti.
5. Buzdugan, Gh., 1986 - Rezistenţa materialelor. Edit. Academiei R.S.R.,
Bucureşti.
6. Buzdugan, Gh., 1998 - Proiectarea de rezistenţă în construcţia de maşini.
Edit. Academiei Române, Bucureşti.
7. Căproiu, M., Chelemen, I. ş.a., 1982 – Maşini şi instalaţii zootehnice.
Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Ceauşu, I., 1990 – Funcţionarea, întreţinerea şi repararea sistemelor
hidraulice şi pneumatice ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. OIDT,
Bucureşti
9. Cosoroabă, V. ş.a., 1974 - Acţionări pneumatice. Edit. Tehnică, Bucureşti.
10. Fătu, D., 1991 - Îndrumător de exploatare şi întreţinere a echipamentelor
hidraulice. Edit. Tehnică, Bucureşti.
11. Feher, G., 1982 – Evacuare şi valorificarea reziduurilor menajere. Edit.
Tehnică, Bucureşti.
12. Gafiţanu, M. ş.a., 1981 - Organe de maşini, vol. I. Edit. Tehnică, Bucureşti.
13. Gafiţanu, M. ş.a., 1983 - Organe de maşini, vol II. Edit. Tehnică, Bucureşti.
14. Ionescu, FI. ş.a., 1980 - Mecanica fluidelor şi acţionări hidraulice şi
pneumatice. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
15. Jercan S., 1980 - Suprastructura şi întreţinerea drumurilor. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
16. Mazilu, I., Marin, V., 1982 - Sisteme hidraulice automate. Edit. Academiei
R.S.R., Bucureşti.
17. Mihăilescu St., 1983 - Maşini de construcţii şi pentru prelucrarea
agregatelor, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
18. Mihăilescu St., 1983 - Maşini de construcţii, vol.2. Edit. Tehnică,
Bucureşti
19. Năstăsoiu, S. ş.a., 1983 - Tractoare. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti..
20. Neagu T., ş.a.,1982 - Tractoare şi maşini horticole. Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
21. Neculăiasa V., Dănilă I., 1995 - Procese de lucru şi maşini agricole de
recoltat. Ed. A92, Iaşi.
22. Niţescu Gh., 1973 – Mecanica tractoarelor. Edit. Tehnică, Bucureşti.
23. Oprean, A. ş.a., 1989 – Acţionări şi automatizări hidraulice. Edit. Tehnică,
Bucureşti.
24. Pal, C., 1986 – Echipamente hidraulice şi pneumatice de automatizare.
Rotaprint Universitatea Tehnică Iaşi.
25. Păunescu I., Voicu, Gh., 2002 – Proces şi utilaje pentru ecologizarea
localităţilor. Edit. MatrixRom, Bucureşti.
26. Roş V., 1991 - Maşini pentru îmbunătăţiri funciare. Edit. Ceres, Bucureşti.
18
27. Roşca, R., Vâlcu, V., 2000 – Acţionări hidraulice şi pneumatice. Edit. „Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi.
28. Tchobanoglous G., ş.a., 1998 - Integrated solid waste management.
Engineering principles and management issues. McGraw Hill
International – editions civil engineering series.
29. Ţenu, I., 2002- Maşini pentru îmbunătăţiri funciare. Edit. “Gh. Asachi”,
Iaşi.
30. Ursu D.P.,1982 - Valorificarea gunoaielor menajere, importanta sursă
economică, Edit. Tehnică, Bucureşti.
31. Vasiliu, N., Catană, I., 1988 – Transmisii hidraulice şi electronice. Edit.
Tehnică, Bucureşti.
32. Voicu Gh., 2002 - Consideraţii asupra procesului de lucru al autoperiilor
colectoare. Sesiunea de comunicări ştiinţifice ISBTeh’2002, Univ.
Politehnica Bucureşti.
33. ***, 1992 – S.A.E. Handbook. Society of Automotive Engineers, Inc.,
Warrendale, PA, U.S.A.
34. ***, 1997 – Cartea tehnică a autoperiei colectoare KM 21 D. Germania.
35. *** – Prospecte de autoperii colectoare IFA, Iseki şi Kärcher –
Germania, Brillant 6000 –Mediaş, M1 – Ploieşti.
36. *** – Prospecte şi cărţi tehnice pentru utilaje MTD (Bronto Comprod –
Cluj-Napoca), VEST METAL - Oradea, KRAMER GmbH,
Automecanica – Mediaş, UBEMAR – Ploieşti, ISEKI - Austria,
KOMATSU - Belgia, BOMAG GmbH, IMAIA – Arad, METAMAR –
Baia Mare, TOLLENSE GmbH, INMA – Bucureşti, STIGA –SUA,
WEISSER - Germania, CPCP-ISLGC Bucureşti, DULEVO –Italia,
OTTO GmbH, FORTSCHRITT GmbH, FAUN – Germania, BTE –
Germania.
18
CUPRINS
1. ACŢIONĂRI HIDRAULICE...................................................................7
1.1. Generalităţi........................................................................................................7
1.2. Definirea şi clasificarea sistemelor de acţionare hidraulică..............................8
1.3. Lichide folosite în sistemele hidraulice de acţionare........................................10
1.3.1. Tipuri de lichide utilizate în sistemele hidraulice...............................12
1.4. Pompe utilizate în sistemele de acţionare hidraulică.........................................13
1.4.1. Pompe cu pistoane..............................................................................14
1.4.2. Pompe cu palete culisante...................................................................23
1.4.3. Pompe cu angrenaje cilindrice............................................................27
1.5. Motoare hidraulice rotative...............................................................................30
1.5.1. Motoare hidraulice rapide...................................................................30
1.5.2. Motoare hidraulice semirapide............................................................31
1.5.3. Motoare hidraulice lente.....................................................................32
1.6. Principalii parametri ai pompelor şi motoarelor hidraulice rotative.................36
1.7. Motoare hidraulice volumice liniare şi oscilante..............................................37
1.7.1. Motoare volumice liniare (cilindri hidraulici)....................................37
1.7.2. Motoare volumice oscilante................................................................42
1.8. Aparatura de distribuţie, comandă şi control.....................................................44
1.8.1. Supape.................................................................................................44
1.8.2. Rezistenţe hidraulice...........................................................................50
1.8.3. Distribuitoare hidraulice.....................................................................51
1.8.4. Acumulatoare hidraulice.....................................................................58
1.8.5. Filtre....................................................................................................61
1.8.6. Rezervoare de lichid............................................................................63
1.8.7. Conducte şi elemente de etanşare.......................................................65
2.ACŢIONĂRI PNEUMATICE.................................................................67
2.1. Introducere.........................................................................................................67
2.2. Sursa de aer comprimat (compresorul).............................................................67
2.3. Tratarea aerului comprimat...............................................................................71
2.3.1. Uscarea aerului....................................................................................71
2.3.2. Filtrarea aerului...................................................................................71
2.3.3. Lubrifierea aerului comprimat............................................................73
2.4. Regulatoare de presiune....................................................................................74
2.5. Regulatoare de debit..........................................................................................76
2.6. Distribuitoare.....................................................................................................77
2.7. Elemente pneumatice de execuţie.....................................................................81
2.7.1. Cilindri pneumatici cu piston..............................................................81
2.7.2. Camere cu membrană.........................................................................83
2.7.3. Burdufuri elastice................................................................................86
2.8. Amortizoare de zgomot şi conducte..................................................................86
3.UTILAJE PENTRU SĂPAT {I TRANSPORTAT UTILIZATE LA
CONSTRUCŢIA CĂILOR RUTIERE.....................................................88
3.1. Încărcătoare frontale..........................................................................................88
3.1.1. Destinaţie şi construcţie......................................................................88
3.1.2. Parametrii de lucru ai încărcătoarelor frontale....................................92
3.2. Buldozere...........................................................................................................96
3.2.1. Destinaţie şi construcţie......................................................................96
3.2.2. Parametrii de lucru ai buldozerelor.....................................................98
3.3. Excavatoare.......................................................................................................104
3.3.1. Destinaţie şi clasificare.......................................................................104
3.3.2. Excavatoare mecanice cu funcţionare discontinuă.............................108
3.3.3. Excavatoare hidraulice cu funcţionare discontinuă............................113
3.3.4. Tehnologii de lucru cu excavatoare
cu funcţionare discontinuă.................................................................117
3.3.5. Capacitatea de lucru a excavatoarelor cu cupă,
cu funcţionare discontinuă.................................................................118
3.4. Tractorul încărcător hidraulic TIH-445.............................................................118
4.AUTOMACARALE.......................................................................................124
4.1. Destinaţie...........................................................................................................124
4.2. Construcţia automacaralelor; elemente de calcul..............................................125
4.2.1. Sistemul de propulsie..........................................................................125
4.2.2. Troliuri şi mecanisme de ridicare.......................................................127
4.2.3. Mecanismul de rotire al macaralei......................................................130
4.2.2. Mecanismul de basculare a braţului....................................................132
4.2.5. Mecanismul de sprijinire a automacaralei pe sol................................134
4.2.6. Dispozitive de siguranţă......................................................................135
5.AUTOVEHICULE PENTRU INTERVENŢII LA REŢELELE ELECTRICE......137
5.1. Autospeciale cu platformă.................................................................................137
5.2. Platforma ridicătoare cu braţe...........................................................................138
6.AUTOVEHICULE PENTRU ÎNTREŢINEREA {I REPARAREA
DRUMURILOR...........................................................................................140
6.1. Maşini pentru curăţat zăpada.............................................................................140
6.1.1. Funcţionare şi construcţie...................................................................140
6.1.2. Elemente de calcul..............................................................................143
6.2. Maşini pentru împrăştiat material antiderapant.................................................145
6.2.1. Destinaţie şi construcţie......................................................................145
6.2.2. Elemente de calcul..............................................................................148
6.3. Autoperii colectoare..........................................................................................149
6.3.1. Destinaţie şi construcţie......................................................................149
6.3.2. Elemente de calcul..............................................................................153
6.4. Autostropitori....................................................................................................154
6.5. Autogudronatoare..............................................................................................155
6.6. Maşina de repartizat criblură.............................................................................157
7. AUTOVEHICULE PENTRU COLECTAREA {I TRANSPORTUL
REZIDUURILOR............................................................................................. 158
7.1. Destinaţie şi scheme de principiu......................................................................158
7.2. Elemente de construcţie şi calcul......................................................................162
8.AUTOFRIGORIFICE...................................................................................164
8.1. Regimul de răcire..............................................................................................165
8.2. Regimul de încălzire..........................................................................................167
8.3. Regimul de dezgeţare........................................................................................168
ANEXĂ.....................................................................................................................................170
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................173